Revolutia BIO

Satul Mosna, de langa Medias In Ardeal a inceput Revolutia Bio! Mai multi agricultori de pe Valea Hartibaciului au pornit lupta impotriva agriculturii industrializate. Ei vor o natura curata, o alimentatie sanatoasa si un comert ec itabil pentru tarani. Organizatia lor se numeste BIO!OO" #ill$ din satul Mosna "La intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, v-ati bucurat ca ati pus mana repede pe o piata de desfacere de 20 de milioane de oameni! Ei bine, aflati ca, spre g inionul vostru, intre ei sunt si patru milioane de tarani! "a trebui sa tineti cont de noi!" #sa am strigat intregii adunari a $arlamentului European, isi aminteste %ill& Sc uster inceputul Revolutiei 'io, si oc ii lui albastri, de sas ardelean, i se aprind ca oricarui luptator pentru o cau(a nobila! )imp de peste (ece ani, %ill& Sc uster a mers la cursuri de speciali(are in *ermania, a vi(itat ferme ecologice din Elvetia si #merica!

# citit si a studiat cum trebuie sa faci agricultura ecologica! +ar n-a plecat s-o faca in alta parte! Si-a cumparat o ferma in satul Mosna, nu departe de Medias, si a inceput sa aplice ceea ce a invatat! #cum rade multumit, "La inceput m-am gandit sa traiesc si sa mananc sanatos eu si familia mea, in mi-locul naturii! .n cativa ani, curtea mea, care se intinde pe deal pana la padure, a devenit raiul pe pamant, in fiecare an sunt tot mai multe pasari, ga(ele se simt ca acasa si misuna peste tot! E o bucurie pentru noi sa facem agricultura, respectand natura, si sa vedem ca natura ne raspunde in felul asta! /opiilor mei le dau unt facut de noi, de la vacutele noastre, nu margarina de la maga(in, care e mai sintetica decat ambala-ul! Legumele sunt proaspete si fara c imicale! )otul e natural si sanatos"!

%ill&, fetita lui si bivolita $elisa +e pe dealul sau, %ill& priveste satul Mosna! .i place, se vad curtile oamenilor, aici o gradina, dincolo o padurice, alaturi un tufis salbatic! Este ceea ce isi doreste, pentru asta lupta, "Satele din Romania, cu gradinile lor inegale si diferite, sunt un peisa- cultural, e o mostenire foarte pretioasa! +aca ne lasam luati de valul Uniunii Europene si industriali(am agricultura, totul se va pierde! .n locul gradinilor muncite de oameni vom avea campuri ca in palma, arate de tractoare, si nimic viu si frumos"! Merge prin sate si le e0plica oamenilor de ce nu trebuie sa plece, amagiti de mira-ul vietii la oras! "1amenii vand animalele si pamantul, fara sa-si dea seama ca firmele mari venite in Romania vor pleca unde e si mai ieftina forta de munca! /u ce vor ramane atunci taranii2 /u nimic! $entru 30-20 de ani, poate o sa fie bine, dar afaceristii nu gandesc cu sufletul! /and si-au facut profitul, pleaca in alta parte, si noi ramanem cu monstrii de beton si fara ceea ce ne era drag in sate! $entru ei suntem doar niste obiecte, mi-loace de a face profit!

*radina lui %ill& 4e vindem pe un salariu indoielnic trecutul, istoria, specificul! Renuntam la ele si nu le vom mai putea recupera! /ate masini nu am va(ut oprindu-se sa fotografie(e taranii care incarca fanul cu furcile pe camp sau cosesc dimineata, cand se ridica aburul din iarba taiata! Lucrurile astea se pierd si sunt lucruri foarte frumoase si foarte importante pentru noi, fac parte din identitatea noastra! E simplu sa bagi tractoarele, sa va-aie si sa faca totul industrial! E mai greu sa ii a-uti pe tarani sa isi pastre(e traditia, sa faca ceea ce stiu din strabuni, asa cum stiu ei!"

Raiul e0ista! +ar trebuie pastrat "#tunci, la ce bun progresul2", s-au intrebat multi dintre cei care l-au ascultat pe %ill& vorbind astfel! 1r, el tocmai asta le spune, ca asa arata progresul cateodata, un pas inapoi, cand o iei pe un drum gresit! .n ultimii ani, tot mai multi tarani de pe "alea 5artibaciului i s-au alaturat! +in catune risipite, vocile lor s-au unit pentru a spune acelasi lucru, cu totii vom castiga mai mult, daca vom respecta natura, pamantul si traditia! 6iecare dintre cei ce i s-au alaturat aveau o "speciali(are", unul facea miere, altul legume, altul cereale sau ulei! .nitial, sc imbau produse intre ei, ca sa aiba cu totii doar mancare bio! #poi a venit ideea infiintarii unei cooperative!#sa sa nascut '.1/11$, prima cooperativa de agricultori ecologici din Romania! .n 2007, 'iocoop si-a desc is si un maga(in in centrul Sibiului! /lientii vin de peste tot, si din impre-urimile orasului, marfa se termina de obicei dupa doua ore de la desc idere! "/ooperativa este singura forma in care taranul isi poate vinde produsele legal, imi e0plica %ill&! Este cea mai buna forma -uridica pentru tarani, e o asociatie de persoane fi(ice cu scop lucrativ, deci se poate face si un profit! )aranii din Romania ar trebui sa se organi(e(e in cooperative, daca vor sa supravietuiasca! $oate e greu, pentru ca seamana cu sistemul comunist de /#$-uri, dar de data asta, ei vor fi stapanii, si nu statul!"

La mare pret, laptele de "vaca adevarata" #faceristi de la 'ucuresti si din toata tara au mirosit imediat profitul! #u venit la 'iocoop si au propus contracte generoase! 'ani multi! 4umai ca %ill& Sc uster si taranii 'iocoop-ului inteleg altfel viata, "$e noi nu ne interesea(a profitul cu orice pret! $rodusele bio trebuie consumate acolo unde se fac! 4oi numim asta "8ilometri alimentari"! /u cat o leguma a parcurs mai putini 8ilometri de la producator la consumator, cu atat este mai buna! 4u poti sa spui ca o rosie este bio, daca pentru a a-unge la tine in farfurie, un camion sau un avion a poluat mii de 8ilometri! 4oi le-am (is afaceristilor ca nu dorim asta! Sa trimita tarani din (ona lor aici! .i putem invata pe taranii din sud cum sa faca agricultura bio, si apoi sa produca acolo, pentru 'ucuresti, nu sa duca de aici! .deea de alimente bio se leaga cu cea de local, natural, taranesc! Respect pentru natura, asta e filosofia noastra, nu profit cu orice pret"!

Rosii %ara picurator /ea mai buna ciorba de fasole cu afumatura pe care am mancat-o in viata mea!

"edere din satul 4ucet /eapa are gust de ceapa pana la ultima frun(a, carnatul are gust de "/raciun la bunici" si clatitele au o delicioasa dulceata de gutui! / iar si painea este facuta la cuptor din grau bio! Sunt la pensiunea 'io aus a familiei /ioran, in 4ucet, un sat ascuns intre colinele din apropierea Sibiului! 6amilia /ioran, adepta a agriculturii ecologice, este si ea inscrisa in 'iocoop! +oamna Mioara si-a asumat rolul de gospodina desavarsita, in timp ce domnul Emilian si l-a asumat pe cel de taran rumen in obra-i, mereu vesel si cu gri-a pamantului si a animalelor! .si iau foarte in serios rolurile, si de la primele ore ale diminetii ii ve(i cum incep sa re(olve treburile fermei! Standardele lor sunt foarte stricte la pensiune si respecta filosofia bio, "+aca nu avem anumite legume, decat sa punem pe masa produse de la supermar8et, mai bine nu punem deloc! .n (iua de a(i, ne-am invatat sa avem rosii tot timpul anului, uitam ca ele nu se fac iarna la noi! 4oi nu avem rosii iarna!

6amilia /ioran "4ebunia" lor s-a dovedit inspirata #vem muraturi, ridic i, ceea ce se pastrea(a in mod natural! /e sa facem2 Sa cumparam legume facute pe calculator2 Efectiv, pun vase cu apa si substante nutritive pe beton si reglea(a din calculator compo(itia legumelor prin picurator! Eu nu vreau sa mananc asemenea porcarii luate din supermar8et, asa ca nici oamenilor care vin la pensiune nu le dau asa ceva", imi e0plica domnul Emilian /ioran! 6amilia /ioran a vandut tot ce avea in Sibiu si s-a mutat in 4ucet! #u facut o sera, au luat cateva vacute si s-au ocupat de livada! /and au venit ei, in urma cu doi ani, satul era pustiu si toti prietenii le-au spus ca "sunt ori nebuni ori inconstienti" sa se mute in salbaticie, la marginea unui sat parasit! 4umai ca anul trecut au avut clienti non-stop, veniti sa vada Sibiul, capitala europeana, in ma-oritate straini! #u a-uns sa locuiasca la ei, asa cum am a-uns si eu, prin recomandari din om in om! #nul acesta, de-a se anunta aglomerat! .n buna masura, cu cei care au fost de-a si vor sa revina! Si, brusc, satul pare ca s-a tre(it, preturile caselor s-au dublat, alti sibieni s-au mutat aici, si cativa din cei plecati in strainatate s-au intors la gospodariile lor! !and ouale sunt prea galbene

$ensiunea 'io aus La pensiunea 'io aus au renuntat la araga( si au trecut la cuptor si "plat", adica plita! #u cateva vacute si fac tot ce inseamna produse lactate! Legumele sunt din curte! /e nu produc ei, miere sau grau, iau de la ceilalti tarani si dau la sc imb legume sau bran(a, ce au ei in plus! E un sistem vec i, dar care functionea(a foarte bine in beneficiul tuturor si mai ales al turistilor scapati din g earele marilor orase! La toate astea se adauga livada, padurea din fata casei si imaginea e0traordinara a "aii 1ltului si a muntilor 6agaras, imediat ce ai urcat pe dealurile din apropiere! +e fapt intreaga "ale a 5artibaciului face parte din aria prote-ata "4atura 2000", pentru biodiversitatea mediului! Multe familii vin aici ca sa le arate copiilor "pe viu" ceea ce nu au va(ut decat la televi(or! ""in la noi familii, dar copiii de-a nu mai inteleg nimic din gustul adevarat al alimentelor! /eea ce este normal lor li se pare ciudat! 1uale sunt scarboase, ca sunt prea galbene, fata de ceea ce stiau ei! Laptele nu il pot bea, ca "are ceva in el", e prea dulce si miroase a vaca! Si asa mai departe! Efectiv, lumea, asa cum o stim, se distruge sub privirea lacoma a politicienilor care incura-ea(a consumul din supermar8eturi, sugrumarea taranimii, distrugerea naturii", imi spune doamna Mioara! E un scenariu apocaliptic! /at inca nu am a-uns acolo, mai cer o farfurie cu ciorba de fasole! &egume de marca La 30 fi0, cand mama lui a terminat de cantarit si de legat ultima punguta de malai, 4ovaci /onstantin e trea( de-a de patru ceasuri, a verificat serele si a pus de-a in la(i legumele! .si saruta fetita si sotia si, cu +acia incarcata, o porneste de la Seica Mare spre Sibiu, unde il asteapta clientii! La 'iocoop el este cel mai important producator de legume, si lasa (ilnic o buna parte din marfa la maga(inul cooperativei!

6amilia novaci #poi, intr-o cursa contracronometru, trece pe la principalele restaurante din Sibiu si le alimentea(a cu legume proaspete! "erdeturile sale au de-a renume si, pe (i ce trece, are tot mai multe cereri! .n special de rucola proaspata si de busuioc!"Sunt crestin si aprecie( foarte mult

pamantul asta plin de bogatie si rod, si daca il respectam avem numai foloase! +aca folosesti insecticid, elimini o boala, dar apare alta! .i bine sa pastre(i un ec ilibru pentru ca ramele, furnicile, toate ga(ele sa e0iste, fiecare din ele are un rol! +e e0emplu, folosesti un insecticid, scapi de purici, dar ala iti elimina si ramele! 4u ai rame, solul sufera si nu ai umus! Si tot asa, de-aia suntem unde suntem, mancarea nu mai are gust, copiii ni se imbolnavesc, apa si pamantul sunt otravite", spune 4ovaci! El pune numai ingrasamant natural pe pamanturile sale! 6oloseste doar seminte din soiuri romanesti, traditionale, si de cate ori apare o boala, stropeste cu apa in care a pus la macerat anumite plante! "La cartof, de e0emplu, mergem si adunam gandacii, nu dam cu solutie! .n loc sa dam cu ierbicid, ardem pamantul cu o flacara mica! $entru musculite am pus busuioc si asta le tine departe! /a sa scapam de ro(atoare, am pus stalpisori, pe care se asea(a uliii! )oate solutiile sunt in natura, trebuie doar sa o lasi sa isi faca treaba! E mai ieftin nu mai platesti pesticidele si, in plus, prote-e(i planta si pamantul, ca nu le mai otravesti!" #re doua sere si patru ectare de pamant! 4u castiga enorm, pentru cat munceste, de dimineata pana seara, o mie de euro pe luna! +ar este pasionat de ceea ce face si este foarte optimist in privinta viitorului! Marea sa reali(are este ca, impreuna cu 'iocoop, a reusit sa rupa veriga intermediarilor si poate duce el direct marfa clientului! .n plus, c iar si dupa 9 ani in .talia, unde a va(ut mai multe ferme ecologice, a invatat enorm de la colegii din 'iocoop! "/and apare o boala sau o problema, ne sunam, vedem ce solutie a gasit fiecare! 4e a-utam reciproc si, in plus, avem un baiat la Medias, care baga usor doi ingineri in bu(unar! El ne gaseste solutii! #sa am invatat o multime de lucruri despre cum sa faci agricultura fara otravuri"!

Maga(inul de produse biologice din Sibiu +in partea statului, 4ovaci nu a avut nici un spri-in! # reali(at totul cu greu, pe banii lui! # incercat sa faca proiecte cu finantare de la UE! 'irocratia si termenele l-au speriat, un proiect mic avea nevoie de apro0imativ : luni si un teanc enorm de artii! "+aca m-ar a-uta si statul, as sparge stelele", spune el inciudat! / iar si asa, nu a renuntat la proiectele de moderni(are a serelor! /ea mai mare problema a lui 4ovaci este concurenta supermar8eturilor! +in pacate, in Romania, taranii simpli au aceleasi reglementari fiscale ca marii producatori care vand in supermar8eturi! / iar si taranii din cooperatie sunt obligati sa cumpere o casa de marcat, sa aiba van(atoare cu carte de munca, sa plateasca acelasi )"# si sa aiba contabil! 4ovaci si cei din 'iocoop fac fata cu greu concurentei si au sen(atia, pe buna dreptate, ca statul vrea sa ii elimine! "#ccesul greu la marile maga(ine si lipsa de informare a populatiei in legatura cu marfa care se vinde acolo este o metoda simpla de sugrumare a taranimii! #u acaparat piata cu produse de import si noi nu mai avem cui sa vindem! +ar o sa reglam noi si asta, in curand, daca ne a-uta +umne(eu!" Solutia gasita de 4ovaci impreuna cu cei de la 'iocoop este eliminarea intermediarilor! Sistemul a inceput de-a sa functione(e foarte bine in #merica si in tarile vest-europene! 'iocoop a propus

de-a clientilor sa se organi(e(e si ei in asociatii de consumatori si sa stabileasca parteneriate cu cooperativele de tarani! E un abonament prin care taranii le aduc saptamanal oamenilor un cos cu produse de se(on! .n felul asta, producatorii agricoli se ba(ea(a pe o comanda ferma si sar intermediarii, in timp ce consumatorii stiu de la cine cumpara si primesc produsele proaspete acasa! "#sta o sa incercam sa de(voltam aici, pe (ona Sibiului! Spri-inindu-ne pe noi, cei care facem agricultura ecologica, oamenii respecta si natura! $entru ca noi nu otravim pamantul! Este important ca oamenii sa cumpere produse locale! .n felul asta, nu se mai poluea(a nici aerul, transportand cu avionul rosiile! #sta i-am invatat si pe cei de la 'ucuresti sa faca! E o solutie mai buna decat sa vina sa cumpere de aici, sa organi(e(e astfel de asociatii de consumatori si sa coopte(e tarani din sud"! 'amilia Haerle

;udit 5aerle si sotul ;udit 5aerle ma intampina incon-urata de santinelele fermei, cinci ciobanesti elvetieni! Ma invita in vec ea cladire a /#$-ului din Rosia! .mediat ce intru, descopar ca fosta cladire administrativa s-a transformat, in interior, intr-o foarte frumoasa casa de fermier, decorata impecabil, cu grin(i de lemn, cu soba traditionala si living inundat de plante! +e 2: de ani, familia 5aerle face numai agricultura ecologica! #u muncit in *ermania, unde s-au si nascut, de fapt, apoi in 6ranta si, in cele din urma, s-au stabilit in Romania! .-a atras pamantul foarte bun, peisa-ul e0traordinar si mostenirea saseasca, pe care au descoperit-o in timpul primei vi(ite in Romania, in 3<<<! La 'iocoop, ei sunt cei care fac cereale ecologice! /ladirea fostului /#$ au cumparat-o in 2000! #poi au luat pamant in -urul fermei, dar lucrurile nu au fost atat de simple pe cat pareau! /a sa faca agricultura ecologica, au fost nevoiti sa lupte cu un sistem intepenit care nu i-a a-utat! +impotriva! #laturi de %ill& Sc uster, ei au fost principalii promotori ai produselor bio si ai agriculturii ecologice pe "alea 5artibaciului! ;udit 5aerle ma serveste cu un ceai si pra-iturele de casa! "orbeste perfect romaneste si imi povesteste aventura de a face agricultura ecologica in Romania, "#vem pamant sanatos si bun! 4u tratam semintele sau plantele cu nici un fel de produs c imic! $roductia e un pic mai mica, dar calitatea este foarte buna! "indem tot ce facem, si daca am produce mai mult, cred ca am vinde inca pe-atat! #m gasit o moara unde procesam ecologic! 4e bucuram ca maga(inul din Sibiu merge, si oamenii sunt multumiti! #u inteles ca atata vreme cat cumpara de la noi, prote-ea(a in acelasi timp natura! +in pacate, re(ultatele la care am a-uns s-au facut cu eforturi uriase!

/asa 5aerle din Rosia! 6ostul /#$ al satului /ele mai mari probleme sunt lipsa infrastructurii si nepasarea politicienilor! +e e0emplu, am luat pamant aici, dar a durat = ani ca sa clarificam lucrurile, pentru ca legea retrocedarilor s-a sc imbat de trei ori! Subventiile nu vin la timp, si degeaba vin dupa un an, cand eu acum am nevoie de ele, pentru ca pamantul nu asteapta! .n general, legile se sc imba si nimic nu este sigur! Semne(i asta(i o artie, maine legea nu mai e valabila si, deci, nici ce-ai semnat tu"! /ateodata, ;udit e furioasa, alteori revoltata, dar in vocea ei este ceva perseverent, de om determinat sa reuseasca! Sotul ei o aproba din cand in cand, repetand, ".a, ia, catastrofen"! Sistemul centrali(at din Romania le-a dat mari batai de cap! / iar si a(i, dupa intrarea Romaniei in UE, sunt nevoiti sa care motorina pentru tractoare, cu bidoanele, de la Sibiu, desi ar fi fost mult mai practic sa faci o mica ben(inarie in sat! Motorina e cumparata la pret normal, in care este inclusa ta0a de drum, c iar daca ei nu o folosesc decat pentru tractoarele care nu merg pe drumurile publice! 4u e0ista silo(uri locale! Sunt doar cateva in tot -udetul si la recolta toata lumea vinde, pentru ca nu au posibilitati de pastrare! #sta scade pretul cerealelor, pentru ca piata devine suprasaturata! 6amilia 5aerle creste si (ece bivolite, si nu inteleg cum statul roman nu ii incura-ea(a pe oameni sa le pastre(e, ""in oameni din strainatate si cumpara toate bivolitele din Romania! Si aici, daca vrei sa le cresti, nu ai nici un spri-in! $entru ca acolo, tot ce este de la bivolita este foarte bun si foarte apreciat! Si bivolitele de )ransilvania sunt ceva special, o specie foarte robusta, niste animale deosebite si interesante c iar si pentru turisti! $oliticienii nu stiu sau nu vor sa recunoasca bogatia nationala si locala a (onelor rurale, pe care ei ar putea sa ba(e(e o economie! .n fiecare (ona sunt prioritati diferite si avanta-e diferite! +ar ei, in cel mai bun ca(, spun ca vor productie si bani, asta e principala preocupare! +ar trebuie sa tii cont de specificul fiecarei (one!!!!" 6aptul ca Romania inca mai are 70> populatie rurala, in timp ce *ermania mai are doar ?> sau $olonia 3=>, ar putea sa fie un mare avanta-! +in pacate, sistemul este din nou cel care nu incura-ea(a pastrarea acestei bogatii, ".n *ermania, dupa ra(boi se dadeau foarte usor credite nerambursabile pentru taranii care doreau sa faca treaba! .n 6ranta, de *aulle a transformat agricultura in ba(a economiei! Si Romania ar putea sa faca asta, dar in acest moment nici o banca nu iti da credit pentru agricultura! "reau sa imi iau tractor si ce am nevoie, mi se spune ca nu pot sa garante( cu pamant agricol! 4ici casa nu vor sa o accepte, pentru ca este in e0travilan! 4u mai inteleg nimic! Ministerul #griculturii nu are nici un program coerent si nu ne ofera nici un spri-in! 4imic nu este gandit pentru agricultura! +aca lucrurile vor continua asa, in 7-@ ani agricultura Romaniei este terminata!", spune ;udit si mergem sa vedem bivolitele! "etrasbio si stramosul graului

"/umparand acest produs ecologic, ai finantat pentru un an costurile cultivarii fara substante c imice a apro0imativ 2 metri patrati de pamant! .ti multumim!"!

#se(at pe un scaun in fata mea, Marius *abor citeste de pe etic eta pastelor pe care le produce! /u parul prins in coada si vorba blanda, Marius pare un repre(entant tipic al generatiei floAerpoAer! $asionat de natura si de secretele ei, nationalist si ecologist convins, inginerul electronist plecat in *ermania s-a intors in Romania si a decis ca afacerea cu paste bio ar imbina toate astea la un loc! Si-a vandut casa, a mai imprumutat bani de la prieteni si a infiintat, impreuna cu sotia sa, $etrasbio, prima fabrica de paste ecologice din Romania! .mi povesteste toate astea c iar in mica lor fabricuta, curata ca o farmacie, "#stea sunt aparatele pe care le folosim ca sa facem pastele! #rata poate mai primitiv, dar pastele pe care le facem au doua mari avanta-e, sunt din grau ecologic si sunt facute in asa fel incat sa isi pastre(e calitatile nutritive! 4oi, de e0emplu, presam coca mecanic si nu o supunem unor temperaturi mai mari de ?0 de grade", spune Marius! #sta inseamna pentru cei cinci anga-ati ai sai mai multa munca manuala, dar gustul este mai bun, calitatea nutritiva este mai buna! +intre toti producatorii 'iocoop-ului probabil $etrasbio are de suferit cel mai mult de pe urma concurentei supermar8eturilor! $astele re(ista in timp si sunt o marfa care s-ar putea vinde mai usor in marile maga(ine! 4umai ca o firma mica de produse ecologice nu vinde cantitati industriale si nu isi permite reclama la televi(or, "4u putem sa platim "ta0a de raft" a marilor maga(ine, care este practic o ta0a protectionista si o mafie institutionali(ata! Un supermar8et poate sa ceara pana la @000 de euro "ta0a de raft" pentru fiecare maga(in al lantului sau! +aca are sase maga(ine asta inseamna ?0!000 de euro! +e unde sa am eu asemenea sume2 .n felul asta, taranii sunt tinuti departe de o buna piata de desfacere, acaparata de producatorii industriali! $entru ca daca eu, care fac produse cu materie prima ecologica, nu pot sa vand, nici taranii nu castiga", imi spune Marius! .a o punga de paste maronii, "Multi cand vad culoarea asta a pastelor se gandesc ca e vreo ciudatenie! +e fapt, astea sunt paste facute din S$EL)#, un stramos al graului de-acum @000 de ani! .n sudul Romaniei, s-au gasit in sapatura ar eologica graunte de S$EL)#! *ermanii le-au pastrat mai bine, l-au transmis din generatie in generatie si a a-uns pana la noi! Ei au acum culturi de spelta pe suprafete destul de mari! Si in Romania se folosea, dar a disparut! #cum este langa #rad cineva care face si ne da si noua pentru paste! #ceasta cereala are niste proprietati fantastice, e redescoperita acum in Europa si tot mai multi o folosesc! #sta este una dintre specialitatile noastre, pastele din spelta! .n felul asta, spri-inim si biodiversitatea!

Marius *abor si sotia sa .n urma cu mii de ani, erau mai multe soiuri de cereale, la noi au a-uns cateva! +ar daca nu avem gri-a de natura, s-ar putea sa le pierdem si pe cele de acum, asa cum s-a intamplat in trecut cu spelta, scapata ca prin miracol!" *raul S$EL)# este cea mai vec e dintre cereale! Era cunoscuta de-acum opt mii de ani in #sia si este laudata in "ec iul )estament! Romanii veniti sa cucereasca +acia se pare ca aveau cu ei cate un saculet de spelta, din care mancau pentru a se energi(a! Si asta, pentru ca boabele de spelta au un continut ridicat de vitamine, minerale, albumina si fibra! .n multe clinici din *ermania, este folosita ca remediu, c iar in tratarea anumitor boli! +oar datorita agricultorilor ecologici, ea a a-uns din nou in Romania, dupa o absenta de doua mii de ani! Marius *abor inca nu si-a ac itat imprumuturile facute ca sa porneasca afacerea! Este optimist insa! Se gandeste ca oamenii se vor intoarce la mancarea sanatoasa, se vor gandi la natura, inainte de a lua din raft un produs! "Modul de productie ecologic intareste e0istenta peisa-elor superbe din Romania! Sper ca oamenii sa gandeasca asta in viitor, si vom castiga cu totii! #gricultura conventionala, cu c imi(are, cu mi-loace de productie enorme, nivelea(a totul, face monoculturi imense! #sta distruge pamantul, insectele, pasarile! #re un impact negativ e0traordinar! 4u mai au(i ciocarlia, nu mai ve(i fluturi, nu se mai aud greieri! /ampurile ar semana cu un oras care are numai beton si nimic viu! #sta este agricultura industriali(ata! 4e vom tre(i intr-o primavara ca nu se mai aude nimic! 4ici pasari, nici ga(e, nimic! .mpotriva unui astfel de viitor ne-am unit la 'iocoop! 4u vrem o primavara tacuta!" Multumiri pentru spri-in *REE4$E#/E R1M#4.#! B/ei interesati, pot contacta 'iocoop la tel! 0:99C2?3!7@9D B6otografiile autoruluiD