prima revista generalista din mediul rural valcean...

Anul VI, Nr. 68, 06 Dec. 2013 - 03 Ian. 2014

GALICEI

Conducerea primariei si Consiliul Local al Comunei Galicea judetul Valcea ureaza tuturor ITLURI: cetatenilor acestei Tradiii i obiceiuri frumoase asezari rurale, de srbtorile de precum si colaboratorilor iarn, la romnii fideli belsug de sanatate, de pretutindeni... bucurii si impliniri in pag. 08-09 plan personal si MSURI DE APRARE profesional, un MPOTRIVA INCENDIILOR Craciun plin de N UNITILE DE CULT caldura sufleteasca pag. 02 si spirituala si un Felicitri de srbtori, An Nou mai bun, de la vlceni, pentru alaturi de traditionalul galiceni...

pag. 01,16 Biblicul Potop al NE PUTEI CITI, VEDEA I AUZI PE SITE-UL WWW.PUBLIPRO.RO: lui Noe a nceput n... Marea Neagr

! I N A I T L U LA M

pag. 14-15 Predicii astrale conine informaii i divertisment. pentru anul 2014
pag. 13 Se

distribuie gratuit!

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

A SOCI

MSURI DE APRARE MPOTRIVA INCENDIILOR N UNITILE DE CULT entru prevenirea unor slujbelor religioase
n aer liber. -Supravegherea sobelor i a celorlalte mijloace, cu sau fr acumulare de cldura din lacaul de cult pe toat durata funcionarii, si intreruperea alimentarii acestora inainte de inceperea slujbelor religioase cu public numeros; -Verificarea, intreinerea si curarea periodic a courilor de fum si, dupa caz, remedierea de urgen a deficienelor constatate; -Verificarea periodica a instalaiilor electrice si remedierea deficienelor constatate; -Amplasarea mijloacelor de inclzire la distane de siguran fa de elementele de construcie; -Amenajarea unor locuri speciale pentru depunerea lumnarilor

astfel de evenimente va rugam s asigurai respectarea in unitile de cult a urmatoarelor msuri de aprare impotriva incendiilor: -Aducerea la cunotina enoriailor de catre slujitorii bisericii, pe timpul desfaurrii manifestarilor religioase, a unor reguli minimale ce trebuiesc respectate in biseric, in vederea prevenirii incendiilor, precum si modul de comportare pe timpul producerii unui incendiu in biseric, in scopul pstrrii calmului i necreerii de panicri in timpul evacurii construciei incendiate; -Nepermiterea accesului credincioilor in incinta lacaului de cult, dect in limita capacitaii bisericii ; - Se menin uile de evacuare/acces n poziie deschis, n mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros.n condiiile unui numr foarte mare de participani se recomand organizarea

REDACIA:
Editori: primar Ion NFLIU, viceprimar Florea UDREA, Ilie Silviu NICOLAE Redactor ef: prof. Alina ROGOBETE Secretar de redacie: Gheorghe OBOGEANU, secretarul comunei Galicea Redactori administraie public: consilieri locali Florian MRCINE i Mcinic GEORGESCU Redactori politic: Ilie Silviu NICOLAE Redactori economie: consilieri locali Ion CEAUESCU i Narcisa Mihaela STAN Redactori nvmnt: consilieri locali Mihai FILIPOIU i Adriana DINCULESCU, Colaboratori cultur: Alina ROGOBETE, Luminia ROOAG Colaboratori sportivi: Iustin CROITORU, Florea UDREA Distribuie: Adrian PREDESCU, Marin TIU Anunuri de mic i mare publicitate i sesizri: 0786-835.897

amplasate in exteriorul bisericilor i la distane de siguran fa de acestea; -Evacuarea din interiorul lacaurilor de cult, inainte de inceperea slujbelor religioase cu public numeros, a covoarelor, mochetelor si meninerea in permanen a culoarului central degajat; -Nepermiterea ca, prin modul de parcare a autoturismelor persoanelor care particip la slujbele religioase cu public numeros, s se blocheze caile de acces pentru autospecialele de intervenie ale pompierilor, la un eventual incendiu; -Asigurarea de mijloace de aprare impotriva incendiilor, rezerv de apa si posibilitai efective de utilizare a acesteia ct si instruirea corespunzatoare a intregului personal, pentru declanarea cu maxim operativitate a activitii de intervenie pentru stingerea unui eventual incendiu; n Emil NEACU, eful SVSU Galicea

a ne in g pa 02

putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

MIC O N ECO

An Nr ul V de . 6 I, c 8 03 20 em 1 ia 3 bri e 20 nua 14 rie 06

Bilanul anului 2013 - ntre realitate i perspectiv

anul 2013 a adus in discutie manifestarile unor segmente Colectivul de redacie al revistei importante ale societatii civile, ,,Viaa Galicei'' adreseaz tuturor care s-au impotrivit exploatarilor cititorilor revistei noastre miniere de la Rosia Montana precum si explorarea si la urarea de Crciun fericit, mult exploatarea gazelor de sist, lucruri sntate i mpliniri, pe plan profesional pe care autoritatile statului nostru i personal. V mulumim pentru trebuie sa le explice mai mult si ncrederea acordat i pentru anul viitor, mai transparent, astfel incat v promitem mai mult!... Tot mai mult! populatia sa inteleaga costurile si beneficiile acestor proiecte pentru LA MULI ANI! generatiile actuale si viitoare. Conducerea primriei Pentru comunitatea din comuna Comunei Galicea i Galicea au fost o serie de Consiliul Local al coevenimente majore care s-au munei Galicea, judederulat in acest an: aparitia unor ul Vlcea, ureaz tuu bune si cu rele se incheie si turor cetenilor acesacest an 2013, un an mai linistit investitori in agricultura locala, prin tei localiti ce poart semnarea unor contracte de arendare de din punct de vedere politic si numele Sfntului terenuri cu potential ridicat pentru electoral, insa unul stabil Nicolae, mult snproductie, inaugurarea noului si economic si foarte bun pentru tate, pace sufleteasc modernului sediu al administratiei agricultorii tarii noastre. La ora i mpliniri personale bilantului putem spune ca a fost un an locale, inaugurarea sau finalizarea unor i profesionale! pozitiv, in comparatie cu anii trecuti, ca noi lucrari de investitii (alimentare cu LA MULI ANI! multe lucruri s-au schimbat in bine, dar apa, canalizare, reabilizarea sau Conducerea primriei modernizarea de drumuri) sau multe mai trebuiesc facute pentru ca Comunei Galicea i lumea sa simta in propriile buzunare si demararea unoe noi manifestari publice, Consiliul Local al cocum ar fi Festivalul ,,Toamna munei Galicea, judein camari prosperitatea mult dorita. ul Vlcea, ureaz tuAnul acesta, care se incheie in cateva Galicenilor''. Toate aceste lucruri sau turor cetenilor acesevenimente au darul de a incuraja saptamani, a adus in tara noastra tei localiti ce poart initiativa locala, de a se face noi perspective bune de investitii in numele Sfntului economia nationala, insa si o serie de proiectii de dezvoltare comunitara, Vasile, mult snscumpiri la o servie de bunuri, servicii obiective care au fost cuprinse in tate, pace sufleteasc Strategia de Dezvoltare a Comunei si utilitati, toate programate de i mpliniri personale autoritatile statului la cererea FMI sau a Galicea pentru perioada anilor 2014i profesionale! Uniunii Europene (asa-zisele calendare 2012. Acest proiect ambitios a fost LA MULI ANI! de liberalizare a preturilor la energie). discutat, de principiu, in sedinta Consiliului Local Galicea din data de Fondatorul trustului Toate costurile se vor simti in cosul 29 noiembrie 2013, aducandu-se zilnic de consum al familiilor, chiar completarile si modificarile de rigoare. de presa pPRO EXPRES, daca vor mai putea fi atenuate de Preocuparea factorilor locali, in a cresterile sesibile ale pensiilor, Alin Barbu ureaza tuturor salariilor sau ale altor tipuri de ajutoare dezvolta servicii publice de calitate sociale. Premiera absoluta a acestui an pentru cetateni, ramane consecventa si cititorilor nostri mai multa a fost Summit-ul Europa de Est-China, prioritara, aceste actiuni vor fi intelepciune in lupta cu intotdeauna urmarite si aduse la de la sfarsitul lunii noiembrie, indeplinire cu multa atentie si hotarare. cei care ne fura cu zambetul manifestare care a produs euforie in In incheiere, va urez sarbatori fericite, pe buze in fiecare zi! randul tarilor participante si a Romniei, in calitate de gazda a acestui un Craciun plin de bucurii si un An Nou plin de speranta. La multi ani! eveniment, concretizate in semnarea n Gheorghe OBOGEANU, unor memorandumuri si contracte de secretarul comunei GALICEA, investitiui majore in industrie, judeul Vlcea agricultura sau resursele energetice. Tot pa gi ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi 03 na

SARBATORI FERICITE!

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

epurare.Investitia se va realize cu sa cum v-am obisnuit la finalul fiecarui an, incercam finantare de la Administratia Fondului de Mediu si Bugetul Local. Pana in sa facem un bilant despre realizarile si nerealizarile anului care prezent lucrarea s-a realizat in nu peste mult timp se va incheia. Desi proportie de 65% si a fost platita noi administratia locala am pregatit aproximativ 25%. Constructorul este zic eu destul de bine proiectele care S.C.Govora. Termenul de realizare trebuiau derulate in anul 2013 si care conform contractului din 14.09.2013, a fost decalat in urma adresei nr. faceau parte din strategia de 177699/28.05.2013, venita de la dezvoltare pentru perioada 2008Ministerul Mediului, prin care am 2013, situatia de instabilitate economica la nivel national a afectat fost instiintati despre dificultatile si localitatea noastra, foarte multe din financiare cu care se confrunta , obiectivele propuse a fi realizate din luandu-se decizia suspendarii suplimentul PRO ExpreS CULTURAL lipsa de finantare nu s-au realizat. depunerii cererilor de plata aferente publicaie monocontractelor aflate in derulare pana la Printre proiectele importante care nu crom cu opt pagini, care apare o31.12.2013. Lucrarea de alimentare s-au realizat ar fi urmatoarele: dat la fiecare dou luni i se g- continuarea lucrarilor la alimentarea cu apa presupune realizarea unei sete la vnzare, retele de distributie de 7.600m.l.pana cu apa a satelor Cremenari, Bratia la fiecare chioc in prezent realizandu-se aproape de difuzare a pre- Deal, Bratia Vale,Cocoru si Valea sei din municipiul Raului, lucrari finantate de Ministerul 6.000m.l.,urmand a se mai realiza: Drgani i doar la chiocurile de Dezvoltarii prin programul PNDR. difuzare a presei - Gospodaria cu apa (rezervor de Aici noi ne planificasem ca in ale firmei Inedit Press, n munici- decursul acestui an, sa terminam inmagazinare, statie de tratare, statie piul Rmnicu de pompare, captarea prin realizarea a conducta de aductiune aproximativ Vlcea, ca i supliment gratuit al zia- 2000m, statia de pompare din satul doua foraje)si retea distributie pentru rului sptmnal aproape 1600m.l.Canalizarea va fi Bercioiu si gospodaria cu apa din PRO ExpreS de Drgani satul Cremenari, punctul Teodoresti, realizata pe o lungime de 6100m.l.statie de epurare si 6 statii se revista PRO ExtreM-100%SCANDAL in asa fel incat locuitorii satelor cea mai acerb satir, revist poli-Cremenari si Bratia Deal sa poata pompare. crom cu 16 pagini care se poate beneficia de apa in acest an. procura ca i supliment gratuit Traseul de 6100m.l.canalizare a al ziarului PRO ExpreS de Dr- Alimentarea cu apa si canalizarea gani, de la toate chiocurile de satelor Galicea, Teiu si Ostroveni, se fost realizat integral, iar la statia de difuzare a presei din municipiul epurare s-a terminat partea de Drgani i de la toate chiocurilerealizeaza prin programul vizand de difuzare a presei ale firmei protectia resurselor cu apa, sisteme terasamente si betoane urmand a mai Inedit Press, din municipiul reefi de montat echipamentele si integrate de alimentare cu apa, statii din de jude, Rmnicu Vlcea, odat la fiecare trei luni. racordare la reteaua electrica. de tratare, canalizare si statii de
publicaie sptmnal policrom, cu opt pagini, ziarul care a rezistat cel mai mult pe piaa municipiului Drgani, un pamflet, un pictorial social de avangard, o revoluie i, totodat, o mult prea ndrznea ncercare de reinventare a presei, care se poate procura, n fiecare zi de vineri, de la toate chiocurile de ziare din Drgani i de la chiocurile de ziare ale firmei Inedit Press, n municipiul Rm. Vlcea.

PRO ExpreS de Dragasani

Cititi numai pe WWW.PUBLIPRO.RO:

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

SI N I M AD E TRATI

PRIMRIA GALICEA, A

revista JURNALUL DE VOICESTI

a in g pa 04

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

cea de a treia revist din a destinat exclusiv mediului rural, invenia exclusiv a trustului de pres PRO ExpreS, publicaie policrom cu 8 pagini, editat n ediii tip ziar i cu o apariie odat la fiecare trei luni i care este destinat n exclusivitate stenilor din comuna vlcean Voiceti, poate fi procurat ca i supliment gratuit al ziarului PRO ExpreS de Drgani

PRO ExpreS de Rmnic

cel mai vechi ziar n format exclusiv electronic din judeul Vlcea, publicaie policrom n 8 pagini cu o apariie neregulat ce se poate citi numai pe internet, din orice col al lumii, la orice or din zi i din noapte, pe site-ul oficial al trustului de pres PRO ExpreS, www.publipro.ro, sau pe site-urile care au preluat activitatea noastr mediatic.

PRO ExpreS tv

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

ISN I M D A E TRATI

An Nr ul V de . 6 I, c 8 03 20 em 1 ia 3 bri e 20 nua 14 rie 06

LA ROPORT:

judeul Vlcea - gradinita cu program prelungit in comuna Cteva dintre realizrile administraiei Galicea, sat Galicea cu finantare europeana - modernizare drumuri comunale in satele publice locale din Galicea, n imagini: Bratia Deal si Cremenari.

Modernizarea si asfaltarea drumurilor satesti in comuna Galicea; sursa de finantare fiind Ministerul Dezvoltarii si Bugetul Local.Constructor S.C. Strabag S.R.L. Termen de finalizare 31.12.2012. Realizarea acestui proiect presupune asfaltarea a 13 drumuri locale cu o lungime de 6,8 km.dupa cum urmeaza: 1.Drum satesc Biserica Cocoru,L= 384,23m 2.Drum satesc Teiu Biserica, L = 383,29 m 3.Drum satesc Biserica Bratia Deal, L= 1435,79m 4.Drum satesc Galicea-Corbeanu,L=635,65m 5.Drum satesc Hunie, L = 425,48m 6.Drum satescLaculenu-Butucei,L= 809,5m 7.Drum satesc Ulita lui Badea, L = 570,99m 8.Drum satesc Ulita lui Beacu, L = 190,04m 9.Drum satesc Ulita lui Corbeanu,L= 89,9m 10.Drum satesc Ulita lui Glav, L =284,01 m 11Drum satesc Ulita luiSiminea,L=225,91m 12.Drum satesc Ulita Udrestilor,L=241,42m 13Drum satesc Voicu-Ostroveni,L=1148,66m S-a realizat pana in prezent: - Drum satesc Biserica Teiu - Drum satesc Biserica Cocoru - Drum satesc Voicu Ostroveni Modernizarea acestor drumuri face parte din prima etapa a modernizarii drumurilor comunale si satesti , iar celelate au fost sau vor fi incluse prin alte programe conform strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2014-2020, in functie de bugetele pe care o sa le primim. Drumurile de mai sus trebuiau realizate pana in acest moment, dar din lipsa fondurilor nu au putut fi finalizate. Alte obiective la care noi am depus proiecte fiind declarate eligibile dar nu au putut fi incepute tot datorita lipsei de fonduri sunt urmatoarele: - modernizarea drumurilor agricole cu finantare europeana prin programul PNDR

pe internet, internet, la la adresa: adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

gin ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: 0 ne putei putei citi, citi, vedea vedea i i auzi auzi 5 a

La ora actuala Primaria Galicea are de achitata pentru lucrarile executate si nedecontate circa 4.500.000 Ron. Chiar daca anul 2013 a fost pot spune cel mai sarac din 2004 pana in prezent, am reusit sa realizam totusi cateva obiective cum ar fi: - Sediul nou pentru Primarie si Consiliul Local Galicea; - Amenajarea pe tot parcursul anului a drumurilor satesti si agricole; - Extinderea grupului sanitar la scoala I-IV Galicea; - Amenajarea aleilor exterioare la Primarie si Scoala V-VIII; - Reactualizarea inventarului domeniului public al localitatii; - Decolmatarea Iazului Morii; - Montarea de parazapezi si burlan la ambele scoli din satul Galicea; - si nu in ultimul rand asigurarea fondurilor pentru toate unitatile din timpul anului. Pana la sfarsitul anului avem promisiuni pentru modernizarea drumului judetean 678 H in portiunea Camin Cultural Dealul Galicii pentru 1.5km. Incercam achizitionarea unui buldoexcavator nou pentru lucrarile noastre in comuna, si deasemenea facem demersuri pentru a reusi sa mai platim ceva din lucrarile executate de S.C. Govora pentru proiectul de apa si canalizare. Noi ne straduim sa facem cat mai multe, dar nu intotdeauna si reusim.Speram ca in anul 2014 sa putem veni in fata dumneavoastra cu cat mai multe realizari. Acum cand mai avem putin pana la granita dintre anii 2013-2014, dorim sa va uram multa sanatate, fericire succese in toate domeniile de activitate, sarbatori fericite insotite de traditionalul LA MULTI ANI! n Florea UDREA, viceprimarul comunei Galicea,

pa

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

UTILE
buletinele meteorolog ice i informaiile autoritilor locale responsabil e cu gestionarea situaiilor de urgen. - Mncai regulat i bei lichide, dar evitai excesul de cofein i de alcool. - Evitai expunerea ndelungat la temperaturi sczute. Fii ateni la simptomele degerturilor. Acestea constau n pierderea imurilor i decolorarea extremitilor (degete, urechi, nas) i necesit asisten medical de specialitate. - Nu suprasolicitai instalaia electric a locuinei prin utilizarea simultan a mai multor aparate electrice de mare putere. Deconectai de la reeaua electric toate aparatele electrice atunci cnd nu sunt utilizate. - Amplasai mijloacele de nclzire portabile la distan de minim 1 m de materiale combustibile. - Oprii funcionarea mijloacelor de nclzire nainte de culcare sau atunci cnd prsii locuina.

Recomandrile ISU pentru sezonul rece

PREGTIREA
Asigurai-v urmtoarele materiale: - Sare i nisip pentru topirea zpezii i mbuntirea aderenei pe caile circulabile - Unelte de ndeprtare a zpezii - Combustibil de nclzire n cantitate suficient, n cazul n care v asigurai nclzirea n sistem propriu. VERIFICATI MIJLOACELE DE NCLZIRE (SOBE, CENTRALE TERMICE) I COURILE DE EVACUARE A FUMULUI I A GAZELOR FIERBINI PENTRU A DEPISTA I REMEDIA EVENTUALELE DEFECIUNI! PREGTI-V AUTOTURISMUL: - Acumulatorul i sistemul de aprindere trebuie s fie n stare foarte bun, iar bornele bateriei curate. - Asigurai-v antigel corespunztor pentru a evita nghearea. - Asigurai-v c sistemul de nclzire i dezgheare funcioneaz eficient. - Verificai sistemul de acionare a tergtoarelor de parbriz; asigurai lichid de curare pentru temperaturi sczute. - Verificai funcionarea farurilor i a luminilor de avarie. - Verificai nivelul i densitatea uleiului. Uleiurile grele coaguleaz mai mult la temperaturi joase i nu sunt la fel de lubrifiante. - Dotai-v cu lanuri antiderapante. N TIMPUL IERNII - Urmrii la radio/televizor
a in g pa 06

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

rmas blocai. Rmnei n autoturism pn ce forele de intervenie vin s v salveze. Nu prsii autoturismul dac nu vedei n apropiere o cldire n care ai putea s v adpostii. - Pornii motorul i sistemul de nclzire aproximativ 10 minute la fiecare or, pentru a menine cald n interior. Cnd motorul funcioneaz, deschidei uor o fereastr pentru ventilaie. Acesta v va proteja mpotriva inhalrii monoxidului de carbon. - Micai-v pentru a menine organismul cald, evitnd extenuarea. - O persoan trebuie s fie treaz, n orice moment, pentru a vedea forele de salvare. - Avei grij s nu epuizai bateria DAC VISCOLUL V BLOCHEAZ autoturismului. Bateria este necesar la meninerea n funciune a N TRAFIC N AFARA luminilor, cldurii i radioului. LOCALITILOR, LUAI - Pornii lumina din interior pe timp URMTOARELE MSURI: de noapte pentru ca echipele de - Tragei pe dreapta. Pornii luminile salvare s v localizeze. n ntocmit Sef SVSU de avarie i prindei o ,, crp pe Galicea Neacsu Emil antena radio ori la geam. - Anunai evenimentul la numrul de urgen 112 indicnd locul unde ai

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

T R O P S
SFRIT DE AN SPORTIV, LA GALICEA

An Nr ul V de . 6 I, c 8 03 20 em 1 ia 3 bri e 20 nua 14 rie 06

SFRIT DE AN SPORTIV, LA GALICEA

S-a auzit si ultimul fluier al turului editiei de campionat actuale, a trecut si toamna peste fotbalul judetean, am inchis inca o pagina frumoasa in cartea sportiva galiceana, acolo unde am trecut cu bucurie succesele anului trecut, senzatiile si emotiile traite alaturi de dumneavoastra, alaturi de intreaga comunitate locala. A.S.Topologul Galicea , a reusit prin prestatiile sale sa arate ca o echipa ce lasa in urma ei numai aprecieri si consideratii pozitive, sa evolueze meritoriu pe toate stadioanele judetului nostru, sa contorizeze rezultate ce ne situeaza la final de an, in galeria team-urilor reprezentative valcene. Am depasit in acest sezon echipe fanion ale judetului nostru, invingand printre altele si fosta campiona judeteana A. S. Hidroelectra, chiar in fief-ul acesteia, remizand pe terenul fostei divizionare A.S.Cozia Calimanesti,reusind sa nu pierdem nici un joc in etapele desfasurate in deplasare, statistici ce cu seama vor avea loc si peste ani in arhiva fotbalului si ne vor face sa privim cu mandrie la minunata familie ce se numeste A. S. Topologul Galicea.
Vnd urgent autoturism Suzuki Wagon R+, an fabricatie 2002, provenien Germania, nmatriculat n Romnia, n mai 2013, motor 1,3, pe benzin, 16 valve, geamuri fumurii, electrice, oglinzi electrice, cd plazer marca Kenwood, nchidere centralizat pe cheie, bri portbagaj, aer condiionat, oglinzi electrice, ABS/ESP, unic proprietar n Germania, unic proprietar n Romnia, kilometri parcuri reali 190.000. Stare ireproabil! Merit vzut! Pre 2.550 EURO. Relaii la telefon: 0742-322.870.

Animati de dorinta de a ne vedea munca reflectata in negura timpului, echipele noastre au facut tot posibilul sa evolueze la nivel ridicat, atat juniorii cat si seniorii avand scopul precis de a purta cu mandrie emblema clubului si de a o cinsti, atat prin evolutii, cat si atitudinal. Nu in cele din urma , Scoala Gimnaziala Galicea, prin organizarea si participarea la activitati competitionale sub egida Primariei Galicea, Inspectoratului Scolar Judetean ,a Directiei Judetene de Tineret si Sport Valcea si a World Vision Romania, a ridicat de asemenea stindardul steagului sportiv galicean pe primele trepte ale succesului scolar. Copiii nostri au facut ca sportul local sa fie pe firmamentul judetean, in activitati colective, in jocurile de handbal , fotbal si rugby-tag. Pentru toate acestea, la sfarsit de an, tin sa multumesc Primariei Galicea, Consiliului Local, domnului primar Ion Nafliu, domnului viceprimar Florea Udrea,doamnei director a Scolii Gimnaziale Galicea ,

Laurentia Floroiu,componentilor loturilor de juniori si seniori ale A.S.Topologul Galicea, elevilor scolilor galicene,cat si comunitatii locale pentru tot sprijinul acordat si tin sa urez pe aceasta cale un sincer LA MULTI ANI, implinirea tuturor dorintelor si sa auzim numai de bine in noul an! n prof. Iustin Croitoru, antrenor A. S.Topologul Galicea

Schimb urgent autoturism marca Volkswagen Golf 3, an de fabricaie 1994, provenien Austria, nmatriculat n Romnia n august 2010, cu autoturism marca Audi model A4, an de fabricaie n jurul 2000, de asemenea nmatriculat n Romnia sau cu Opel model Vectra C din acelai an plus diferen de bani. Autoturismul este dotat cu nchidere centralizat, cheie cu telecomand briceag, DVD player, tv, card, stick, n linia bordului, ecran de 9 inch, trap electric, proaspt vopsit gri metalizat, galerie de admisie nou, sistem injecie nou, claxon dublu, gps prin satelit, antiradar modificat, adaptat la noile tehnologii radar ale poliiei rutiere, staie emisie-recepie cu raz de 50

km marca President, pomp de benzin nou, saboi frne noi, cilindri frn noi, filtre de aer i benzin noi, plcue frn noi, telescoape fa marca Optimal pe ulei i pe spate marca Sachs tot pe ulei noi, poteniometru de acceleraie nou, sond ap nou, neavariat, stare impecabil, motor 1,4 benzin. Relaii la telefon 0729-507.307

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

pa

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

gi 07 na

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

ME I N E V

NT

biceiurile calendaristice si cele legate de - Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite. viata de familie sunt o componenta - Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, perena a culturii noastre traditionale. apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au - La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. bani de argint si vei fi banos. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele - Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are propriu-zise - cantece de stea, vicleimul, intaietate in aceasta seara, ci bucatele. plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri - Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in toate. credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre - In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat. acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre - In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa spirituale, redam cateva specifice diferitelor nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung zone ale tarii. pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati - Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc de roade. gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit - In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a in acel an. doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela - In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori. adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care na fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci - Pomul Craciunului imbraca in sate din zona si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se cu elemente ornamentale cumparate din oras. macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din le treaca de guturai, de spaima si de alte boli. - In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in masa un colac si un pahar de apa, deoarece se hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda alba. gura cu apa. - In alte sate se facea pom impodobit cu paie de - In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga de floricele de porumb. Fasolea alba simboliza bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau roitului. pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de - In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici hartie colorata. macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie - In Ajunul Craciunului se da copiilor sa peste an. manance bostan, ca sa fie grasi peste an. - Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai - In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in zica colindatul, ca fac bube. forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se - Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din plugari in tarina. care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le - In anumite sate din Transilvania se pune, in calca pragul casei, acestei mancari i se spune Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, "pomana porcului". fan si pe el un colac si in jurul colacului un - In unele sate maramuresene se zice ca-i numar de coci corespunzator numarului de blestemata femeia care nu pune de Craciun pe animale din gospodarie. Cocii se dadeau la masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate. si sa fie "an bun". - Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona - In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa Codru din Maramures incep pregatirile pentru miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete colindat, culminand in cele doua zile anterioare de copii merg din casa in casa cu colinda: Mossarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Bunaimpodobesc interioarele locuintelor: masa cu dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din fata brodata, fete de perne ornamentate, pe Ardeal, copiii care merg cu colindatul se pereti se pun sterguri si blide ornamentate, numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

Tradiii i obiceiuri de srbtorile de

populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire. - Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului. - Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc. - In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile". - Prin Transilvania, se intelege sub numele de "zorit" datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la "zoritul" in ziua de Craciun. - Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos. - "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. - Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati. - Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar. - Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum. - Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIXlea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!) - Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul

a in g pa 08

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

ME I N E V

NT

An Nr ul V de . 6 I, c 8 03 20 em 1 ia 3 bri e 20 nua 14 rie 06

iarn, la... romnii de pretutindeni:

staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos. - Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii. - Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii. - "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios. - A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca. - Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc. - Fiecare om are un copac frate. Sadirea unui copac in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. Confesandu-te copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa. Copacii, ca si florile, au anumite semnificatii: afinul semnifica nevoia de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; bradul teama de suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; gorunul - noroc surprinzator; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; maslinul - pace si impacare; mesteacanul - fericire in familie; nucul insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultati; plopul prietenie, devotament; prunul - fagaduieli uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; ulmul prietenie trainica; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie - petrecere; zmeurul - discordie. - Semnificatiile populare ale unor flori: albastrelele - delicatete; brandusa - regret; bujorul - rusine ; busuiocul - saracie; crinul iubire ideala; garoafa - iubire patimasa; ghiocelul -nadejde; iasomia - bucurie; laleaua reusita deosebita; lacrimioara - noroc si prosperitate; liliacul - iubire care se naste; macul - liniste, sanatate; margareta - candoare; narcisa - egoism, amor propriu; nufarul raceala in iubire; nu-ma-uita - bucurie efemera; odoleanul - gelozie, cearta; sulfina - noutate; vioreaua - aventura primejdioasa; trandafirul iubire si frumusete. - Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci. - Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci. - In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul. - La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul. - In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile "stricate", care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului. - In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii". - In Ajunul Craciunului, in unele parti se umbla de catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului. - In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace. - In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!" - In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile. - In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii. - In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli. - In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor. - In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri. - Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!". - Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef. Semnificatiile unor intamplari: - Ai noroc: - daca versi vin pe masa - daca rastorni cutia de chibrituri - daca atingi cocoasa unui cocosat - daca strici un pahar de culoare alba - daca iti tiuie urechea stanga - daca dai pomana unui sarac. Diferite superstitii: - Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie. - Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun. - Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani. - Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul. - Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau. - Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau. - Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie. - Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri. Semne de timp: - Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani. - Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare. - Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.

pe internet, la adresa: www.publipro.ro

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

na gi a www.primariagalicea-valcea.ro p 09

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

GI I L E R

NATEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS MNTUITORUL

numele pruncului i dendat i s-a dezlegat limba i a nceput s vorbeasc. Ioan, dup ce a crescut, s-a deprtat n singurtate, n pustiu. La vremea naterii lui Iisus, mpratul Romei a poruncit s se fac un recensmnt al tuturor oamenilor din mprie. Pe vremea aceea Iudeea era sub stpnirea romanilor. Oamenii au plecat toi ctre cetile n care se nscuser, ca s fie nscrii acolo. Iosif a pornit cu Maria din Nazaret ctre Betleem, de unde era el. Venind muli oameni acolo, nu au gsit loc de gzduire dect unde se ineau nite vite, iar Maria l-a nscut pe pruncul sfnt, l-a nfat i l-a pus n iesle, s i in cald rsuflarea vitelor.ngerii au vestit naterea lui Christos nti unor pstori, care s-au dus la Betleem i i-au aflat pe Maria i pe Iosif i pe Iisus culcat n iesle. Cnd pruncul a mplinit opt zile i l-au tiat mprejur, cum este obiceiul la evrei, i nu numai la ei ci i la musulmani, i-au pus numele Iisus. La Ierusalim au venit trei magi de la Rsrit, au spus c au fost vestii de Steaua lui c s-a nscut regele iudeilor i au ntrebat unde se afl. Irod, regele, i-a trimis s-l caute la Betleem, iar dac l vor afla, s l vesteasc i pe el. Magii au gsit Pruncul la Betleem, i s-au nchinat i iau adus n dar aur, smirn i tmie, apoi au plecat fr s l anune pe Irod. Dup plecarea lor, ngerul Domnului i s-a artat n vis lui Iosif i i-a spus s fug cu Pruncul i cu mama lui, cci Irod l va cuta ca s l ucid. Sfnta familie a fugit chiar n noaptea aceea n Egipt i au stat acolo pn la moartea lui Irod. Chiar dup fuga lor, Irod a pus s fie ucii toi pruncii din Betleem, fiindu-i fric s nu l dea jos de pe tron cel ce fusese numit regele iudeilor. Dup moartea lui Irod, Iosif, Maria i pruncul Iisus, s-au ntors i s-au aezat n Nazaret, de unde i s-a i spus lui, Iisus Nazarineanul.

n vremea lui Irod, regele Iudeii, erau un preot, pe nume Zaharia, i femeia lui, Elisabeta. Erau n vrst i nu aveau copii. ntr-o zi, pe cnd tmia n templul Domnului, lui Zaharia i se art ngerul Gavriil, care i spuse c Domnul s-a ndurat de el i femeia lui i va nate un copil. Acesta se va numi Ioan i va fi mare naintea Domnului, va fi plin cu Duhul sfnt, pregtind poporul pentru Domnul. Lui Zaharia nu i-a venit s cread i atunci ngerul i-a luat graiul i i-a spus c i va reveni abia n ziua cnd se va mplini ceea ce spusese. Cnd Elisabeta era deja n a asea lun, ngerul Gavriil a fost trimis de domnul la o fecioar, Maria, logodit cu un brbat din neamul lui David, pe nume Iosif. ngerul Gavriil i spuse Mariei c Duhul Sfnt se va pogor peste ea i va nate pe Fiul lui Dumnezeu. Aceste spuse au fost Bunavestire. Dup ce s-au mplinit nou luni, Elisabeta a nscut un fiu. Oamenii au vrut s l numeasc Zaharia, ca pe tatl su, dar mama a spus s l numeasc Ioan. L-au ntrebat i pe Zaharia, iar acesta a scris pe o tbli c Ioan este

FRAI CRETINI! Nu v temei de ziua de mine, fiindc Bunul Dumnezeu are grij de voi. Aa cum las psrilor cerului seminele si hrana lor in natur, asa cum se ingrijeste de trate vieuitoarele pamntului, tot aa se ngrijete de om cu i mai mult dragoste. Teama se nate din lcomie i necredin, din micimea gndurilor noastre, iar cine are mai mult vrea tot mai mult, iar sracul rmne fericit cu duhul su, fiindca Dumnezeu i-a dat fericirea doar lui, iar bogatului nemilostiv i-a luat toate minile sale! In pragul sarbatorilor Nasterii Domnului si a Anului Nou va doresc multa sanatate, pace si prosperitate. La multi ani!

Mihail PRUNOIU, Preot Paroh Bratia Mijlocu

pa

gi ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: 10 na

pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

AR E LIT A TUR

An Nr ul V de . 6 I, c 8 03 20 em 1 ia 3 bri e 20 nua 14 rie 06

Literatura, nainte de toate:

PARERI DE RAU Cand vine toamna nu-mi cere sa-ti spun de ce imi place sa ratacesc pe carari sa-mi pierd privirea si gandu-n departari sa ma atinga frunzele si vantul sa le inspir tomnaticul parfum nu intreba de ce sunt visatoare de unde vin acele amintiri ce se astern pe suflet si-n priviri de ce ma arde dorul precum o luminare cand isi topeste ceara pe tainice iubiri nu intreba ce-i cu sufletul meu de ce mi-e zambetul trist si stingher cand trec siraguri de cocori pe cer si iau cu ei ceva din mine ori poate sunt numai... parerile de rau. DOR Nu am nici ieri nici maine doar un azi in care rasar si apun viata se duce ca un fum pe albastre coline ca intr-o panza de paianjan ma zbat si ma supun imi plange sufletul ca un nebun ce dor imi e de tine...

PAUZA DE CAFEA, cu... Luminia ROOAG

ubesc animalele, m-am nascut si am crescut la tara,mi-e tare drag sa spun acest lucru, nu gasesc intotdeauna cuvintele cele mai alese sa pot povesti ce amintiri frumoase am ,cat de iubita si fericita am fost alaturi de parintii si bunicii mei, care azi sunt...stele! Timpul a trecut, am mers la scoli ,apoi serviciu, familie ,copil care e sufletul meu! Domnul m-a ajutat si azi desii locuiesc in oras, am o casa frumoasa, curte, pomi , flori si animale. Sunt binecuvantata, atat bucuriile cat si tristetile mi le asum ca facand parte din viata mea.Daca nu as avea in preajma si un sufletel de animalut mi s-ar parea lipsit de acea dragoste de care imi e tot timpul dor, acea dedicare sufleteasca pe care o lasi sa infloreasca si apoi prin cuvinte calde si duioase o exprimi! Intr-o zi in aceasta armonie a aparut in gradina mea un pisoi atat de slab si bolnav ca iti starnea mila fara margini si emotie de am plans. L-am hranit, am mers la doctorul veterinar care m-a privit, l-a privit cu un zambet asa un pic pragmatic, sa zic, dar cand si-a dat

seama de modul serios si hotarat cu care venisem la cabinet, l-am dezarmat! L-a tratat cu toata atentia si responsabilitatea, ba chiar m-a sunat si acasa sa intrebe ce-i face pacientul! Dupa mai multe drumuri la cabinet sa refacut dar a ramas cu urechile ciulite, crete si un pic auzul diminuat.Dupa 4 ani, acum e un motan mare, frumos si curat si atat de iubitor, cu fiecare zi mai mult, altfel! E absolut minunat a cucerit intreaga familie cu felul lui de a ne privi, de ne asculta si de a intelege cand sunt uneori abatuta sau nu ma simt bine. E plin de dragoste, inteligent, are o capacitate extraordinara de a intelege situatiile, e admirabil si jucaus peste poate!!!O lectie de viata indiscutabila, nu stiu daca Domnul asa a dorit dar e corect spus ca oferind o sansa la viata, e garantia ca si tu vei primi ceva bun, intr-o zi. Imi insenineaza si mie si celor din familie, ziua si ne aduce zambetul pe buze de multe ori. Am invatat inca odata ca indiferenta nu iti face inima buna si e un fel de boala ce trebuie tinuta departe de suflet, vad si simt in

fiecare zi ca daca daruiesti, primesti,iar eu sunt indragostita de motanasul meu, pufos si cu personalitate.E Mitzurica si asta e povestea...ce m-a facut sa scriu si sa ma alatur celor care pretuiesc si respecta tot ce ne inconjoara cu iubire si compasiune, astfel invatam respectul si iubirea pentru noi insine! n LUMINIA ROOAG, bibliotecar Universitatea Constantin Brncoveanu, Rmnicu Vlcea

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

pa

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

gi 11 na

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

EV

EN M I N E

1 DECEMBRIE ZIUA MARII UNIRI A ROMNIEI

vzut drept un afront adus minoritii naional i a proclamat n locul ei ziua de 1 decembrie drept srbtoare maghiare din Romnia, pentru care ziua de 1 decembrie a nsemnat o pierdere politic. naional. Legea 10 din 1990 nu precizeaz semnificaia sau motivul Prima zi naional de 1 decembrie, ale crei alegerii zilei de 1 decembrie drept zi festiviti centrale s-au desfurat n 1990 la naional a Romniei.Legea adoptat Alba Iulia, a fost marcat de polarizare politic, discursul lui Corneliu Coposu, n 1990 de Parlamentul dominat de liderul de atunci al opoziiei anticomuniste, FSN i promulgat de Ion Iliescu a fiind ntrerupt n mai multe rnduri de avut n vedere pe de o parte huiduieli. Petre Roman, primul ministru de combaterea simpatiilor legate de atunci, s-a artat ncntat de ntreruperea tradiia monarhic a Romniei, cu repetat a discursului liderului opoziiei, srbtoarea naional istoric pe 10 ceea ce l-a fcut pe preedintele Iliescu s-i mai, dar i contracararea solicitrii opoziiei anticomuniste, de adoptare a dea un semn cu mna pentru ca s nceteze, zilei de 22 decembrie drept srbtoare gest filmat i difuzat pe larg de mass media. In anul 2013, ca o noutate, au defilat pe sub naional.Alegerea zilei de 1 Arcul de Triumf din capital si armatele decembrie, dei neexplicit, a fcut aliate ale NATO, respectiv armatele SUA, trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crianei i Maramureului Turcia, Bulgaria si Grecia. cu Romnia n 1918, respectiv la n prof. Laurenia FLOROIU, Proclamaia de la Alba Iulia, care a avut loc director coala Gimnazial Galicea la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zi ca srbtoare naional a Romniei a fost MESAJUL PRIMARULUI COMUNEI GALICEA PENTRU COPII, DE ZIUA NATIONALA A ROMNIEI Sunt onorat sa vin mijlocul dumneavoastra si sa particip la aceasta minunata manifestare, ocazionata si dedicata Zilei Marii Uniri a Romniei din inti decembrie 1918. Este o data importanta, inscrisa in istoria glorioasa a neamului romnesc, un reper de demnitate si sacrificiu, infaptuit intre granitele acestui neam, granite peste care au calcat multe imperii si semnitii ale lumii. Romanitatea si romnismul au asigurat perenitatea si plurarismul locuitorilor acestei patrii, au creeat bazele Romniei moderne si democtarice, au stabilit rolul hotarator al acestei natii in randul popoarelor Europei. Unitatea neamului romanesc s-a infaptuit prin sacrificiu de lacrimi si sange, prin truda si jertfa multor generatii de inaintasi, de la voievozii acestor meleaguri si pana la pastorii si taranii care au inobilat si sfintit aceste pamanturi. Festivitatea organizata de Parintele Titu si sustinuta de poezia si muzica patriotic ne incanta sufletele si ne aduce aminte de copilaria noastra. Patriotismul este mereu actual, desi multi il blameaza si ii dau conotatii false sau il confunda cu extremiusmul, el este ideia care face legatura dintre un popor si pamantul sau. El cultiva ideia de dragoste frateasca intre locuitorii unui pamant, de unitate in credinta si actiune, de spirit solidar si compasiune intre cetateni. Patriotismul este glasul omului spre Dumnezeu, chemarea la o lupta continua pentru libertate, este lumina care il calauzeste pe om prin istorie si Univers. Festivitatea de astazi este un act de patriotism si dragoste de tara si va felicit pentru toata acesta activitate. Cu acest prilej se prefateaza o serie de manifestari culturale, artistice si religioase, care vor fi organizate de sarbatorile sfarsitului de an si inceputul anului nou. De Mos Nicolae, de Craciun, de Anul Nou sau la Boboteaza, vor avea loc multe astfel de momente, sustinute cu frumoase cantece, colinde si cantari religioase. Vom participa alaturi de dumneavoastra la aceste momente minunate, le vom sustine cu placere si dragoste. In incheiere, va multumesc pentru atentie si va urez mult succes! LA MULTI ANI GALICENI SI DRAGI ROMNI!.

Prinul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus n ziua de 10 mai 1866 jurmntul n faa adunrii reprezentative a Principatelor Romne Unite. n amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat n faa parlamentului independena de stat a Romniei. n data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea rii din principat n Regatul Romniei. Pentru a marca evenimentul, ziua naional srbtorit pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbri din istoria Romniei. Dup abdicarea forat a regelui Mihai I n data de 30 decembrie 1947, Camera Deputailor a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Popular Romn. Ziua de 23 august a fost adoptat drept srbtoare de stat, sub numele de ziua insureciei armate antifasciste, nceputul revoluiei populare n Romnia, cu referire la ntoarcerea armelor mpotriva Germaniei naziste i arestarea guvernului condus de Ion Antonescu n anul 1944.n anul 1990, dup revoluia anticomunist din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venit din partea opoziiei, de a adopta ziua de 22 decembrie drept srbtoare naional a Romniei. Pe fondul confruntrilor interetnice de la Trgu Mure din martie 1990 i a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul Romniei a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogat Hotrrea Consiliului de Minitri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca srbtoare

pa

gi 12 na

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

HOROSCOPUL ANULUI 2014:

n BERBEC: Primele 7 luni ale anului 2014 nu sunt usoare pentru nimeni, dar greul il vor duce mai ales Berbecii, Balantele, Racii si Capricornii. Cele mai serioase perturbari se pot manifesta in martie, aprilie, mai. Oricum, prudenta pana in iulie 2014! Dupa aceea, te poti desfasura in voie. n RAC: Anul 2014 are un potential sentimental considerabil pentru Raci. Numai ca iubirile din acest an nu sunt senine si lipsite de griji, ci patimase, framantate, conflictuale. In primele doua luni din 2014, sensibilitatea emotionala este crescuta si perceptiile sunt foarte subiective. Relatiin TAUR: 2014 nu este un an le sunt fragile mai ales in iausor dar, cu rabdare si chibzu- nuarie 2014... inta, o scoti la capat onorabil. Relatiile sunt un punct sensi- n LEU: In prima parte a anubil si ca sa eviti neplacerile es- lui 2014, axa drumurilor Leute nevoie de flexibilitate si bu- lui este destul de tensionata. navointa. In prima parte a aAi grija in calatorii, condu cu nului 2014 trebuie sa faci fata prudenta si, mai ales, ferestela un volum mare de sarcini si te de viteza! Leii sunt mai responsabilitati, deci este im- predispusi la accidente decat perios necesar sa-ti planifici restul zodiilor. Evita sa-ti treburile riguros. Altfel risti sa cumperi masina in perioada 1 intri in criza de timp sau sa martie - 20 mai 2014, cand faci vreun sindrom de supra- Marte este retrograd, fiindca solicitare. Si mai trebuie sa fii exista riscul sa ai tot felul de cu luare aminte la sanatate. Ai neplaceri cu ea ulterior. Ai grija de tine si nu amana vizita grija si de sanatate! Oricum, la medic daca scartaie ceva! din iulie 2014 vitalitatea creste spectaculos, sanatatea reintra in parametrii normali si vei n GEMENI: In 2014 poti putea sa zburzi in voie. progresa in cariera, dar cu multa stradanie. Uneori ai putea avea impresia ca stai pe n FECIOAR: Prima parte a loc sau ca soarta ti-e potrivni- anului 2014 este marcata de ca. Nu depune armele, perse- un mare triunghi in semne de vereaza, fiindca implinirile apa care, in cazul Fecioarelor, vor veni! In ceea ce priveste actioneaza in sfera relatiilor, a banii, prima jumatate a anului gandirii si a comunicarii. Tot 2014 este foarte activa si poa- in prima parte a anului 2014, te fi foarte profitabila. Totusi, pentru Fecioare se anunta agiin jurul banilor se nasc tensi- tatie in plan financiar. Incearuni, discutii, stres. Pot sa apa- ca sa mergi pe o linie de prura incurcaturi si cheltuieli nea- denta si economisire si evita steptate, iar in anumite privin- deciziile luate la cald, oricat te s-ar putea sa constati ca ai de favorabila ti s-ar parea conasteptari prea mari. Moderatia junctura! A doua jumatate a este sfanta! Atentie, mai ales lui 2014 este mult mai favorain ianuarie 2014, cand este bila demersurilor financiare preferabil sa eviti luarea unor decat prima. In partea a doua decizii financiare. Sanatatea a anului pot sa apara chiar este alt capitol care merita a- castiguri suplimentare sau tentie in 2014. sanse nesperate (septembriene putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

UTIL

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

octombrie 2014).

uneltirile, izolarea.

n BALAN: Locuinta, proprietatile, parintii si familia au nevoie de atentie si precautie in primul trimestru din 2014, mai ales in ianuarie. Pentru Balante, deviza primei parti a anului 2014 este "prudenta si cumpatare". Partea a doua este relaxata, nu pune probleme deosebite. n SCORPION: Sanatatea trebuie tinuta sub observatie in 2014, mai ales in prima parte a anului. Primul aspect este legat de Saturn in Scorpion, care oboseste organismul si scade imunitatea. Al doilea aspect vizeaza axa bolilor din horoscopul Scorpionului, care in prima jumatate a anului 2014 este marcata de opozitia Marte-Uranus. Aceasta opozitie este agresiva si poate deveni periculoasa fiindca antreneaza un risc de accidente, crize, raniri, operatii, boli acute, contagiuni, interventii de urgenta, spitalizari. In partea a doua a anului 2014, sub reflector se afla cariera, care promite mari impliniri si satisfactii. Nu ezita sa profiti de toate oportunitatile! n SGETTOR: Unul dintre punctele sensibile pentru Sagetatori in 2014 il constituie finantele. Exista o tendinta catre exagerare si risipa, careia trebuie sa-i pui frau, si o tendinta de a evalua prea optimist perspectivele. Un alt punct sensibil in 2014 sunt prietenii. Pentru toate cele mentionate, perioada cea mai critica este 1 martie - 20 mai 2014. In 2014 nici sanatatea nu trebuie neglijata. In august si octombrie 2014 pot exista pericole ascunse, cum ar fi accidentele,

n CAPRICORN: Energiile cele mai puternice se descarca pe axa cariera-casa (la care se adauga si proprietatile si parintii). Incepand din iulie 2014, lucrurile se linistesc. Relatiile revin la normal, prin casa trece un suflu nou, care aduce schimbari pozitive. Si tot din iulie 2014 apar semne bune in privinta castigurilor si a investitiilor. n VRSTOR: Cariera este in centrul atentiei Varsatorilor pe tot parcursul anului 2014. Poti urca pe treptele afirmarii, iti poti face o situatie sau ti-o poti consolida pe cea deja existenta. Perioada iulie 2013 iulie 2014 aduce evenimente importante pentru cuplu si colaborari. In general bune, dar este posibil ca Jupiter sa te si sanctioneze daca ai pretentii prea mari ori daca reactionezi exagerat sau imprudent. n PETI: 2014 este un an profesional bun, care poate aduce Pestilor realizari frumoase. Soarta te ajuta, dar nar strica sa mai pui si tu umarul. Sentimental, prima jumatate a anului 2014 este mai tumultoasa. Partea a doua este mai putin bogata in peripetii. Sectorul care candideaza cu sanse maxime la statutul de vedeta in 2014 este sectorul banilor. Atentie in perioada 1 martie - 20 mai 2014, cand Marte este retrograd in una dintre casele financiare ale Pestilor. Urmarile deciziilor luate sub astfel de configuratii pot fi adesea dezastruoase. sursa: www.e-astrolog.ro

pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

pe internet, la adresa: www.publipro.ro

ina pag 3 www.primariagalicea-valcea.ro 1

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

Ultima descoperire plaseaza, se pare, debutul Noului Testament mulct mai aproape de tara

Biblicul P otop al lui Noe a

noastra, de fapt chiar pe teritoriul maritime al Romaniei. Dar despre ce este vorba mai exact? Despre Potopul Lui Noe, calamitatea naturala biblica, care a izbucnit, se pare, din Marea Neagra!
expansiune a agriculturii si a olaritului, marcand sfarsitul perioadei mezolitice, in care oamenii inca traiau ca vanatoriculegatori, si inceputul perioadei neolitice. Cu ajutorul unor reconstituiri pe computer, cercetatorii au calculat ca, in jurul Mediteranei si al Marii Negre, 73.000 de kilometri patrati de uscat au fost inundati, in 34 de ani, determinand deplasarea spre interior a 145.000 de oameni. Conform dovezilor arheologice, comunitatile din sud-estul Europei practicau deja agricultura si olaritul, inca dinainte de potop. Pierderea pamanturilor de pe coasta i-a determinat pe oameni sa migreze spre vest, raspandind astfel tehnicile agricole si cele de fabricare a vaselor de ceramica in comunitatile locuite de vanatori-culegatori. Sursa: Daily Potopul lui Noe episodul care a schimbat istoria Povestea lui Noe si a Marelui Potop se regaseste in toate marile culturi si civilizatii ale lumii. Osciland intre mit si adevar, considerata de unii pura fictiune, in vreme ce credinciosi ferventi au imbratisat-o neconditionat, povestea unei supravietuiri miraculoase a infierbantat nu numai mintile populatiilor, ci si a omenilor de stiinta. Urmarea nu este greu de banuit. Cercetatori din diverse domenii ale stiintei s-au transformat in exploratori si aventurieri, dedicandu-si intreg timpul identificarii urmelor potopului preistoric si dezlegarii unei istorii care ne-a parvenit plina de contradictii. Numeroase ipoteze au fost lansate in decursul istoriei in incercarea de a explica circumstantelecataclismului preistoric insa, abia in 1990, geologii William Ryan si Walter Pitman au reusit sa stranga dovezi clare ale potopului care a avut loc in urma cu 7500 de ani. Sirul evenimentelor, asa cum a fost imaginat de cei doi cercetatori, a avut loc cu mult inainte de aparitia episodului biblic al potopului lui Noe, care a durat 40 de zile si 40 de nopti. Ryan si Pitman cred ca revasarea Mediteranei in lacul care urma sa devina Marea Neagra, a

IOR U C TI ZITA

ina g a p 4 1

existat pana recent, in randul comunitatilor stiintifice, presupunerea ca o inundatie de proportii catastrofale a inecat tarmurile Marii Negre cu 9.500 de ani in urma, in ceea ce a fost considerat Potopul lui Noe. Un nou studiu, efectuat de un roman, ilustreaza insa o noua perspectiva asupra chestiunii. Sunt de parere ca nu a existat o inundatie colosala, sustine Liviu Giosan, geolog al Institutului Oceanografic Woods din Cape Cod, Massachusetts, si coordonator al ultimelor cercetari in zona. Marea Neagra ar fi fost candva un lac de apa dulce, inconjurat de campuri fertile. Dar cu aproximativ 9.500 de ani in urma, nivelurile marilor s-au ridicat pe masura ce climatul s-a incalzit iar apa sarata din Marea Mediterana s-a revarsat peste Marea Neagra de astazi. Registrele fosile arata in mod clar o salinizare masiva a apei dulci in acea perioada. Daca acest lucru s-a intamplat insa gradual sau subit, este un aspect pe marginea caruia cercetatori inca dezbat. Liviu Giosan si colegii sai au abordat insa problema intr-o maniera noua, diferita de cea a geologului William Ryan, care a analizat pentru prima oara cu mijloace competente istoria potopului, in anii '90. In loc sa analizeze subacvatic, asa cum s-a intamplat in timpul studiilor anterioare, echipa romanului a forat o groapa adanca de 42 metri in Delta Dunarii. Analizand straturile sedimentare dar si cochiliile inchise ale unor scoici prezervate in sol, grupul de cercetare a stabilit ca nivelul Marii Negre era cu 30 metri mai scazut

decat astazi in momentul inundatiei si nu cu 80 metri, asa cum s-a stabilit initial. Acest lucru sugereaza o proportie mult redusa a inundatiei de atunci. Concluzia este contestata de fostii oameni de stiinta care au incercat sa stabileasca existenta si proportiile potopului. Liviu Giosan spera insa intr-o unire de forte si o cercetare si mai amanuntita a chestiunii, de catre ambele tabere, ale caror rezultate vor duce la raspunsul intrebarii celei mai importante: cum a influentat clima in trecut existenta oamenilor si, pe baza acestui lucru, cum va evolua ea in viitor? Sursa: Discovery Efectele Potopului Inundatia la scara planetara, despre care se crede ca ar fi stat la originea legendelor despre potop, face obiectul unor noi ipoteze propuse de cercetatorii britanici de la Universitatea din Exeter si de cei australieni de la Universitatea din Wollongong. Noi studii au aratat ca, in urma cu 8000 de ani, topirea calotei polare care acoperea continentul nordamerican a provocat o crestere catastrofala (cu aprox. 1,4 metri) a nivelului apelor oceanice, a dus la inundarea Marii Negre (peste digul natural care se ridica in dreptul stramtorii Bosfor) si a produs schimbari sociale considerabile in Europa. Tot mai multi oameni de stiinta cred astazi ca acest eveniment a dat nastere legendelor despre un potop universal, prezente in mitologiile a numeroase culturi. Cercetarile arheologice au aratat ca, in aceeasi perioada, a avut loc o brusca

puternicelor revarsari de ape, uNeagra. Ultimele descoperiri au inspirat, prin amploarea si gravita- 20 ori mai mare decat viteza de fost de natura sa lumineze trecutul neltele si alte artefacte sunt ramascurgere a cascadei Niagara. In tea sa, povestea potopului biblic care avea sa fie scrisa mult mai tar- vreme ce nivelul apei crestea cu 15 uscat al bazinului Marii Negre, ite care vorbesc despre istoria oinsa cercetatorii au simtit nevoia sa menirii. Povestea potopului in sine ziu. Echipa acestora a cules mos- centimetri pe zi, asezarile umane s-ar fi aflat la cateva sute de metri treaca rapid la urmatoarea intreba- este una controversata. Episodul, tre ale sedimentelor marine aflate sub apa intr-un an. Teoria celor doi re: Ce s-a intamplat cu oamenii a- citit in prezent, nu poate fi luat in in adancul Marii Negre, care au revelat faptul ca acest teritoriu era cercetatori a parut perfect plauzibi- flati aici?. In toamna anului 2000, nici un caz ad literam, ci poate fi integrat mai degraba in randurile au inceput cautarile unor posibile la unei echipe internationale de odata un tinut uscat. Sedimentele erau acoperite de sectiuni uniforme cercetatori, specializati in diferite asezari umane. La scurt timp dupa mitologiei. Oamenii de stiinta au refuzat sa mearga pe principiul domenii. Condusi de Robert Dua- aceea au fost gasite unelte care sde namol, sugerand faptul ca sune Bob Ballard, celebrul ocea- au dovedit a fi artefacte importan- crede si nu cerceta, ci si-au prafetele au fost batute multa te, insa pentru Ballard, dovada su- inventat un principiu propriu, de vreme de fluxuri de apa sarata. E- nograf si specialist in arheologie chipa de cercetatori a avansat si i- marina, si ajutati de mijloace mo- prema insemna gasirea unor rama- genul cauta adevarul din pamant. deea ca potopul nu a fost un eveni- derne de cercetare si masurare, a- site ale adaposturilor umane. Du- Una dintre cele mai mari dileme cestia au pornit in explorarea adan- pa cautari asidue si vizualizarea a- legate de potop este daca acesta a ment global, ci mai degraba unul curilor Marii Negre pentru a cauta tenta a zeci de kilometri patrati ca- fost sau nu global. Desi pare un pic local, insa intrebarea lor cea mai re ar fi putut ascunde secrete, efor- probabil ca o asemenea catastrofa dovezi puternice care sa vina in arzatoare ramanea alta: era acea de proportii sa fi lovit intreg Pasustinerea acestei teorii. In vara a- turile cercetatorilor pareau ca vor zona locuita? Perspectiva pe care mantul, oamenii de stiinta au trecut fi in sfarsit rasplatite. Locul care Ryan si Pitman au propus-o era u- nului 1999, Ballard si colegii sai na complet diferita si nu lipsita de au pornit in cautarea campiilor o- urma sa se numeasca Site 82, se la analizarea atenta a rocilor si sebaze stiintifice. In opinia acestora, data fertile si mangaiate de soare. afla la 95 de metri adancime si re- dimentelor care par sa spuna intotMarea Neagra nu exista in urma cu Mergand pe ideea ca nivelul apei a prezinta o structura facuta de mana deauna adevarul. Furtuni, fulgere, cutremure si alte perturbari geoficrescut cu peste 150 metri in tim- omeneasca. Cercetatorii au reusit 7500 de ani, ci in locul ei se afla zice au insotit aceasta catastrofa. pul revarsarii, echipa a incercat sa sa obtina imagini detaliate ale siun lac cu apa dulce, alimentat de rauri si inconjurat de terenuri ferti- identifice ceea ce ar fi trebuit sa fie tului cu ajutorul unui aparat numit Pentru cei care au fost martori, cu linia de coasta a vechiului lac. Cu Micul Hercule. Ceea ce au putut siguranta ca aceasta desfasurare de le. O asemenea oportunitate, care forte nu putea sa fie decat manifesobserva erau imagini ale unor le garanta apa potabila si hrana din ajutorul unui sonarperformant abelsug nu putea sa scape oamenilor cestia au reusit sa localizeze o su- grinzi de lemn, bucati de ceramica tarea furiei unuizeu, iar amintirea din Neolitic, prin urmare este foar- prafata aflata la 37 de kilometri de si unelte din piatra. Insa la o datare acestui eveniment aproape apocate posibil ca acestia sa se fi stabilit actuala coasta a marii. Adiacent a- ulterioara cu radiocarbon s-a dove- liptic a fost transmisa oral, din gein jurul lacului si sa intemeieze a- cestei intinderi se afla bazinul fos- dit ca lemnul era prea tanar pentru neratie in generatie, pentru a fi patului lac, iar la o oarecare departa- a face parte din structura unor ase- strata mai tarziu in cantece, epopee sezari. In aceasta perioada, clima si in episodul biblic care a fost rere se afla dune de nisip care mode- zari din urma cu 7500 de ani. In globala trecea prin transformari importante: incalzirea care a urmat leaza forma initiala a coastei. Ima- schimb, probele de sedimente co- latat in Geneza. Cat despre dezbaterea aprinsa asupra localizarii poultimeiglaciatiuni a cauzat topirea ginile captate cu ajutorul sonarului lectate din sit au revelat faptul ca topului, oamenii de stiinta au gasit masiva a ghetarilor si, prin urmare, au fost primele dovezi ale existen- fundatiile sunt facute dintr-un tip cresterea rapida a nivelului marilor tei unei acumulari de apa anterioa- de piatra popular in cadrul aseza- o explicatie, care a fost insa accepre marii, insa cercetatorilor le mai rilor neolitice din regiune. Pana in tata numai in parte. Raspunsul este si oceanelor. Ryan si Pitman sunt simplu: a fost un eveniment local. lipseau cateva piese ale puzzle-u- prezent, oamenii de stiinta nu pot de parere ca in momentul in care Si aici taberele se impart iar in doafirma cu precizie daca situl 82 lui. Sonarului i-au urmat scufunnivelul marilor a ajuns intr-un punct critic, acestea s-au revarsat. darile, cele care au adus la supra- este unul neolitic, intemeiat inainte ua: in vreme ce unii sustin ca a fost locala, dar globala, in sensul ca s-a de revarsare, insa posibilitatea ca fata mostre de sedimente si orgaAcelasi lucru s-a intamplat si cu petrecut in mai multe parti ale gloMarea Mediterana care a crescut nisme marine fosilizate. Desi ana- lucrurile sa fi stat asa exista. Nubului, dar in perioade diferite de liza acestora a durat ceva timp, se mai cercetarile viitoare vor putea atat de mult, incat a invadat veconfirma sau infirma acest fapt. A- timp, cea de-a doua tabara sustine chiul lac, transformandu-i bazinul pare ca rezultatele au meritat asca a fost doar intr-un singur loc, intr-o mare cu apa sarata si distru- teptate. In noiembrie 1999, Ballard dancimile reci si sarace in oxigen ale Marii Negre au facut ca aceasta posibil in zona Marii Neagre, dar gand campiile fertile care il incon- a dat publicitatii rezultatele. Au proportiile sale au fost atat de particularitate sa se transforme jurau. Odata cu acestea au disparut fost analizate noua specii diferite mari, incat povestea s-a propagat si asezarile umane care se aflau a- de moluste, dintre care sapte erau intr-un adevarat noroc pentru arspecifice mediului de apa sarata, heologi si oameni de stiinta, deoa- sub diferite forme de-a lungul unei colo, impreuna cu oameni, specii rece are capacitatea de a conserva foarte lungi perioade de timp, dede plante si de animale. Cei care au si a caror vechime a fost aproxidovezi care au supravietuit timp de venind globala. Insa exisa si un mata la 6 800 de ani vechime. In fost martorii acesteicatastrofe au crezut probabil ca inundatiile masi- schimb, celelalte doua exemplare sapte milenii, dovezi care ar fi fost consens asupra unui aspect: potopul nu a fost global si simultan. pierdute oriunde altundeva. Creve sunt consecintele furiei unui zeu s-au dovedit a fi specii de apa si au povestit mai departe urmasi- dulce, extincte in prezent, care au dinciosii nu au nevoie de o dovada Este greu de crezut ca un astfel de populat adancimile lacurilor in ur- a existentei potopului lui Noe, in eveniment poate cuprinde in acelor lor ceea ce avea sa ramana in istoria lumii drept Marele Potop. ma cu 7460 pana la 15500 de ani. vreme ce dovezile existentei aces- lasi timp intreaga suprafata a Patui eveniment in istorie nu consti- mantului si nu poate in nici un caz Ghidandu-se dupa directia curenti- Descoperirea lor este o dovada a tuie implicit si o dovada a existen- explica diversitatea faunei si florei faptului ca apa trebuie sa fi fost lor nordici veniti din stramtoarea dulce cu pana la 7460 de ani in ur- tei lui Dumnezeu. Desi in urma ex- din prezent. Bosfor, cercetatorii au aproximat Sursa: www.descopera.ro ma, oferind inca o dovada asupra peditiei lui Ballard nu a fost comca forta cu care apa a navalit si a modului in care s-a format Marea plet lamurit aspectul martorilor ocupat teritoriile uscate a fost de na ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi agi p pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro 15 www.publipro.ro

inceput in... Marea Neagra!

IOCUR TI ZITA

An u Nr l VI . de 68 , ce 03 201 mbr ie ian 3 20 uar 14 ie 06

Ion CLEA, P.S. Gherasim CRISTEA, preedinte Consiliul episcopul Rmnicului Judeean Vlcea

Bogdan PISTOL, vicepreedintele Cons. Jud. Vlcea

Dumitru PERSU, vicepreedintele deputat Cristi BUICAN, Cons. Jud. Vlcea preedinte PNL Vlcea

Dan NIU, SENATOR PNL

Laureniu COCA, senator PSD

dr. Gheorghe FOLEA, jurist Elena CAPLEA, Aurora GHERGHINA, Romulus BULACU, consilier judeean, pree- vicepreedinte OFL Vlcea, Mircea NADOLU, dinte Colegiul PNL Drgani preedinte OFL Drgani prefect jud. Vlcea subprefect jud. Vlcea preedinte PDL Vlcea