Sarmizegetusa. Agitatie mare in jurul Sarmizegetusei. Se foloseste tehnologie de varf, dar se pastreaza secretele. Orasul secret de sub Sarmizegetusa?

BBC i iscover!, scaneaz" Sarmizegetusa ascuns"# $inistrul Culturii, se agita si el. Ce sa fie totusi?

In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea.Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic , un ansamblu militaro civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de ilometri patrati!

Acest oras in"ropat este predacic si e foarte bo"at in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

In mod ciudat, posibilitatea ca vesti"iile din #untii $rastiei sa fie scoase de pe lista U !SCO, mer"e mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. #upa cum se stie, ele au fost "asite in siturile de la $radistea de catre %otii de comori si scoase apoi clandestin din &omania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata nea"ra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o anc%eta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum %drian &astase si 'an Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor! Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl ar%eolo"ic Sarmize"etusa &e"ia,

respecti' 1( bratari dacice de aur.

Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona $radistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ()*. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona $radistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea ade'arului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la $radistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu pri'ind zona ar%eolo"ica. Cercetarile au fost demarate de #inisterul )ucrarilor *ublice, #inisterul +ulturii si #inisterul +ercetarii . !le a'eau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile ar%eolo"ice, si c%iar elaborarea unei strate"ii de punere in 'aloare a constructiilor preistorice de la $radistea.

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conser'area siturilor si transformarea zonei intr-o rezer'atie ar%eolo"ica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensi'a jefuitorilor de comori. &ezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. +ortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-ci'ila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de ,** de -ilometri patrati. Majoritatea 'esti"iilor sunt inca acoperite de pamant.

#in comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prinma"netometrie, specialisti in probleme %idrote%nice, ar%eolo"i, in"ineri constructori, ar%itecti si specialisti in "eodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. +ortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai 'ec%i. .entru a a'ea o ima"ine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul "rupului format dintr-un "eodez si un specialist in ma"netometrie. Geode,ul, re"retatul "eneral de di'izie /asile #ra"omir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala ma"netometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.

Ma"netometrul este un aparat care poate radio"rafia si pune in e'identa elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, me"a-asezarea re"ilor daci este situata pe masivul -ureanu, munte care coboara catre est, nord si 'est in .odisul 0ransil'aniei, intre raurile Sebes si Strei.

12a inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strate"i pe care i-a a'ut &oma 'reodata. &aspunsul l-am "asit la fata locului3 folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-ci'il. #acii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si 'est, un zid de aparare foarte lun", deoarece sistemul era cel mai 'ulnerabil in acea directie. Ce'a in "enul zidului lui Hadrian din Scotia, lun" de 45* de -m. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. +iecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. .e culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare c'artal al unei a"lomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In

studiu, eu numesc 6modul7 fiecare a"lomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cate'a %ectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. #istantele de la o a"lomerare urbana la alta sunt mici, in "eneral de cate'a zeci de metri. #istantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru -ilometri. +iecare a"lomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmise"etuza &e"ia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stra'ec%i, mai 'ec%i decat perioada dacica clasica. #e asemenea, asezari ci'ile se "asesc peste tot pe 'aile apelor dintre munti. 0otul pe o suprafata de aproximati' ,** de -ilometri patrati. Intrea"a zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa 'ad ce se intampla. Apa cur"ea la dreapta si la stan"a, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Sin"ura bresa a sistemului de fortificatii a fost ne"lijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta ne"lijenta a fost fatala dacilor. Imparatul 0raian a urcat cu trupele c%iar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos8, ne.a spus re"retatul "eneral de armata /asile 'ra"omir.

Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta

incintele subterane. In zona numita /artoape, pe o suprafata de

aproximati' patru -ilometri patrati exista 0( de "ropi conice, de diferite dimensiuni,

unele cu diametre de pana la 5* de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. !ste 'orba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. #e la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul mer"e c%iar catre sanctuarele din Sarmise"etuza &e"ia, unde, de asemenea, au fost detectate cate'a incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona /artoape si in imediata apropiere se afla 'esti"iile cele mai impresionante ale complexului, inclusi' sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la -armise"etu,a! Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmise"etuza &e"ia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cu'inte centrul me"a-orasului re"ilor daci, sau al cui 'a fi fost mai inainte. %rheolo"ii din zona au fost, si sunt, mai putin entu,iasti in le"atura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

1.e Culmea /artoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici "rote care uneori iau aspectul unor pesteri. .e micile platouri de la "ura cator'a au fost descoperite fra"mente ceramice dacice8, sustine ar%eolo"ul Ioan $lodariu, muzeo"raf la muzeul din #e'a. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe 'remea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era apro'izionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau iz'oare de la distante apreciabile. +oarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane a'eau, din loc in loc, c%iar decantoare.

1artile oficiale au a2uns la hotii de comori #osarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, "asite de ec%ipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la M2.A0, Institutul .ro #omus, Ministerul Culturii si U !SCO. %lexandru #ironov a inclus cetatile pe listele U&3-+$! Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi ar%eolo"ice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. .ro"ramul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu %artile siturilor au ajuns la %otii de comori. Astfel reusesc acesti %oti sa mear"a la punct oc%it, punct lo'it, pe un teritoriu atat de mare. Sin"urul impediment in calea acestora este acum U !SCO, care e cu oc%ii pe siturile de la $radistea. #e aceea se tot lanseaza ideea, de ori"ine romaneasca, cum ca cetatile 'or fi radiate din patrimoniul mondial.

1 u se scoate nici un obiect U !SCO de pe liste. Asta e o prostie. Si"ur cine'a incearca sa 'anda si Sarmise"etuza. Asta e sin"ura explicatie8,
este de parere %lexandru #ironov. &amane insa o intrebare extrem de importanta3 cine le-a dat %otilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmise"etuza9 #in analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antic%itate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de %oti au fost in"ropate inainte de perioada clasica a ci'ilizatiei dacice. 2ucru deductibil prin lo"ica comuna3 daca romanii cuceritori au strans tot aurul "asit la fata locului, de ce se mai "asesc comori de ordinul zecilor de -ilo"rame in aceasta zona9 Sursa3 marea enciclopedie a "eto dacilor $OA A #U.A AU&U2 SA&MIS!$!0US!I.COMO&I2! #ACIC! SU 0 +U&A0! CU HA&0I2! S0A0U2UI &OMA

Celebrul post britanic de tele'iziune a folosit sateli4ii 5i o tehnolo"ie numit6 )I'%R cu care a scanat :mprejurimile incintei sacre din capitala dacic;. A<a a descoperit o ec%ip; de la ==C :n -armi,e"etusa Re"ia urme ale construc4ilor romane. &ezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la 77+, dar prefer; deocamdat; s6 p6stre,e secretul asupra descoperirii lor. Ar%eolo"ii rom>ni 'or primi o copie a %;r?ii ob?inute astfel doar dup; difu,area documentarului, la sf>r<itul 'erii.

+ilm;rile pentru coproduc4ia 77+ 'iscover8 +hannel s-au derulat <i la Sarmize"etusa &e"ia, dup; ce indicii interesante, ce r;m>n deocamdat; secrete, le-au fost oferite produc;torilor de o scanare din satelit!

77+ lucreaz; de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman <i despre cum te%nolo"ia prin satelit :i ajut; pe ar%eolo"i s; descopere noi situri ar%eolo"ice romane. +ilm;rile la documentar au :nceput :n martie <i, de cinci s;pt;m>ni, ec%ipa ==C s-a plimbat de-a lun"ul fostului imperiu <i a filmat :n Italia, 9unisia, Iordania, iar, la final, a poposit :n #un4ii $r65tiei, la -armi,e"etusa Re"ia, fosta capital; a dacilor, cucerit; de romani :n urma a dou; r;zboaie "rele3 8==C e aici pentru c; lucr;m la un documentar despre Imperiul &oman <i despre cum te%nolo"ia prin satelit ne ajut; s; descoperim noi situri ar%eolo"ice :n tot imperiul. @n &om>nia, <i :n special, :n aceast; parte a &om>niei, exist; o mo<tenire cultural; foarte bo"at; <i suntem foarte interesa?i s; descoperim urmele romaneA,

spune )ouise 7ra8, produc6torul documentarului. Coproduc?ia 77+.'iscover8 'a a'ea )* de minute <i este dedicat; special Imperiului &oman, o tem; foarte bine primit; de telespectatorii posturilor. .roiectul a demarat :n septembrie ,*44, dar film;rile efecti'e au :nceput de-abia :n luna martie. Munca de teren se finalizeaz; odat; cu cadrele filmate sus, :n Mun?ii Or;<tiei, iar partea interesant; apare :n documentele la care deocamdat; are acces doar 8staff-ulA documentarului. #e altfel, membrii ec%ipei au fost :ndeajuns de secreto<i pe toat; durata 'izitei lor <i au preferat s; opreasc; film;rile de :ndat; de ziari<tii rom>ni au ajuns :n zon;. +ontractul de confiden4ialitate :nc%eiat cu autorit;?ile <i ar%eolo"ii rom>ni i-a :mpiedicat <i pe ace<tia s; dea prea multe date despre materialul ==C, dar entuziasmul speciali<tilor care au fost al;turi de ec%ipa de filmare e rele'ant3 8Si"ur c; acest documentar e foarte important pentru ar%eolo"i, pentru c; aceast; colaborare cu ==C-ul nu :nseamn; doar o colaborare cu o tele'iziune superprofesionist;, care d; informa?ie curat;, care promo'eaz; :n felul acesta situl, dar ne ofer; <ansa s; a'em <i rezultatele in'esti"a?iilor f;cute cu noua te%nic; 2I#A& pri'ind situl de la Sarmize"etusa. Bi, din punct de 'edere <tiin?ific, asta 'a fi un pas mare :nainteA, a declarat profesorul uni'ersitar $elu +lorea, coordonatorul 5antierului ar%eolo"ic de la -armi,e"etusa Re"ia.

+u laserul prin istorie

.roduc;toarea documentarului, )ouise 7ra8, este arheolo" <i pasionat; de istoria 'ec%e. .e teren, la cet;?ile dacice, a :nso?it-o c%iar <eful de <antier de pe sit, profesorul uni'ersitar dr! Gelu ;lorea, cea mai autorizat; surs; :n ceea ce pri'e<te Sarmize"etusa &e"ia. 0o?i rom>nii trebuie s; a<tepte :ns; difuzarea coproduc?iei pentru detalii. Cert este c; ziari<tii britanici au folosit sateli?ii postului pentru a 8scanaA teritoriul fostului imperiu :n c;utarea de situri care nu <i-au spus :nc; ultimul cu'>nt.8Ce'aA a atras aten?ia lor c;tre Sarmize"etusa &e"ia <i nu c;tre ruinele romane de la Ulpia 0raiana. 2ouise =raC, produc;toarea documentarului, obser'; c; bo";?ia Mun?ilor Or;<tiei nu se rezum; la comorile ar%eolo"ice, ci cuprinde at>t natura, c>t <i oamenii. 2ouise =raC a decis s; includ; situl din Mun?ii Or;<tiei :n proiectul ei <i, pentru a ob?ine detalii interesante asupra a ceea ce p;m>ntul ascunde :n zon;, a :nchiriat un avion pe care s.a montat echipamentul )I'%R D Light Detection and Ranging. 8==C folose<te acum un tip de te%nolo"ie numit; 2I#A&, :n care postul a in'estit sume importante, <i aceasta ne-a descoperit o nou; ima"ine, o ima"ine foarte lar"; a p;durii care :nconjoar; acest sit. !ste o descoperire foarte interesant;, parte din ea se cuno<tea dinainte, este 'orba despre o structur6 roman6 de ap6rare, credem noi, dar nu suntem si"uri 4**E. 'escoperirea este foarte important6 pentru c; este pentru prima dat; c>nd aceast; structur; poate fi obser'at; inte"ral, deci putem 'edea marele plan al cet;?ii pentru prima dat6A. !ste tot ce a dez';luit produc;toarea britanic; despre descoperirea din sol ap;rut; dup; ce te%nolo"ia 2I#A& a 8bombardatA solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o ima"ine clar; a ceea ce ascunde natura. #ac; ec%ipa ==C a 8decupatA din %arta ob?inut; din satelit doar o structur; roman;, ar%eolo"ii rom>ni cred c; te%nolo"ia 2I#A& le 'a aduce detalii si despre ruinele dacice3 8Imediat dup; difuzarea filmului, din au"ust :ncolo, 'om primi aceste %>rtii. A<tept;m s; 'edem ima"inile <i sunt con'ins c; aceast; nou; te%nic; pune :n e'iden?; tot felul de structuri care altminteri din foto"rafie aerian; nu se ';d. 0rebuie s; '; ima"ina?i tot acest deal f;r; 'e"eta?ie, ';zut de la :n;l?ime, ceea ce din punctul nostru de 'edere spune foarte mult, mult mai mult dec>t ce se 'ede cu oc%iul liber, de la ni'elul soluluiA, crede profesorul $elu +lorea. #oar din toamn; 'om <ti, dup; ce ar%eolo"ii rom>ni 'or 'iziona ima"inile, dac; descoperirea ==C sc%imb; teoriile :n ceea ce pri'e<te istoria capitalei dacice.

*romovare pentru patrimoniu 2ouise =raC a ajuns :n luna februarie pentru prima dat; :n &om>nia, :n 8recunoa<tereA3 8!ra z;pad; mult; <i atunci nu am reu<it s; ';d mare lucru, dar acum sunt entuziasmat; de ceea ce este aici. Aceast; parte a &om>niei este frumoas;, ne bucur;m de clipele tr;ite, oamenii sunt superbi, ar%eolo"ii sunt minuna?i, timpul D uita?i este o zi :nsorit; perfect;, deci tr;im un timp minunat <i suntem mul?umi?i c; am 'enit. %vem 5i noi :n U< o mul4ime de monumente, dar aici totul este inedit, situl 5i natura! oi nu mai a'em nici lupi, nici ur<i <i nici suprafe?e at>t de mari de asemenea p;dureA, spune produc;toarea a c;rei ec%ip; a fost mereu :nso?it; :n teren de un '>n;tor cu pu<ca :n spate.

8!c%ipa de cercetare a 'rut s; includ; Sarmize"etusa &e"ia :n film <i nu ne pare deloc r;u. Am :nceput s; citim despre sit <i apoi am luat le";tura cu domnul $elu +lorea. .entru acest pro"ram am filmat :n alte trei ?;ri3 Imperiul &oman se :ntindea mai demult pe o suprafa?; unde acum sunt 4F, c%iar mai multe ?;ri. oi am ales doar patru ?;ri dintre acestea unde s; ne film;m documentarul, am filmat :n 0unisia, :n Africa de ord, am filmat :n Iordania <i, de asemenea, :n Italia. &om>nia este a patra ?ar; unde film;mA.

.e directorul *arcului &atural Gr6di5tea #uncelului +ioclovina =*&G>, 2ucian Stratulat, adresa ==C l-a surprins3 nici c; se putea promo'are mai bun; at>t pentru monument, c>t <i pentru :ntrea"a zon; protejat;3 8C>nd am ';zut prima dat; adresa de la ==C prin care ne cereau acceptul s; filmeze :n cet;?i am r;mas pl;cu?i impresiona?i, pentru c; nu ne-am a<teptat ca parcul s; fie promo'at :n acest fel, <i prin folosirea unei te%nolo"ii de '>rf. =ine:n?eles c; ne-am dat acceptul imediat, c%iar am promis ec%ipei de filmare c; :i 'om sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar :nseamn; foarte mult nu dar pentru cet;?ile dacice, dar <i pentru .arcul atural $r;di<tea Muncelului D Cioclo'ina. /; da?i seama c; prin realizarea acestui documentar se realizeaz; o conexiune :ntre biodi'ersitate, tradi?ie <i istorie. Gona este :nc;rcat; de istorie, iar promo'area cet;?ilor implic; promo'area parcului natural a c;rui 'aloare este de necontestat. Ar%eolo"ii rom>ni au spus demult c; doar H la sut; din 'esti"iile 'ec%ii capitale a #aciei au fost p?n6 acum scoase la lumin6, restul r;m>n>nd ascunse sub p;m>nt. 0e%nolo"ia special; folosit; poate oferi <i speciali<tilor parcului date despre biodi'ersitatea din zon;AI :n timp ce pre<edintele Consiliului Btiin?ific al . $, cercet;torul &adu Stelian, care a discutat minute bune cu en"lezii despre minun;?iile naturale din zon;, crede3 8.e l>n"; siturile ar%eolo"ice, p>n; <i natura de aici, care e ma"nific;, are <i ea 'alen?e de patrimoniu U !SCO. !uropa descoper; c; rom>nii au <i ei ce'a interesant, c; &om>nia are o cultur; <i o ci'iliza?ie 'ec%eA.

/estea c; o tele'iune precum 77+ filmea,6 :n cetate, a f;cut turul sitului. 0o?i turi<tii au tras de departe cu oc%iul la ec%ipa care se plimba <i filma la pas :n p;durea din jurul incintei sacre <i to?i au sperat c; documentarul 'a :mbun;t;?i ima"inea &om>niei :n lume. %udien46 de milioane #ocumentarul 'a fi difuzat :n luna au"ust de ==C, apoi :n septembrie de #isco'erC SUA, a<a c; zeci de milioane de oameni 'or afla informa?ii <i 'or 'edea ima"ini din fosta capital; a #aciei, -armi,e"etusa Re"ia3 8 oi a'em o audien?; estimat; de H*, p>n; la J* de milioane de oameni :n :ntrea"a lume3 :n UK, America, !uropa, Asia <i Australia, practic peste tot :n lume, deci e o ocazie minunat; de a ar;ta lumii ce parte minunat; a &om>niei este aceasta <i s; le dea de :n?eles c>t de important; era aceast; lume :n 'remea romanilorA, crede )ouise 7ra8. O lume despre care <tiu pu?ine p>n; <i turi<tii rom>ni D :n lipsa unei finan?;ri continue <i suficiente, la care se adau"; condi?ii de lucru primiti'e, ar%eolo"ii au f;cut pu?ine descoperiri, dar <i datele publicate nu are cine s; le expun; turi<tilor interesa?i :n lipsa unui "%idaj de specialitate :n cet;?ile dacice. C>?i dintre rom>ni <tiu de exemplu c;3 8Situl de la Sarmize"etusa este foarte mare3 ultima ridicare topo"rafic; pe care am terminat-o toamna trecut;, cu ajutorul profesorului &us de la +acultatea de $eo"rafie din Cluj, ne arat; un sit care are <ase -ilometri lun"ime pe ax, peste ,L* de terase antropo"ene, amenajate :n antic%itate, se :ntinde pe aproape J** de %ectare de teren plan, deci '; da?i seama c; e mult <i de-abia acum a'em o dimensiune real; a tot ce s-a :nt>mplat aici :n antic%itateA, spune uni'ersitarul clujan, care a<teapt; cele 4* milioane de lei alocate deocamdat; pe %>rtie de fostul !xecuti'3 8Sumele alocate de =ucure<ti ne ajut; foarte mult, este 'orba de acel pro"ram multianual anun?at de Ministerul Culturii <i care sper;m s;-l putem pune :n aplicare din aceast; 'ar; cel t>rziu, pentru patru ani <i, dac; toate lucrurile mer" bine, 'om lucra <i la Sarmize"etusa, dar <i :n alte centre dacice din zon;A. 2ipsei de informa?ie i se adau"; <i infrastructura deficitar;, pentru c; drumurile numai trasee turistice nu par. 2ouise =raC a caracterizat accesul c;tre Sarmize"etusa &e"ia ca fiind 8bumpCA3 8#rumul c;tre sit este plin de %>rtoape <i este un pic peste m>na turi<tilor s; 'in; aici. Au ne'oie de o ma<in; JMJ, dar este un sit at>t de frumos :nc>t cu certitudine a< face efortul s; 'in aici, dac; a< fi un turist care ar 'izita &om>nia <i :n mod special aceasta parte a ?;rii. !ste un sit minunat, iar drumul n-ar trebui s;-i impiedice pe oameni s; 'in;A. !n"lezii c%iar "lumesc D cu si"uran?;, pe 'remea romanilor, drumurile erau mai bune.

9ehnolo"ia )I'%R 2i"%t #etection and &an"in" N2I#A&O este o te%nic; acti'; de teledetec?ie cu ajutorul c;reia se pot ob?ine date de o acurate?e ridicat; despre topo"rafia terenului, 'e"eta?ie ori di'erse structuri <i construc?ii. .otri'it speciali<tilor, aceast; te%nolo"ie folose<te trei sisteme de baz; D scanarea lasercare m;soar; distan?ele cu precizie, plus sistemul de po,i4ionare "lobal =G*-> <i Inertial #easurement Unit =I#U> pentru :nre"istrarea orient;rii. 0e%nolo"ia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicat; de stocare <i calcul. +u a2utorul scan6rii laser, sunt :nre"istrate diferen?ele de timp dintre impulsurile laser trimise din a'ionul ce efectueaz; zborul <i cele reflectate de suprafa?a topo"rafic;. Un receptor G*- montat pe a'ionul care transport; te%nolo"ia :nre"istreaz; pozi?ia continu; a acestuia. @n teren, este amplasat6 o sta4ie G*- pentru a corecta diferen?ele, iar traiectoria de zbor s; fie :nre"istrat; extrem de precis. -istemul I#U m;soar; continuu :n;l?imea <i accelera?ia a'ionului. #atele despre topo"rafia terenului cu sistemul 2I#A& se ob?in prin recep?ionarea impulsurilor laser :ntr-un anumit inter'al de lun"ime de und;, cunoscut ca 8banda infraro<u apropiatA. A'antajul te%nolo"iei 2I#A& apare datorit6 fasciculului laser care penetrea,6 ve"eta4ia indiferent c?t este de dens6! Aceea<i te%nolo"ie a fost folosit; de ar%eolo"ii care au descoperit ora<ul maia< Caracol D :n acest caz, oamenii de <tiin?; au apelat la 2I#A&, adic; au folosit semnale laser care au penetrat 2un"la 5i au reflectat dinspre p6m?nt o ima"ine 3' a sitului +aracol, unul dintre cele mai mari ora<e din istoria maia<;. Au fost :ndeajuns 4* ore de m;sur;tori cu ajutorul laserului, f;cute :n patru zile, pentru ca te%nolo"ia s; pun; la dispozi?ia ar%eolo"ilor o %art; mult mai detaliat; dec>t ce ob?inuser; speciali<tii dup; un sfert de secol de cercet;ri la sol. +olosit; :n ar%eolo"ie, te%nolo"ia 2I#A& arat; exact m;rimea sitului, limitele lui <i construc?iile :n terase.

==C <i #isco'erC scaneaz; Sarmize"etusa ascuns; =C 2aura Oan; D H MaC, ,*4, %ttp3PPQQQ.replica%d.roP9pRJ4SS %ttp3PPQQQ.replica%d.roP

#inistrul +ulturii aten4ionea,6 c6 cet64ile dacice risc6 s6 fie scoase de pe lista U&3-+$ Ministrul Culturii, #ircea 'iaconu, a atras aten?ia, 'ineri seara, ,L mai, :ntr-o conferin?; de pres;, la Alba Iulia, c; dac; nu se ac?ioneaz; cu maxim; ur"en?;, cet64ile dacice risc6 s6 fie scoase de pe lista U&3-+$! T&iscul este foarte mare, dac; 'in <i ';d c; nu am f;cut nimicT, a declarat ministrul Culturii, care a 'izitat :n cursul zilei de 'ineri Sarmize"etusa &e"ia, despre care a spus c; este @5tampila, si"iliul na4iunii noastre@! @+hestiunea e "rav6@, a afirmat #iaconu, care a ad;u"at c; Tarborii de acolo par mai importan?i dec>t 'esti"iileT. T! de ne:n?eles lucrul acestaT, a ad;u"at demnitarul. TCet;?ile dacice sunt prote2ate U&3-+$. Ce facem noi cu asta9 imic. Bi dac; cum'a 'ine un control U !SCO9 .ierdem statutul. #eci, dac; nu facem ce'a cu ur"en?; maxim;, pierdem statutul de protec4ie U&3-+$ pentru cet;?ile daciceT, a punctat oficialul. #iaconu criticat UUsuprapunereaUU de or"olii personale, nesf>r<ite, :ntre speciali<ti, administratori. UU!terna problem; a &om>niei. Al cui e locul, obiectul, cine e <eful, cine

comand; aici. Unii zic c; sunt ei, al?ii c;-s eiUU, a mai spus #iaconu, care a ad;u"at c; trebuie UUsparteUU or"oliile. Ministrul a afirmat c; 'rea s;-i pun; la aceea<i mas; pe cei din administra?ia public; local;, de la Consiliul Vude?ean Hunedoara, pe speciali<ti <i Ministerul Culturii, p>n; 'a fi ";sit; o solu?ie.T2ucrurile mi se par extrem de simple <i de rezol'at imediat. Adic;, s; :nceap; s; lucreze to?i, fiecare pe meseria luiT, a spus acesta. T+iecare s; fac; ce'a <i de maxim; ur"en?;T, a ad;u"at #iaconu, care a apreciat c; Te absolut dureros ce se :nt>mpl; acoloT. Ministrul a mai spus c; 'a or"aniza peste dou; s;pt;m>ni <i jum;tate o conferin?; de pres; la -armi,e"etusa Re"ia. Oficialul a precizat c; sunt fonduri, fiindc; in'esti?iile sunt absolut minime. TIn'esti?iile nu sunt mari, problema e a noastr; - de or"anizare, de coordonareT, a spus acesta. T oi, ca stat, nu am f;cut nimic, a'>ndu-le deja :nscrise :n U !SCO. N...O. &iscul este foarte mare dac; 'in <i ';d c; nu am f;cut nimic. N...O. .roblema se pune exact a<a <i cu =r>ncu<i. Giceau s; aducem osemintele lui =r>ncu<i acas;. Am zis :nt>i s;-l merit;m pe =r>ncu<i. C>t; 'reme ne"lij;m total tot ce :nseamn; ce a mai r;mas de la =r>ncu<i, cele dou; b>rne sub care s-a n;scut. Bi alea sunt cump;rate de cine'a. N...O. C>t; 'reme noi nu facem aici cultul =r>ncu<i, noi nu-l merit;m pe =r>ncu<i. @nt>i s;-l merit;m <i dup; aceea promit, m; zbat, m; duc, m; lupt, orice e le"al de f;cut ca s; 'in; =r>ncu<i acas;T, a declarat Mircea #iaconu. RRRRRRRRRRRRR