Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURSUL III
CONSILIEREA SCOLARA
Consilierea colar este o activitate desfurat n coal de o persoan special abilitat i care const n a acorda asisten psihopedagogic elevilor i celorlalte persoane implicate n procesul educaiei (cadre didactice, printi, autoriti colare etc). Consilierea - se face n cabinetul de consiliere sub forma unor edine de lucru, n cadrul crora se dezvolt un tip special de relaie-relaia de consiliere. (G. Toma, 1999, pg.3).
Tipuri de consiliere:
Informationala oferirea de informatii pe domenii/teme specifice; Educationala repere psihoeducationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica sociala si spirituala a copiilor si adolecentilor; De dezvoltare personala formarea de abilitati si atitudini care permit o functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine; Suportiva oferirea de suport emotional, apreciativ si material; Vocationala dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei
Caracteristicile consilierii
Consilierea se adreseaza persoanelor normale, ce nu prezinta tulburari psihice sau de personalitate, deficite intelectuale sau de alta natura. Consiliere ajuta persoana sa faca fata mai eficient stresorilor si sarcinilor vietii cotidiene;
Prin metodele i tehnicile utilizate, consilierul urmrete: - s ofere sprijin elevului pentru ca el s devin capabil s se ajute singur; - s se nteleag pe sine nsui si realitatea inconjurtoare; - sa-l ajute pe elev s devin capabil s-si rezolve singur problemele cu care se confrunt. - sa-l ajute pe cel consiliat s gseasc singur soluiile cele mai eficiente.
facilitarea procesului de adaptare colar i social i, implicit, ameliorarea relaiilor copilului cu familia, coala societatea; crearea conditiei psihologice de accesibilitate pentru diverse aciuni formative desfurate la nivel general;
Obiectivele consilierii
Scop fundamental functionarea psihosociala optima a persoanei/grupului.
Obiectivele procesului de consiliere: Promovarea sanatatii si a starii de bine: functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mental, emotional, social si spiritual; Dezvoltarea personala: cunoasterea desine, imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului, tehnici de invatare eficienta, atitudini creative, optiuni vocationale realiste.
Preventie a dispozitiei afective negative, a neincrederii in sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de invatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctionalitatii psihosomatice, a situatiilor de criza.
Starea de bine:
Acceptare de sine: atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea si defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecutesi a viitorului; Relatii pozitive cu altii: incredere in oameni, sociabil, intim, nevoia de a primi si de a da afectiune, atitudine empatica, deschisa si calda; Autonomie: independent, hotarat, rezista presiunilor de grup, se evalueaza pe sine dupa standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectantele si asteptarile celorlalti;
Starea de bine:
Control: sentiment de competenta si control personal asupra sarcinilor, isi creaza oportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni conforme cu propriile valori; Sens si scop in viata: directionat de scopuri de natura medie si lunga, experienta pozitiva a trecutului, bucuria prezentului si relevanta viitorului, convingerea ca merita sa te implici, curiozitate; Dezvoltare personala: deschidere catre experiente noi, sentimentul de valorizare a potentialului propriu, capacitate de auto-reflexie, perceptia schimbarilor de sine pozitiva, eficienta, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocari, respingerea rutinei.
S manifeste un respect autentic pentru clientul s, ceea ce nseamn s-l accepte ca pe un individ unic, cu calitile i defectele sale i s-l informeze de la bun nceput c succesul su n activitatea de consiliere poate surveni numai n conditiile n care el se va implica activ n propria sa dezvoltare. S conceap relaia de consilire ca pe o relaie permisiv, astfel c cei doi parteneri pot ntrerupe relaia de consiliere oricnd doresc ei acest lucru, iar elevului i se acord libertatea de a avea propriile sale idei, opinii convingeri. S gndeasc problemele elevului mpreun cu acesta, s intre n procesele de gndire ale elevului i s lucreze mpreun cu el la rezolvarea problemelor cu care se confrunt. S respecte cu consecven n relaia sa cu elevul valorile democratice, in sensul respectrii tuturor drepturilor democratice ale acestuia.
(a) scopuri fundamentale; (a) scopuri formulate de printi; (a) scopuri formulate de consilier; (a) scopuri ale elevului.
S ajung la contientizare propriilor gnduri, sentimente i comportamente i s vorbeasc despre ele; S simt bine cu sine nsui; Si recunoasc propriile capacitti i limite i s aib o atitudine pozitiv fa de situaia sa real; s-i schimbe atitudinile i comportamentele care au consecine negative fa de sine i fa de alii; s se adapteze confortabil la mediul n care triete (familie, coal);
s-i exprime liber opiunile sale n concordan cu ceea ce dorete (nivelul de aspiraii) ceea ce poate (posibilitile de care dispune) i ceea ce trebuie s fac (oferta social).
Strategiile consilierii colare - moduri generale de operare sau planuri generale de aciune care sunt menite s-l ajute pe client s-si ating scopurile propuse.
Ele pot fi grupate n patru mari categorii: Strategii de identificare a atitudinilor i a sentimentelor negative; Strategii de schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative; Strategii de identificare a comportamentelor negative; Strategii de schimbare a comportamentelor negative.
Tehnici specifice: consilierul ncearc s modeleze sentimentele clientului artnd cum s-ar simti el dac ar fi fost in locul clientului su;
sprijinirea clientului de a-si descoperi lucrurile de care se teme cel mai mult i apoi de a-l ajuta s ajung singur la concluzia c aceste temeri sunt nefondate; punerea clientului n situaia de a descoperi discrepana dintre imaginea pe care o are despre sine i faptele reale care i se ntmpl frecvent si care contrazic aceast imagine de sine.
Constau in punerea clientului n situaia de: a-si aproxima succesiv sentimentele (de ex. s ntocmeasc o list a situaiilor care ar produce rezultate ce i-ar aduce satisfacie); tehnicile de stopare a gndirii (exersarea posibilitilor de schimbare cu uurin, la comand a direciei gndurilor generate de o situaie care i provoac temeri i presupuneri nerealiste );
Aplicatie:
Realizati o lista de teme pe care le-ati aborda in activitatea de consiliere pe care o realizati ca profesori.