Sunteți pe pagina 1din 53

7 sfaturi cheie pentru a motivaNon-Financiar angajatii! Acest articol este o scurt incursiune n lumea motivrii non financiare!

Citii cu atenie acest articol, cu singurana unele dintre sfaturi vi se vor potrivi 1)Primesti ceea ce recompensezi; Asigura-te ca ai definit clar ceea ce vrei sa obtii, apoi foloseste recompense si recunoasterea pentru a te indrepta catre acele obiective! Stabilirea unor metode de a-ti recompense echipa si de a-I recunoaste meritele te ajuta sa obtii acele re ultate pe care le doresti, acele re ultate care duc la atingerea unui target! "n program de recompense si recunoastere este mijlocul cel mai simplu, dar in acelasi timp si cel mai efficient, de a atinge respectivul target! 2)Ceea ce motiveaza angajatii, motiveaza angajatii; #actorii motivatori varia a de la un individ la altul! $entru a iti atinge obiectivele intreaba-ti angajatii ce isi doresc! %u e de ajuns sa faci un program de recompensa si recunoastere si sa-l impui angajatilor,

respectivul program trebuie sa se mule e pe dorintele si pe nevoile lor! Astfel, inainte de a alcatui o vitrina de premii, de e&emplu, trebuie sa afli ceea ce isi doresc angajatii, doar ei sunt cei care vor munci pentru respectivele recompense, pentru respectivele premii! Asadar, premiile puse la bataie trebuie sa fie e&act ceea ce isi doresc angajatii! 'aca in schimb angajatii s-ar simti mai recompensati primind o i libera pentru un re ultat foarte bun pe care l-au avut, e&act acest lucru trebuie sa ii dam, adica, e&act ceea ce l-ar putea motiva! )! nevoie "e #ani putini sau chiar "e$oc pentru ce$e mai motivante recompense; (ecompensea a-ti angajatii cu un sincer )*ultumesc!+, furni andu-le informatii, implicandu-I in procesul de luare a deci iilor- mai ales daca este vorba despre deci ii care ii afectea a pe angajati! Aminteste-ti ca premiile in bani functionea a doar pentru o perioada scurta de timp!!! In momentul in care le dai angajatilor tai recompense financiare des, acestora li se va parea natural sa le primeasca in continuare, se vor astepta sa primeasca bani mai multi continuu! Asadar, nu e o medoda de recompesa care sa ii motive e pe angajati sa lucre e mai efficient pentru mult timp! (e ultatele acestui tip de recompense sunt pe termen scurt! In schimb, un angajat se simte mult mai responsabil si mai important pentru companie daca ii multumesti pentru efortul pe care l-a depus si daca ii spui cat de mult inseamna pentru companie munca pe care o face el! Asadar, motivarea unui angajat se poate face si cu un buget sca ut, sau chiar fara bani! Important este sa-I arati aprecierea! *etoda de a face acest lucru tine de creativitatea fiecarui manager in parte si de ce l-ar motiva pe respectivul angajat ,aminteste-ti ca )Ceea ce motivea a angajatii, motivea a angajatii!+ -e i ./! / %)Fiecare "intre noi isi "oreste sa fie recompensat; Angajatii competenti, angajatii mai tacuti, chiar si managerii vor sa stie ca ceea ce fac ei este important si ajuta la atingerea obiectivelor echipei si ale companiei! %u este de ajuns sa recompensam doar angajatii, ci si managerii, pentru ca0de obicei, managerii recompensea a si recunosc meritele angajatilor sai, dar pe ei0cine-I recompensea a111 Asadar, trebuiesc avute in vedere toate persoanele care lucrea a in respective companie, de la femeia de serviciu, la presedintele companiei, pentru ca, fara ei, piesa de pu le ar fi incompleta! $ersonal, consider ca femeia de serviciu si un om de van ari sunt la fel de importanti pentru o companie si voi demonstra cum2 e adevarat ca cel ce adduce banii companiei este omul de van ari, dar fara un birou curat, fara plante udate la timp, in fine, fara conditiile de igiena omul de van ari nu si-ar putea face treaba! 3a mai mult, daca un client intra in sediul companiei, trebuie sa vada o cladire curate, impecabila, altfel, nu isi poate face o parere buna despre respectiva companie! Asadar, fiecare persoana care lucrea a intr-o companie este importanta si trebuie avuta in vedere atunci cand facem un program de recompensa si recunoastere! &) Comportamente$e sunt contro$ate "e consecinte$e $or; "rmarile4re ultatele positive vor conduce foarte repede la comportamentul dorit al angajatilor si, prin urmare, si la performanta! (ecompensa afunctionat intotdeauna mult mai efficient decat pedeapsa ,de e&emplu, taierea din salariu, amenintari, etc!/ Atunci cand un angajat se bucura ca munca lui a fost apreciata, laudata si recompensata, va dori ca acest lucru sa se repete! In consecinta, va lucra mai efficient, lucru care va conduce la performanta! ')(anagementu$ este ceea ce faci cu angajatii, nu ceva ce $e faci angajati$or;

Spune-le angajatilor ceea ce vrei sa faci si de ce! Implicandu-I si pe ei, vei castiga mai usor sprijinul si dedicarea lor! %u alcatui un program de recompense pe care sa il impui angajatilor! Implica-I si pe ei in alcatuirea lui, intrebandu-I ce si-ar dori sa contina respectivul program! Implicandu-I vor avea un sentiment de importanta, lucru care ii va atrage de partea ta si a programului pe care doresti sa il implemente i! Angajatii trebuie sa inteleaga din atitudinea ta ca programul de recompense este ceva ce faci pentru ei, nu ceva ce le impui! 7))unu$ simt nu e intot"eauna o practica comuna* %u ceea ce cre i sau ici tu e important, ci ceea ce faci! (ecunoaste-le oamenilor re ultatele ilnice! 'aca iti doresti de la angajatii tai un anumit comportament, trebuie sa ai si tu comportamentul respective, sa sustii prin comportamentul tau strategia ta de motivare a angajatilor! #ii e&emplul de urmat pentru angajatii tai ,vorba ameriacanilor )leading b5 e&ample+/ sau cum spunea 6andhi2 )#ii schimbarea pe care vrei sa o ve i in lume!+ si in angajatii tai!

7ectia .
+ipsa "e motiva,ie -i meto"e manageria$e "e motiva,ie! Am hotr8t abordarea acestei teme puin diferit, n sensul c nainte de a discuta de metode cheie de motivare trebuie s identificm corect dac avem de-a face cu lips de motivaie sau cu un deficit de competen profesional ! 9ste bine c8nd dorim s motivm angajaii dar mai nainte de asta trebuie s aflm dac acestora le lipse:te ntradevr motivaia! Anali 8nd ca ul n care salariaii obin performane sc ute trebuie s avem n vedere dac performana sc ut este re ultatul unei competene profesionale sc ute sau este cau at de lipsa motivaiei, :i n cele dou situaii atitudinea adoptat de manager trebuie s fie total diferit! Competena profesional sc ut se observ n ca ul n care fiind pus n faa unor sarcini dificile, angajatul poate dovedi o .insuficien,/0 a competen,ei profesionale, ale crei cau e pot fi1 -cuno:tine de specialitate reduse, lips de e&perien, - atitudine gre:it a angajatului ,fa de munc, fa de echip, fa de superiori/, - abilitate redus n domeniul n care performana nu a atins nivelul a:teptat! Cum punem "iagnosticu$ corect2 ;! $entru a se stabili c, ntr-o anumit situaie concret, este vorba despre competen profesional sc ut, trebuie s se ia n considerare felul n care a acionat salariatul n trecut fat de sarcini asemntoare! <n ca ul n care n perioadele trecute acesta a fcut fa cu succes unor sarcini similare, nseamn c este vorba de o lips de motivaie! .! 'e asemenea se va lua n considerare :i dificultatea sarcinii care a generat lipsa de performan!

'aca avem de-a face cu sarcini care nu presupun un )consum+ sporit de cuno:tine :i deprinderi lipsa oricrui progres n reali area sarcinii dovede:te lips de interes, deci lips de motivaie! =! "n alt punct care trebuie luat n seam este observarea reaciei salariatului n faa nendeplinirii sarcinii! 'ac acesta manifest de interes acestuia fa de nereali area adecvat a sarcinii, este din nou un semn al lipsei de motivaie! Cum 3m#un/t/,im competen,e$e2 <n situaia n care se stabile:te n mod clar c nu lipsa de motivaie a cau at nivelul redus de performan, se va stabili mpreun cu salariatul un plan de mbuntire a competenei profesionale dup cum urmea 2 se va stabili ce curs de perfecionare trebuie s urme e salariatul, se vor identifica procedurile de lucru care-i sunt neclare angajatului, se vor revi ui aceste proceduri

se va e&plica nc o dat cum trebuie urmat procedura de lucru pentru sarcina n care angajatul a dovedit competen profesional sc ut! 4n"icatori fermi ai $ipsei "e motiva,ie1 7ipsa motivaiei unui salariat se poate recunoa:te prin faptul c acesta2 nu cooperea atunci c8nd este nevoie de un efort suplimentar, nt8r ie, pleac mai devreme, :i ia ile libere fr a da e&plicaii satisfctoare, lunge:te c8t se poate de mult pau ele pentru a rm8ne c8t mai puin timp de lucru, nu se ofer niciodat s efectue e ore suplimentare, nu respect termenele limit, nu-:i asum rspunderea pentru lucrurile care merg prost :i nu urmea instruciunile care i se dau!

C! (!567! (8N89!:48+! 7! ;54(<+8:! 8 (654=8>4!4 8=!( +8 ?N7!(@NA2 1* Comunicarea 3n procesu$ "e motivare

Comunicarea n procesul de motivare a angajailor se va face n funcie de nevoile acestuia, de factorii care l stimulea spre a lucra mai bine precum :i de ceea ce-l determin s doreasc s obin re ultate mai bune! *omentele alese pentru a efectua comunicarea sunt2 nainte, pentru a prent8mpina lipsa performanei, n fiecare moment, deci permanent pentru a urmri reali area performanei :i

dup, pentru a anali a mpreun cu salariaii ceea ce s-a reali at comparativ cu ceea ce s-a propus :i pentru a aduce la cuno:tin recompensele :i sanciunile stabilite! $rin discuii individuale, fi:e de stabilire a standardelor de performan, se reali ea informarea salariailor cu privire la standardele de performan stabilite :i mpreun cu ace:tia se hotrsc recompensele, dar :i sanciunile care vor fi aplicate n ca ul nereali rii performanei, personalul av8nd astfel posibilitatea de a nelege consecinele aciunilor lor! $eriodic, prin sistemul de monitori are a performanelor se va e&plica angajailor unde anume gre:esc :i cum se pot ndrepta, oferindu-le soluii :i accentu8nd impactul nereali rii performanei asupra echipei de lucru! *ai inainte de toate este foarte important a nu se va trece cu vederea efectul unei munci bine fcute :i se vor ncuraja salariaii s-:i aprecie e singuri performana pentru a gsi apoi mpreun principalele modaliti de a o mbunti! Anali 8nd mpreun cu salariaii ceea ce s-a reali at comparativ cu ceea ce s-a propus se va conduce discuia astfel nc8t salariatului sa-i fie clar ce a fcut bine :i ce a gre:it, recompensele :i sanciunile care se impun fiind comunicate n timp util :i aplicate e&act a:a cum s-a convenit iniial! 2* (anagementu$ prin o#iective *anagementul prin obiective este una dintre cele mai utili ate metode moderne de stimulare a motivaiei, pentru aplicarea creia se va ine seama de urmtoarele msuri2 ncadrarea obiectivelor compartimentului n obiectivele generale ale organi aiei> stabilirea obiectivelor fiecrui salariat> alinierea obiectivelor angajailor la obiectivele organi aiei

consultarea angajailor la stabilirea obiectivelor, a modalitilor prin care acestea vor fi atinse, precum :i cu privire la fi&area termenelor de lucru> stabilirea mpreun cu salariaii a libertii de aciune pe care ace:tia o vor avea, precum :i supervi area necesar> deci ia cu privire la modul de msurare a performanelor :i la tipul de recompense :i sanciuni aplicate! *anagementul prin obiective conduce la re ultate foarte bune n procesul de stimulare a motivaiei

dac se ndeplinesc o serie de condiii cumulative2 salariaii cunosc obiectivele> obiectivele sunt realiste, posibil de atins :i precis descrise> termenele s fie posibil de atins :i corelate ntre ele> salariaii sunt instruii n ceea ce prive:te acest sistem de management> sistemul s fie n permanen monitori at :i corectat c8nd este ca ul> coreciile s fie cunoscute de salariai n cel mai scurt timp!

Avantajele acestei metode n planul motivrii :i performanelor salariailor sunt urmtoarele2 performana cerut este precis delimitat> fiecare salariat cunoa:te cu preci ie ce anume se a:teapt de la el n ndeplinirea unei sarcini> fiecare salariat :tie ce are de fcut pentru atingerea performantei cerute!

fiecare salariat cunoa:te cum trebuie s acione e, c8nd trebuie s acione e :i ce resurse are la dispo iie> recompensele :i sanciunile sunt acordate n concordan cu atingerea obiectivelor stabilite> msurarea performanelor :i acordarea recompenselor se face n funcie de gradul de reali are a obiectivelor individuale! * 7e$egarea ? alt metod de stimulare a motivaiei, eficient :i u:or de aplicat, este delegarea! <n aplicarea creia se impun urmtoarele msuri2 stabilirea clar a sarcinilor ce pot fi delegate> stabilirea clar a persoanelor crora le pot fi delegate sarcini :i ce fel de sarcini pot fi delegate acestor persoane> stabilirea, prin consultare cu salariatul, a standardelor de performan, a re ultatelor a:teptate :i a perioadei delegrii> acesteia! acordarea unei depline liberti de aciune salariatului cruia i este delegat o sarcin> atribuirea, odat cu sarcina, a autoritii necesare salariatului pentru buna ndeplinire a

Ca metod de stimulare a motivaiei, delegarea va fi reu:it n momentul c8nd se vor ndeplini cumulativ urmtoarele condiii2 sarcina este atribuit pe o perioad limitat de timp> atribuirea sarcinii are un caracter formal ,s fie oficiali at/> salariatul cruia i s-a delegat o sarcin se bucur de ncrederea superiorilor si>

sarcina delegat corespunde profilului persoanei creia i este atribuit!

Ca avantaje ale delegrii asupra motivrii :i performanelor salariailor se poate nota c salariatul prime:te dovada ncrederii n capacitile sale :i performana a:teptat este precis descris! ;! (anagementu$ participativ (eali area unor motivaii de mobili are, de implicare, specifice ntrepriderilor performante se afl n legtur direct cu aplicarea unui management participativ! $rimele domenii n care salariaii au participat la activitile de organi are :i gestionare ale companiilor au fost2 mbuntirea condiiilor de lucru, lrgirea sarcinilor la nivelul unor compartimente, conducerea prin obiective etc, n pre ent fiind aplicate n rile de voltate o serie de metode participative care duc la mbuntirea folosirii resurselor umane :i cre:terea gradului de motivare a angajailor2

7ectia =
Cine este mai puternic1 in"ivi"u$ sau echipa2 (itu$ !chipei sau (itu$ 4n"ivi"u$ui2 @ot mai mult in ultima vreme se pune accentul pe lucrul in echipa! *ulti dintre noi suntem de acord cu acest concept mai mult in teorie, cand vine vorba de practica ne convingem cu mare usurinta ca ceea ce faci @" este mai bun facut! 3a mai mult ve i in lucrul in echipa o pierdere de vreme, mai ales ca ti se pare ca se pierde mult prea mult timp cu discutii inutile! 7ista de avantajelor poate continua si nu are rost sa ne ascundem sustinand ca formula ideala de lucru este cea in 9CAI$A! %u mi-am propus in acest articol sa demonstre ca lucrul in 9chipa este doar un mit, intrucat realitatea m-ar contra ice imediat! Cert este insa ca sunt oameni care sunt de acord ca lucrul in echipa este mai eficient si oameni care afirma contrariul! Cea mai mare greseala ar fi sa spunem ca unii dintre ei gresesc iar ceilalti au dreptate! #iecare are dreptate! Aici avem de-a face cu doua categorii de oameni! 6menii tip 4N7!P!N7!N5 numiti in cazu$ "e fata =<+5<:4 -ulturii vad lucrurile in felul urmator2 vor sa lucre e singuri

vor sa-si asume responsabilitatea isi spun2 e mai greu de unul singur, dar mai sigur

6menii tip C66P!:8N5 numit in cazu$ "e fata :8N7<N4C8 (andunicile vad lucrurile cu totul diferit2 Cred ca ; B ; C = ,unde sunt doi puterea creste/ *unca in echipa da re ultate mai bune %u vor sa lucre e singuri

?rice manager de resurse umane trebuie sa inteleaga aceste doua tipologii! Ar fi un esec sa incerci sa le convingi pe oricare din ele ca lucrurile stau diferit! $rin urmare trebuie sa te ase i acolo unde iti este locul! $osibil ca tu sa ai re ultate e&celente intr-o echipa sau poate in afara ei! %ici vulturul nici randunica nu trebuie luata in sens negativ sau po itiv acestea sunt tipare de 7ucru si trebuie sa le acceptam ca atare! 7ucrul in echipa este un fenomen! Chiar si in van ari sunt companii care au adoptat o politica a lucrului in echipa dand target de echipa, iar van arile merg foarte bine! 7e ce sunt totusi importante echipe$e2 Care sunt avantaje$e $or2 'ragi -ulturi incercati macar sa intelegeti ca si lucrul in echipa poate sa dea re ultate, uneori chiar foarte bune! "n *anager iscusit trebuie sa stie sa imbine aceste doua tipologii chiar si atunci cand avem de-a face cu o singura echipa formata atat din vulturi cat si din randunici, gasind pentru fiecare un rol potrivit competentelor sale ! Am tinut sa fac aceste preci ari legate de tipologii nu pentru a va intelege pe voi ci a-i intelege pe ceilalti, mai ales pe cei diferiti de voi atunci cand vine vorba de lucrul in echipa! ;apte trasaturi "e 8<: a$e echipe$or2 ;! sunt cele mai indicate pentru a rezo$va pro#$eme comp$eBe care necesita opinii si cunostinte diferite! .! repre inta un e&celent me"iu "e invatare! =! sunt mult mai orientate spre o#iective decat organi atia in ansamblul sau si isi stabilesc mult mai usor o vi iune si un scop propriu ,este mai usor de identificat un obiectiv al unei echipe/! D! va$orifica mai #ine resurse$e fiecarui mem#ru! E! sunt mai f$eBi#i$e decat grupurile organi ationale, pentru ca pot fi mult mai usor formate, di olvate, reorgani ate sau redimensioante!

F! cu$tiva $oia$itatea si functionea a pe principiul2 )toti pentru unul si unul pentru toti+ G! favorizeaza "e$egarea de responsabilitati pentru ca ofera garantia de a controla comportamentul membrilor sai, prin norme proprii!

Conc$uzii si sfaturi1 $entru "epartamentu$ C:2 Cand faci recrutarea ar fi foarte bine sa sti daca iti trebuie o (andunica sau un -ultur! ?data ce sti ce-ti trebuie ai la indemana destule instrumente A( pentru a-l gasi si a-l alege! $entru cei care cre" in echipe2 9a functionea a atata vreme cat e manageriata bine si e compusa preponderent din (andunici! %u poti contesta insa niciodata valoarea unui -ultur daca acesta are disponibil $iscul pe care sa se ase e! Pentru cei care nu cre" in echipe1 Incearca sa intelegi si sa accepti ca si o echipa poate avea re ultate care nu pot fi atinse individual! Atat valoarea individului cat si valoarea echipei va face fata provocarilor capitalismului! 'epinde doar de obiectivele pe care le avem! "nele pot fi atinse de catre o echipa altele de catre indivi i ca nu lucrea a obligatoriu in echipa! Care este (itu$2 In ciuda faptului ca se face apologia echipei tot mai mult, in mai toate revistele de specialitate, consider cu tarie ca individul nu trebuie de umani at, nu trebuie sa-i negam comportamentul, nu are rost sa ne furam caciula singuri, nici nu are rost sa ne transformam in cooperativa daca nu este ca ul! Care este *itul pana la urma, individul sau echipa1 (aspunsul este simplu! (it este ace$a care afirma ca eficienta este "ata fie numai "e echipe fie numai "e in"ivizi! 9ficienta este data de folosirea corespun atoare atat a individului in afara echipei cat si a echipei in sine atunci cand este necesar!

7ectia D
7espre 5aine$e (otiivarii Non Financiare! @ocmai am finali at studiul privind *otivarea %on #inanciara printre angajatii (omani! Am plecat de la Ia ipote a ca romanii in afara de considerentul financiar mai sunt motivati, in compensare, si de sistemult non financiar! $rivind re ultatele studiului derulat de 9&treme @raining am simtit o stare de disconfort! Se vede clar ca angajatii romani au nevoi non-financiare nesatisfacute! Acestea sunt pentru

ei un factor demotivator ma&im!! 9&treme @raining a observat, in cadrul proiectelor derulate, ingrijorarea companiilor privind fluctuatia de personal, insa am observat ca acestea nu sunt dispuse sa actione e ferm pentru a remedia acest lucru! 9ventual sunt dispuse sa mareasca salariile, insa sunt atatia oameni care renunta pur si simplu la job pentru ca Hs-au saturat de compania respectiva+! $ortretul angajatului roman este de fapt oglinda Angajatorului> cand un angajat se plange de personal, el se plange de fapt de insasi prestatia sa fara sa-si dea seama de acest lucru! $ortretul angajatului roman in doua cuvinte ar fi2 %emotivat si 'emotivat! (olul motivarii non financiare inca nu este inteles pe deplin de angajatorii romani, 9&treme @reining preconi and un termen de E ani, timp in care motivarea-nonfinanciara va deveni o practica curenta in fiecare companie din (omania! 7a sfarsitul acestui articol veti regasi cateva spicuiri din re ultatele studiului derulat! %enumarate studii arata lipsa de eficienta pe termen lung a sistemelor de motivare financiara! $rimul bonus functionea a ca un )drog+! Are efect pe moment, dar pe o perioada mai lunga de timp ii face pe angajati sa nu mai lucre e decat daca primesc bonusuri financiare! 'e asemenea, pe termen lung, bonusurile financiare ii fac pe angajati sa fie nemultumiti si sa intre intrun soi de competitie cu colegii lor! 7ucrul in echipa devine astfel de domeniul basmelor! ;o$utia este un sistem de motivare non-financiara* *otivare non-financiara insemna implementarea unui sistem de (ecompensa si (ecunoastere ,(eIards and (ecognition/! Scopul motivarii non-financiare este acela de a creste productivitatea firmei, de a-i inbunatati calitatea, de a avea angajati multumiti, lucru care duce direct la creseterea performantei angajatilor! Cum facem sa imp$ementam un astfe$ "e sistem2 Implementarea unui sistem de motivare non-financiara de succes ,programul de (J(/ presupune respectarea unor reguli! (ecompensa trebuie sa fie un lucru dorit de angajati! 9ste un lucru po itiv daca implicam angajatii in alcatuirea unor grile4criterii ce va ajuta managerul sa stie cine trebuie recompensat si conform caror criterii! 'in moment ce angajatii sunt cei ce vor primi recompensa e binevenit ca tot ei sa aleaga ce recompensa si-ar dori mai mult ,bineinteles, in limita bunului simt/! 'e asemenea, managerul trebuie sa incuraje e recunoasterea nu doar pe verticala, ci si pe ori ontala ,nu doar manager-angajati, ci si angajatii intre ei> de e&emplu2 biletele de recunoastere si multumire intre colegi/! Acest lucru ii creea a angajatului un sentiment de importanta ,ceea ce face el este important pentru echipa si pentru companie/! ? urmare a constienti arii importantei lui in companie este responsabilitatea de care acesta va da dovada ,)Ceea ce fac eu aici este important si nu pot sa o dau in bara!+ )Ceea ce fac eu in aceasta companie este deosebit de important pentru mine, echipa si companie si trebuie sa am cele mai bune re ultate posibile!+/ Incurajand angajatii sa se motive e intre ei, sa isi recunoasca re ultatele intre ei, sa isi multumeasca reciproc pentru ajutor si sa se felicite iti poti face o idKe si despre cine pe cine respecta in companie, care sunt relatiile dintre colegi! Succesul unui sistem de (J( depinde si de frecventa! %u trebuie sa sarim peste o recompensa doar

pentru ca o alta recompensa a fost oferita de curand, dar nici nu trebuie abu at de acestea! 'aca recompensele sunt oferite prea des, angajatilor li se poate imprima involuntar ca nu e asa o mare scofala! Sistemele de (J( s-au dovedit a fi benefice pentru companii din punct de vedere financiar, nu doar pentru ca ele cresc productivitatea firmei, dar si pentru ca nu mai trebuiesc cheltuiti bani pentru bonusuri financiare! 9&perientele marilor manageri au dovedit ca recunoasterea individuala are mai mult succes decat recunoasterea sau recompensarea echipei! @otusi, nici aceasta din urma nu trebuie lasata la o parte! "n e&emplu de motivare a intregii echipe, fara a uita de performantele individuale ,si a se crea astfel frustrari intre angati/ de care vreau sa amintesc este a unui manager care, la sfarsitul unui proiect de success, si-a recompensat echipa cu mici cadouri diferite, in functie de performante, dupa cum am scris anterior, dar totusi de aceesi valoare! $ersonal, mi se pare un foarte bun e&emplu de a incerca sa multumesti pe toata lumea si de a evita eventualele frustrari ale angajatilor! *ai jos regasiti cateva dintre re ultatele studiului! 'upa cum spuneam la inceputul acestui articol, avem de-a face cu un angajat dispus sa munceasca mai mult, dispus sa fie fidel, insa poate face acest lucru daca este motivat nu doar financiar ci si non financiar! (e ultatele complete ale studiului sunt disponibile pe III!traininguri!ro

7ectia E
;faturi cheie 3n :ecrutare Am si eu nevoie de nite sugestii referitoare la recrutarea unui Director de vnzri. Cam pe ce anume ar trebui structurat interviul i ce teste ar fi relevante pentru a obine rezultatele necesare? -a mulumesc! Cam asta ar fi problema! 9:ti pus n situaia de a face o recrutare :i nu :tii dincotro s o apuci!

7e un"e 3ncepem2 <ncepem prin a ne clarifica ce vrem de la postul respectiv! Adic trebuie s definim re ultatele! <nainte de a face postul public, nainte de a te nt8lni cu potenialii candidai trebuie s :tii clar ce caui! Ce caui s-ar putea s fie definit n fi:a postului! 'ac fi:a postului nu te ajut prea mult, fiind foarte general, vei merge mai departe :i vei ntocmi profilul candidatului ideal! <n ca ul de fa, av8nd informaii minime, pentru directorul de v8n ri eu a: propune urmtorul profil cadru2 ;! .! =! D! s cunoasc domeniul v8n rilor s cunoasc domeniul n care urmea s active e s fie orientat ctre re ultate s aib bune abiliti de comunicare

E! s aib abiliti de coordonare F! s poat privi o situaie at8t n ansamblu, c8t :i n detaliu G! s aib iniiativ L! s aib capacitate at8t analitic :i sintetic M! s fi lucrat minim ; an n domeniul v8n rilor ;N! s aib minime abiliti manageriale :i de leadership Cam aceasta ar fi o fi: cadru! Aici trebuie s fii foarte atent, ca a :ti s vin i :i a conduce o echip de v8n ri sunt dou lucruri total diferite! *ulte companii e:uea promov8nd n aceast funcie pe cel care are re ultatele cele mai bune n teren! 9:uea pentru c cel care s-a dovedit foarte bun n a vinde un produs nu are abiliti manageriale ,de a conduce o echip/! $rin urmare cine are re ultate foarte bune, nu este obligatoriu cel mai bun manager! Sunt vi iuni :i preri c aceste domenii nu au nicio legtur, merg8nd p8n la a spune c un :ef nu trebuie s fi avut neaprat e&perien n domeniu! "n :ef trebuie s aib capacitatea de a-i motiva, de a-i ncuraja, de a-i monitori a, de a-i controla! 'up cum observai, ntr-adevr fi:a de post a unui director de v8n ri este cu mult diferit de cea a unui agent de v8n ri! Pasu$ 2 D 8nun,u$ "e recrutare Aici are loc adevrata triere! Anunurile nu trebuie s fie nici de jumtate de pagin, nici de un r8nd, ele trebuie s aduc oamenii care pe tine te interesea ! $ot s-i soseasc :i ;NNN de C-- uri :i s nu gse:ti pe nimeni potrivit! Anunul trebuie s fie bine direcionat astfel nc8t s ai posibilitatea de a alege pe cel mai bun dintre cei buni! 'e e&emplu, dac ai nevoie de o secretar poi da un anun de genul2 Anga m persoan organizat pentru activitate de secretariat. !ersoanele interesate sunt rugate s ne trimit prin fa" i e#mail C$ i scrisoare de intenie. $robabil mai poate fi lucrat la acest anun, ns acesta mi-a trecut prima dat prin minte! Scopul acestuia este de a gsi persoana potrivit! $rin urmare, o activitate de secretariat, nseamn fa&uri, e-mailuri, organi are, etc! $uine persoane vei gsi dispuse s-i trimit C--ul at8t prin fa& c8t :i prin e-mail! <ns acele persoane care i vor trimite sunt mai degrab potrivite pentru aceast activitate! %u vreau s lungesc e&plicaia, voi mai da nc un e&emplu pentru clarificare! 'e e&emplu, cel al directorului de v8n ri! $resupun8nd c e:ti ntr-o situaie de declin :i ai nevoie de un director de v8n ri care s aib iniiativ! Cum poi da un anun astfel nc8t s nu spui doar c vrei un director cu iniiativ, ci s :i gse:ti un director cu iniiativ! %imic mai simplu! Anunul tu trebuie s verifice dac el are iniiativ sau nu! Astfel cel mai potrivit anun poate fi ceva de genul acesta2 Companie multinaional de bere a:teapt s o suni pentru a te programa la un interviu in vederea ocuprii postului de director v8n ri! Afl mai multe detalii :i programea -te la interviu la telefon NG.F NN EE ==! <ntr-adevr anunul este destul de agresiv, ns el i poate asigura succesul! %u v a:teptai ca telefonul s sune non-stop, pentru c acesta nu va suna! Scopul nostru nu este ns de a avea activitate telefonic ci de a gsi candidatul potrivit din miile de candidai ce-:i caut loc de munc! Anunul dat ne garantea c doar cei cu iniiativ vor suna!

7a fel :i pentru un agent de v8n ri poi insera n te&tul anunului2 %un#ne i convinge#ne c eti ceea ce noi cutm. C8nd ace:tia sun poi face de asemenea o triere, prin ntrebri filtru! S sperm c vei aplica aceast tehnic, pentru oricare din posturile pe care le ai vacante! S trecem ns la pasul urmtor! Pasu$ D 4nterviu$ ? ntrebare bine pus face c8t o mie de rspunsuri! ?dat ce ai stabilit ce vrei, trebuie doar s-i dai seama dac persoana pe care o ai n fa este n conformitate cu ceea ce caui! "n specialist n recrutare :tie ce are de fcut ns c8teva sfaturi n plus nu stric nimnui! S spunem c te interesea capacitatea lui de sinte ! $une-l s-i spun o prere general despre evoluia v8n rilor de dero ,un domeniu pe care-l cunoa:te, sau care te interesea s ve i dac-l cunoa:te/! 'in rspunsul lui vei vedea dac are capacitate de sinte , n sensul c a surprins ,sau nu/ principalele aspecte pe aceast on! 'ac el cunoa:te domeniul, ns a abordat numai un aspect din acest domeniu pe care l-a despicat p8n n cel mai mic detaliu, s-ar putea c este un om profesionist, ns nu este ceea ce caui tu! $resupun8nd c i-a rspuns foarte bine n ansamblu, ve i n detaliu cum se descurc! Alte e&emplificri 'e e&emplu vrei s afli dac este orientat ctre re ultate, ntreb-l ce a fcut n ultimul an! "nii vor vorbi despre reali rile lor, de re ultatele pe care le-au avut, alii vor vorbi despre capacitatea lor de a re olva probleme, iar alii doar despre probleme, alii nici de re ultate nici de probleme! Acum tu dac :tii ce caui, vei :tii dac ai n fa candidatul pe care-l caui sau nu! 9vident, ntrebri suplimentare, sau de control nu stric niciodat! S presupunem c vrei un angajat fidel companiei, care nu va fugi la concuren cu prima oca ie, cu tot cu informaiile din compania ta! Astfel c l poi ntreba despre compania n care a lucrat, cere-i c8t mai multe informaii! 'ac i va da toate informaiile pe care i le ceri, cu siguran nu este ceea ce tu caui! 3ine c ai aflat din timp O! 'ac vrei s afli c8t sunt de importani pentru el oamenii pe care-i coordonea ! @u ca angajator ar trebui s :tii dinainte ce director caui, unul care s pun compania n primul plan sau unul care pune angajatul n primul plan! $une-l sa-i vorbeasc despre ultima vacan, de e&emplu, :i ascult! %ici prin cap nu-i va trece ce urmre:ti! ?bserva dac i vorbe:te de locuri, de faciliti, etc0i vorbe:te despre oamenii pe care i-a cunoscut sau i poveste:te despre ambele! @u :tiind ceea ce caui! S presupunem c ai nevoie de un om plin de creativitate, preocupat n permanen de noi soluii, noi oportuniti! Sau poate din contr vrei un om care s respecte clar regulile, s nu reacione e niciodat sub impuls, care s respecte procedurile nainte de toate! Aici numai tu :tii ce caui! $une-l s-i povesteasc despre ultima problem pe care a re olvat-o! Cu siguran cel intervievat va crede c e:ti interesat de capacitatea lui de a re olva probleme, ns tu ca un fin recrutator ce e:ti vei fi foarte atent s ve i :i s asculi care este mecanismul prin care el a re olvat problema! Astfel c el fie va insista pe soluiile geniale pe care le-a identificat, fie pe procedura standard, care oferea o re olvare clar!

C8t prive:te partea de cuno:tine, aici trebuie s-i pui ntrebri din domeniu! <ntrebarea clasic pentru un agent de v8n ri este cum vin i o sob la ecuator sau cum vin i un frigider la polul nord! 'e regul 9&treme @raining, tratea acest subiect al descoperirii a ceea ce ai n fa la cursul de manipulare, abia apoi vine pasul doi, acela n care trebuie s acione i! ?n conc$uzie1 ;! @rebuie s :tii ce caui .! Interviul i va oferi oca ia s afli dac cel pe care-l ai n fa este n conformitate cu ceea ce tu caui =! <ntrebrile bine puse i pot oferi mai multe informaii dec8t i nchipui! D! 7imbajul celui intervievat i va spune clar ce fel de persoan ai n fa! *ai sunt un infinit de lucruri ce pot fi abordate la capitolul recrutare, ns am preferat s le aduc n discuie pe acelea care v pot ajuta s gsii ceea ce cutai! Cu aceast oca ie :i cealalt categorie, a celor care merg la un interviu, vd c nu e deloc simplu, mai ales dac n fa este un profesionist! Capcanele vor fi la tot pasul!

7ectia F
Fo$ose-te ce$e 1E surse interne a$e puterii! ;e$f )ran"ing 3ntr-o organiza,ie! <ntr-o forma sau alta, fiecare dintre noi ncearc ntr-o organi aie s polari e e asupra lui o putere, pe care s o poat folosi n orice mprejurare2 pentru po iia n organi aie, pentru respect, pentru mriri de salariu, pentru autosatisfacie, pentru a atinge succesul, etc!! #iecare dore:te putere, chiar dac nu o nume:te a:a, ci vorbe:te despre atu-uri sau altceva! <n acest articol voi ncerca s-i art care sunt aceste surse de putere pentru tine, surse etice, care-i pot asigura un auto branding e&celent! (m8ne ca dup ce cite:ti acest articol s alegi acele surse care i se potrivesc mai bine ! Aceste surse ale puterii le voi mpri n dou categorii pentru o mai u:oar parcurgere a lor2 Surse interne de putere :i surse e&terne de putere! Acest articol va pre enta sursele interne ale puterii urm8nd ca ntr-un articol viitor s pre int sursele e&terne ale puterii! 7espre ;urse$e interne "e putere* 'up cum probabil titlul i spune, principala surs a puterii o repre ini chiar tu! #ormele n care poi dob8ndi prin propriile fore mai mult putere le vei regsi n urmtoarele r8nduri! ;! Putere F :espect! $entru a fi un om puternic, trebuie s fii un om respectat! 'in nefericire nu te na:ti un om respectat, ci doar unul iubit de prini! <ncet ncet poi c8:tiga respectul anturajului, al colegilor de serviciu sau al :efilor! ? serie de ci de obinere a respectului din partea celorlali ar fi urmtoarele2 respect-i pe ceilali, respect prerile lor, nu vorbi doar de dragul de a te au i, nu-i pune viaa personal pe masa tuturor colegilor, fii un om orientat ctre soluii!

;! Putere F !Bpert! #ii e&pert mcar ntr-un domeniu! @rebuie ca tu s te pricepi s faci un lucru foarte bine cum nimeni n companie nu-l mai poate face! 9&perii n companie, ncet devin focar de putere prin prisma competenelor :i pe care le dein! %u trebuie s :tii s le faci pe toate, trebuie s te focali e i pe acele lucruri pe care tu :tii s le faci cel mai bine, astfel nc8t oamenii s-i recunoasc meritele fr e itare!

;! Putere F 8p$om#! Ce nsemn aplomb1 <nsemn a spune lucrurile astfel nc8t s te faci ascultat, nseamn s transmii mesaje clare ferme :i u:or de neles! Aplomb nsemn :i o putere a cuvintelor dincolo de formularea lor gramatical, nsemn s transmii nu doar o informaie, ci si un sentiment, care s-i pun pe cei din jurul tu pe g8nduri! @rebuie astfel s manife:ti siguran de sine, atunci c8nd vorbe:ti, presrat cu ndr neal, dar n acela:i timp s pre ini idei coerente, bine argumentate, cu finalitate clar :i fr echivoc ;! Putere F =iziune! A avea vi iune, nsemn a :ti ncotro te ndrepi! @rebuie s ai obiective clare, at8t profesionale c8t :i personale! @rebuie s ai o vi iune asupra propriei persoane, asupra colectivului, asupra strii pre ente, dar mai trebuie s mprt:e:ti celorlali :i o vi iune a viitorului! Aceast vi iune a viitorului, trebuie nu doar s fi capabil s o Hve i+ ci :i s o e&pui celorlali! -i iunea ta, trebuie s fie una po itiv, care s nglobe e deopotriv at8t simul practic c8t mai ales direcia n care se ndrept lucrurile! Aceast vi iune dup cum v dai seama, trebuie s conin :u un dram de anticipare, s preve i lucrurile nainte ca ele s se nt8mple! $rin antrenament :i perseveren i poi finisa acest sentiment al anticiprii, fiind astfel, conform unui limbaj pe care l-ai mai nt8lnit2 cu o secund mai de:tept dec8t ceilali! ;! Putere F 4G ri"icat! ? capacitate intelectual ridicat este nc o surs de putere pentru tine! <ntr-adevr capacitatea intelectual a fiecruia poart anumite standarde native! S ne g8ndim la un sport simplu, anume a alerga! S lum o distan de ENN * ca e&emplu! 'ac prima dat nici mcar nu ai putut parcurge aceast distan, dup antrenament vei scoate un timp din ce n ce mai bun! 9ste drept c poate nu vei ajunge niciodat la jocurile olimpice, ns vei avea un avantaj net dac te-ai antrenat n faa unui om care nu s-a antrenat niciodat! $rin urmare antrenea -te :i menine-te ntr-o form intelectual bun! C8teva metode de antrenare a intelectului ar putea fi2 (e olvare din c8nd n c8nd a unor probleme logice, joac-te cu numere, cumpr un manual de clasa a -I-a sau a -II-a, re olv c8teva probleme! ? s constai cu surprindere c nu sunt at8t de u:oare cum preau n clasa a -I-a! $oi alege s complete i o integram din c8nd n c8nd, cite:te ni:te ghicitori, uit-te la un film bun! C8nd ai ceva mai mult timp ncearc s construie:ti singur un plan de afacere! $oi s te Hjoci+ cu bugetul propriu, in sensul de a identifica nu E noi ci de economisire, ci E ci de c8:tig suplimentar! Acest IP ridicat va fi o surs de putere ntruc8t vei avea o capacitate rapid de a nelege :i e&pune o serie de idei :i de a veni cu soluii clare, pertinente, la care ceilali nu se g8ndiser! 6se:te tu acele lucruri pe care s le faci astfel nc8t acestea s repre inte provocri intelectuale! Cum stai cu re olvatul problemelor! Aaide sa-ti dau o problem simpl2 C!8;<+1 $e nici unul dintre ceasurile mele nu m pot bi ui! @oate merg anapoda! #a de ora e&act, pendula, bunoar, rm8ne n urm cu . minute pe or! Ceasul de voiaj nici el nu-i mai gro av, fat de pendul o ia nainte cu . minute pe or! Ceasul de mas, si el, fat de ceasul de voiaj, rm8ne n urm cu .

minute pe or! <n sf8r:it ceasul de m8n fuge si el, cu . minute n comparaie cu de:tepttorul! Ast i la ora ;. le-am potrivit pe toate c8nd s-a dat la radio ora e&act! @are sunt curios s vd c8t va arta ceasul de m8n m8ine sear, la ora ;M! C8t va arta1 Simplu 0 dar stimulativ pentru intelectul tu! ;! Putere F !G ri"icat! 4,9P Q Inteligen 9moional/ Capacitate emoional nsemn a fi capabil s-i controle i :i s folose:ti 9moiile tale! @rebuie s fii capabil n acela:i timp nu numai s folose:ti emoia ta ci s fii capabil s identifici :i s dirije i emoiile celorlali! %u este de ajuns doar s-i controle i emoiile ci trebuie s-i folose:ti inteligena emoional de care dispui! *uli dintre cei care au studiat acest fenomen au ajuns la conclu ia c inteligena emoional repre int un instrument mult mai puternic de IP! 'ac nelegi nevoile celorlali, nu doar la nivel teoretic, ci ca sentiment, dac e:ti o persoan pe care ei se pot ba a, dac ai capacitatea de a crea relaii ba ate pe ncredere cu cei din jur, dac ai capacitatea de a-i gestiona propriile emoii, dac faci fa stresului, dac ai capacitatea de a-i mobili a pe ceilali, dac ai capacitatea de a le induce anumite stri celor din jur, dac e:ti capabil s de voli o comunicare activ cu ceilali si e:ti orientat ctre o comunicare asertiv, atunci cu siguran e:ti o persoan care :i folose:te din plin inteligena emoional! @oate aceste abiliti se de volt prin antrenament, iar primul pas este acela de a deschide o comunicare activ chiar cu tine! <ncearc s-i nelegi in primul r8nd propriile emoii! ;! Putere F =oin,/! @rebuie s ai voin! %u doar trebui s-i spui c ai voin ci trebuie s-i pui voina la lucru! Se spune c degeaba ai vi iune dac vi iunea ta nu face nimic! 7a fel este :i in acest ca , degeaba ai voin, dac voina ta nu face nimic! $rin urmare treci la aciune, la practic, f ca visele tale s devin realitate!

;! Putere F ;inceritate! #ii sincer cu tine n primul r8nd, recunoa:te-i gre:elile, nu ascunde gunoiul sub pre:! #ii sincer atunci c8nd ii e&pui o idee, fii sincer :i delimitea -i aria ta de e&perti ! ?menii te vor cuta astfel pentru un sfat sau o prere pentru c vor :ti c de la tine vor primi o opinie sincer! #olose:te cu precauie aceast abilitate numit sinceritate, mai ales c8nd nu i se cere! Acest lucru, nseamn c nu trebuie s umbli dintr-un birou n altul :i s-i dai cu prerea permanent despre tot ce se nt8mpl! Sunt oameni care nu sunt pregtii s fii sincer cu ei! %u nsemn ns c trebuie s mini, ci doar s-i dai cu prerea despre anumite lucruri, cu preponderen atunci c8nd i se cere acest lucru! ?amenii te bor nelege mai u:or, dac vorbe:ti doar atunci c8nd ntr-adevr ai ceva de spus! ;! Putere F Coeren,/! Aceasta este o surs e&traordinar a puterii! @rebuie s e&primi o armonie total ntre ceea ce simi, ceea ce g8nde:ti, ceea ce vorbe:ti :i ceea ce faci! ?amenii te vor aprecia drept un om puternic, dac atunci c8nd spui ceva, vei :i face acel lucru! 'ac spui una :i faci alta, sau dac spui ceva, iar mimica :i getica ta e&prim altceva, s nu te miri c nu vei fi catalogat un om puternic! Ai grij ce g8nde:ti, pentru c g8ndurile pot deveni vorbe, ai grij ce vorbe:ti, pentru c vorbele tale pot deveni fapte! (olul tu nu va fi dec8t s te ngrije:ti de coeren!

;! Putere F 8preciere! 8preciaz/-,i permanent merite$e, apreciaz/ -i merite$e ce$or$a$,i! Nu minima$iza eforturi$e ce$or$a$,i, 3ncerc/, chiar "ac/ nu e-ti "e acor", s/ $e accep,i! 8ceast/ apreciere sincer/, o po,i fo$osi cu a#i$itate 3n 3m#inare cu 8cceptarea! 8ccept/ $a cei "in juru$ t/u sentimente$e -i tr/iri$e pe care ace-tia $e au, nu $e ju"eca, "oar apreciaz/-$e c/ e$e eBista! 8ccept/ unicitatea fiec/rui in"ivi", cu tot cu puncte$e tari -i puncte$e s$a#e pe care $e are! 5oto"at/ a- "ori s/ precizez c/ oamenii "e succes au apreciat unicu$ "in fiecare in"ivi", i-au i"entificat puncte$e tari -i $e-au orientat pe aceste spre rezu$tate! Aceste surse ale puterii sunt surse pe care le poi folosi cu ncredere! "nele dintre ele probabil i va fi mai u:or s le asimile i, altele mai greu, cert este ns c sunt la ndem8na ta! <ndr ne:te s le folose:ti! Aceste surse te fac mai puternic :i mai bun! 9le sunt acele lucruri care contribuie totodat la felul tu de a fi! $ractic8ndu-le vei avea o putere mai mare de convingere, vei putea influena cu integritate, vei avea o po iie n organi aie care i poate oferi o satisfacie unic! *ai sunt o serie de surse interne ale puterii, m-am oprit ns doar la ;N, acelea care le-am considerat cele mai practice :i cu efecte imediate! Aceste surse sunt utile :i bine de folosit indiferent de po iia pe care o ocupi, fie ea managerial, fie de conducere!

7ectia G
5ransformarea eficientei in maretie sau Curaju$ "e a fi creativ parado& al vietii2 &$iata capata sens doar atunci cand nu mai are niciun sens' (oti copiii se nasc genii) la fiecare *+.+++ de nou#nascuti, ,.,,, isi pierd rapid acest geniu, din cauza negli entei sau indiferentei adultilor -uc.minster /uller

0 scoala n care profesorul nu nvata si el e o absurditate, Constantin 1oica Societatea civili ata cauta in mod continuu sa isi descopere valorile si sa le promove e! Saltul de constiinta la care este invitata a i omenirea este trecerea de la consum si codependenta la creatie si autonomie! "niversul functionea a pe ba a unor legi, a&iome naturale ,e&!legea gravitatiei/! ? alta a&ioma naturala este ca fiintele umane au libertatea si puterea de a alege si de a se reinventa, datorita faptului ca au constiinta de sine! 'aca aceasta este autoritatea naturala, autoritatea morala este utili area libertatii si a puterii de a alege, ba at pe respectarea unor principii care sunt independente, impersonale, obiective si incontestabile, fiind o functie a constiintei de sine!

-alorile sunt normele sociale Q si sunt deseori o functie a starilor emotionale, fiind in acelasi timp personale, subiective si contestabile! ?rice om stie care ii sunt principiile, oricat de mic sau de neinformat ar fi! (espectul, onestitatea, autenticitatea, cinstea, consideratia, simtul datoriei sunt pentru fiecare dintre noi repere clare! Asta i ne confruntam cu o intensa cri a generata de sfasierea dintre constiinta sociala si constiinta de sine! )Sunt valorile noastre ba ate pe principii1+ aceasta-i intrebarea! Comportamentul uman este guvernat de valori, iar consecintele comportamentului sunt guvernate de principii! 'aca valorile nu sunt compatibile cu principiile universal valabile, atunci vom simti imediat impactul consecintelor comportamentului nostru, atat asupra noastra, cat si a celor din jur! 7a fel ca si atunci cand incalcand in mod repetat legile care apara mediul inconjurator, va re ulta in mod natural ca apa pe care o bem si aerul pe care il respiram devin to&ice, atunci cand ne comportam in de acord cu principiile ,ascultand doar de valorile noastre/, fiind lispiti de onestitate, respect, integritate cu cei din jur, vom cau a un climat de neincredere in aproapele nostru si deci alterarea relatiilor umane! A ne conforma unor modele de comportament care au functionat odata ,valori/, fara a ne consulta si asculta constiinta de sine ,busola spirituala/ care este mereu in accord cu principiile, este necesar, nu si suficient! Automatismele, retetele rigide pentru reusita ,personala, familiala, profesionala, sociala/ cu tot cu asteptarile apasatoare ce incumba, paradigmele vechi care spun sa te conforme i unui drum prestabilit, daca vrei sa fii un bun model de urmat, iti ofera supravietuirea, nu si vietuirea cu adevarat, implinita, plina de satisfactie si savoare! Accelerarea ritmului actual cheama la ordine, la reinventare, al repo itionare in raport cu busola care indica mereu )nordul+ spiritual! 9ficienta este necesara, nu si suficienta! Avem nevoie de maretie, de e&primarea sinelui nostrum cel mai inalt! Sa fii integru cu adevarat incumba sa fii tie insuti adevarat! Sa te e&primi ca cine esti tu cu adevarat, denuntand toate mastile si ilu iile care te-au tinut pri onierul propriei personalitati construite toata viata! Sa fii creativ iti cere sa fii curajos in a te demistifica, recunoascand cu autenticitate ca ai locuit, pana acum, in capcana mintii tale si ai dat unda verde tuturor comportamentelor falimentare pentru fiinta ta! Sa fii creativ iti cere sa parcurgi un drum confruntant si sa treci printr-un proces de renastere, pe cat de dureros, pe atat de implinitor! -ei ajunge, mergand pe acest drum al regasirii de sine, in tara nimanui, in locul in care te vei di olva, ego-ul tau va disparea, cu toate mastile pe care le vei fi purtat vreodata si vei fi confruntat cu cea mai intensa teama umana, teama de moarte! Si vei muri, in cel mai larg sens al cuvantului! @ot ceea ce credeai ca te defineste moare si te gasesti suspendat intr-un vid e&istential! %imic nu mai este acolo! Iar din nimic tu Q fiinta umana tre ita la o noua constiinta Q cree i totul! @ot ceea ce te inspira, eliberat de povara impunerilor familiale si sociale! Acesta este timpul pe care cu totii il traim! Iesirea din cri a actuala se va face prin ,punctual/ eliberarea de conditionari si ,de-a lungul intregii vieti/ e&primarea creativa a unicitatii fiecaruia dintre noi!

9liberarea de conditionari C tratarea cri ei, urgentei, situatiei acute Q un moment de viata 9&primarea creativa a unicitatii C tratarea situatiei cronice Q un proces continuu de-o viata @ratarea autentica, pentru a preveni reaparitia unei cri e asemanatoare, este generata de saltul de constiinta, de deschiderea spiritului, care se produce prin observarea lucida a propriilor ganduri si emotii, delimitand clar faptele obiective de starile subiective si asumand responsabilitatea pentru propria subiectivitate, de altfel perfect indreptatita! Cu cat cineva este mai aplecat sa considere firesc ceea ce traieste, chiar daca nu este conform cu asteptarile sale referitoare la acea situatie de viata Q moartea cuiva drag, esecul profesional sau personal, imbolnavirea de o boala cu prognostic nefavorabil, terminarea unei etape de viata Q renuntand la evaluarea automata, care diminuea a pana la anulare stima de sine si increderea in sine, cu atat mai mare este iubirea de sine manifestata, iar acesta este darul minunat pentru care am si trait ceea ce am trait! "n parado& al vietii este ca viata capata sens doar atunci cand nu mai are nici un sens!

7ectia L
Pentagonu$ ;uccesu$ui!

Se vorbe:te at8t de mult despre succes nc8t aceast noiune numit succes devine ncet un cuv8nt perimat fr a mai avea o greutate! #iecare dintre noi :i dore:te succesul, fiecare l nelege diferit! "nii dintre noi neleg succesul asociat cu familia, alii cu po iia social, alii cu mrimea contului din banc, alii cu o slujb potrivit sau o afacere profitabil! <ntrebarea la care doresc s rspund n acest articol este urmtoarea2 Cum fac unii oameni "e au succes2 Pot avea -i eu succes $a fe$ ca -i ei2 (spunsul categoric este 'A! Ri tu poi avea succes, trebuie doar s folose:ti n aceast formul a succesului ingrediente n cantiti potrivite ,biologic le ai deja/, s le active i mai nt8i, iar apoi s le folose:ti! 9ste mai comod pentru muli dintre oameni s spun c nu sunt ei cei care pot avea succes, ns poi fi :i tu unul dintre ace:tia! 9 o situaie, n care te poi complace, ns cu onestitate i spun ca tu e:ti responsabil at8t pentru e:ecul tu c8t :i pentru succesul tu! Care sunt acei pa-i pe care ar tre#ui sa-i urmezi pentru a atinge succesu$ sau ce tre#uie s/ faci pentru a atinge succesu$2 1* Carta succesu$ui!

Aotr:te-te ce repre int pentru tine succesul! (epre int o cas1 (epre int o ma:in, repre int o

afacere bun, repre int nelegere n familie1 @rebuie s te hotr:ti care sunt acele lucruri care repre int succesul, iar apoi s ncerci s i le clarifici :i s le identifici totodat! 'e e&emplu dac raporte i succesul la salariu :i spui salariu mare, nu este de ajuns, trebuie mai mult, trebuie s spui care este acea sum pe care tu o consideri salariu mare! 7a fel, legat de afacere profitabil, trebuie s stabile:ti un profit, astfelnc8t s o consideri a fi o afacere profitabil sau nu! 'ac ne referim la po iie social, trebuie din nou s clarifici ce nseamn po iie social1 8cest "emers este esen,ia$ pentru a af$a un"e te af$i -i un"e vrei s/ ajungi! 9ste punct esen,ia$ atunci c8nd de e&emplu folose:ti o hart! $rimul lucru pe care l stabile:ti este punctul de pornire apoi pentru a pleca la drum, trebuie s stabile:ti destinaia! %ici un drum nu va fi potrivit pentru tine, niciodat nu vrei ajunge la destinaie, dac nu ai stabilit care este aceast destinaie! 2* 4"eea 5a! H4mp$icare -i 7/ruire)

@oi oamenii care au avut succes, afirm clar c poi fii :i tu unul dintre ace:ti oameni, care au succesul! *ajoritatea dintre ei atunci c8nd i povestesc despre succesul lor, au ceva 3n comun, anume, faptu$ c/ au avut cIn"va o i"ee ,mai simpl sau mai complicata/, un fel de destinaie, cum am stabilit-o mai sus! "nii dintre ei au avut susintori ai acestei idei, alii nu au avut nici mcar unul! Ace:ti oameni care au avut succes i vor spune la unison un lucru2 Am crezut n aceast idee! -edem cum, dincolo de teoreti are :i de vi iune, tre#uie s/ ai -i un sentiment "e apartenen,/ $a i"eea pe care o ai, tre#uie s/ sim,i acea i"ee! Acesta este al doilea pas, fr de care nu poi merge mai departe! Acesta va fi combustibilul succesului tu, te va duce n aceea lume n care tu vise i! 9ste posibil, ca ideea ta, pe msur ce ai nceput s lucre i la ea, s se modifice, s o ajuste i, s o mbunte:ti, ns fora de a merge mai departe :i dorina de a atinge obiectivele stabilite sunt date de credina n ideea respectiv! %iciodat nu vei face performan :i nu vei atinge succesul dac tu nu cre i n ideile tale! 'e multe ori vei avea nevoie de oameni care s te sprijine, pentru a atinge succesul! Nu-i vei putea convinge "ac/ tu nu crezi 3n i"eea ta pentru c dincolo de argumentaia pe care tu o poi face n interaciunea cu ei, tu $e vei mai transmite ceva, anume un sentiment! 'epinde de tine, dac acest sentiment va fi unul al ndoielii, unul al ncrederii sau unul al reu:itei! (eine, in conclu ie, trebuie cre i n ideea ta! * (unc/!

;ucces f/r/ munc/ este aproape imposi#i$ "e o#,inut! 9ste drept ca sunt ca uri n care succesul a aprut ca re ultat al unui ha ard, al unei nt8mplri! Sunt :i asemenea ca uri! 5re#uie s/ 3n,e$egi -i s/ accep,i, c/ a consi"era succesu$ posi#i$ "e atins f/r/ munc/, este ca -i cum ai juca $a $oterie! 9ste drept, e posibil s c8:tigi, va rm8ne deschis aceast posibilitate toat viaa, ns posibilitatea de a c8:tiga tu premiul cel mare, ca probabilitate, este foarte mic, este de ; la c8teva milioane! Astfel, cel mai rentabil, matematic vorbind, pentru a cre:te probabilitatea, tre#uie s/ construie-ti tu jocu$ t/u a:a cum i se potrive:te, in funcie de talentele de care dispui, de abilitile :i aptitudinile tale, de resursele de care dispui, toate acestea adaptate la mediul n care trie:ti! -a cre:te astfel :i probabilitatea de a reu:i! *ulte lucrri despre succes omit acest lucru numit *unc! Consider c este o omisiune, care de avantajea ! $rivind la toi cei care au succes vom vedea c ace:tia au depus eforturi, de multe ori supraomene:ti! @e g8nde:ti probabil c acum sunt la un birou :i iau deci ii :i cataloghe i asta ca un lucru simplu, pe care l-ai putea face :i tu! 9ste mai mult dec8t at8t! Acel om, care are succes acum, n cele mai multe ca uri, a depus eforturi uria:e, a muncit n unele ile :i ;F-;L ore

pe i, a alocat un timp pentru de voltarea relaiilor cu ceilali, a continuat, atunci c8nd muli ar fi renunat, a riscat c8nd puini ar fi fcut-o! - ndemn astfel s v asumai cu trie acest a$ trei$ea pas, anume acceptarea c/ va tre#ui s/ "epui un efort pentru a atinge rezu$tate$e "orite! %* Cine e-ti tu "e fapt2

Acest cine e:ti tu, sunt condimentele, s le numesc metaforic! 9:ti o persoan care :i dore:te ndeajuns succesul1 9:ti o persoan care nva din gre:eli1 9:ti o persoan care nva din succes1 9:ti o persoan care nelege c va lucra cu omenii n primul r8nd1 9:ti o persoan credibil1 9:ti o persoana onest1 9:ti o persoan dispus s-:i asume :i riscuri1 9:ti o persoan care are voina de a merge mai departe, chiar :i atunci c8nd lucrurile merg greu1 9:ti o persoan dispus s fac :i sacrificii1 9:ti o persoan dispus s plteasc Hpreul+ pentru a atinge succesul1 9:ti o persoan dispus s se adapte e mediului n care trie:te1 Ai vreun talent pe care-l poi folosi1 9:ti dispus s accepi c sunt :i lucruri pe care nu le :tii1 @rebui s ai un rspuns la fiecare dintre aceste ntrebri! 7ucrea la fiecare dintre aspecte, astfel nc8t s poi rspunde cu 'a! #iecare dintre ntrebri merit de voltate, :i cred c intuitiv ai simit la ce m refer, iar rspunsurile i le poi da numai tu! %u e&ist rspunsuri de genul, DA2., dar..!sau Doar uneori, sau Depinde de situaie2..! Aici trebuie s poi da rspunsuri ferme cu 'a sau %"! $8n la urm totul se re um la curajul tu de a te privi n oglind :i a spune ce ve i! &* Norocu$

<ntr-adevr muli oameni spun c au noroc! *uli dintre noi spunem c fr noroc nu se poate atinge succesul! ;punem mai a$es "espre cei$a$,i c/ au avut noroc! 'ac ns ncercm s intrm mai n amnunt vom constata c fiecare are o definiie proprie n ceea ce prive:te norocul2 3nii vor numi noroc, o ideea bun care a prins, alii vor spune4 oameni care s m a ute, alii vor spune4 decizie potrivit, alii vor spune4 5norocul de a avea o familie fericit'6 Cu siguran mai poi aduga :i tu ceva la aceast list! $utei s-i ntrebai :i ce cei de l8ng voi! =e,i fi surprin-i s/ af$a,i c/ norocu$ este "e o#icei prezentat ca rezu$tatu$ unei ac,iuni, care 3n majoritatea cazuri$or este ini,iat/ sau men,inut/ "e ce$ care are noroc! 8jungem astfe$ $a vechea zica$/, anume1 JNorocu$ -i-$ face omu$

cu mIna $ui0! 8cest "ram "e noroc, "epin"e "e tine, "epin"e "e $ucruri$e #une pe care tu $e atragi 3n via,a ta, depinde de oamenii apropiai ie! 9&ist :i instrumente concrete pentru a cre:te probabilitatea de a avea noroc! 'espre acest lucru prefer s las un film s vorbeasc pentru c a fcut-o foarte bine! Acest film se nume:te @he Secret :i vi-l recomand cu cea mai mare cldur! Acest film este neles de regul de acele persoane care au avut un succes mai mare sau mai mic, iar re istena apare mai ales din partea oamenilor care fie nu au ncredere n ei, fie nu-:i doresc ndeajuns succesul! 9 simplu! -e i filmul iar apoi testea ! -ei fi uimit s ve i c funcionea !

Acest articol putea fi mai lung, s-au scris milioane de pagini pe aceast tem! Sunt convins c se vor mai scrie :i n continuare! (-am gIn"it s/-,i ofer 3n acest materia$ une$te$e "e p$ecare $a "rum, spun8ndu-i sincer totodat c succesul se nva :i depinde n primul r8nd de tine2 7e Norocu$ pe care ,i-$ faci, "e cine e-ti tu "e fapt, "e munca pe care o "epui -i "e p$anificarea succesu$ui -i cre"in,a ta 3n i"ei$e ta$e!

7ectia M
Nu po,i face $ucruri mari avIn" a-tept/ri mici! S :tii c e valabili :i invers adic, poi face lucruri mari doar av8nd a:teptri mari! 'ac s ne uitm n istorie, n inventic, n fi ic sau n chimie observm c lucrurile bune, lucrurile mari, au ceva n comun :i anume faptul c ininiatorii lor au avut a:teptri mari! "neori a:teptrile lor au depsit cu mult probabilitatea :i plau ibilul, astfel nc8t n jurul lor se au ea2 acest lucru nu este posibil, nu merit efortul, oricum nu iese, sau o ncurajare seac de genul dac tu cre i0!poi incerca! S lum un e&emplu mai recet! $robabil tu care cite:ti aceste r8nduri, ai fosit mcar odat google! Acesta a fost un proiect n care au cre ut doi studeni! Ace:ti doi studeni au gsit numai u:i nchise , chiar la marile companii lideri de pia n I@ ,nu le menione numele pentru a nu face antireclam/! Ace:ti doi tineri au cre ut n ideea lor :i au avut ncredere n ideea lor! #aptul c ei nu au renunat a fcut posibil ca cel mai mare motor de cutare s fie folosit de milioane de oameni! C8nd vrei s afli ceva, cel mai probabil vei alege s taste i n google cuv8ntul :i s dai search! Acest este un proiect mare, un re ultat mare, pentru c ai au avut a:teptri mari! Asemenea e&emple le vei nt8lni la tot pasul, n familie sau n cercul de prieteni! Cei care au avut a:teptri mari au putut face lucruri mari! *icile a:teptri sunt ceea ce fr8nea mintea, fr8nea creativitate :i oblig creierul la a g8ndi :i aciona pe o plaj ngust! Aceste a:teptri mari sunt re ultatul unei g8ndiri po itive, c lucrurile pot fi mai bune, c lucrurile sunt posibile, iar primul pas ctre reu:it este g8ndirea unui lucru! 'ac tu poi g8ndi c poi reu:i un lucru acela este primul pas ctre reu:it! Ceea ce spun este dovedit :tiinific prin e&perimente, mai ales pe marginea medicamentului $lacebo! 68ndirea ta ii poata da for s schimbi lucrurile, s te schimbi pe

tine, s ajungi mai departe s ai succes! %e place sau nu, aceast mentalitate a fcut diferena ntre oamenii care au avut succes :i oamenii care nu au avut suuces, face diferena ntre angajat :i angajator, ntre condus :i conductor, ntre reu:it :i nereu:it! 'e multe ori, ne ntrebm1 Cum oare a reu:it S sau T, mai ales c nu pare a:a inteligent! (spunsul e foarte simplu2 A cre ut n ideea lui! Acest lucru este valabil n politic, afaceri sau viaa personal! (eali ri, lucruri mari poi avea :i n viaa personal, trebuie doar s cre i n puterile tale :i s ai a:teptri mari! Con:tient sau incon:tient, aceast metod, cei mai muli dintre noi, am testat-o! 9u sunt unul dintre aceia care au testat-o! <ntotdeauna am reu:it, am reu:it s-mi mplinesc visele! Acum doresc, de e&emplu, ca 9&treme @raining, compania pe care o conduc, s ajung 7ider de pia n domeniului trainingului deschis n (om8nia! Am acest g8nd de vreo doi ani! Am reu:it s ajung n primii E! $robabil n ma&im . ani, o sa ajung primul! %u vreau s supr pe nimeni, ns aceasta este a:teptarea pe care o am! A:teptrile mari, dau sens aciunilor tale, dau na:tere la o vi iune cu care poi face ceva, gse:ti soluii mult mai repede, iar oportunitile le ve i mai u:or! Sunt oameni care :i-au v8ndut casa pentru a-:i deschide o afacere! 9ste u:or s spunem c ace:tia sunt ni:te speculani sau ni:te oportuni:ti! <ns, c8i dintre noi suntem dispu:i s renunm la tot ce avem pentru a investi ntr-o idee pe care o avem! $robabil puini!

%u vreau s de volt o teorie, nici s fac filosofie, vreau doar s ndr nii s sperai mai mult, s cerei mai mult, s credei mai mult n puterile voastre! S spunem c tragi cu arcul sau cu pu:ca! 7a .N * distan ai o serie de inte2 una la ; metru distan de sol, a doua la doi metri, a treia la = metri, a patra la D metri :i a ;N, la ;N *! %u va fi imposibil s atingi inta situat la nlimea de ;N * dac i propui acest lcuru, ns va fi aproape imposibil s o atingi pe cea de la ;N *, intind la cea de ; *! Uintind la un metru nlime poi nimeri din gre:eala puin mai sus sau puin mai jos, ns intind la ;N, poi atinge L, M sau ;N! 9 simplu, logic, plau ibil :i testabil! #elul cum te po iione i fa de int poate asigura atingerea ei! Ca s reu:e:ti s tinte:ti la ;N m nime trebuie s po iione i arcul altfel! 'ac l po iione i n jos, va fi greu ca sgeata ta s ajung sus! $rin urmare ndr ne:te s ve i inte la nlime, ndr ne:te s vrei mai mult, ndr ne:te s vrei mai bine! A:teptrile tale vor fi primul indicator al reu:itei tale! A: putea continua cu e&emple, cu metafore cu e&emple, ns te ndemn s medite i E minute la acest lcuru! Astfel c acum i pase ie mingea, rm8ne s te hotr:ti c8t de sus vrei s o arunci, c8t de departe vrei s inte:ti!

:e,ine1 7oar avIn" a-tept/ri mari, po,i face $ucruri mari!

7ectia-;N
(otiva,ie versus "eficit "e compenten,/ +ipsa "e motiva,ie -i meto"e manageria$e "e motiva,ie! Am hotr8t abordarea acestei teme puin diferit, n sensul c nainte de a discuta de metode cheie de motivare trebuie s identificm corect dac avem de-a face cu lips de motivaie sau cu un deficit de competen profesional !

<n acest articol vom stabili e&act cum anume putem pune un diagnostic corect pe problema2 deficit de competen sau lips de motivaie! @otodat, n termeni de soluii voi pre enta care sunt acele metode prin care putem re olva fiecare din cele dou probleme! Subiectul este foarte important ntruc8t lipsa motivaiei sau deficitul de compenten sunt generatori imediai de neperforman, lucru pe care probabil ni-l dorim cel mai puin! 9ste bine c8nd dorim s motivm angajaii dar mai nainte de asta trebuie s aflm dac acestora le lipse:te ntradevr motivaia! Anali 8nd ca ul n care salariaii obin performane sc ute trebuie s avem n vedere dac performana sc ut este re ultatul unei competene profesionale sc ute sau este cau at de lipsa motivaiei! Astfel n cele dou situaii atitudinea adoptat de manager trebuie s fie total diferit! Competena profesional sc ut se observ mai ales n ca ul n care fiind pus n faa unor sarcini dificile, angajatul poate dovedi o .insuficien,/0 a competen,ei profesionale, ale crei cau e pot fi1 cuno:tine de specialitate reduse, lips de e&perien, atitudine nepotrivit a angajatului ,fa de munc, fa de echip, fa de superiori/, abilitate redus n domeniul n care performana nu a atins nivelul a:teptat!

Cum punem "iagnosticu$ corect2 ;! $entru a se stabili c, ntr-o anumit situaie concret, este vorba despre competen profesional sc ut, trebuie s se ia n considerare felul n care a acionat salariatul n trecut

fat de sarcini asemntoare! <n ca ul n care n perioadele trecute acesta a fcut fa cu succes unor sarcini similare, nseamn c este vorba de o lips de motivaie! .! 'e asemenea se va lua n considerare :i dificultatea sarcinii care a generat lipsa de performan! 'aca avem de-a face cu sarcini care nu presupun un )consum+ sporit de cuno:tine :i deprinderi, lipsa oricrui progres n reali area sarcinii dovede:te lips de interes, deci lips de motivaie! =! "n alt punct care trebuie luat n seam este observarea reaciei salariatului n faa nendeplinirii sarcinii! 'ac acesta manifest de interes fa de nereali area adecvat a sarcinii, este din nou un semn al lipsei de motivaie! Cum 3m#un/t/,im competen,e$e2 <n situaia n care se stabile:te n mod clar c nu lipsa de motivaie a cau at nivelul redus de performan, se va stabili mpreun cu salariatul un plan de mbuntire a competenei profesionale dup cum urmea 2 7ectia-;N se va stabili ce curs de perfecionare trebuie s urme e salariatul, se vor identifica procedurile de lucru care-i sunt neclare angajatului, se vor revi ui aceste proceduri

se va e&plica nc o dat cum trebuie urmat procedura de lucru pentru sarcina n care angajatul a dovedit competen profesional sc ut! 4n"icatori fermi ai $ipsei "e motiva,ie1 ?dat ce am stabilit ca nu avem de-a face cu deficit de compenten profesional se trece la anali a motivaiei acestuia! 7ipsa motivaiei unui salariat se poate recunoa:te prin faptul c acesta2 nu cooperea atunci c8nd este nevoie de un efort suplimentar, nt8r ie, pleac mai devreme, :i ia ile libere fr a da e&plicaii satisfctoare, lunge:te c8t se poate de mult pau ele pentru a rm8ne c8t mai puin timp de lucru, nu se ofer niciodat s efectue e ore suplimentare, nu respect termenele limit, nu-:i asum rspunderea pentru lucrurile care merg prost :i nu urmea instruciunile care i se dau!

C! (!567! (8N89!:48+! 7! ;54(<+8:! 8 (654=8>4!4 8=!( +8 ?N7!(@NA2

*ai jos v voi pre enta patru metode de stimulare a motivaiei utile mai ales managerilor A(, dar utile :i acelor angajai care vor s-:i mbunteasc motivaia intern! 1* Comunicarea 3n procesu$ "e motivare Comunicarea n procesul de motivare a angajailor se va face n funcie de nevoile acestuia, de factorii care l stimulea spre a lucra mai bine precum :i de ceea ce-l determin s doreasc s obin re ultate mai bune! *omentele alese pentru a efectua comunicarea sunt2 nainte, pentru a prent8mpina lipsa performanei, n fiecare moment, deci permanent pentru a urmri reali area performanei :i

dup, pentru a anali a mpreun cu salariaii ceea ce s-a reali at comparativ cu ceea ce s-a propus :i pentru a aduce la cuno:tin recompensele :i sanciunile stabilite! $rin discuii individuale, fi:e de stabilire a standardelor de performan se reali ea informarea salariailor cu privire la standardele de performan stabilite :i mpreun cu ace:tia se hotrsc recompensele, dar :i sanciunile care vor fi aplicate n ca ul nereali rii performanei, personalul av8nd astfel posibilitatea de a nelege consecinele aciunilor lor! $eriodic, prin sistemul de monitori are a performanelor se va e&plica angajailor unde anume gre:esc :i cum se pot ndrepta, oferindu-le soluii :i accentu8nd impactul nereali rii performanei asupra echipei de lucru! *ai nainte de toate este foarte important a nu se va trece cu vederea efectul unei munci bine fcute :i se vor ncuraja salariaii s-:i aprecie e singuri performana pentru a gsi apoi mpreun principalele modaliti de a o mbunti! Anali 8nd mpreun cu salariaii ceea ce s-a reali at comparativ cu ceea ce s-a propus se va conduce discuia astfel nc8t salariatului sa-i fie clar ce a fcut bine :i ce a gre:it, recompensele :i sanciunile care se impun fiind comunicate n timp util :i aplicate e&act a:a cum s-a convenit iniial! 2* (anagementu$ prin o#iective *anagementul prin obiective este una dintre cele mai utili ate metode moderne de stimulare a motivaiei, pentru aplicarea creia se va ine seama de urmtoarele msuri2 ncadrarea obiectivelor compartimentului n obiectivele generale ale organi aiei> stabilirea obiectivelor fiecrui salariat> alinierea obiectivelor angajailor la obiectivele organi aiei

consultarea angajailor la stabilirea obiectivelor, a modalitilor prin care acestea vor fi atinse, precum :i cu privire la fi&area termenelor de lucru>

stabilirea mpreun cu salariaii a libertii de aciune pe care ace:tia o vor avea, precum :i supervi area necesar> deci ia cu privire la modul de msurare a performanelor :i la tipul de recompense :i sanciuni aplicate! *anagementul prin obiective conduce la re ultate foarte bune n procesul de stimulare a motivaiei dac se ndeplinesc o serie de condiii cumulative2 salariaii cunosc obiectivele> obiectivele sunt realiste, posibil de atins :i precis descrise> termenele s fie posibil de atins :i corelate ntre ele> salariaii sunt instruii n ceea ce prive:te acest sistem de management> sistemul s fie n permanen monitori at :i corectat c8nd este ca ul> coreciile s fie cunoscute de salariai n cel mai scurt timp!

Avantajele acestei metode n planul motivrii :i performanelor salariailor sunt urmtoarele2 performana cerut este precis delimitat> fiecare salariat cunoa:te cu preci ie ce anume se a:teapt de la el n ndeplinirea unei sarcini> fiecare salariat :tie ce are de fcut pentru atingerea performantei cerute!

fiecare salariat cunoa:te cum trebuie s acione e, c8nd trebuie s acione e :i ce resurse are la dispo iie> recompensele :i sanciunile sunt acordate n concordan cu atingerea obiectivelor stabilite> msurarea performanelor :i acordarea recompenselor se face n funcie de gradul de reali are a obiectivelor indi7ectia-;Nviduale! * 7e$egarea ? alt metod de stimulare a motivaiei, eficient :i u:or de aplicat, este delegarea! <n aplicarea creia se impun urmtoarele msuri2 stabilirea clar a sarcinilor ce pot fi delegate> stabilirea clar a persoanelor crora le pot fi delegate sarcini :i ce fel de sarcini pot fi delegate acestor persoane> stabilirea, prin consultare cu salariatul, a standardelor de performan, a re ultatelor a:teptate :i a perioadei delegrii> acesteia! acordarea unei depline liberti de aciune salariatului cruia i este delegat o sarcin> atribuirea, odat cu sarcina, a autoritii necesare salariatului pentru buna ndeplinire a

Ca metod de stimulare a motivaiei, delegarea va fi reu:it n momentul c8nd se vor ndeplini cumulativ urmtoarele condiii2 sarcina este atribuit pe o perioad limitat de timp> atribuirea sarcinii are un caracter formal ,s fie oficiali at/> salariatul cruia i s-a delegat o sarcin se bucur de ncrederea superiorilor si> sarcina delegat corespunde profilului persoanei creia i este atribuit!

Ca avantaje ale delegrii asupra motivrii :i performanelor salariailor se poate nota c salariatul prime:te dovada ncrederii n capacitile sale :i performana a:teptat este precis descris! ;! (anagementu$ participativ (eali area unor motivaii de mobili are, de implicare, specifice ntrepriderilor performante se afl n legtur direct cu aplicarea unui management participativ! $rimele domenii n care salariaii au participat la activitile de organi are :i gestionare ale companiilor au fost2 mbuntirea condiiilor de lucru, lrgirea sarcinilor la nivelul unor compartimente, conducerea prin obiective etc, n pre ent fiind aplicate n rile de voltate o serie de metode participative care duc la mbuntirea folosirii resurselor umane :i cre:terea gradului de motivare a angajailor2 %ota2 #oarte important a se face distincie ntre motivare :i motivaie! Acest articol a abordat problema numai din punct de vedere al motivaiei individului, acel mecanism intern care l pune n mi:care! -edem a:adar c lucrurile nu sunt deloc simple! "neori simim c suntem n situaii fr ie:ire, ns acest sentiment este doar aparent, ntruc8t metode de a aciona conform unor principii manageriale eficiente e&ist, nu ne rm8ne dec8t s le punem n practic!

7ectia-;;
C<( ;8 F6:(!K4 6 !CC4P8 7! +<C:< P!:F6:(8N58!

Atunci cand te-ai hotarat sa construiesti o echipa trebuie sa fi constient de etapele de de voltare ale unei echipe! Sarind una dintre trepte, mai tar iu se vor simti reperscusiunile! @rebuie sa intelegi ca aceste etape sunt normale si duc intr-o directie clar, anume, 9CAI$A 9#ICI9%@A! 'e asemenea daca tu nu esti cel care formea a o echipa, ci doar unul dintre membrii echipei, vei intelege mai usor ce se intampla in jurul tau, iar daca vrei sa faci ceva pentru eficienti area echipei, poti

sustine trecerea cu succes in urmatoarea etapa! 7e ce sunt importante echipe$e2 7c8ipa - un grup ai carui membri se influentea a intre ei pentru indeplinirea unui obiectiv al unei organi atii! 7e ce sunt importante echipe$e2 - sunt cele mai indicate pentru a rezo$va pro#$eme comp$eBe care necesita opinii si cunostinte diferite - repre inta un e&celent me"iu "e invatare - sunt mult mai orientate spre obiective decat organi atia in ansamblul sau si isi stabilesc mult mai usor o vi iune si un scop propriu - va$orifica mai #ine resurse$e fiecarui mem#ru - sunt mai f$eBi#i$e decat grupurile organi ationale, pentru ca pot fi mult mai usor formate, di olvate, reorgani ate, redimensioante - cu$tiva $oia$itatea si functionea a pe principiul2 )toti pentru unul si unul pentru toti+ - favorizeaza "e$egarea de responsabilitati pentru ca ofera garantia de a controla comportamentul membrilor sai, prin norme proprii! F6:(8:!8 !CC4P!4 !F4C4!N5! Inca din anul ;MFE 3ruce V! @ucWman a emis ipote a ca grupurile trec prin mai multe etape de de voltare in perioada formarii, e&istentei si destramarii sale2 X X X X Formarea Furtuna Normarea !ficientizarea

(evi uind studiile asupra ipote ei sale in ;MGG, @ucWman s-a hotarat sa adauge o a cincea etapa in de voltarea grupului, 4ncheierea* 9@A$A ;2 #ormarea ,9chipa Imatura/ In etapa /ormarii relatiile personale sunt caracteri ate prin dependenta! *embrii se ba ea a pe siguranta, comportamente cunoscute si cauta indrumarea liderului! *embrii doresc sa fie acceptati de catre grup si au nevoie de certitudinea ca grupul este sigur! Strang impresii si date despre asemanarile si deosebirile dintre ei si formarea preferintelor pentru viitoarele subgrupe! (egulile legate de comportament par a fi mentinerea lucrurilor simple, evitarea controverselor! Se evita subiectele si

sentimentele serioase! *ajoritatea functiilor legate de sarcini se ocupa de orientare! *embrii incearca sa se oriente e asupra sarcinii si in functie de ceilalti membrii! 'iscutiile planea a in jurul definirii domeniului sarcinii, a modului de abordare si a altor probleme similare! $entru a trece la etapa urmatoare fiecare membru trebuie sa renunte la confortul subiectelor nepericuloase si sa riste posibilitatea unui conflict! *embrii unei echipe aflate in aceasta etapa asteapta de la lider instructiuni, sprijin si o definire a sarcinilor! #iecare individ cauta sa afle ceea ce se asteapta de la el> care sunt sarcinile sale> cum sa le indeplineasca> cum sunt standardele! Intr-o asemnea echipa nivelul de productivitate este sca ut si se asteapta de la lider o implicare intensa! *embrii unei astfel de echipe sunt entu iasti si optimisti dar manifesta teama fata de sarcini si in relatiile cu ceilalti membrii!

9@A$A .2 #urtuna ,9&hipa #ractionata/ "rmatoarea etapa, pe care @ucWman o numeste /urtuna, este caracteri ata de competitie si conflict in cadrul relatiilor personale si de organi are la nivelul functiilor legate de sarcini! $e masura ce membrii grupului incearca sa se organi e e in vederea indeplinirii sarcinii, conflictul la nivelul relatiilor personale este inevitabil! Indivi ii trebuie sa cede e mai mult si sa isi modele e sentimentele, ideile, atitudinile si credintele pentru a se potrivi organi arii grupului! 'in cau a fricii de a se e&pune sau a fricii de slabiciune, esec, etc! creste dorinta de a structura sau clarifica, de a se implica in structura! 'esi conflictele pot sa nu apara la suprafata ca probleme, aceasta nu inseamna ca ele nu e&ista! -or aparea intrebari legate de cine va fi responsabil si pentru ce, care sunt regulile, care este sistemul de recompensare, care sunt criteriile de evaluare! Aceasta reflecta conflictele legate de conducere, structura, putere si autoritate! $ot e&ista fluctuatii mari intre comportamentele membrilor cau ate de problemele care apar legate de competitie si ostilitate! 'atorita disconfortului aparut in aceasta etapa, unii membrii pot pastra tacerea in timp ce altii vor incerca sa domine! 'aca o echipa se comporta bine in prima etapa va trece in etapa urmatoare care este una a nemultumirii! Aceasta se caracteri ea a prin dificultati de comunicare si prin dispute in ceea ce priveste conducerea si influenta in cadrul echipei! Adesea re olvarea problemelor si luarea deci iilor starnesc dispute! Indivi ii se pot simti nesiguri in rolul lor, de raporturile dintre membri si de sarcinile fiecaruia! 'eseori moralul grupului scade pe masura ce indivi ii resimt un gol intre ceea ce asteptau la inceput si situatia reala! $entru a putea trece la etapa urmatoare, membrii grupului trebuie sa treaca de la mentalitatea care cere )teste si dove i+ la mentalitatea de a re olva problema! Cel mai important lucru in a ajuta grupul sa treaca la etapa urmatoare poate fi capacitatea de a asculta!

9@A$A =2 %ormarea ,9chipa "nita/ In etapa 1ormarii a lui @ucWman relatiile interpersonale sunt caracteri ate de coe iune! *embrii grupului sunt implicati in recunoasterea activa a contributiilor tuturor, construirea si intretinerea comunitatii si re olvarea problemelor de grup! *embrii doresc sa isi schimbe ideile preconcepute ba andu-se pe aspectele pre entate de ceilalti si isi pun intrebari unii altora, in mod activ! Conducerea grupului este impartita si dispar grupuletele! Cand membrii incep sa se cunoasca Q si sa se identifice cu ceilalti Q nivelul increderii in cadrul relatiilor interpersonale contribuie la de voltarea coe iunii grupului! In aceasta etapa ,presupunand ca grupul ajunge pana aici/ oamenii incep sa simta ca fac parte dintr-un grup si au sentimentul catarsis-ului re ultat din re olvarea problemelor interpersonale! Cea mai importanta functie la nivelul sarcinii este flu&ul informational intre membrii grupului> acestia impartasesc sentimente si idei, solicita si dau feedbacW si cercetea a actiuni legate de sarcina trasata! Creativitatea atinge cote inalte! 'aca este atins acest stadiu de flu& informational si coe iune, interactiunile intre membrii grupului sunt caracteri ate de sinceritate si de circulatia informatiilor atat la nivel personal cat si la nivelul sarcinilor! *embrii sunt multumiti ca fac parte dintr-un grup eficient! $ericolul cel mai mare in aceasta etapa este ca membrii pot incepe sa se teama de destramarea inevitabila a grupului in viitor, atunci se pot opune schimbarii de orice fel!

'aca echipa trece cu bine prin problemele si conflictele etapei a doua, va promova in a treia etapa unde e&ista un schimb liber de sentimente, date, idei si valori! *embrii echipei incep sa-si asume o identitate comuna lucrand pentru atingerea acelorasi obiective si astfel competenta lor si imaginea de sine se imbunatatesc! $entru echipele care isi evaluea a activitatea in functie de indeplinirea sarcinilor, aceasta etapa pre inta pericole potentiale! 9tapa este resimtita ca fiind confortabila si pot aparea norme care sa descuraje e individul sa )clatine barca+! Avand inca vie amintirea conflictelor din etapa a doua indivi ii pot simti retineri in a pune intrebari critice legate de aspecte ale activitatii echipei, obiectivele acesteia, organi area, metodele de a-si intari relatiile e&terne! 9@A$A D Q 9ficienti area ,9tapa #unctionala/ %u toate grupurile ajung in aceasta etapa! 'aca membrii grupului pot sa treaca cu succes in etapa a patra, calitatea, cuprinderea si profun imea relatiilor personale produc o interdependenta adevarata! In aceasta etapa se poate lucra usor individual, in subgrupe sau cu intreg grupul! (olurile si autoritatea se ajustea a in mod dinamic potrivit nevoilor in schimbare a grupului si ale indivi ilor! 9tapa a patra este marcata de interdependenta la nivelul relatiilor personale si re olvarea problemelor la nivelul sarcinilor!

'e acum grupul ar trebui sa fie foarte productiv! *embrii au devenit siguri de sine si grupul nu mai are nevoie de aprobare! *embrii se concentrea a atat asupra sarcinilor cat si a relatiilor personale! 6rupul este unit, identitatea sa este completa, moralul ridicat, la fel si nivelul loialitatii! #unctiile legate de sarcina devin re olvarea problemelor, gasirea solutiilor optime si de voltarea optima a grupului! 9&ista sprijinul necesar re olvarii problemelor si se pune accentul pe reali ari! Scopul global este productivitatea prin re olvarea problemelor si prin munca! 'aca echipa urmea a sa devina eficienta, trebuie sa treaca dincolo de starea de confort, la aceasta etapa a patra, unde membrii se bucura ca fac parte dintr-o etapa castigatoare, se bucura de incredere in capacitatea lor de a atinge obiective, isi sprijina reciproc eforturile si ajung sa recunoasca faptul ca aceasta interdependenta este esentiala! In aceasta etapa echipa petrece mult timp pentru a-si evalua sistematic obiectivele, organi area, metodele si relatiile e&terne! Indivi ii isi ofera reciproc feedbacW-uri constructive si echipa cauta sa primeasca feedbacW-uri de la alte echipe! In comparatie cu etapa a doua, aceasta etapa este plina de resurse, energia echipei este orientata spre reali area obiectivelor si nu este irosita pe opunerea de re istenta si insatisfactie! $entru a de volta incre"erea in interiorul echipelor, managerul trebuie sa respecte cateva reguli de baza2 In plus *anagerul in aceast etap, are cateva atributii esentiale care tin seama de o serie de competente si anume2 l Competenta de a efectua transformarea subordonatilor profesionisti in profesionisti implicati in administrarea afacerilor organi atiei l Competenta de a-si perfectiona propriu$ stil de conducere Competenta de a i"entifica pro#$eme$e si variabilele cheie si de a gestiona organi atia in situatii comple&e l Competenta de a a"ministra organi atia in situatii conflictuale interne si de a gira implementarea de noi tehnologii l Competenta de a mo#i$iza personalul pentru aplicarea schimbarilor structurale si functionale si de a intelege natura si amplitudinea re istentei pe care acesta o poate opune l Competenta de a gestiona probleme de personal intr-un mod etic sa comunice des cu membrii echipei sa manifeste respect pentru membrii echipei sa fie corecti fata de echipa sa fie consecventi in actiunile lor sa demonstre e competenta

9@A$A E2 Incheierea 9tapa finala descrisa de @ucWman, 9nc8eierea, implica incetarea comportamentelor legate de sarcini si renuntarea la implicarea in relatii! ? inchidere planificata cuprinde de obicei recunoasterea participarii si a reali arii si oca ia ca membrii sa isi ia la revedere personal! Incheierea unui grup poate avea ca efect o cri a minora! Aceasta actiune este o miscare regresiva de a renunta la control, la a face parte din grup! Cele mai eficiente interventii in aceasta etapa sunt cele care facilitea a terminarea sarcinii si procesul de renuntare la implicare!

C6NC+<K44 ;! Nu poti transforma un grup "oar spunan" a#raca"ra#a, tre#uie sa rea$izezezi trecerea prin fiecare etapa .! 6 echip nu poate fi eficenta "aca nu a trecut si prin etapa furtunii, in care fiecare si-a spus ofu$, sau si-a eBprimat antipatii$e sau simpatii$e =! 6 ochipa nu poate fi eficenta "aca norme$e sta#i$ite in etapa a treia sunt a#igue, neinte$ese sau neacceptate "e toti mem#rii grupui! D! 8cceptarea norme$or este un punct cheie, pentru ca "egea#a sunt regu$i "aca e$e nu sunt insotite "e sentimentu$ "e acceptare a$ mem#ri$or acesteia! H8ici intervine rezistenta $a schim#are, iar manegeru$ echipei, impreuna cu cei care sustin aceasta cauza au foarte mu$t "e $ucru) E! 8tentie, acest proces a$ formari echipe$or, poate sa apara nu "oar inintia$, ci in "iferite etape a$e "ezvo$tarii companiei, mai a$es atunci can" au $oc schim#ari majore! F! ;e poate! ;e poate construi o echipa eficienta! !chipa eficienta este atuu$ companii$or care au succes sau care "oresc sa ai#a succes! 4n $oc "e incheiere, metaforic vor#in", acest proces a$ formarii echipe$or este ace$e in care tre#uie sa trasformi =!7!5!+! !CC4P!4, intr-o !CC4P8 =!7!58!

7ectia-;.
8f$/ "ac/ e-ti un +ea"er sau un (anager +!87!:;C4P vs (8N89!(!N5 In acest articol te vei regasi! -ei simti daca faci parte din vreuna din cele trei categorii si anume2 - leader autentic - manager autentic - echilibrul dintre manager si leader ,o raritate/ ? sa va rog sa cititi cu atentie cele trei variante! Cu siguranta va veti regasi intr-una dintre cele trei categorii, in mai mare masura! 7a sfarsitul acestor trei categorii veti gasi cateva sfaturi practice

pentru im#unatatirea eficientei dumneavoastra, indiferent de categoria in care v-ati regasit! 'e asemenea in finalul articolului, va puteti clarifica asupra "istinctiei "intre manager si $ea"er! In masura in care doriti sa verificati categoria in care v-ati regasit va invitam sa va faceti on$ine testul pe http244III!traininguri!ro! Acolo veti gasi un test care va va conduce spre unul dintre cele trei re ultate! 1* 7aca sunteti un +!87!: autentic atunci1 ?amenii va respecta pentru ideile dumneavoastra, mai ales pentru ca ii puteti convinge relativ usor! Aveti ceva special care aduna oamenii in jurul dumneavoastra! In grupul dumneavoastra de prieteni luati initiativa de cele mai multe ori! A lua initiativa vi se pare un lucru normal care conduce la succes! Adeseori monotonia va enervea a si doriti ceva nou, doriti sa e&perimentati! $entru dumneavoastra viata este o continua provocare! ?amenii va uita cu greu pentru ca aveti o personalitate puternica ce-si pune amprenta prin locurile unde pasiti! *ult succes in continuare! BBBBBBBBBB 2* 7aca sunteti un a"evarat (8N89!: atunci! Sunteti o persoana foarte echilibrata care anali ea a si gaseste intotdeauna metoda potrivita! $oate uneori nu ati avut dumneavoastra cea mai buna idee insa cu sigurata ati fost cel mai bun atunci cand a venit vorba a gasi cea mai potrivita cale de a aplica ideea respectiva! 'umneavoastra stiti ca un detaliu contea a, acesta putand duce la un esec sau la succes! %u tineti neaparat sa luati initiativa si va plac mai degraba acei oameni numiti specialisti! %u va sunt prea placuti oamenii care stiu sa faca de toate, in vi iunea dumneavoastra acestia nu stiu mai nimic! Aveti si dreptate! 'oriti sa faceti lucrurile mai bine decat le-ati facut in trecut! Sunteti stimat pentru parerile dumneavoasta obiective si clare in acelasi timp! 'e asemnea si argumentarea dumneavoasta logica ii va pune pe ceilalti in dificultate! %u v-ar strica insa ceva mai multa incredere in fortele dumneavoasta! Cu putin efort veti face parte din acei oameni care sunt foarte bine platiti pentru munca lor, daca nu cumva chiar sunteti in aceasta categorie! Aveti valoare de manager! *ult succes! BBBBBBBBBB * 7aca sunteti !CC4+4):<+ 74N5:! (8N89!: ;4 +!87!: atunci1 S"%@9@I ? (A(I@A@9! Sunteti ceea ce se cauta in (omania in acest moment, anume manager cu abilitati de leader! Acest lucru insemna ca sunteti genul de persoana care cantareste atent inainte de a lua o deci ie! @otodata sunteti capabil sa luati initiativa grupului pentru a putea duce lucrurile la bun sfarsit! Sunteti interesat atat de cantitate cat si de calitate! @rebuie sa recunoastem ca dati foarte mare importanta succesului personal, insa ati prefera sa nu faceti niciun rau nimanui prin succesul dumneavoastra! $uneti de asemnea pret pe prietenii si dati dovada de fle&ibilitate atunci cand e nevoie, avand taria sa spuneti ca o idee este buna, chiar daca nu va apartine! BBBBBBBBBB

Sfaturi indiferent de categoria in care v-ati regasit Ce sa faceti pentru a "o#an"i eficienta2 Y stabiliti si comunicati obiectivele Y fiti pretentios in ceea ce priveste calitatea Y creati cadrul necesar pentru o activitate eficienta Y formati echipa in adevaratul sens Y delegati sarcinile de rutina Y comunicati clar, incurajand feedbacW-ul Y dinami ati grupurile, stabilind obiective indra nete, dar realiste Y adoptati un stil democratic de conducere Y luati deci ii corecte si la timp Y conduceti eficient discutiile Y utili ati cu pricepere sedintele Y sprijiniti membrii echipei C8:! !;5! 74F!:!N58 4N5:! +!87!: ;4 (8N89!:2 *anagerul - persoana care aplica functiile managementului, in acord cu sarcinile, competentele si responsabilitatile atribuite functiei pe care o e&ercita! 'iferenta primordiala manager - lider2 daca managerul detine in mod evident capacitatea de influenta, atunci el poate fi numit conducator sau lider! 'aca predomina latura formala a puterii, el va fi numit sef, director, dar nu lider! *anagementul este inteles ca o actiune numai de sus in jos, se refera numai la subordonati si are ca suport functiile managementului, leadership-ul ,latura informala a puterii/ se poate e&ercita in afara granitelor si responsabilitatilor ierarhice si vi ea a toate tipurile de relatii2 cu colaboratorii, cu colegii, cu managerii, cu beneficiarii etc!

7ectia-;=
Primu$ pas in $ea"ership! Povestea $ui (ihai 8cest cuvant - $ea"ership - are o magie pe care cu totii incercam sa o inte$egem* S-au nascut fel si fel de teorii pe marginea lui! Sunt oameni care si-au facut un scop din a fi leaderi si sunt oameni care simt nevoia sa fie condusi de un leader! Aceasta poveste va fi despre un tip cunoscut mie, in ca ul de fata o sa-l numesc *ihai! ;a va povestesc cum ar vrea (ihai sa fie! 9l vrea ca toata lumea sa il asculte cand vorbeste, conducand o organi atie vrea sa fie ascultat, el vrea ca oamenii sa-l urme e! *ai mult de atat el si-ar dori de la

echipa sa performanta, si-ar dori re ultate, si-ar dori ca oamenii pe care-i conduce sa-i fie fideli! 9l vrea de asemenea sa fie placut, inteles si respectat! Isi doreste sa faca lucruri mari apucand chiar drumuri care nu au mai fost incercate de nimeni! Cam astea ar vrea el in ceea ce priveste echipa sa si reali arile sale, insa e$ mai vrea ceva si anume recunoastere publica fata de terti! 9l spera ca cei din jur, atunci cand se vorbeste de *ihai sa se stie de care *ihai este vorba! 9l doreste sa fie vi ibil in mediul public, iar parerile sa-i fie luate in seama! 'upa cum observati *ihai vrea multe de la viata, probabil si multi dintre noi vrem aceleasi lucruri! $rintre randurile de mai sus observam ca se desprinde o idee generala, anume ca vrea sa fie $i"er! Credeti ca a reusit1 9l conduce organi atia de mai bine de doi, ani, iar toate actiunile sale se indrepta catre indeplinirea obiectivelor de mai sus! 9ste un comportament pe care l-am studiat, l-am laudat, l-am criticat si l-am contemplat in aceasta perioada! 8cum e$ se af$a in mij$ocu$ unui esec* 'upa cum vedeti nu am spus ca se afla nici la sfarsit nici la inceputul unui esec! Se afla la mijloc pentru ca nu poate sa iasa din el! *ai mult de atat nu prea este constient de situatia in care se afla! *ihai e un tip simpatic, placut de oameni iar pentru el este ine&plicabil sa aiba vreo problema, intrucat intotdeauna a dat atentie oamenilor, i-a tratat cu respect, i-a ajutat si i-a indrumat ori de cate ori a fost nevoie! Cu toate acestea $ipseste ceva! Acest ceva care lipseste eu l-as pune la temelia 7eadershipului! *ihai vrea sa-i conduca pe ceilalti, iar ceilalti au acceptat acest lucru, insa de la o vreme oamenii accepta acest lucru mai mult ca o formalitate, parca nu mai e&ista acel devotament de alta data! In conducerea oamenilor nu are ce i se reprosa mare lucru, pentru ca el s-a indreptat intotdeauna spre atingerea obiectivelor organi atiei! 4nainte "e a-i con"uce pe cei$a$ti tre#uie sa fii capa#i$ sa te con"uci pe tine! Acesta este lucrul care-i lipseste lui *ihai! Acest a te conduce pe tine il consider a fi primul principiu al 7eadershipului! 4nainte "e a avea o Jre$atie cu cei$a$ti tre#uie sa incepi prin a avea o re$atie cu tine0! *ihai, in ca ul de fata nu prea stie sa se conduca pe sine! $robabil va veti intreba, Hcum adica nu stie sa se conduca pe sine?'. 8 te con"uce pe tine insemna a sti sa-si sta#i$esti ferm o#iective$e persona$e, insemna a avea o viziune, insemna a avea consecventa si fun"amentare in actiuni$e ta$e! 8 te con"uce pe tine insemna a fi capa#i$ sa-ti organizezi timpu$ tau, insemna a prioritiza si inseamna a $ua "ecizii ferme in ceea ce te priveste! ? ma&ima spunea2 oamenii se dau din fata celor care stiu incotro se indreapta! Aceasta ma&ima este una plina de adevar si substanta! Acest lucru insemna ca el stie unde vrea sa ajunga avand obiective clar fi&ate si transparente! 9u as mai adauga ceva la ma&ima de mai sus si anume as face-o sa sune in felul urmator2 oamenii se "au "in fata ce$ui care stie incotro se in"reapta si i$ urmeaza apoi pe acesta!

(evenind insa la *ihai, care de altfel este un tip carismatic, plin de umor dar ferm atunci cand este nevoie! !chipa $ui nu reuseste sa va"a in e$ un eBemp$u sau un mentor! 9i nu reusesc sa vada acest lucru, mai ales prin prisma faptului ca nu pare un om Jtare0 in raport cu e$ insusi* #aptul ca nu pare un om puternic, ii face pe oameni sa faca un pas inapoi! A fost destul de greu sa aflu ca intr-adevar ei chiar aceasta problema o aveau! "nii dintre ei numeau acest lucru2 $ipsa "e con"uita, a$tii $ipsa "e time management, a$tii i$ numeau Jcu capu$ in nori0, iar a$tii i$ numeau un tip s$a#! 'upa cum observam nu avem de-a face cu referiri ce fac legatura intre *ihai si terti, ci intre *ihai si *ihai! 8 aparut astfe$ un recu$ a$ echipei care nu mai merge cu toata incre"erea "upa (ihai! 9i nu-i contesta nici autoritatea, nici principiile, nici faptul ca nu ar actiunea in interesul organi atiei, numai ca nu-l mai urmea a cu acea tarie, fermitate si implicare emotionala cu care ar trebui urmat un lider! 4n conc$uzie, daca ai hotarat sa o iei pe drumul leadershipului fa-si putin timp si stai de vorba cu tine! 9ventual da-ti o intalnire cand ai mai mult timp liber si ai o discutie onesta cu tine! (aspunde-ti inainte de toate la intrebarea2 Sunt capabil sa ma conduc pe mine1 $are un lucru simplu acest a te conduce pe tine, insa este un lucru peste care nu merita sa treci superficial! 8 te con"uce pe tine insemna a fi in stare sa-ti contro$ezi si sa-ti "irectionezi emotii$e, insemna a fi capa#i$ sa-ti sta#i$esti o#iective c$are si masura#i$e, insemna a sti sa-ti organizezi o zi "e $ucru, insemna a sti sa faci "iferenta intre urgent si mai putin urgent, intre important si mai putin important, sa fi consecvent in primu$ ran" cu tine si sa termini $ucruri$e pe care $e-ai inceput* 8cest $ucru i$ veti inta$ni uneori su# "enumirea "e caracter, tarie sau fermitate! :etine1 ;! Inainte de a-i conduce pe ceilalti trebuie sa te poti conduce pe tine! .! 6amenii se "au "in fata ce$ui care stie incotro se in"reapta si i$ urmeaza apoi pe acesta!

7ectia-;D
Puterea Fee"#acL D u$ui Ce este fee"#acL-u$2 #eedbacW-ul este un instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, at8t n viaa personal c8t :i n viaa profesional! -om nva mpreun cum trebuie folosit feedbacW -ul pentru a avea re ultate :i cum nu trebuie folosit, astfel nc8t s nu se transforme ntr-un bumerang ce se poate ntoarce mpotriva noastr! $entru clarificarea termenului v pre int definiia ce figurea n dicionarul 9&plicativ al 7imbii romane 2 F!!7)8CM 2 (etroaciune care se manifest la nivelul a diferite sisteme ,biologice, tehnice etc!/ n scopul meninerii stabilitii :i echilibrului lor fa de influene e&terioare> retroaciune invers, cone&iune invers, cau alitate inelar, lan cau al nchis!

'up cum vedem, feedbacW-ul este o reacie cu scopul meninerii echilibrului! 'e cele mai multe ori spunem c dm #eedbacW atunci c8nd ne e&punem parerea despre un anumit lucru! $8n aici nimic mai adevrat ! C8nd cineva :i e&pune prerea, spun8ndu-ne dac am fcut bine sau nu am fcut bine, nu mai este feedbacW! Iat un e&emplu2 <%@(93A(92 Ce prere ai despre acest tricou1 (ZS$"%S 6(9RI@2 Cred c ai fcut o alegere bun! Aparent avem de-a face cu feedbacW, n care interlocutorul nostru ne spune prerea despre tricou! 'e fapt el nu ne spune prerea despre tricou ci despre alegerea celui care l-a cumparat! S mai luam dou alte e&emple2 7ectia-;D <%@(93A(92 Cum 7ectia-;Di s-a prut acest curs! (;2 Cred c putea fi fcut mai bine! (.2 9ste un curs care se adresea avansailor! (=2 ? s-l recomand :i altor persoane! (D2 *i se pare ca trainerul a facut o treab e&celent! %iciunul din cele patru rspunsuri de mai sus nu poate fi considerat feedbacW! <n urmtoarele r8nduri o s v e&plic :i de ce! $entru a nelege ce nu este feedbacW-ul, s ne g8ndim o clipa care este scopul feedbacW-ului! #eedbacW-ul are drept scop meninerea unui anumit echilibru, un rspuns la o anumit cau , el nu trebuie s fie o reacie la ceea ce a declan:at cau a ci doar la efect! #eedbacW nsemn a oferi celorlali un rspuns eficient pentru a le comunica e&act ceea ce ne deranjea , n ce mod ne afectea , sau ce dorim s fac ceilali! @rebuie s facem acest lucru fr a le a cealalt persoan, a minimali a aprarea, ci, a-i face pe ceilali s neleag c doar comportamentul m deranjea sau mi place, nu persoana! #eedbacW-ul trebuie s fie o reacie la un comportament, mai e&act, ceea ce ai simit @" n momentul n care ai interacionat cu fenomenul! $robabil n acest moment lucrurile nu v sunt tocmai neclare, v ntrebai oare2 $8n la urm ce este acest feedbacW1 sau Ce nu este feedbacW-ul1 <ncepem cu cea de-a doua ntrebare2 Ce nu este fee"#acL-u$2

;!Fee"#acL-u$ nu este un sfat! Aceasta este cea mai mare gre:eal care se face! *uli dintre noi credem c dm feedbacW atunci c8nd dm sfaturi! Ce-i drept, ne place s dm sfaturi! #oarte #rumos! <ns trebuie s nelegem c acest lucru nu repre int un feedbacW, ntruc8t nu repre int o reacie, fiind o teoreti are pe marginea unei situaii, :i nici nu atinge scopul feedbacW-ului anume reglarea :i echilibrul sistemului! Iat un e&emplu2 <%@(93A(92 Ce pere ai despre aceast carte1 (ZS$"%S 6(9RI@2 Cred c ar trebui s o scrii din nou! Fee"#acL2 *i s-a prut o carte incomplet, nu am reu:it s o neleg! <%@(9A(92 Cum i se pare aceast ma:in1 (ZS$"%S 6(9RI@2 Cred c ar trebui s mai ncerci :i alte variante! Fee"#acL2 (aportul pre calitate nu mi se pare ca fiind unul bun! %u mi se pare a:a frumoas! Sau <%@(93A(92 Cum i se pare acest demers1 (ZS$"%S 6(9RI@2 9u n locul tu nu a: fi fcut a:a ceva! A: fi nceput mai degrab cu 0! Fee"#acL2 Acest demers nu mi se pare interesant! @oate rspunsurile de mai sus nu intr n sfera feedbacW-ului, 9le sunt sfaturi :i nimic mai mult! $utem afirma c indirect ne-am spus prerea, ns feedbacW-ul nu nsemn a ne spune indirect prerea despre ceva, ci trebuie s descriem ce am simit noi despre lucrul respectiv sau despre aciunea respectiv! Acesta este primul pcat al feedbacW-ului, anume s dm sfaturi! 9&ist o vorba mai veche2 %u da sfaturi cui nu-i cere! @rebuie s ai capacitatea s descrii ce prere ai despre acel lucru, ce simi n legatur cu acel lucru :i nu ce ar trebui s fac persoana respectiv! 'ac persoana respectiv va cere un sfat sau va ntreaba cum ai fi procedat dumneavoastr, atunci ii putei spune acest lucru! $entru un individ, nimic nu este mai neplut, dec8t s primeasc un sfat atunci c8nd el ar fi vrut sa primeasc feedbacW! .!Fee"#acL-u$ nu este son"are psiho$ogic/* Aceasta e o alt gre:eal, c8nd facem pe e&perii, nefiind nici momentul :i nici ca ul! 'e cele mai multe ori vom cdea n pcatul psihologului amator, acela care vede dinco7ectia-;Dlo de lucruri! S nu uitam c interlocutorul nu ne-a cerut s-i descifram inteniile sau motivaia, ci vrea de la noi doar un feedbacW! Iat c8teva e&emple2 <%@(93A(92 Ce prere ai despre acest tablou1 (ZS$"%S 6(9RI@2 $robabil autorul lui este destul de t8nr! Fee"#acL2 <mi place acest tablou, m binedispune! Sau <%@(93A(92 Cum i se pare acest raport de evaluare1 (ZS$"%S 6(9RI@2 cred c i-ai dat toata silina s ias o treaba bun! Fee"#acL2 *i se pare un raport complet :i obiectiv!

Ce-i drept, va fi greu s re istam acestor tentaii, de a cuta n spatele fenomenului, ns feedbacW nsemn a avea o reacie n legtur cu un fenomenul respectiv! 'up cum vei observa n relaiile de mai sus, n rspuns nu putem observa care este legtura direct dintre cel care d rspunsul :i asupra crui lucru trebuie s se pronune el! 68ndii-v doar o clip, cel care v-a ntrebat ceva, v-a ntrebat despre intenia lui, despre ce l-a determinat pe el sa fac un anumit lucru! (evedei ntrebrile :i o s observai cum stau lucrurile! =!Fee"#acL-u$ nu este nici critic/ nici $au"/! 'ac vrei s critici pe cineva poi s faci lini:tit acest lucru, ns nu te consola cu g8ndul c i-ai dat doar un feedbacW! Critica :i lauda sunt dou fenomene foarte des nt8lnite ns nu trebuie confundate cu feedbacW-ul! S luam c8teva e&emple2 S presupunem c cineva trebuia s predea un raport acum dou ile (ZS$"%S 6(9RI@2 trebuia s-mi aduci raportul tu acum dou ile! Fee"#acL2 A:teptam raportul tu acum dou ile! Sau c8nd cineva vorbe:te pe un ton ridicat2 (ZS$"%S 6(9RI@2 9:ti un nesimit, nu te interesea ce spun :i ceilali! Fee"#acL2 atunci c8nd vorbe:ti pe un ton ridicat nu reu:esc s mai neleg nimic! <i poi da seama foarte u:or c nu vei obine efectul scontat prin (spunsurile de mai sus, ba din contr lucrurile se pot agrava! 7e un"e vin"e puterea fee"#acL-u$ui2 $uterea feedbacW-ului vine din faptul c el poate redresa, menine o stare bun sau schimba un comportament! #eedbacW-ul i permite celuilalt s primeasc un rspuns vi avi de aciunea lui! #eedbacW-ul este constructiv c8nd face referire numai la aciunea n sine :i nimic altceva! 'ac ntradevar vrei ca o persoana s :tie ce prere ai n legtur cu un anumit lucru, descrie acea stare pe care ai avut-o n momentul n care ai ineracionat cu lucrul respectiv! 'e e&emplu reclamele sunt fcute pe principiul feedbacW-ului! Acestea sunt o aciune care vor s declan:e e n tine o pofta, o sen aie un sentiment! #eedbacW-ul rostit ar trebui s fie2 A: m8nca ciocolat c8nd vad aceast reclam! sau *-a fcut curios aceasta reclam! sau %u am reu:it s neleg aceast reclam! @oate aceste afirmaii descriu o reacie a ta n momentul c8nd ai interacionat cu fenomenul respectiv! 'e e&emplu dac-i spui productorului reclamei c i se pare o reclam bun, acesta va fi nc8ntat, ns el nu a primit un feedbacW, el trebui s afle ce ai simit tu c8nd ai v ut acea reclam! Cu alte cuvinte Fee"#acL-u$ tre#uie s/ fie "escriptiv nu eva$uativ! !fectu$ "e #umerang a$ feedbacWului1 A da un sfat, a face o sondare sau a critica un comportament nu este eficient! Acest lucru poate deveni eficient n ca uri foarte rare, nsa ele nu permit individul s afle care este prerea ta despre un anumit lucru! Cu alte cuvinte, dac te tre e:ti c o s critici atunci

c8nd i s-a cerut doar un feedbacW, e foarte u:or ca cellalt s se a:e e pe po iie conflictual! S nu fii mirat atunci, c tu doar i-ai spus adevrul, pentru c nu i-ai spus adevrul! #ineea feedbacW-ului st n a face diferena dintre persoan :i aciune! $arado&al, confu ia se face foarte des, cu toate ca sunt dou lucruri total diferite! $rin urmare #eedbacW-ul trebuie s fie rspuns la un comportament nu la persoana care are comportamentul respectiv, trebuie s fie raportat la obiectul discuiei ,masa, casa ma:ina, sucul, etc/ nu la posesorul sau viitorul posesor al acestuia! Adic, dac nu i place ma:ina cuiva, #eedbacW nu nsemn c posesorul ei nu are gusturi bune, ci doar c nu este pe gustul tu! "n feedbacW dat, niciodat nu va putea fi contracarat, pentru ca nimeni nu poate s-i spun c i-a plcut atunci c8nd nu i-a plcut, numeni nu poate s-:i spun c tu e:ti trist atunci c8nd te-a fcut fericit! Cu alte cuvinte, atunci c8nd descrii o stare a ta ,de suprare, de regret, de a:tepatare, de nc8ntare, de enervare, etc/ partenerul tu de discue va avea o vi iune e&act asupra a ceea ce simi! ?dat ce a primit acest rspuns este deci ia lui ce face mai departe! $utei hotr chiar mpreun ce ar fi de fcut, ns fenomenul numit #eedbacW se ncheie aici, odat cu descrierea reaciei tale, cu descrierea strii tale! #oarte important de menionat n finalul acestui articol este c atunci cIn" prime-ti un fee"#acL, spune "oar (u$,umesc* Nu tre#uie nici s/ te cer,i, nici s/ contrazici, nici s/ "ai fee"#acL $a fee"#acL!

7ectia-;E
Fo$ose-te ce$e 7 surse !Bterne a$e puterii! ;e$f )ran"ing 3ntr-o organiza,ie Hpartea a 44 Da)

<ntr-o lectie anterioara am abordat sursele interne ale puterii ntr-o organi aie! Aceste surse alternative identificate de mine ca fiind eseniale sunt2 (espectul, 9&pertul din @ine, Aplombul de care dai dovad, -i iunea pe care o ai, IP :i 9P, -oina, Sinceritatea, Coerena :i Aprecierea! <n continuare, aceast e&punere va fi o completare a acestor surse ale puterii, pentru a dob8ndi succesul, pentru a fi mai bun, sau pentru a-i c8:tiga buna reputaie ntr-o organi aie!

;! Putere F 8ccesu$ $a un grup Puternic! ? vorb ad8nc nrdcinat n funcie de care fiecare din noi judecm este2 %pune#mi ce prieteni ai ca s#i spun cine eti6 Astfel alege-i prietenii sau oamenii in jurul crora te desf:ori cu o atenie sporit! Automat, c8nd stai l8ng cineva

catalogat drept slab, se va reali a un transfer de imagine, vei fi prin urmare catalogat ca un om slab! <n schimb dac oamenii te vor vedea mpreun cu oameni puternici, cu oameni ce au o bun reputaie, chiar :i atunci c8nd nu faci nimic, vei avea de c8:tigat pentru c n mintea celorlali se va declan:a o imagine despre tine asociat oamenilor l8ng care stai! ;! Putere F Contro$u$ 4nforma,ii$or! Aceast surs a puterii este bine cunoscut de fiecare dintre noi! Se :tie n mod clar c a deine informaii mai multe dec8t cei din jurul tu te va face un om mai puternic! @e vei po iiona astfel mai bine in orice situaie, oamenii te vor cuta pentru sfaturi, vei avea o putere mai mare de anticipare, vei avea o vi iune mai clar a costurilor :i a beneficiilor atunci c8nd trebuie s iei o deci ie! $oi obine informaii din urmtoarele surse2 cri :i reviste de specialitate, internet ,folosit cu grij/, @-, pres, studii, cercetri dar mai ales accesul la oameni care au acces la informaii! Cunosc8nd informaii mai multe :i devenind un gestionar al acestor informaii cu siguran vei fi un om cutat! ;! Putere F 8i so$u,ii! @oi oamenii au probleme, ns nu toi au :i soluii! *ai puternici sunt aceia care au soluii at8t pentru ei c8t :i pentru ceilali! <nainte de toate trebuie s ai capacitatea de a identifica soluia potrivit la o anumit problem! Apoi este vital s poi oferi un minim suport pentru implementarea soluiei! Acest lucru nseamn s ai un cerc de relaii :i de oameni cu e&perien ,n afar de e&periena ta/! @rebuie s cuno:ti oameni care-i rspund prompt, fie c este vorba de un produs sau un serviciu, poate s fie vorba de un tipar urgent, de un serviciu de training, de consultan n afaceri, de un psiholog sau de un loc de rela&are! $rin urmare ncetea s mai fii omul problem ci s fii omul soluie! Cu siguran vei fii cutat at8t timp c8t e:ti omul care le poi re olva problemele sau ai un prieten care poate face acest lucru! ;! Putere F 8jutor ! Acest punct se leag de anteriorul! ?dat ce ai ajutat pe cineva, apare un sentiment de ndatorare, n sensul c bunul sim din fiecare l va ndemna s caute o variant s se recompense e! Ajut oamenii de c8te ori ai oca ia! 9ste drept c nu toi se vor sinchisi s-i ntoarc serviciul ins majoritatea dintre ei vor face acest lucru, atunci c8nd le vei cere :i tu ajutorul! Acest ajutor trebuie acordat cu elegan :i respect fa de cel care are nevoie! %u ncerca s-i transmii un sentiment de ndatorare foarte agresiv, nici nu-l privi de sus! $rive:te-l de la egal la egal :i nu-l suprata&a doar pentru c este la Str8mtoare! Acest lucru va fi apreciat mai ales de oamenii deosebii pe care dup cum spuneam mai sus trebuie s-i cuno:ti :i s-i ai l8ng tine! ;! Putere F Contro$u$ resurse$or! 9ste drept c aceast surs de putere nu este tocmai u:or de obinut, nu este ns imposibil! Astfel, banii pe care-i ai, echipamentele de care dispui sau serviciile pe care le poi oferi, cu siguran te vor face un om puternic! Aceste lucruri depind de tine, de vi iunea pe care ai, de lucrurile pe care :tii s le faci :i de surse ale puterii pe care le-ai aplicat, at8t e&terne c8t :i interne! @ot n aceast categorie ntr :i puterea de a da o recompens sau a da o penali are! ;! Putere F 6ameni care te sprijin/! 9:ti un om care este sprijinit de ceilali1 Ace:ti ceilali sunt chiar familia ta, sunt prietenii ti, sunt colegii de serviciu sau partenerii de afaceri! Sunt oameni care i ofer suportul lor necondiionat, mai ales atunci c8nd ai nevoie! 'aca rspunsul este %",

cu siguran trebuie s ncerci s lucre i la acest aspect! Ace:ti oameni te pot sprijini moral sau material sau pur :i simplu i mprt:esc idealurile! 'ac e:ti urmat :i e:ti sprijinit iar ceilali se regsesc n idealurile :i ideile tale, e:ti un om puternic! %u-i un lucru u:or, vestea bun este c ine doar de tine, de abilitile tale de comunicare, de Haura+ pe care tu o construie:ti n jurul tu! ;! Putere F Putere !Btern/ N Putere intern/ ! @rebuie ca tu n egal msur s te canali e i at8t pe puterea intern c8t :i pe cea e&tern! 'in nefericire, una fr cealalt nu va nsemna mare lucru, pentru c vei fi un om puternic, doar pe jumtate :i numai pe termen scurt! Aplicate doar separat aceste surse ale puteri, sunt bune, ins doar pe termen scurt! $entru a fi puternic, acum :i n viitor trebuie s faci un cumul din sursele interne :i sursele e&terne ale puterii! Aceste surse ale puterii sunt surse pe care le poi folosi cu ncredere! "nele dintre ele probabil i va fi mai u:or s le asimile i, altele mai greu, cert este ns c sunt la ndem8na ta! <ndr ne:te s le folose:ti! Cu aceast oca ie i le voi reaminti2 :espectu$, !Bpertu$ "in 5ine, 8p$om#u$ "e care "ai "ova"/, =iziunea pe care o ai, 4G -i !G, =oin,a, ;inceritatea, Coeren,a, 8precierea, accesu$ $a un grup puternic, Contro$ a$ informa,ii$or, Furnizor "e ;o$u,ii, "ai 8jutor, Contro$ a$ resurse$or, 6ameni care te ;prijin/ -i accesarea tuturor acestor surse $a un $oc!

Aceste surse te fac mai puternic :i mai bun! 9le sunt acele lucruri care contribuite totodat la felul tu de a fi! $ractic8ndu-le vei avea o putere mai mare de convingere, vei putea influena cu integritate, vei avea o po iie n organi aie care i poate oferi o satisfacie unic! Aceste surse i vor fi utile :i bine de folosit indiferent de po iia pe care o ocupi, fie ea managerial, fie de conducere!

7ectia-;F
*ai jos sunt spicuiri dintr-un e-mail primit de 9&treme @raining! <i recomand s cite:ti acest articol :i s tragi din el acele nvminte cheie, fie c te afli n aceea:i situaie, fie c nu te afli! ::;n liceu n afar de baruri i petreceri nu prea am realizat nimic. ;n tot acest timp am tiut foarte clar ca eu voi merge la drept i voi fi avocat. %imt i acum ca a fi unul foarte bun i asta nu ca s par demagog o spun, ci pentru c aa simt. ;ns, pe parcursul anului 9 din facultate am nfiinat o firm cu un prieten care, sigur, nu a mers prea mult, dup aia alt firm care a mers binior dar din cauza c nu aveam nici eu nici prietenul cunotinele necesare a dat faliment i acea firm. 7u am intrat n organizaii studeneti, pe una am i condus#o. 1efiind preedinte, am dat dovad de creativitate am strns repede un grup de oameni operaionali n urul meu, am realizat proiecte ample. <omentan m ocup de manageriat trupe. <erge binior, doar c este greu s m abin cte o dat s nu spun ce gndesc, s obin preul vrut i alte c8estii mai micue. Cea mai mare problem a mea, dup mine4 focusul, atitudinea=cred c atitudinea este cea mai mare problem pentru c nglobeaz termenul ::mai multe departamente::care trebuiesc reparate> i modul

de gndire. ?a ce m#am gndit c m#ar a uta, este un plan bine definit prin care s fie precizat4 asta aa i aa trebuie fcut) astea trebuiesc citite, astea trebuiesc repetate, ncercate, testate i toate astea n att timp. $ rog s spunei o prere despre acest email, poate daca avei cumva i o 8art sau un drum spre o 8art. $ multumesc anticipat6'

(spunsul meu la aceast Hproblem+ l gsii mai jos, :i sper s gsii deosebit de util diagnosticul pentru persoana n cau , creia cu permisiunea dumneavoastr nu o s-i menione numele! - spun sincer c iniial acest e-mail mi s-a prut mult prea comple&! 7a a doua citire am avut ns o revelaie, s spun a:a! Ca de obiecei o s ncerc sa fiu c8t se poate de punctual! $rimul diagnostic este simplu2 ie nu-i trebuie o hart! Am observat c te Hmi:ti+ destul de bine pe aceast hart! 7a fel i spun c nici ipote a lansat de tine, c ai avea o problem cu atitudinea, nu este una plau ibil! Aici, mai jos, te cite pe tine2 ::?a ce m#am gndit c m#ar a uta este un plan bine definit prin care s fie precizat4 Asta aa i aa trebuie fcut, astea trebuiesc citite, astea trebuiesc repetate, ncercate, testate i toate astea n atta timp.:: Ai nevoie de aceste lucruri, ns nu este de ajuns! Acestea sunt necesare, sunt lucruri pe care tu ar trebui s le po iione i pe harta ta! *ai este nevoie de ceva nainte de aceste lucruri. Ca s intrm n esena problemei2 Ceea ce-i trebuie ie nu este o harta ci o 3"S?7Z! Adic ai avea nevoie de o busol care s-i arate direcia! <n plus mai trebuie s :tii dac vrei s mergi spre %ord, Sud sau -est sau 9st! $ractic acum tu te plimbi fr s ai o idee bine definit e&act ncotro mergi! Aduc8nd discuia n planul real, trebuie n mod obligatoriu s-i fiBezi o#iective$e! Adic trebuie s stabile:ti dac vrei s mergi spre nord de e&emplu! C<( ?>4 F4O!K4 6)4!C54=!+!2 P8;<+1 "n obiectiv este acel lucru, stare, situaie, n care tu vrei s ajungi! S-i dau c8teva e&emple de obiective2 -reau s ajung un avocat de succes! -reau s fiu cel mai bun trainer din (om8nia! -reau s devin un om bogat! etc! 9vident lista poate continua la nesf8r:it! Ia o foaie de h8rtie :i notea

obiectivele tale! $ot s fie c8t de multe, ns pentru nceput i sugere doar trei! P8;<+ 2 Acum, odat ce ai stabilit, urmea o ntrebare cheie2 cum o s/-mi "au sema c/ am atins acest o#iectiv2 9ste o ntrebare foarte grea, ns este o ntrebare cheie n demersul tu! (spunsul la ea clarific obiectivul, mai ales dac acesta a fost formulat n termeni generali! 'e e&emplu, dac vrei s devii un avocat de succes trebuie s poi formula ce nsemn acest lucru pentru tine! $oate s nsemne, un numr de ;NN clieni pe an, care s-:i aduc un venit de EN NNN 94 an :i s ai LN[ din procese c8stigate! Acestea sunt doar e&emple! $oi formula tu acele cunatificri care clarific pentru tine ideea de Avocat de succes! P8;<+ Care sunt acele ac,iuni pe care ar trebui s le ntreprind pentru a atinge obiectivul1 Abia acum stabilim acel drum care trebuie urmat! Acum stabilim dac trebuie s cite:ti & cri, s participi la cutare :i curtare curs, s faci stagii de practic ntr-o companie multinaional, se pleci la un master la o universitatea \, s-:i deschi i o firm, s-:i iei un asociat, etc! %u uita, se lucre cu pi&ul :i cu h8rtia n fa! $oi mpri foia pe ori ontal n = dac ai trei obiective iar apoi f E coloane! <n prima coloan treci obiectivul, n a doua coloan treci pasul ;, in a treia pasul ., in a patra, pasul = iar in a E-a pasul D! P8;<+ % Ce voi face dup ce am atins obiectivul1 Aceasta este a patra ntrebare cheie, care-i asigur o continuitate a planului! $ractic aici :i poi fi&a un alt obiectiv care s fie n continuarea celui stabilit! Ace:ti D pa:i vor fi condiia esenial pentru ca tu s atingi obiectivele! 68nde:te-te c vrei de e&emplu s-i construie:ti o cas! S presupunem c acesta este obiectivul tu2 s-i construie:ti o cas! "rm8nd pa:ii vei ajunge n pasul =, la aciuni! Ideea este urmtoarea2 planul de cas nu este un plan de afacere de e&emplu! Adic, nu te a:tepta s demare i o afacere cu un plan de cas! -reau s sublinie aici, c desf:urarea unor aciuni nt8mpltoare nu au cum s te fac s reu:e:ti fr a avea obiective ferme! %u ai cum s semeni gr8u de e&emplu :i s te a:tepi s recolte i porumb! $osibil ca obiectivul tu s fie n %ord ,pe hart/, n acest ca nu ai cum s atingi acest obiectiv dac te ndrepi ctre vest sau ctre 9st, sau ctre S"S! <n afar de cei patru pa:i ar fi util dac ai mai rspunde la dou ntrebri1 ;!Ce piedici pot s apar n atingerea obiectivelor :i cum am de g8nd s le trec1 .! Ce fac dac nu-mi ating obiectivele1 8m citit pe un"eva o zica$/1 Nici un vInt nu-,i este prie$nic "ac/ nu -tii un"e vrei s/ ajungi* FiBarea o#iective$or este esen,ia$/ -i ea tre#uie formu$at/ 3n termeni pozitvi Hnu negativi)*

S iau un ultim e&emplu! S presupunem c te duci s cumperi un bilet de tren! ? s imagine un dialog! Casiera2 unde dorii s mergei1 @u2 %u Rtiu! Casiera2 'omnu, trebuie s-mi spunei unde dorii s mergei, altfel nu am cum s v dau un bilet! @"2 9u vreau doar un bilet! Casiera2 'omnule, suntei nebun! @u2 S neleg c nu avei bilete1 Casiera2 3a avem! @"2 Am neles, :tii, nu a: vrea s merg la Suceava1 Casiera2 'ar unde1 @"2 Rtii n-a: vrea nici la 6alai! Casiera2 'omnu, uitai aici, v dau acest bilet, este cadou! 9ste un bilet spre IA'! Casiera2 $oliia, v rog s intervenii pentru c am un nebun la ghi:eu! Sper c acest dialog v-a plcut! $robabil e greu s nt8lnim n realitate aceast situaie! 'ar acest dialog e plin de semnificaii! %u ai cum s ajungi undeva dac nu :tii unde vrei s mergi! 7a fel nu ai cum s ajungi undeva, dac spui unde nu vrei s mergi! Se pare c poi ajunge totu:i undeva, anume n Iad, folosind termenul acesta figurat, adic la o via nefericit, plin le lucruri inutile, plin de timp irosit! 'ac la ghi:eu ai fi spus unde vrei s ajungi cu siguran i s-ar fi dat un bilet :i ajungeai n $loie:ti de e&emplu! 9ra de ajuns s :tii!

7ectia-;G
)$ocaje 3n "rumu$ c/tre !Bce$en,/! 9&celena este un cuv8nt mare! $cat c majoritatea oamenilor se nchid n carapace c8nd e&celena apare la ori ont! Ri nu-i vina lor, este vina He&perilor n non e&celen+ care lucrea permanent la demotivarea tuturor celor din jur! $oate nu e:ti neaprat un om de succes, ns poi s fii! $rimul obstacol pe care trebuie s-l nlturi sunt multe dintre persoanele din jurul tu care 3,i pun pie"ici menta$e permanent, fr s mai vorbesc de piedicile propriu ise! 'in e&periena de training, din e&periena managerial n public :i n privat deopotriv, am constatat la tot pasul cum unii oameni au devenit ni:te e&peri n a se automanipula :i n a-i manipula pe ceilali! Se manipulea singuri :i refu e&celena! Ace:ti e&peri ai non e&celenei c8:tig adepi la tot pasul! @rebuie s te fere:ti de ace:tia pe c8t poi de mult!

Cele mai nt8lnite forme pe care le mbrac lupta mpotriva e&celenei sunt prinse n replici :i fra e frumoase! 'e cele mai multe ori aceste forme sunt lustruite at8t de mult de ctre e&perii non e&celenei nc8t ajung s te corup :i pe tine! 8ten,ie m/rit/ $a ace-tia! 7e o#icei ei se manifest/ cu e$egan,/ "es/vIr-it/! !numerIn" forme$e su# care unii oameni "in juru$ t/u te sa#oteaz/ o#,inem $ista "e cuvinte "e mai jos1 4gnoran,a1 )%u m interesea acest aspect+ Pesimismu$1 HAsta nu se poate niciodat+ Fric/1 HAvem alte prioriti+ Perfec,ionistu$1 H9u sunt oW , ceilali nu sunt oW, tu nu e:ti oW+ Ne3ncre"erea1 HAm putea face acest lucru, dar nu este momentul acum+ Ne-tiin,a1 H%u sunt de acord+ 8gresivitatea2 HAabar nu ai despre ce vorbe:ti+ 4ncoeren,a1 HAi dreptate0!dar00!+ (inciuna1 H%u-mi amintesc e&act+ Neputin,a1 HAm avut alte lucruri de fcut+ Conformismu$2 H%u se face a:a+ 4nvi"ia2 Hhm00+ Ace:ti e&peri n non e&celen, de regul infectea orice ating! Ai mare grij la ei! =or 3ncerca 3ntot"eauna s/ te conving/ c/ ai f/cut o afacere proast/, c/ nu merit/, c/ nu po,i, c/ nu e-ti capa#i$, c/ nu are rost, c/ e-ti cu capu$ 3n nori, c/ e greu, c/ este imposi#i$, etc* 9ste drept c uneori replicile de mai sus pot fi :i de bun credin, dar de cele mai multe ori sunt de rea credin! Ace:ti oameni, e&perii anti-e&celenei, nu sunt altceva dec8t gunoieri, care :i arunc ideile n mintea altora :i n mintea ta! Parc/ ar fi p$/ti,i pentru trea#a asta! ;fatu$ meu este s/ ai 3ncre"ere 3n poten,ia$u$ t/u -i s/-$ "uci c/tre eBce$en,/* 4nvit/-i pe ace-ti oameni s/--i ia gunoiu$ acas/! <n fiecare dintre noi e&ist un potenial pe care trebuie s-l eliberm! Ace:ti oameni despre care discut n acest articol nu te ajut deloc! Ace:ti sabotori e&terni i taie aripile ori de c8te ori vrei s faci ceva, astfel nc8t la un moment dat ncepi s-i cre i :i s te conforme i normelor! <i admir pe oamenii care vor mai mult de la ei, care au ncredere n potenialul lor, care ncearc s-:i gseasc talentul :i

e&celena! 9&celena e&ist n fiecare dintre noi, ea nu trebuie dec8t scoas la lumin :i :lefuit! Cu certitudine, dup cum observi sunt total mpotriva acestei categorii de oamenii! Rtiu c nu sun tocmai umanist aceast atitudine n care te sftuiesc s ndeprte i anumii oameni de l8ng tine, dar mi asum aceast atitudine, fiind convins ns c alegerea i aparine! Cred c merii mai mult dec8t aceste idei sabotoare ale altora, merii ideile tale, merii e&celena din tine! Sunt convins c nu vom fi cu toii de acord cu ce am scris mai sus! Cred ns c vom fi de acord c nu suntem cu toii de acord O *erii mai mult, merii s mergi pe drumul e&celenei!

7ectia-;L
;uccesu$ 3n +ea"ership Ce trebuie s fac pentru a fi un bun leader1 Aceasta este ntrebarea pe care eu mi-am pus-o cu ceva vreme n urm, la fel ntreab :i cursanii din trainingurile de 7eadership, probabil :i voi v ntrebai la fel! 9&ist vreo metod1 $ot s :tiu dac anumite lucruri mi asigur succesul iar altele nu1 'incolo de o caracteri are general a leadershipului, care ar nsemna o conducere a echipei dincolo de funcia pe care acesta o deine n organi aie, 7eaderul deine si capacitatea de a empati a cu cei din jur, capacitatea de a mobili a, abilitatea de a mprt:i o vi iune, etc! ! C8t prive:te de voltarea acestor abiliti ne vom ocupa ntr-un articol viitor! Acum vreau s ncep cu nceputul, anume s plasm liderul ntr-o situaie :i organi aie, unde el trebuie s aborde e un comportament care s-i asigure succesul! S lum e&emplul unei organi aii cu care am avut de-a face! ? voi numi Performer! @ocmai se schimbase directorul general al acesteia! @recutul ei era mediocru, n sensul c nici nu avuseser reali ri e&traordinare, dar nici nu nregistraser vreun e:ec remarcabil, era o organi aie aflat pe linia de Hplutire+! %oul director, era o persoan promovat din interior, care venise cu g8nduri mari! Astfel organi aia $erformer este convocat la o :edin de ctre noul director pentru a stabili o strategie care s duc la cre:terea produciei de medicamente :i mbuntirea calitii acestora, totul cumulat cu cre:terea v8n rilor! 79H7irectoru$ 9enera$) a venit n :edin cu un plan ferm! Acesta cuprindea printre altele2 reducerea costurilor de producie, disponibili area unor posturi pe care le considera ineficiente, un sistem de sanciuni clar :i dur n acela:i timp, rapoarte de monitori are clare ntocmite ilnic, etc! (eacia angajailor a fost ceva de genul ?] 0 dac :efu ice0! '6 :i-a pus n aplicare planul! Atmosfera devenise tensionat, iar cei mai buni dintre angajai sondau terenul pentru a merge la un nou job! Intr-o lun de ile, planul '6 prea ns c are succes! 'up F sptm8ni ns L din cei mai buni oameni :i-au pre entat demisiile! 7a numai dou sptm8ni dup, ali doi, urmai de ali D din

departamentul de producie! "n agent de v8n ri din cei cinci, unul dintre cei buni nu-:i fcuse targhetul :i fusese penali at cu =N[ din salariu ! Acesta fcuse tot posibilul, ns targhetul propus fusese nerealist! Ri acesta din urm a nceput s-:i caute de lucru, iar ceilali ageni de v8n ri s-au g8ndit c trebuie s se reoriente e rapid! $ovestea continu, iar $erformer ajunge n pragul falimentului! Acionarii iau deci ia s schimbe directorul 6eneral! Astfel ei numesc un '6. la conducerea organi aiei care se afla n mare impas! '6. era o persoan din afar, nu :tia foarte mute detalii, mai lucrase n domeniu, ns nu n compania respectiv! <n prim fa el a stat de vorb cu =N din cei DE de angajai! I-a ntrebat de istoria companiei, de trecutul recent :i de planurile lor de viitor! A fost o discuie mai mult Colegial. 9l i-a ncurajat s se e&prime liber, orice ar avea de spus! 9i au povestit astfel de ata:amentul lor fa de companie, de faptul c atmosfera nu a mai fost at8t de plcut n continuare, au de agreat stilul vechiului '6 d8ndu-i ns dreptate cu privire la faptul c ntr-adevr trebuiau luate msuri! 9i i-au povestit lui '6. :i de familiile lor de copii :i unde lucrea soiile lor! Astfel, timp de D ile, a empati at cu fiecare din cei =N angajai! Ace:tia s-au dovedit a fi foarte deschi:i, datorit :i stilului Colegial adoptat de 6'.! '6., n a doua fa ia deci ia ca la sf8r:it de sptm8n s ias dou trei ore cu ei la o plimbare, undeva n afara companiei la un suc! %u le-a picat foarte bine angajailor pentru c ei deja aveau fi&ate planuri pentru IeeW-end, astfel c '6. le propune2 haidei s mergem chiar acum! Angajaii au gustat propunerea :i au mers la o teras n aer liber! Ajun:i la @eras '6. i-a provocat s vorbeasc despre reali rile lor! A fot o nc8ntare! 9i au povestit cum au convins diferii clieni sau cum au reu:it la un moment dat s creasc producia! 9i au vorbit :i de clieni, de cum priveau ace:tia $9(#?(*9(, de ce sugestii aveau ace:tia precum :i de nemulumirile lor! Astfel ie:irea la Ho bere+ a generat foarte multe informaii! S-a ajuns :i la discuii personale, au nceput o discuie despre fotbal, ei manifest8ndu-:i chiar dorina de a merge ntr-o i la fotbal! Apoi a pornit o discuie aprins despre sistemul educaional :i despre viitorul copiilor lor ,nscui sau nenscui/! 7a sf8r:itul nt8lnirii '6. le-a propus oamenilor ca a doua i s organi e e o :edin n care s construiasc un plan de redresare a organi aiei! Angajaii s-au artat deosebit de nc8ntai! '6. n a treia fa , n cadrul :edinei a folosit drept suport discuia avut cu ei la teras :i i-a invitat s vin cu propuneri! '6. a fost confruntat cu o avalan: de propuneri, care de care mai ingenioas! "nele dintre ele erau considerate de ceilali nerealiste, ns '6. a ncurajat de baterea! <nt8lnirea ncepuse la = dup amia , era ora G iar ei continuau! '6. a preluat la un moment dat iniiativa :i a ncercat o sinteti are a propunerilor cele mai realiste :i eficiente n acela:i timp! 9l a schiat mpreun cu ei o vi iune despre ce ar trebui $9(#?(*9( s fac n urmtorul an :i msurile care ar trebui luate! '6. a fost susinut n noul plan iar pe faa oamenilor se simea nc8ntarea :i devotamentul! '6., dup ce a ncheiat :edina, sptm8na urmtoare a avut o nou nt8lnire n care a pre entat $7A%"7 C?*"%! 9l :i-a e&primat vi iunea, a adugat noi msuri care a considerat c duc la ndeplinire vi iunea comun! 9l a discutat mpreun cu ei :i de un sistem de beneficii :i de sanciuni care ar trebuie adoptat pentru ca planul s-:i ating scopul! ?amenii au fost de acord :i s-a trecut la treab!

<n urmtoarele sptm8ni, randamentul a crescut impresionant de mult! $roducia crescuse, calitatea crescuse :i v8n rile de asemenea! Atmosfera de lucru era plcut! '6= a propus celor care plecaser s se rentoarc n companie! ? parte dintre ei au acceptat propunerea ntorc8ndu-se bucuro:i! 'up o vreme el a simit c oamenii parc au fcut un pas napoi, ei nemaifiind at8t de eficieni ca n primele sptm8ni! 9l i-a rechemat nc o dat ntr-o nt8lnire :i le-a retransmis nc o dat vi iunea stabilit de comun acord cu ei! 9l i-a remotivat pe oamenii! @otodat n cadrul nt8lnirii au fost fcute publice reali rile :i cifrele, menion8nd totodat ca, a:a cum au stabilit, se vor aplica :i sanciunile! ?amenii au neles :i s-au pus din nou pe treab d8nd randament ma&im! Am avut de-a face mai sus cu dou stiluri de 7eadership! Primu$ "intre 79, fiin" 7ominator eBc$usiv a 3nregistrat un !-ec* <n al doilea ca ns '6. a nregistrat un succes deosebit! Succesul celui de-al doilea s-a datorat unui stil de conducere adaptat la situaie! 9l nu a venit cu un Hplan de acas+ pe care a ncercat s-l impun! 9l a ales mai nt8i s adopte un stil C6+!948+, pentru a afla c8t mai multe lucruri de la ei, :i pentru a empati a cu ei! Apoi tot C6+!948+, ie:irea la suc :i-a dovedit efectul, ca legarea a relaiilor dintre ei :i pregtirea terenului pentru nt8lnire! <n cadrul Redinei, ulterior nt8lnirii '6. a adoptat un stil 7!(6C:854C! 9l a adunat propunerile tuturor :i i-a implicat n luarea deci iilor! ?amenii au de voltat n acel moment o apartenen la planul ce urma s fie pus n aplicare! 'up ce a fost aplicat stilul 7!(6C:85 a trecut la stilul =4K46N8: el mprt:ind vi iunea celorlali! "lterior c8nd a fost ca ul el a aplicat Stilul 76(4N856: cumulat cu reactivarea stilului =4K46N8:! ?n conc$uzie succesu$ 3n +ea"ership este asigurat "e cumu$area sti$uri$or "e con"ucere, ap$icate situa,iei* Fo$osin" eBcesiv "oar unu$ "intre sti$uri s-a "ove"it a fi $ipsit "e ran"ament, o com#inare 3ntre e$e "ove"in"u-se "e "eparte mu$t mai eficient/!

7ectia-;M
Atunci c8nd vorbim de management personal, fiecare dintre noi ne g8ndim la o mai bun organi are a noastr! -reau s merg ns, mai departe de @ime management :i prioriti are, a: dori s discut despre substana managementului personal, cumva despre ceea ce define:te autenticitatea unui om, corelat cu performana lui! Acest articol este mai mult un demers intelectual :i practic n acela:i timp, in sensul c, pot fi picioare care te conduc pe un drum, capul ns, tu trebuie s fii, pentru a au i, a simi :i a vedea! Cine sunt eu2 Suntem de obicei e&peri n a ne da cu prerea despre ceilali :i despre ceea ce fac ceilali! %e place s criticm mult :i mai puin s apreciem meritele celorlali! C8nd vine vorba de noi, tendina este de a ne evalua nerealist! Sunt ntradevr persoane care se autoevaluea foarte dur, acestea merg8nd mai degrab pe o pant a lipsei de ncredere n forele proprii! (evenind ns, care sunt punctele tale tari :i care sunt punctele tale slabe1 Chiar dac pare u:or, muli dintre noi preferm s ne minim singuri, raport8ndu-ne prea mult la valorile sociale, la prerile celor din jur! Astfel, oamenii ajung s cread c sunt buni organi atori, chiar dac n-au e&celat niciodat n acest domeniu, se cred e&peri n cate un domeniu, chiar dac nu sunt, :i lista poate continua! 'in nefericire, oamenii care cred acest lucru, nu au nici o vin! $resiunea social este at8t de mare :i apare astfel urmtoarea confu ie ntre2

Cum sunt eu 2P Q Cum a- vrea s/ fiu2 @otu:i, p8n la urm, care este problema n a-i urmri obiectivele, :i n a-i proiecta imaginea a ceea ce vrei s fii1 Chiar consider c este un lucru e&celent s :ti e&act ceea ce vrei s fii! 9:!R!8+8 apare 3ns/, 3n urm/toru$ punct1 atunci can" oamenii vor s/ fie 3ntr-un anumit fe$ care nu-i "efinesc* Apar astfel, ca uri de oameni, care, dup un an, doi sau ;N ani, fac anumite lucruri! 'ac-i ntrebi acum, i vor spune c fac e&act ce :i-au dorit! 'up ;N ani ns, ace:ti oameni ajung des la conclu ia2 +ocu$ meu nu este aici, nu vreau s/ fac acest $ucru toat/ via,a, $ocu$ meu nu este aici, m-am s/turat, eu nu asta mi-am "orit, etc* $robabil, fiecare dintre noi cunoa:tem asemenea persoane, :i sunt foarte muli oameni care ajung n situaia aceasta, fiind ceva de speriat! Ca un corolar, reinei, nui nici o problem s tin i s fi ntr-un anumit fel, s fi privit ntr-un anumit fel, s ai un anumit job sau s ai un anumit comportament social! ?ntre#area magic/ pe care tu tre#ui s/ ,i-o pui, este urm/toarea1 Chiar 3mi "oresc acest $ucru cu a"ev/rat2 Ne p$ace s/ cre"em c/ ne-ar p$/cea s/ facem un anumit $ucru* 'iscrepana apare atunci c8nd acest lucru nu ne repre int! 'e e&emplu, ar putea s-ti plac ideea de a fi :eful unei echipe!<i dore:ti acest lucru, ns, acest lucru este cel care te repre int1 8ici apare "iferen,a 3ntre ceea ce ,i-ar p$/cea ca i"ee -i ti-ar p$/cea cu a"ev/rat, "iferen,a care pe cIt este "e fin/, pe atat este "e important3* Fiin" cinstit cu tine, co#orIn" "in $umea i"ei$or 3n $umea rea$it/,ii , cI-tigi foarte mu$t1 scapi "e stres, scapi "e #/taie "e cap, economise-ti timp Hchiar ani "e zi$e), etc*! 3un0 :i urmtoarea ntrebare din partea ta ar putea fi2 7e un"e -tiu ce mi se potrive-te2 #r prea multe discuii rspunsul ar fi c ti se potrive:te ceea ce te define:te cu adevrat! Ai putea ntreba ns, "e un"e -tiu ce m/ "efine-te cu a"ev/rat2 #rumoas ntrebare, am :i rspunsuri frumoase la aceasta intrebare! 'ac gse:ti rspunsul acestei ntrebari, atunci vei putea face rapid o cone&iune intre2 Ceea ce-mi doresc m define:te! ;curt ghi" 3n a af$a ce te "efine-te* (spun 8nd la urmtoarele ntrebri vei afla cu adevrat ce te define:te! Ce-l define:te pe un om, nu-l define:te pe celalalt, astfel c, rspunsurile trebuie s fie personale, unice :i sincere n acela:i timp!

;! .! =! D!

C8nd ai avut ultima reali are1 Ce abilitate de-a ta te-a ajutat s ai acea reali are1 Ce faci ntotdeauna cu o plcere deosebit1 Ce-i doreai s faci c8nd atunci c8nd erai mic1 Care sunt acele lucruri pe care le faci mai u:or dec8t ceilali oameni1

E!

Ce autor i place :i de ce1 Ce simi atunci c8nd l cite:ti :i ce g8nduri i vin n minte1

F! 'ac ai avea o baghet magic :i ai putea s schimbi lumea, ce ai schimba la ea, astfel nc8t s i se potriveasc1 G! L! Cu ce anume nu sunt de acord ceilali la tine, de cele mai multe ori1 <i place s lucre i singur sau s lucre i alturi de cineva1

M! 'ac faci o comparaie ntre activitile pe care le fceai acum doi ani :i cele pe care le faci acum, care ar fi diferena1 C8nd ti-a plcut mai mult :i de ce anume cre i acest lucru1 ;N! $referi s lucre i direct cu oamenii, sau preferi mediul online, sau poate lucrul cu documente :i strategii, etc!1 Care dintre aceste trei lucruri le faci mai bine1 ;;! ;.! <n de voltarea ta, ii place s nvei de la ceilali sau i place s nvei singur1 <i este u:or s vorbe:ti cu oamenii1

7ista de ntrebri poate continua! <n principiu, trebuie s dai rspunsuri sincere, urm8nd ca apoi s ajungi la anumite trsturi, abiliti, comportamente :i talente! :/spun"e $a 3ntre#/ri$e "e mai sus! !ste important s/ $e pui pe hIrtie, va fi un prim pas* 6 s/ ajungi $a conc$uzia c/ te "efinesc ta$ente$e ta$e, iar rspunsurile de mai sus te vor ajuta s gse:ti repere n identificarea talentelor tale! *ai jos ai e&emple de talente pe care le poi avea2 7ista poate fi completat cu nc alte sute de talente! 8mp$ificator1 -e i potenialul n ceilali :i :ti cum s-l amplifici Comunicare1 <i place s e&plici, s descrii Cuceritor1 'ore:ti cu orice pre s c8:tigi oamenii de partea ta !mpatie1 $oi simi cu u:urin strile emotive ale celor din jur Foca$izare1 Incotro m ndrept1 ai o abilitate deosebit de a-i stabili obiectivele 4mportan,a1 -rei s fii Hrecunoscut+, s fii au it 4nova,ie1 9:ti fascinat de idei :i concepte ,noul , provocatorul, ineditul/ 4nte$ect1 <i place s ai o activitate mental constant ?mp$inire1 %evoie constant de obinere a succesului +ea"ership1 -rei s preiei controlul pentru c simi c vei avea re ultate (e"iator1 Caui ntotdeauna s ajungi la un consens 6r"ine1 @otul n jurul tu trebuie s fie disciplinat :i organi at 6rganizare1 Care este cea mai bun cale de a re olva lucrurile1 Q ncepi organi area Perfec,ionist1 9&celena, :i nu media, este unitatea ta de msur Pozitivism1 -e i partea plin a paharului

7ectia-;M:esponsa#i$itate1 Scu ele nu sunt de ajuns c8nd nu ai reu:it un lucru ;iguran,a "e sine1 Increderea pe care o ai n forele proprii ;o$u,ionare1 Ii plac soluiile! ;porit "e echip/1 -rei s-i faci pe oameni s fac parte dintr-un grup ;trateg1 Caui cea mai bun cale de a merge mai departe! Ai vi iune Atenie! @endina de a-i revendica foarte multe talente este mare! <ncearc s le alegi pe acelea care i se potrivesc cel mai mult! 8$ege maBim -& ta$ente 3n care tu eBce$ezi -i te "efinesc cu a"ev/rat* Aceste talente pe care tu le vei identifica, vor repre enta ceea ce te define:te pe tine! Confirm talentele alese de tine, cu rspunsurile date mai sus1 9:ti pe drumul cel bun! Acest lucru te va ajuta! Sunt convins ns, c mcar puin te va pune pe g8nduri! (entorc8nd-ne la problema de mai sus, anume, la ce ar trebui s fac pentru a ma defini!r/spunsu$ este simp$u1 5re#uie s/-,i fo$ose-ti ta$ente$e 3n ceea ce faci* ?n ce m/sur/ ta$ente$e ta$e se reg/sesc 3n ceea ce faci acum2 'ac rspunsul tu este Hin mic msur+, probabil nu e:ti pe drumul cel bun :i tu simi acest lucru! lipse:te ceva! 'ac rspunsul tu este Hin oarecare msur+, atunci probabil din nou simi c

'ac rspunsul tu este Hin foarte mare msur+ probabil este o activitate care ntradevr i place, care te define:te :i care te repre int!