CARPENTER'S HANDBOOK ‘The present works meant as a supporto those who wish to acquire the skils and crafsmanship of a carpenters job. I is writen in an accessible language and it containe a rch iuetratve stuff (386 figures, 11 tables 5 sketches). “The work includes: a classification of carpenity works. the materials and the equipment necessary for these works; wood processing, usage and ‘maintenance of cuting and Rewing tools and utensis: woosoiing (design ‘and technology principles for joining the wood elements used in carpentry) ‘ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks Used in constructon-manufacturing and assembly. wooden wats. foo, ‘celings and roofs. construction site scaffolds, devices and installations; wood bullangs: general notions on work structure (organisation) and labour technique for th works of carpenty “The work 18 destined to the pupis in specialised professional schools to carpenters and master carpenters, tothe companies which want to {Qualife thee workers for this job, as well a5 to all those interested in domng mall carpentry work themselves. AURELIA PLESEA MANUALUL ULGHERULUI EDITURA TEHNICA Bucuresti, 1998Manualul dulgherut Caitea este scrisd int-un limbay accesibil publicului larg st cuprinde un bogat material iustrativ (figun, planse si tabele). Ea a fost conoenuté pentru a fi de un real ajutor in formerea unei noi generat de iuoréton ‘alificat in aceastd meserie care implica, pe langé alte lucran importante. $i CUERINS © gid deosebitd in ceca ce priveste valonficarea superioard si preures resurselor lemnoase de care dispune fara noastré. Lucrarea se adreseaz4 levior din scolie profesionale si liceele de specialitate. muncitorior = ‘maisinior duigheri, firmelor care doresc sé-si formeze muncton caitficai in 2oest domentu, precum 5} tuturor celor care doresc sa execute singur! mic! lucran de dulghere. Doresc s& multumese pe aceast cale domnultui profesor Cornel Popa, care mia dat ideea elabordni acestei lucrén $i m-a incurajat pe 4, NOTIUNIINTRODUCTIVE " parcursul intocmiri 6), doamnelor Lucretia Balea si Doina Popa care in-att eal tn curs serent cBri 1.4 Rolut clasiicarea constructor " 412 Clasitcarea lucranioe de dulghene 3 AUTORUL 2, MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE OULGHERIE 6 2.1, Material lernoase 4 2.41. Sudiul emnuiul 5 2.12. Sonimante de lem floste fn Gonstact 213. Coneevaeay depocttea anna 3s 22 Metals 7 233 Alte materiale folosite in tucranle de dulghere 33 2311 Adezw 33 232 Watenale de fivsare 38 3. INSTRUMENTE, UNELTE, MASINI ${INSTALATH PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE, a 3.1 Instrumente 3.1.4 hstrumente penta masurare 3.12 hstumente penta trasat 3.1.3. strumente pentru venicat 32 Uneltefloste in duigheris, 3.2 1 Unelte pent ccpit 3.22 Unette pani tdiat 3.23 Unelte pentu endelut 3.24 Unete pen zu 325 Unelle pentru datut 3.26 Unolle pentru gaunt 327 Unete pent pitt 32.8 Unette pentru tut ¢ cos cure 3.2.9 Unelte pentru ingurebat g bulonat 3.3. Maginifoloste in culghene 33'1 Magin' pert tat 3.3.2 Magin de aneiit 3.3.3 Magin de frezat 3.3.4 Magi de burghiat 1 scobt 3.35 Magi porabie8 Menuaiul digheeutu Cupsins 9 4. PRELUCRAREA LEMNULU! PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE 5 8.13 Spain verieale 145, 82. Spires Zaurior 148 4 Operapi pregattoare 59 8.3. Condi de caitate peru spe 149 371. Sonarea 53 8.8. Dementarea spnjrinior 150 4.12. Masuraree preseior. 80 413 Trasarea pleselor 50 9. COFRAJE UTILIZATE IN CONSTRUCT 151 4.14. Ventoarea pieseter. 31 4.2. Operapi de prelucrare manuaid, 62 9.1. Caracteristci generate 15 42.1 Cioptves e2 92 Clasitcarea catajetor 182 422 Tairea 38 193. Drmersionarea cotracior 153, 42.3 Ringelueca 6 8.4. Elemente componente ale coraelor 154 42.4 Rezucco 3 9.4.3 Material ubizate la alesturea cofaieior 154 425 Daturea 38 9.42 Modularea dimensicnalé a constructor industiale pent 426 Gaunrea, 1 folosiea cottajelor unvcate de inventar 155 42.7 Parea nD 9.4.3 Descnerea elementelor de cotta 155, 42. Batorea 51 scoateraa cueior n 95. Descrerea principale tinue cotrale. 163 4.2.9. Montarea gi cemontarea gurubutior n 951 Cotrge tre 163 43 Operati de prelutrare mecanizats 2 9.5.2 Cotrae demantabile 175 953 Cofraje mobile 187 5, INTRETINEREA $1 EXPLOATAREA UNELTELOR §1 SCULELOR TAIETOARE PENTRU 954 Cofaje speciale 197 PRELUCRAREA LEMNULU! 74 98, Confecjonarea corrajelor 188 9.81 Crea planurlor de cota lintocmrea Schifter 198 5.1 lotretinerea unetelor s sculeor. 362 Alegerea matoialelor 203 1.1 Intralinerea ferdstrulu incordat 9.8 3 Confectonarea elementeiorcofajului 204 12 Tnvregnerea cat 9.64 Marcarea elementeior cofajul 2 13 frvraineres indelelor 9.8 Condit de caltate pentru elementele cofajuti 2m 14 lnvetnerea burgncior 197. Asamblarea si montarea cofajelor 2 1.5 ietrepreres sculelortaletoare ale magi 97.1 Asamblarea 9 montarea cofaelr fixe 212 xpleaterea eculeorietoare 97:2 Asamblarea si mortarea cofraieior demoniabile 21a 2, Sxplosiarea pénzslor pangic’ 9.7.3 Presciptitehnice pentru monterea cofraeler 218 5.2. Exploatarea pancelor create 7 98. Decofarea. 216 32.3 Sxpiomtarsa frezecr s burghieicr 2 199. Manpularea, anspor conservarea elementolor de cara 218 6. IMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE IN DULGHERIE 3 10, PERETI DIN LEMN, 220 6.1, Ciashicates imbindelor Guigherest at 102. Alcétarea perebior cn tema 221 8.2. Exemple de imbindn dulgherest a 103 Realzarea perejior dn lem 224 82.1 lnnedi Be 10.4. Conditi de caitate pent perei din lem, 231 522 Soldarzan 235 8.2.3, Nodur (sav intaine) 101 11, PLANSEE, TAVANE $1 PARDOSEL DIN LEMN. 22 7. TEHNOLOGIA IMBINARN LEMNULU! 420 11.3. Plangee 2a 112 Tavane 236 74 Trasarea 11.3. Pardosel 240 72 Gxecutarea titular 11.3.1, Realzarea pardosetior 243 72, Preverarea manuala 11.4. Condi de caltate pent plangee 248 722 Prelusratea mecanactd 7.3, Abamolarea g: cancolarea imbedrios 12. ACOPERISUR! OIN LEMN, 249 8, SPRWJINIREA SAPATURILOR SI A ZIDURILOR 38 121, Alcaturea acoperigusior 282 121.1. Saipante 252 8.1. Sonjnitea sépStunior 1212 leveiton 258 B11 Genera 1273 Elemente ausitare 258 250 3.2. Sorin orzo 124 Cord de caltate pent acopengun40 Manuatul duigherulut 13, SCHELE 131 Schele confectonate pe santer 132. Senele de inventar(pretabneata) 133. Condit de catate pentru scnele 134 Intrepnerea gi aepoztarea scnelelor 14, DISPOZITIVE S| INSTALATI FOLOSITE PE SANTIER 14.1 Mese gi Bancuri de cru 442. Cut pentru cepoztarea materiale. 143 Yamnte 144 Ate dispaciive 5 nstaia 18. CONSTRUCT DIN LEMN 15.1. Tipur de construct cn iermn 15.2. Condit de caltate pentru construct dn lama 16, PRINCIPIILE PROIECTARH IMBINARILOR DIN LEMN 16.1. Dimensiun, abater tolerenie 18.2. Austae 1653 Slabifes s alegerea caselor ce precine: 15.4 Precizia forme geometice 16 Tensiuns in moinénie cin wemn 47. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE DULGHERIE 17.1, Procesut de procucl in construct 17.2. Subdwaziunte procesulltennologic 17.3. Organizarea oroducte' 17-4, Grganizarea munci 171. Formele da organzare a muncs 7.42. Structure tmpulusde tues 17.453 Organizarea ocslu de munca 17.44 Metoge de organzare @ munci 1745, Fige tennclogice 48, TEHNICA SECURITATH MUNCH BIBLIOGRAFIE PLANSE 263 268 285 256 270 270 art 272 are NOTIUNI INTRODUCTIVE Dulgheria reprezinté ansamblul lucrdrilor de executie a lemnariel Pentru constructi (in special ia cladi) 1.1. Rolul gi clasificarea constructiilor Constiuctilé sunt destinate asigurari unor conditi optime pentru adapostirea si destasurarea vieti $i activitat umane. Conceptia, alcatuirea $i Modul de executie sunt determinate de urmatoril factori: omul, care necesita anumite conditii de temperaturd, umiditate, luming, igiend etc: activitatea omeneasca rentru care este destinalé constructia: natura, care exercita supra constructilor actiuni variabile (biologice, fizice, chimice. mecanice). Constructile se pot clasifica in functie de criterille prezentate mai jos @. Dupé destinatie, exist urmatoarele tipur: cladirile, care pot fi civile (de locuit, publice si administrative, socio-culturale), industriale (cladiri de Productie sau pentru deservirea productiei), agrozootehnice (constructi legu- micole. pentru adapostirea animalelor, pentru produse agricole), constructille ingineresti. care cuprind toate consiructile ce nu se pct incadra la cladiri {¢rumuri gi poduri. tuneluri, constructii hidrotehnice, coguri de fum, turnuri canaie, conduct de apa, gaze etc.) Dua caiiate. exsta tre! categorii de construct: cu cerinte ridicate, cu cerinte medii, cu dorinte obignuite. Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenté a constructe’. de durabiltatea ei, precum gi de cerintele de exploatare12 Manual dulgheruut c. Dupai structura de rezistenté, se intalnesc 1 cmim. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bustenii afectali (pare defectul de fibra inclinata). Labartarea trunchiului (fig. 5) consta in ingrogarea pronuntata a bazei trunchiului. Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inctinata. Defectul se masoara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului D si diametrul d masurat la Tnaitimea de un metru, Ovalitatea (fig. 6) se considera defect doar cand este pronuntata Inelele anuale au tatimi diferite si, deci, comportarea lemnului este diferita in cazul utiizarilor practice. Ovalitatea se masoara prin diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (Dd), impartita la marimea axei mari O. rezultatul exprimandu-se in procente. Canelura (fig. 7) const in valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. Piesele debitate din bustenii cu caneluri prezinta fibra inciinata, Tnfurcirea trunchiului (fig. 8) apare atunci cnd trunchiul se ramifica in doud sau mai multe parti. Ea se exprima prin distantele, in metri. de la capatul gros al trunchiulu! pana la locul infurcini. Lemnu! din aceasté zon& are structurd neregulata, inimi concrescute si coaja infundata Defectele de structura ale lemnului sunt: neregularitatea latimit inelelor anuale; fibra creata, fibra incdlcité: fibra inciinata; lemnul de compresiune: excentrictatea: inima concrescutd $i coaja infundaté. Aceste defecte sunt vizibile, de obicei, dupa debitarea bustenilor. Lemnul de compresi- une (fig. 9) apare in special fa rginoase si consta in ingro~ garea puternicd a lemnului tarziu din inelele anuale. care pprimegte 0 culoare rosie-bru- RA inchisd. Arbon cu acest Fig. Infurciea tunchiul Materiale pent uerarle de duigherie defect au forma ovald, cu inima excentic, Stuuctura, compozitia che micd $i propretatie lemnului de compresiune diferd mut de cele ale femnuiui nomal, iar piesele confec- tionate din azest lemn se deformeaza putemic gi uneon erapa dupa uscare " Neregulantatea inelelor anua- Jo. in acest caz, inelele anuale au latin difente, Cu eat nereguiartatea inelelor anusle e mai accentuata. cu atat lemmul e mal neomogen $1 se comporta afer Fibra cresta (fg. 10) apare mai des a foioase (pattn, frasin etc) $1 const in devierea elementelor ana tomice dupa lini ondulate. Aceast® pariculantate se consider’ defect doar pentru ca este 0 abatere de la cregterea nctmala, creapla. In timp ce unele proprietai mecanice sunt mai bune. Pakinul cret este chiar foarte cdutat pent furnite estetice si fabricarea instrumentelor muzicale Fibra ineinaté (ig. 11). In acest caz, tbrele gi inelele anuale Sunt deviate de la axa longitudinala a afborelui. Acest defect se masoara fr raportl dntre deverea fixeer ff Ge lao lnie paralela cu axa piese, Fig. 10. Fibra creat Si lungimea de referinta considerata Hi [find exprimat in mm. Fibra incinata apare in cazul bustenitor cu curbura insabiere, ldtdrtare, conicitate sau in ‘cazul tier peselor din temn far& defecte. dar dupa un plan inclinat faté de directa fibrerior. Acest defect micgoreaza rezistentele mecanice ale lemnului si ingreuneaza prelucrarea lui, suprafetele find mai aspre si mai greu de firisat Fibra résucité (fig. 12) consta in devierea elcoidala a ‘ibreior lemnuut in jurul axe’ trunchiului gi se recunoaste ugor dupa crapaturile care insotesc acest defect. Lemnul cu fibra résucita este de calitate inferioara, se despicd gi se prelucreaza creu. ia piesele se deformeaza puternic Fig. 11, Fibra inchnata Fig 12.1 ‘suci 1920 Manualul dulgherutat Fig. 13. Excentrictatea. Fig, 14.Coaja infundat, ‘Fig. 15. rima concrescuts Fibra incalcité apare in general la foioase (anin, mesteacdn, cires. ‘uc etc.) gi consta in devierea locaia a fibrelor. Fibra incalcita este prezenta mai ales in portiuni cu umfiaturi pe trunchi. Zonele de lemn cu acest defect ‘se prelucreaza greu, rezuitand suprafete aspre chiar si dupa rindeluire. si se finiseaza greu Excentricitatea (fig. 13) consta in devierea lateralis a maduvei fata de axa trunchiului, Acest defect este insotit de ovalitatea si nereguiaritatea {atimi inelelor anuale. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuté. se deformeaza si crapa mai usor. Coaja Infundatd (fig. 14) desemneaz8 situatia in care coaja patrunde in ciindrul lemnos. Inima concrescutd (fig. 15) apare in cazul cresterii impreuna a dous ‘sau mai multe tulpini (trunchiul are o forma ovala neregulata). La arbori dezvoltati normal, inima concrescuta apare in zona de infurcire a tulpinii $i & insotta foarte des de coaja infundata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeazd putemic si se prelucreaza greu. ‘Nodurile sunt cele mai rdspéndite defecte gi apar pe trunchiul oricaruii arbore, fiind restun de craci inglobate in masa lemnului.. Nodurile sunt considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietati diferte si duntate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. Din acest motiv, nodurile creeaza dificultat fa prelucrare iar rezistentele lor mecanice sunt scazute. Raginoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. Arborii din p&dure au noduni mai putine $i mai ici decat cei crescuti izolat. Dup& gradul de aderenta la lemnul din yur, existé urmatoarele tipuri de noduri (fig. 16): nodun concrescute, noduri partial concrescute, noduni cazatoare (nu sunt legate de masa lemnoasa). Dupa gradul de stinatate, se deosebesc: noduri sdnatoase, noduri vicioase (partial putrezite), noduri putrede, noduri negre, noduri crépate. Dupa forma lor se isting: noduni rotunde, noduri ovale, noduri alungite. Oupa pozitia lor in piesé, acestea se impart in: nodur pe fata, noduri pe cant, noduri pe muchie. noduri longitudinale. noduri transversale. noduri strépungatoare si noduri nestrapungatoare. Oupa geyparea lor pe piesa, se intdinesc. nodur izolate rand duible (nocturi mustats") si noduri grupate (in culb’) Matenale periry ucririe de dulgnerie 24 chases Desir Mice cea Crapaturile pot aparea ia arbor in picioare sau la arborii dobo- rat. Principalele crépaturi care aparla | | arborii in picioare sunt: gelivura, care ‘apare mai ces la foioase datorita ge- ‘ului $i poate fi inchis sau deschisa (fig. 17,2); rulura (fg. 17,0), care con- { a sta in desprinderea fesutului lemnos Sel febrecarnaad oo molid, brad, castan, ulm. Ea poate fi ma secte, Datorita faptului cd lemnul Coloratiile anormale si_alterati ri capers ‘si alteratiile sunt datorate bacterilor sau b Fig. 16. Aderenta node: anod conerescut b~ ned czar Fig 17. Crdpatun care aparia arbor 2 gelwura (1 deschisa. 2 inchs). — rubra (1 ~partaté: 2 ~ completa): 0 - dametrul wunchiu 4 doamett rata7 Manuatul dulgherult Coloratila anormale sunt provocate de bacterii sau ciuperci si pot cuprinde intreaga masa a lemnului sau doar anumite zone. Lemnul cu acest defect nu prezinta modificari importante in cea ce priveste rezistenta, modficdndu-se doar aspectul lui, Dintre coloratile anormale menfonam: albastreala (apare mai ales vara, in alburnul raginoaselar si mai ales la pin, dar gi la unele foioase albe - planga |); duramenut fals (apare la specie fad duramen, mai ales la fag - planga Il) incinderea (apare sub forma de pete Sav benz) si lunura (consté in aparitia unui inel anual cu proprietatile si @uicareaalbumului in zona duramenuiui, provocénd neomogenitatea acestuia - planga Il) ‘Ateratife sunt _cauzate {de ciupercile xlofage, iar apari- tia lor duce la schimberea culori 1 propdetitior lemnului. Cele mai réspandite alterafi sunt ~ rascoacerea (fig. 18), ‘care apare mai ales vara, la fo- ioasele afectate de incindere emnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albi- cioase delimitate de init negri- cioase), prezinta un Inceput de putregai; ~ putregaiul, care apare tot datorité ciupercitor xilofage. dar in len au loc modificari insemnate ale culoti, structuni si proprietor fizico- mecanice, lemmul devenind sf8rémicios; existé putregai brun (ciupercile distrug ceiuloza din fern) gi putregai alb (ciupercile distrug lignina din lem = mucegaiul apare la suprafata lemnului umed si neaersit, sub forma de praf fin, verde-cenusiu Fig. 18, RAscoacerea, 2.4.1.3. Proprietatile lemnului. Lemnul are proprietafi foarte variate, care se pot clastica in felul urmator- proprietat fizice (densitatea, umicitatea, Umflarea si contragerea, culcarea, mirosul gi textuta); proprietat! termi (conductivitatea, caldura specifica, difuzivitatea termica si puterea caloric8); proprietati electrice si magnetice (rezistenta electrica), proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor. amortizarea sunetelor, absorbtia sonora sau fonicé $i rezonanta lemnului): proprietati mecanice (elasticitatea, plastictatea; duritatea, rezistenta la tractiune, compresiune $i incovoiere Staticd sau dinamicd, forfecarea si despicarea); proprietati tehnologice (uzura, rezistenta la smulgerea cuielor si guruburilor, durabilitatea lemnulul) Proprietatile fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare, Densitatea lemnului este raportu dintre masa m gi volumul aparent al lemnului Vy (se numeste volum aparent deoarece lemnul are si goluri in structura sa). Densitatea este important at&t pentru transport, cat si pentru Utiizarea $1 prelucrarea lemnului, Deoarece densitatea este influentata mult Materite pentru ora de dughene 23 de umiditatea lemnului, trebuie precizata, printr-un indice, si umiditatea lemnului in momentul determingri masei si volumuli, In practica se folosec urmatoarele densitat ~ densitatea aparenta a lemnului absolut uscat 74; aceasta se folo- segte pentru compararea densitatior anumitor speci; specie noastre au densitate aparentd cuprinsa intre 300 si 990 kgim*, — densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare ry: = densitatea conventionala r., care arata cantitatea de masa lemnoa- ‘4 absolu! uscaté pe care o contine un metru cub de lernn verde. Aceste densititi se calculeaza cu formulele mo fn care: mo este masa lemnului in stare absolut uscat& (U = 0%), in kg; m,—masa lemnului la umicitatea U, in kg; V, ~ volumul lemnului fa umidi- _ U, ine; Vs — volumul maxim al lemnului la umiditatea de saturate a ei, In Umiditatea lemnutui reprezinta canttatea de ap pe care 0 contine lemnul si se simbolzeazd cu U. Umiditatea se poate masura cu aparatul electric prezentat in figura 19. Fig. 19 Aparat electric pentru masurarea ums lem 1 cabiu de legaturd la retea: 2 ~ Inirerupator. 3 ~ galvanometru ‘4 potentiometry, 5~ comtaor; 6 buton de grosine, 7 buton eu a¢ incicator, 8 - scalé de umidtate: 9- buton de masurare; 10 ~ electro 11 conductor do logit24 Manyalul dugherulut In practicd se folosesc urmatoarele umiditat — umiditatea absoluta a lemnului U, care se calculeaza cu formula fia 0,490 1%); ‘ — umicitatea relativa, care se calculeaz’ cu formula u, = = 400% a Tn lemn, apa se poate gsi in perefi celular in acest caz, ea se numeste apd legald. Cand toate golurile din pereti celulari sunt pline cu apa ‘se atinge umiditatea de saturatio a fibrei (Us). Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru leminul din trunchi gi diferd de la specie la specie. ‘Apa iegata influenteaza toate proprietale lemnului: prin cresterea ei de la 0% la Uy, lemnul se umfié $i multe din valorile care caracterizeaza pro- prietatle lui scad. ‘Apa care se gaseste in golurile celulelor (lumen) si in spatile libere dintre acestea se numeste apé liber’. Aceasta apa se elimina mai ugor din lemn gi nu influenteazé proprietatile acestuia. In cazul in care toate golurile i spafile celulare sunt pine cu ap, se atinge umiditatea maxima (Une.) umita si umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibret Us) Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosferd, aceasta patrunzénd in peretii celulari sub forma de apa legatd), el igi modificd umiditatea absorbind sau cedand apa in functie de umicitatea relativa a aerului (5) si de temperaturé (t), ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (U). Din aceasta cauza, este nevesara eliminarea apei din lemn prin uscare (natural sau articiala) pand la umiditatea corespunzatoare conditilor de utiizare a lemnului respectiv. in funcie de umiditate, lemnul se poate clasifica astfel: — femn verde (U > 30%); —lemnn zvantat (U = 24-30%); = lemn semiuscat (U = 18-24%), —lemn uscat (U < 18%) = lemn anhidru (U = 0%). Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite produse sunt ~ obiecte de interior (mobil, parchet ete.) ~ferestre, usi exterioare. 10-13%; ~ obiecte in aer liber 12-15%, = lemn in pivnité U= 19-20%. Contragerea si umflarea lemnului, Datorité cresterit continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se umfia. Cénd confinutul de apa legatd scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage, micgorandu-si di- mensiunile. Este important de retinut faptul ca proprietatea lemnului dea se 812%; ile pen luce de dulgherio 25 umfla gi contrage se manifest’ doar jn domeniul ape’ legate (apei higros- copice), deci pana la atingerea Umiditatii Uy Peste aceasta limita, onicata apa absoarbe sau cedeaz’ femnul, nu se mai produc modificart ale dimensiunilor acestuia, Contragerea si umflarea va- riaza in funcfie de zona de lemn din care provine piesa (fig. 20); din (ra NUD a 7) manifesta ‘dfertt de lao specie '” “shee sone se tagesnaa * Pearse ee eau epee nea ie SS Tabotul 1 Valorite contrageri pieselor la diferte speci Contragerea total, In procente Contragerea pentru variatia = p midi de 15. In procente | SPP Trengiuct | rads, tangents [voiumicd| radial |tangenta, |vowmea rala.a; | a, a a | aa an aw [Bras or [38 [ 77 | 18 | 019 | 026 | 020 Mois os | 37 | 76 | 1s | ow | 02 | ox Fag os | 88 | te 780 | 0719 | 930 | 060 Steyr [oa [4s [as | ras | 015 | 029 | 048 Camen | 05 | 68 | 118 | 196 | 022 | 038 | 055 Ter oa Joss [or | ws | oi | 030 | ose Nu. os [sa | 75 | 136 | 018 | 025 | 045 Contragerea si umflarea se mai numesc, in practica, si jocu! lemnului, constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in constructii fabricarea mobilei etc. Culoarea lemnutui variaza in functie de specie, de la alb la negru, Ea ne poate de indicatii si asupra gradului de sanatate a lemnului, Lemnul sanatos are culoarea distincta, uniforma si, dacd e proaspat taiat, mai putemica. Prezenta petelor arata ca lemnul nu e sanatos (vez coloralile gi26 Manuyalul dugherului alteratile) in functie de culoare, se poate face urmatoarea clasificare a lemnuiui = Jemn alb-¢atbur molid, brad, paltin, jugastru, alburn de sale alba etc; alburn de frasin gi cer; tei, par, aibumn de ulm de munte; carpen, plop tremurator, alourn de nuc; duramen de pin negru; tlm, frasin, duramen de castan; —lemn alb-gaibui-roz. = lemn alb-galbui-rogcat. = lemn alb-cenusiu . —lemn gatbui-brun = lemn brun deschis. = lemn brun gaibul duramen de stejar, gorun; = lemn brun-roz duramen de dugias, fern brun-rogietic. tis, durameen de tarice, inima rosie a fag; = lemn brun-verzui duramen de salcam, ~lemn rosiatie-brun. cites, plop alb. duramen de pin, patan: = lemn cenusiu-albicios duramen de nue si de plop negru; —lemn verde-brun guiac etc.: — lemn violet-rosiatc. palisandru (exotic) ~lemn negru.. abanos (exotic) Mirosul leminului se datoreaz’ componentilor chimici secundari $i \olati ai leminutui (rigini, substanje tanante etc). Mirosul este mai puteric la Jemnul verde sau proaspat tdiat. Unele specii au miros mai putemic, altele ~ foarte slab Textura lemnului reprezint’ aspectul structurii lemnului i este deter- rminata de marimea si modul de agezare a elementelor anatomice. Poate fi fina (uniforma), de exemplu la tis, plop, mesteacan etc., sau grosiers (neuniforma), de exemplu la stejar, frasin, salcam, ulm etc. Proprietiile termice se referd ia modul de comportare a lemnului fatd de caldura Conductivitatea termica este proprietatea unui corp de a conduce caldura. In cazul lemnului, conductivitatea termica este influentata de densitate (conductivitatea se mareste odatd cu cresterea acestela, deci lemnul greu conduce mai bine cdldura), de umiditate (conductivitatea creste direct proportional cu cresterea umiditati) si de temperatura (la temperaturi mai ridicate, conductvitatea creste). in comparatie cu alte materiale, conduc- tivtatea termicd a leminului este redusa. Datorta acestei proprietai, lemnut (mai ales cel uso) $i materialele pe baza de lemn se pot folosi in construct ‘ca materiale de izolare termica ‘Céldura specifica reprezinta cantitatea de caldur’ necesara pentru ridicarea temperaturi unui kilogram de lemn cu 1°C. Caldura specifics a fernului este mult mai mare in raport cu a altor materiale, Deci, la o cantitate de caldura data, ienvvul va atinge 0 temperatura mai mic& decat alte materiale 27 Difuzivitatea termicd reprezintS viteza cu care lemnul igi ridic& temperatura sub actiunea caldurii. Lemnul uscat se incalzeste mai repede decat lemnu umed. Puterea caloricé reprezinté cantitatea de calduré degajaté de un kilogram de lemn, in timpul arderit, Ea scade odata cu cresterea umiditati Proprietatile electrice si magnetice ale lemnului sunt enumerate in continuare Rezistonta electrics este capacitatea lemnului de a se opune la trecerea curentulsi electric. Ea este influentaté cel mai tare de umiditate, lemnul absolut uscat fiind bun izolator (are rezistenta electric& mare), iar lemnui umed find bun conducator de electricitate (cu cresterea umiditati, scade rezistenta electric) Rezistenta magreticé. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza Proprietajile acustice ale lemnului vor fi enumerate mai jos. Viteza de propagare a sunetului variaza foarte mul, chiar i in cadrul aceleiasi speci. Comparativ cu alte materiale, chiar cu densitat! mai mari Jemnul conduce mult mai bine sunetul. Datorité acestei proprietati, leminul este folosit a confectionarea instrumentelor muzicale Amartizarea sunetului este 0 proprietate foarte importanté la alegerea Jemnuiui pentru instrumentele muzicale Absorbtia sonord este capacitatea lemnului de a absorbi o parte din energia sonora Ea este mai buna la lemnul cu densitate mai mare, la lerinul cu suprafete neregulate sau la lemnut neomogen. De asemenea, absorbtia sonora creste odata cu cresterea grosimii materialuiui lemnos. Aceast& proprietate ofera posibiltatea folosiri materialelor lemnoase la c&ptusirea salilor de concerte, spectacole, conferinte etc. lzolerea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celealte materiale lemnoase ii sunt superioare din acest punct de vedere, Rezonanta lemnului este capactatea lemnului de a ampifica sunetele (datorita acestei proprietati, lemnul este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicaie). Proprietaile mecanice sunt legate de capacttatea lemnul ‘opune fortelor exterioare care vor s&-| rup, s&-i schimbe forma sau sa patrunda in masa lui, Proprietatle mecanice variaza in functie de mult factor $i sunt prezentate in continuare. Elasticitatea lemnului variazd de la specie la specie Specile cu elasticitate mai mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea manerelor ce instrumente etc. (d2 exemplu frasinul, hicor si altele) Plasticitatea lemnutui este 0 proprietate care poate fi imbunatatité prin tratamente speciale de plastifere, putandu-se apoi confectiona piese cu forme curbe. Cel mat bun pentru curbare este fagul, apoi urmeaza ulmul, frasinul, stojarul. Lemnul tanar acte mai ugor de curbat28 Manuatul duigheruiu Rezistenta la tractiune reprezinté opunerea lemnului la forte care tind sé1 alungeasc’, Cea mai bund rezistenfa la tractine o are lemnul de ‘ginoase, urmeaza apoi lemnul de foioase moi, iar cea mai slaba rezistent& la tractiune o are lemnul de foioase tari Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnuli la fortele care tind ‘881 comprime, paralele sau perpendiculare pe fibre. Rezistenfa la compre- siune paraleld cu fibrele este important pentru lemnul cu lungime mic& si rmijlocie (folosind la schele, la fein de mind, ta piloti de poduri etc.). Ea este mai slaba decat rezistenta la compresiunea perpendiculard pe fibre. Compre- siunea perpendiculara pe fibre se intalneste, in practica, la imbinarile din construct. Dintre specile cu rezistent& bund la compresiune mentionam (in ordine descrescateare): carpenul, frasinul, fagul, stejarul, ulmul, laricele, bradul, moldul et. Rezistenta fa incovoiere static raspunde unei solicitéri care apare des la lemnul folosit in construct. Rezistenja la incovoierea static este infiu- entata de muiti factor, dintre care defectele prezente in lemn au rol impor- tant. Cateva specii cu rezistent& buna la incovoiere sunt (in ordine descres- catoare): carpenul, fagul,frasinul,stejarul, duglasul, bradul, molidul etc, Rezistenfa la incovoiere dinamic& (la 0c) se mai numeste $i reztienta. In acest caz, forta se aplicd bruse. Specile cu rezistent& buna la 0c se mai numesc gi tenace (reziliente). Dintre acestea mentionam: frasinul, olidul. bradul. Lemnul tenace se folosegte la elementele de construct supuse la gocuri i vibrati (avioane, articole sportive, cozi pentru unelte etc.) Lemnul cu rezistenté scazutd la goc se numeste fragil. Astfel de specii sunt rasinoasele, piopul, castanul Rezistenta la fortecare corespunde solictari la forfecare care apare in multe utilizéri ale lemnului, mai ales in constructi, Aceasta rezistenta variaz mult in functie de planul de forfecare, specie, umiditate, temperatura, defecte etc. Rezistenta la despicare este o proprietate caracteristicd a unor mate- fiale fibroase cum este si lemnul. Ea este importanta la asamblarea ele- mentelor de constructie cu buloane, guruburi, cuie etc. Dintre toate carac- teristicle mecanice ale lemnului, aceasta este cea mai bund, Duntatea lemnului este proprietatea de a rezista la patrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. In functie de aceast proprietate, lemnele se pot clasifica in .tari* si mo". Lemnul are duritatea maxima in sectiunea transversala. Proprietatile tehnologice ale lemnului vor fi prezentate, pe scurt, In cole ce urmeaza. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorité frecdrii cu corpuri mai dure (strvire, macinare, desprindere). In constructi, lemnul e supus actiunii de uzurd, mai ales in cazul confectionari parchetelor, dusumelelor, scarilor etc. in functie de aceasta proprietate, lemnul se poate clasifica asttel: foarte rezistent (salcdm); rezistent (stejar, carpen, fag, nuc, frasin): putin rezistent (brad, palin, ulm, salcie alba); foarte putin rezistent (moi, tei. plop) Matoviate pentru lucratile de dulgherie 29 Rezstonta la smulgerea culelor si suruburilor este foarte importanta deoarece asamblarea prin cue si suruburi este foarte des folosita in practica Jn report <1. pozitia cuiulu faté de duirectia fibrelor, s-a constatat ca rezis- tenta este maxima in cazul in care cuele se introduc tangential in lemn si minima cénd cuiele se invodue paralel cu fibrele Durebiltatea femnului (rinicia) este capacitatea lemnului de 2-5) astra in timp insusinie naturale la actunea factorior de distrugere (fzic! biologici. crimici). Cele mai durabie (trainice) speci sunt cele care contin substante tanante sau cele cu multé rdgind, Deoarece aceste substante se gases mai mult in duramen, rezulta c& acesta @ mai tainic decat alournul Cea mai mare durabiltate 0 are lerinul pastrat in aer liber, in contact cu solul sav partia! ingropat in pamant in functie de durabiltate, lemnul se poate closiica ast‘: lemn foarte durabi (stejar, castan, salem, tis8, ulm. duglas. pin), lemn durabil (mold, brad, frasin) si lem putin durabil (plop, tei. carpen mesteacan, salce, paltin, anin). Pentru a mari durabiitatea, lemnului i se Pot aplica dferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu aiferte substante peliculogene (lacuri, emailur, vopsele) 2.1.2. Sortimente de lemn folosite in constructii Lemnut rotund (fig. 21) se obtine prin doborarea arborior in exploatanle forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. El poate fi cojt sau necojt, Busieni de réginoase se decojesc imediat dupa doborare, deoarece altfe! sunt predispus| la atacul cugercilor s\ insectelor slofage. Exist’ umatoarele sorimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul 2) = bustenii, cu diametrul cel mai mare, de minimum 20 em: ~ bilele. care sunt varfuri sau trunchiun cu urmatoarele dimensiuni L=6-9m, d= 12-16 em, 0 < 20 cm: sunt folosite la schele, egafodaje etc manelele. ou L = 36 m: d2 8-11 am: sunt folosite la sprit. schele etc ~ prajinile, cu L = 26-4 m, d= 4-7 cm: se folosesc ca $1 manelele = pilcti, cu L = 3-15 m gi diametrul la jumatatea lungimii cuprins inte 20 si 40 om: se folosesc la fundati, diguri, podur. Fig. 21 Lema rotuna, Fig. 22. CopitursMateriale penta lucrdrle de dulgherie Ed 30 Manuatul igheplu Tabetul 2 Dimensiunite de fasonare a lemnului rotund pentru construct Sentmmentl de [Oiemetnd la capa Lana lemn rotund (G8 cai), Be 1216 ram Manele Bit 2am Pra a7 2260 4, a Fig 23 Cheresica ~ Fg. 24 Derumea pleaser de cretestea dip orate de lemente componente reluerare acantation : tulad 2 cont 2—capat, a cherestoa bul b= cherestea serbia: © cherestea Fo mushe, 5—tegitrd eth. Fig 25. Sortmente de cherestea, dupa forma geometicd 3 “sectums transversal’ alemn semicouund diem slene; ¢-gringd cu dou fejer d—gringa cu Wei fete. 2 — grinda cu pairu fete Femargine: 9 letro! Lemnul cioplit sau .cioplitura’ (fig. 22) se obtine prin cioplirea emnului rotund, rezultand grinzt cu fete netede si muchii tesite sau ascutite Lemnul ciopltt se foloseste mult la constructi rurale, poduri. traverse. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferastraielor panglica sau’ ferastraielor circulare, gi are cel putin c fala neteda Cheresteaua livaté gantie- relor de constructi se poate clasifica dupa urmatoarele crite a) dupa specia lemnoasa, existd: cherestea de raginoase (brad. molid, pin etc.); cherestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, pal tin, ulm etc.) cherestea de foioase moi (plop, tei, anin, sale etc.); ) duod gradul de prelucrare 2 canturilor (ig. 24), exista urmatoa- Tele tipuri: cheresteaua tivits, care are ambele canturi prelucrate (daca este fara tesitura pe canturi, ea se umeste ,cherestea tivté curat’), cheresteava semitvtd, care are un singur cant prelucrat; cheresteaua netivita, care are ambele’ canturi neprelucrate (are forma rezultaté din bustean); ) dud forma geometrcg 0° 28-Soimere de tuoi ninco secfiunil transversale (fig. 25), exist a scdndurk, 0 ddop:¢~ marge: d= grind turmatoarele sortimente: lemn’ semi- = sped, nal rotund, sfert, grinzi sau prisme cu doua fete, grinzi sau prisme cu tre fete, grinzi sau prisme cu patru fete, margini, laturoaie; 4) dupa grosime (sau raportul intre grosime gi latime, fig. 26), exist’ urmétoarele sorlimente: scandur’, dulap, margine, grind, inca. rigla, in tabelul 2 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, de foicase sirdsinoase, Tabelul 3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupa raportl dintre lame $i grosime oF Cherestea de foioase Cherestea de Bsinoase produselorde [~Grosimea, | Grosimetatine, | Grosimea, | Grosmetdime, cheresten mm ‘oimen oa min Sipch 20.35, 30152 | 60..nelm | 42, 18.24 | 80.300 0 100..naln Fie 30.100 | ~100..nelm | 2878 108.300] Scandi ‘numaisiejar_| 100.300 | 100..300 | 120.360 Dulaph 20,100 30100 28.96 38.150 Giinzi 20,25,00,40 | 20.40 | 12, 16,24 73, 48 Rigie 20,25 35,120 78.24 35.9532 Manvatul duigherular Tatotul 4 Sortimente de cherestea dupa lungime [""Scnimentr” |___Gherestea de feroase. (Cherestea de riginoase | secnerestea [~~ Gimtele Crests, ‘umtele | Crestere iungimtor on lungimior,m | en Tong T8060 10 [ose 00 erase Saute] 100.170 10 1,002.75 see [subscara "| ~oa5.-0.95 3 0.50..0.95, 3 “scune | 020.025 5 . - = ungi 4.00. 3.00 10 . . Soa 2.40_1.09 5 Woo. 275 | Rigie peste 1,00 70 3.00.60 =] f= 60-90° of=45-60° e b © Fig. 27 Denumiteapleselr de cherestea, in unc de pozifafetlor in report eu inet ana a cherestea radial b~ cherestea semraciald; c— cherestea tangential 2) dupa lungime, exist& urmatoarele sortimente de cherestea: lunga, normals, scurté, subscurtd; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 4 1) dupa poztia piese’ de cherestea in raport cu inelele anuale (fig. 27) cexisté urmatoarele sorlimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale $i fata exterioaré este cuprins Intre 60° si 90°); cherestea semiradiala (unghiui dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este Cuprins intre 45* si 60°); cherestea tangenfialé (unghiul dintre tangenta la inelele anuale gi fala exterioara este cuprins intre O° gi 45°), {9) dupa locul ocupat in sectiunea transversala a bustenilor (fig. 28), exista urmatoarele sortimente: piesa axiala, piese centrale, piese laterale 1 laturoaie, 1h) dupa calitate, lemnul se clasificé in functie de prezenta defectelor (numarul gi marimea lor), precum si in functie de calitatea prelucrari Parchetul (fig.29) este un produs semifabricat din femn, sub forma de lamele paralelipipedice, avand canturi prelucrate astfel incat $8 se poata imbina intre ele. Se foloseste la pardosell gi se fabric& in mai multe sorti- mente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri, Parchetul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag gi stejar, in mai multe va- riante dimensionale Materate pent lucie de dughere 3 Fig. 28, Denumirea plese de cherestea, dupa locul ocupat In secfunea transversal a busteanulu 1+ plesd axial; 2 piese centrale; 3~ plese laterale; ‘¢~ lature, Scandurile rindeluite $i profilate (fig.30) sunt pro- duse semifabricate din lemn, care se folosesc in constructi far8 alte prelucr’ri, Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba gi uluc, fal etc) Scandurile rindeluite se folo- sesc la Gusumela, la placarea peretilor,plafoanelor ete. Furnirele sunt fol sub- ti obtinute prin derularea sau taierea piana 2 bustenitor de diferte speci. Fumirele pot f = estetice, cu desen decorativ gi grosimi de 0,4-1 mm; se obtin prin tiere plané sau derulare excentricd $i se folosesc la acoperirea unor su- prafete de materia! lemnos; = tennice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se obtin prin derulare centrica si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului stratficat sau la aco- Perirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos. Produsele stratificate sunt de mai multe felur, si anume: placa, pa- nel, panouricetulare ete, Placajul (fig. 31,a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu directa fibrelor altemativ perpen- diculara. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni si numere de straturi. Cele ‘mai folosite placaje sunt cele din fag. In lucrarile de construct, placajele se Pot folosi la pardoseli, pereti desparitor, cofraje etc. Placajul prezinta multe avantaje fat de lemn, gi anume: are lStimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce numérul de inadi), are slructura mai omogena decat lemnul masiv,34 Manualul dulgherulat Materiale pent lucrile de duigherie 35 Panourile celulare (fig. 32) sunt alcatuite din 1 Tame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL, avand tn interior un tmiez care poate fi confectionat din diferte materiale. Semifabricate superi- care din lemn. Utiizarea aces- tor sortimente duce la impor- tante economii de cherestea pe gantier, Placle din agchii de femn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea as- cchillor de lemn cu ajutorul unui adeziv $i, apo, presarea la temperaturirdicate, Ele se fa- bricd tn mai multe sortimente i Se pot folosi aga cum rezul- ta din fabricatie sau se pot Fig. 30. Scdndur rindolute¢ profate Tnnobila, Aceste panouri au ur- ~ cular gi luc; bu falls ¢~ profle diverse matoarele avantaje fat de Jemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati, mecanice in toate directile); rezista mai bine la variatile de umiditate din atmosters Plécie din fibre de Jemn (PFL) sunt. panouri fa- bricate din fbre de tern im- Fg 92 Panouceldar erica) Paslite gi incleiate, Ele se fa- 3 aversa rama. 2 montanul ame: 3 adaos Srcdin atte sonore) ate tetas, gama oP Pot avea suprafata emailata, a~panou pentru ug cu tnchiere fir fa melaminatd, furiuité sau im- 5 anou peniu ug, cv nchidere In fal ¢~ pun Fig. 31, Panoun saticate: primati. Aceste panouri se utii- Pie heerene ‘¢= plac b= panel zeaza in construct pentru izolarile termce sau acustice ale planseeior gi peretilor, precum sila ate lucrri are stabiltate dimensionala mai bund; nu crap si are greutate redusa; este (cAptugel inteioare, tencuiell uscate, core etc) estetic gi plicut, Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac), Panelul (fig. 31.5) este un panou din len format dintr-un miez din oo ipl acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. 2.1.3. Conservarea $i depozitarea lemnului Fibrele fumirelor vor fi perpenciculare pe directa fibrelor sipcior din miez. Conservarea lemnului. Le it i ‘Aceste panouiri se pot slefui,furnirul, colora, cul, vopsi te ae i agmnal felon construct rebule conservat Pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici si biologici (atacul ciupercilor36 Manualul dugherut si insectelor xilofage). incendii etc. Acest lucru se poate face prin mai multe metode: “Antiseptizarea, in acest caz, lemnul se impregneaza sau se vopseste cu substante antiseptice, cum ar fi: carbotineum, ulei de creozot, fluorurd de sodiu, sulfat de cupru (piatr’ vanats) etc. Lemnul se mai poate antiseptiza gi prin carbonizare (expunere parfjald la foc). Ignifugarea. Se aplica prin pensulare sau impregnare cu substante ignituge ca: borax, fosfat primar si secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de magneziu etc. Acest lucru se face In scopu! Intarzieri aprinderi lemnuiui sau al transformarii arderi rapide in ardere lent, reducéndu-se astfel pericolul de incendiu Hidrofugerea. Lemnul se acoperé cu substante hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat etc.) pe péirfle expuse intemperilor, pentru a i se redu- ce capacitatea de a absorbi umiitate. Lécuirea sau vopsirea lemnului. Lemnul se poate acoperi cu pelicule de lacuri sau vopsele protectoare, in cel putin dou stratur. Sortarea, uscarea gi depozitarea. Dupa debitarea (croirea) lem- hulu, urmeaza sortarea lui tn functie de dimensiuni gi defecte, marcéndu-se (prin poansonare, stampilare sau vopsire) clasa de calitate pe capetele pieselor. Sistemul de marcare este standardizat Urmeaza apoi uscarea lemnului pe cale natural sau artificiala (in spatii prevazute cu instalatii speciale). Uscarea artificial se poate face in timp mai scurt s1 in toata perioada anului, Uscarea naturala se face in aer liber sau sub soproane, materiatul lemnos stivuindu-se in locuri uscete, pe postamente din lemn sau beton (pentru aerisitea parti inferioare). intre piesele de lermn se agaza sipci (fig. 33) Uscarea naturala prezint& urmétoarele avantaje faté de uscarea atiiciat’: apa din lemn se evapora Incet (deformarile si crépaturile sunt re- duse); se pastreazd culoarea uniforma; este economic. Uscarea naturalé are Fig 39. Modal de stvuire a cherestele: 8 ~cu spats, D~ compact; 1 ~piesé de cherestea: 2.5—sipc de stiaire: ¢~ teane. Materiale pentru lucrarie de dulgherie 7 3 4 Fig. 34, Defecte datorate depoztriincorecte a cherestoe: 4 arcute, 2~ curbare, 3—bombare, ¢~ rasuoie, si urmatoarele dezavantaje: dureaza mult; se poate face doar in lunile mai- ‘septembrie. Din cauza depozitirii incorecte pot aparea urmatoarele defecte (fig. 34): arcure, curbare, bombare, rasucire, crapaturi de uscare $i fisur. 2.2. Metale Produsele metalice utiizate in constructi sunt fabricate din font’, otel si otel special. Fonta, Nu se folosesc piese din fonta ia duigherie. In constructi, fonta se foloseste la instalati, uneite, placi pentru reazeme. - ‘Ofelul In lucrarie de dulgherie se folosesc urmétoarele sortimente ~ ofel at (/= 12-150 mm: g = 5-50 mm; L = 3-12 m); ~ Banda de otel (/ = 20-150 mm; g = 1-4 mm; L = 3-22 m): = platbanda (= 160-600 mm. g = 6-40 mm; L = 3-12 m). ~ ofel profilat (poate avea profile in forma de T, dublu T, U, L, | semi- rotund); ~ otel rotund sau otel beton, avand diametrul cuprins intre § mm si 40 mm; se foloseste pentru armarea betonuiui sau pentru piesele necesare la constructia sarpantet; ~ otel special (deoarece are rezistenta mare. se foloseste la confec. tionarea sculelor necesare in dulgherie). Din ofel se pot confectiona diferte piese. si anume: cuie (fig. 35) de diferite forme si dimensiuni: suruburile necesare pentru asamblare, care pot avea forme si dimensiuni dferte (fg. 36): scoabe de diferte dmensiuni (fg. 37) Zbanturi, bride gi coliere folosite pentru legarea pieselor din lemn (fig. 38).38 Manualu! dulgheruiu! he minim 0 d ’ Be minim 4a | he minim 0,254 . n . 7 a e Fig. 35, Cue utlizate In construct: a-cuie pentru construct, cu tia cilndricd sau patrats pentru montares sind. c~cuie pentru montarea cartonuli asfatat: ‘d~ cule cu doe; ¢—cuie scoabe. Wert (11 Fig. 38, Surubur folosite in construc Fig, 37. Senabe, = gurugur avtofletante (pentru lemn); 'b~ gurubun macanice, ¢~ buloane, ChB ritur, folosite pentru asambiarea tablelor sau a pieselor metalice; sarm& (moale, tare si ghimpata), care se foloseste in diferite sortimente; inele mmetalice (fig. 39), folosite pentru asamblarea elementelor de constructie din emn; impletituri metalice din sarma résucita, utlizate ca armaturi in construct; tabla folosita la invelitorile acoperigurilor gi putand fi neagra sau Zincata, de forma plang, cutata sau ondulata Materiale penta lucrarle de dulgherie 39 Of 8 . c Fig. 38. Piese de ofl peru duighene: ‘9 zbanjuti b- bide: ¢~ collere. Fig. 38. note metalce: 2 ineleneteds, tat; b— ince dinate 2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi Adezivi se folosesc fa incieierea pieselor din lemn. Se pot utiliza ur- métoarele tpuri de adeziv: natural, care sunt de origine animal (lei de ase sau piel gi clei pe bazd de cazeina) sau de origine vegetala (pe baz’ de amidon, cauciuc natural, celuloz8);sintetici, care pot fi adezivi vinci (sub forma de dispersii de tip aracet, crlorom, etc.), adezivi de contact (de tip prenadez, gutioren etc.), adezivi pe baz de ragini fenolice (fenoplac etc.), adezivi pe baz de ragini aminice (ureoformaldehidice, melaminoformalde- hidice) Utlizarea adezivilor sintetici prezinté urmatoarele avantaje fata de a celor natural: au o rezistenta buna la apa gi la actiunea ciupercilor, dau Imbinari rezistente; se prepara mai rapid, sau In unele cazuri se folosesc ca atare; regimurile de incleiere sunt simple. Utlizarea acestor adezivi prezint& Si urmatoarele dezavantaje’ adezivii preparati dupa retete au timp-limita de utlizare; unit adezivi sunt toxii (cei cu fen). 2.4.2. Materiale de finisare Finiserea lemnului se practic din dou’ motive: pentru infrumuse- tarea elementelor confectionate din lemn; pentru protectia materialelor40 ‘Manualul dulgherulat lemnoase impotriva actiunii factorlor atmosferici (umictate, lumina, aer) si impotriva factortor mecanici (uzura, lovitur etc.). Ea incepe dupa ultima operate de prelucrare prin agchiere a materialului lemnos. Se pot utiliza tipurile de materiale de finisare prezentate in osle ce urmeaza, Materiale pentru pregatirea suprafetelor in vederea finiséri Aceste materiale se folosesc in urmatoarele scopuri: pentru curatire (meca- nica, cu adezivi sau chimicd); pentru chituire; pentru slefuire; pentru decolorare si albire; pentru colorare; pentru umplerea porilor (numa in cazul finisani transparente). Materiale tehnologice de finisare propriu-zisa. Pentru finisarea transparent (in acest caz, se scoate in evidenté frumusejea naturala a lemnu- lui si se foiosesc materiale lemnoase cu o valoare estetica ridicatd) se folosesc urmatoarele materiale: grundul transparent, care este primul strat aplicat pe suprafata lemnului, inainte de lScuire sau ceruire, si are compozitia asemanatoare cu a lacurilor lacurile, care pot fi pe baza de uleiuri vegetale (in etc.) raini naturale gi atiiciale (gertac, colofoniu) sau derivati cetulozici (lacuri nitrocelulozice); ceara. Se folosesc foarte mult si lacuri pe bazai de r8- sini sintetice, cum sunt raginile alchidice, poliesterice, poliuretanice etc. Pentru finisarea opacd (aceasta metoda se foloseste pentru materia- lele lemnoase inferioare din punct de vedere estetic) se folosesc urmatoarele materiale: grup&rile opace, care au compoziti aseménstoare cu ale vopse- lelor si se aplicd inainte de vopsire; chiturile, care pot fi sub forma de pasta ssau solide. Chiturile se aplic8 peste grunduri gi fac legatura intre:acestea $i urmatorul strat, care poate fi de vopsea sau email. Emailurile sunt lacuri pigmentate si se fabricd in aceleasi sortimente ca gi lacurile. Vopselele sunt suspensii de pigmenti colorati $i materiale de umpluturd In diferte materiale peliculogene, cum ar fi uleiurile vegetale, raginile, solventi si diluanti Pentru finisarea lemnului in constructi, cele mai folosite lacuri si vopsele sunt cele pe baz de rasini acrlce gi alchidice. Pent finisarea elementelor de construct din lerin de raginoase se foloseste foarte des arderea superficialé a lemnului. In acest caz, suprafata lemnului se arde ugor cu o flaca, obtin&ndu-se un efect estetic deosebit. INSTRUMENTE, UNELTE, MASINI SI INSTALATII PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE 3.1, Instrumente Instrumentete folosite in dulgherie se pot clasifica astfel: instrumente Pentru masurare, instrumente pentru trasat, instrumente pentru verificat. 3.4.1. Instrumente pentru msurare Instrumentele pentru mésurarea lungimilor sunt prevazute cu gradati Si se pot folosi tipurle prezentate in continuare Rulela, care se foloseste pentru masurarea lungimilor. Ea este formata dintr-o cutie metalica sau din mase plastice, de diferte forme, in interiorul c&- feia se gaseste rulatd lama din oel care poate avea lungimi diferite (1m, 2m ‘sau chiar 10-20 m) si este gradata in metn, centimetri, tol (fa. 40) ‘Metrul este format din lamele din lemn sau metal care se pot pia. Poa- te avea lungimi de la 1m la 2m (fig. 41). Rigla metalica se confectioneaza din ofel si este gradata (fig. 42) Subleru! este prevazut cu vernier. Se pot masura cu el dimensiunile liniare, exterioare sau interioare, si diametrele exterioare gi interioare. Suble- rul se confectioneaz in mai multe va- riante (fig. 42) Micremetrele se confectioneaza Pe principiul tansformaii migcari de ro- tatie @ unui gurub micrometric cu pas fin in miscare liriara. Micrometrele se folo- esc pentru masurarea dimensiunilor fin are sia diametrelor exterioare. Exist’ rmicrometre de interior si de exterior. Fig. 40, Rutt42 Manuatul duigheratat Fig. 41, Metru Fig. 42. Rigla metalic fexibilé de masurat L—lungimea: 1 Iatimea: 9 grosimea: L,~lungimea de prindere t\ 2; @ eet Savdaicfus (luacauanetnn] 4 ® . ett FLY 2 Bm Lisalv tetas > 2 b Fig. 43. Subire: 2 ublend de adncime (1 s1 2—tlple cusoruhi, 3~ cursor, 4~depoztiv de avans al ‘cursoruu): b sublerl cu dou perech de cocui it de adénome (1s 2~cocut pentru masurarea dimenstunior interioare; 3~ igld Ingusté subtie pentry masurarea adéncimio. idpstrumente, urelte, masini instalai pentru lucrile de dulgherie 43 Fig. 44 intrumente pentru masurarea unghiuslor 4 echer fx la unghi de 90", 6 echer fh la ungh de 45" (135"): c— echer Fela. rapa fei cu vert 7 semisc 2H fxd 3 ls nobis ‘4—vemer, 5 cispoztv de reglare. 6~rigla mooi Compasul de masurat se foloseste pentru masurarea diametrelor pieselor. Pentru mésurarea unghiurilor se folosesc urmatoarele instrumente = echerele fire (fg. 44,2,2), care pot fi in forma de L, numite ,coltare™ (sunt cele mai utiizate), sau pot fi in unghi de 45° (135°) = echerele reglabile (fig. 44,0), care se fixeaza la unghiul necesar dupa raportor sau gabion; aceste ‘tipuri de echere se pot folosi atat la masurarea unghiurlor, cat sila trasarea si verficarea lor, ~reportoarele, care se folosesc pentru mésurarea_unghiurilor interioare sau exterioare si sunt de mai multe felur, cel mai complex find raportorul cu verniere (fig. 44,0). 3.1.2. Instrumente pentru trasat Traserea se poate face cu creionul duigheresc. cu creta sau prin Zgarierea suprafetei lemnului. Trasarea se poate face prin urmatoarele meto- de: cu sfoara, séma sau ngia in cazul linilot drepte; cu Insemnétorul (fig. 45,8), care se foloseste ia trasarea semnelor perpendiculare pe fibre: cu 2garieciu! (fg 45,b), care se foloseste la trasarea semnelor paraiele cu muchile Pieselor, cu compasu! (fig. 45,c), care se foloseste pentru trasarea cercurlor, cu sabloane pentru trasat (fig. 45.0), din lemn sau metal, care se folosesc pen- tru trasarea cferitelortaietuni ale piesei. Se poate elimina operatia de trasare, economisindu-se astfel timp de Iucru, dac& se utiizeaz sabloane pentru taiat.Manwatul duigheruiut Fig, 45 nstumente pentu trasat a insemndtorul b—2g2necul c- compasul d= gablonul penta trasat. VELBA Fig. 46, Futunul de nvet 3.1.3. Instrumente pentru verificat Se pot utliza umatoarele in- strumente pentru verifica: rig; firul cu plumb (pentru stabilirea verticalitti), ‘cumpéna dulgherului, ta care firul cu plumb este montat pe un cadru; eche- ral dulgherului, 'a care firul cu plumb ‘este montat la un coltar; nivela cu bulé de er (polobocul), folosita pentru sta- bilrea si verificarea orizontaltati_ si verticaltati piesclor, furtunul de nivel, Instrumente, urate, masini sinstalati pentru ucrnie de dugherie 45 care este folosit pentru trasarea si veriicarea nivelului orizontal la 0 distant carecare si este confectionat din cauciuc, cu cate un tub din sticlé la capete (fig. 46) 3.2. Unelte folosite in dulgherie Uneitele sunt folosite de catre dulgheri pentru prelucrarea manual a lemnului, prin cioplire, taiere, netezire, rézuire, daltuire, etc. 3.2.1. Unelte pentru cioplit Uneltele pentru ciopit utiizate sunt: foporu, folosit la cioplirea, despi- carea $i retezarea lemnului; securea (toporigca), care are coada mai scurta i greutate mai mica decat toporul, folosindu-se la fel ca acesta; barda, care are lama lat2 si intoarsa putin intr-o parte, coada scurta gi tig pe o parte, folosindu-se la cioplirea lemnului gi baterea cuielor, tesla, folosita la cioplire, retezare, despicare, baterea si scoaterea cuielor. 3.2.2. Unelte pentru taiat Pentru taiat sunt folesite uneltele prezentate in continuare. Joagirul se foloseste pentru taierea bustenilor, a grinzilor groase sau pieselor de lemn in pachete gi are lungimea 1,2-2 m; exist& joagare pentru taieri longitudinale (panza acestore se ingusteaza de la un capat la ccelalalt, de la 25 cm la 11 cm) si joagére pentru taier transversale (au latura ‘cura, lama avand la capete 6 cm, iar la miloc, 13-18 om, pentru a putea taia prin retragere); Ferdstraiele sunt folosite foarte mult in dulgherie si existé urma- toarele tipuri fig. 47, 48): — feréstraiele incordate, care sunt de mai multe m&rimi, iar forma dintior variaz§ in functie de fell teri (au ding cu fata oblicd In raport cu linia bbazei, dantura putand fi in L - folosité la spintecari sau taieri longitudinale, sau in forma de triunghi echilateral in T ~ folosita la retezari sau taieri transversale): se recomandé reascufirea dinfilor ferdstraului dupa 3-4 ore de lucru, deoarece dint se tocesc (dac& nu se reascut, duigherul trebuie s& depuna un efort mai mare la taiere); la terminarea lucrului, ferastrdul se decordeaza § se curat:48 ‘Marwalul duigherulut 1a ferdstrBu incordat; b= lat cu maner, d~ferdstrdu de potvt cu méner crept, ~ferdstrdu de potrivit cu maner mobil, / ferdstcau coada de goarece’ ‘9 ~ferdstedu de taiat fui -ferdstréul ,coadé de vulpe’, cate se foloseste acolo Unde nu se poate folosi ferastraul ¢ ey ei incordat an cava caer a t- 1 SAV Vistar compcate. la pese ct ot f mera mic peau la fea pars 5 = ferdstraul lat cu méner, care are panza de aceeasilatime Fg. 40, Forma dnt frist ncordat’ ca la ferdstrdul ,coada de vulpe", ee dar care nu se ingusteaz’ spre var, si are aceleasi uiizan- — ferdstréul de potriit cu méner fix sau mobil, care este folosit la ajustarea imbinarior sau la executarea taietutilr fine la piesele mici sau subir ~ feréstréul ,coadd de soarece’, care are lama ingusta si ascutta ta vart $i se foloseste la talerea canturor curbe, la decupari ia talerea gaurilor $) locaguilor ~ ferdsiréul de taiat furir, care are dimensiuni mici gi se foloseste ta croitea furrirelor cu care se acoperd unele suprafete Instrumente, unste, masini si instalafi pentru lucrie de dulgherie 47 Pentru a se putea lucra cu ferdstraiele, acestea trebuie ceaprazuite si ascutte inainte de folosire. Ceaprazuirea este operatia de indoire a dintlor alaturai, atemativ intr-o parte 51 in cealalté (sau de turtre a varfurilor dinfilor) ‘Acest lucru se face in scopul obtinerii unei taieturi mai largi decat grosimea panzei, pentry a se evita infundarea dintlor in materialul lemnos. Pentru a ‘economisi timp. in cazul taieri manuale a lemnului se pot folosi diferte gabloa- ne de taiat (sablon pentru retezarea scdndurlor In pachet etc.) sau cutii de ghidare a taieturilor, pentru till oblice 3.2.3, Unelte pentru rindeluit (netezit) Rindeluirea este operatia de indepdrtare de pe piesele de femn a aspe- ritatilor provocate de unette sau de sculele maginlor cu care piesele au fost prelucrate inante. Pentru aceastd operate se folosesc tipurile de rindele (fig. 49) prezentate in continuare, corm pina ‘mee Fig, 49. Tipu de cndele ‘a~pactle componente ale unei rndle, 0 Andea Gopltoare, c—rndea fafuloare, d= indea erty cutt ble gealdu = nde peri faut: 9 indeareglabid pera srt dea pent ntl48 Marualu! duigherus Rindele pentru indreptat gi netezit suprafets plane. Acestea sunt de mai mute tipuri = rindeaua cioptor. care se foloseste la netezirea primara a supratetel ccorpul rindelei este ingust si are un cutit cu tig convex, montat la 45°; = rindeaua féfuitor cate se foloseste la ‘curstarea suprafetelor Prelucrate cu rindeaua ciopitor sau la netezirea pieselor taiate cu ferastraul, Care nu au denivelari mani corpul rindelel este mai lat gi are un cutit cu tig rept, montat la 45° = rindeaua cu cutit dublu, care se foloseste {a finisarea suprafetelor Prelucrate cu rindeaua fatuitor sau pentru piesele de lemn scurte; cufitul este ddublat pe o anumita lungime cu un contrafier pentru Indepartarea agchillor, = gealéu! (gelutorul) sau rindeaua lungé, care se foloseste pentru curatarea $i netezirea pieselor de dimensiuni mar: corpul gealdului este lung, iar cufitul poate fi simplu (pentru curatire) sau cu contrafier (pentru netezire), = rindeaua pentru féiluit, cu care se pot executa diferite faltur; =rindeaua pentru santuit, care este reglabilé, cu ea putindu-se executa uluce (santur), = rindeaua pentru zimtuit, care se foloseste pentru zimtuirea supra- fejelor late (nu si a canturilor) care urmeaza a f incleiate; = rindele pentru profilat, cu care se pot executa diferite profile. Rindele pentru fasonat 5i netezit su- prafete curbe. Se folosesc pentru operatile gi suprafetele mentionate. Cutitulrindelelor se poate demonta i as- cut, iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in. Cutitoale (fig. 50). Acestea sunt folosite de dulgheri pentru indrep- tarea_pieselor de fern de dimensiuni mar, Fig, 50, Cujtosie. 3.2.4, Unelte pentru razuit Unmele lasate de cuftele rindelelor, mai ales la specie tari, se pot indeparta prin razuire folosind lame de otet cu canturi drepte sau curbe, manuite liver sau cu ajutorul unor suportun. Cu ajutorul lor se pot desprinde de pe suprafete aschii foarte fine. Razuttorul se poate folosi pentru rézuirea pieselor din lemn masiv din speci tar, a suprafefelor furninute sau a peli Culelor de lac, Piesele din specii moi sau rginoase nu se pot rézui pentru ca ‘se scmogeazé. 3.2.5. Unelte pentru daltuit Daltuirea se executé la: scobituri pentru imbinare; locaguri pentru accesori; scobin, tier; fasonari, tesirea muchilor, indepartarea adezivului Instrumente. unite, masin intalai pentru ucrnle de duigherie 49 ramas sau scurs, sculpturi etc. Taigul dait- for patrunde in fern datonta Impingeri sau datorité loviturior aplicate cu cioeanul in manerul lor. Se folosesc urmatoarele tipuri de daiti (fg. 51) dalla ingusté, care are lama {groasa $i tals pe 0 faté: €a se foloseste Pentru scobituni adanci = datta fat, care are lama sublire se folosegte pentru scobiturile putin adanci si pentru fascnarea lemnului, = data semirotunda' subtire, care se foloseste pentru sculptur Dailfie se ascut pe o singurd parte a taigulu Fig. 61. puri de dh 2 data ingust b~ data ltd: (c-data semirolunda subi, 3.2.6. Unelte pentru gaurit Pentru gaurt se foiosesc diferite tipuri de burgnie, confectionate dintr-o tj de otel prevazuta la un capat cu o lama taietoare. Lama poate avea diferte forme: spirald, elicoidala, melc, lingura ete. Burghiele se intrebuinteaza in urmatoarele scopur: executarea loca- ssurilor pentru cepuri cilindrice; executarea locagurior pentru diferte accesori, Pentru preintémpinarea créparii lemnului la introducerea cuielor sau gurubu- Tlor cu dlamecre mari, pentru a permite utiizarea altor unelte de prelucrat - ca de exemplu ferdstréul coada de soarece in cazul decuparilor, daitle etc he Fig. 82, Burghie cu maner: 2 manor din metal ° > Fig. 63. Coarbe pentru burgh: re fee 2-cueng; b~ simple50 Manual dulgheruls Fig. 84. Vile: 2 curotie aterativ8; D~ cu rte int-o singurd deci. Burghiele pot fi preva- zute cu méaner (fig. 52), cu coarbe (fig. 53) (care pot fi cu ‘ric sau simple) sau cu vrile (fig. 54). Cele mai folosite sunt burghiele cu coarbe. Dulgheru! foloseste mai muite tipuri de burghie, cu taigul diferit in functie de dimensi- nea $i directia gaurii fat de fibre (fig. 56), si anume. = burghiul mele (sfre- delul), folosit pentru gauri mici (cu diametrul de 2-12 mm), in lemn tare; — burghiul efcoidel, pen- ‘tu gui adanci gi mari (cu diametrul de 6-50 mm), in orice direct; = burghiul spiral, folo- lat cu centr; 6 burghia sit pentru gauri man, in orice ‘ingurd: burgh penta frezat Girectie, — burghiul lat, pentru gauri mari executate oblic fat de fibre; = burghiul linguré, pentru gauri mari executate in lungul fibretor. Fig. $5. Tipuri de burghie: burghiu mele; b— burgh spiral, ¢— burghiw elicoidal: d~ burg 3, . Unelte pentru pilit Pilirea lemnului se executa pentru netezirea asperitatior rezuttate in urma prelucrariilemnului cu diferite unelte de taiat, pentru rotunjirea muchi- ilor, pentru fasonarea pieselor din lemn gi pentru tunderea furnirelor (tSierea furirelor care depagesc suprafetele furniruite). {nstrumente, unete, maging instalapi pentru lucrie de dulgherie 54 Pentu pile se folosesc = raspelele, care au dinti In forma de cios,iesit din planul lamele = pilele, care au suprafata prevazuté cu crestaturi oblce, simple sau Incrucigate; dantura pilei poate fi aspra, de marime mijjocie sau fin8: pentru specie moi sau umede se folosesc pile cu dantura aspra, iar pentru specille tari sau mai uscate se recomanda pile cu dantura fina, In functie de form, exist mai multe tipuri de ragpele (fig. 56) gi pile i om cde Fig. 67. Ple 2 dreptunghiulard:b ~ semizo- funda ¢~ patrata: d~ rotunda, ‘eeu roptunghilar eu cant para- lele; D~ dieptungniuiar cu cantur ‘curbe; ¢- semiotund; d~ rotund. 3.2.8 Unelte pentru batut si scos cule Pentru batut cuie se folosesc ciocane de diferite forme si marimi sau dispozitive pentru batut cuie (ig. 58), care prezint& avantajul ca lucrarea se poate executa mai rapid gi mai exact. Pentru scos cuie se folosesc (fig. 59) olestele, clesiele patent, réngile si dispozitivele de scos cuie (fig. 60).2 Manual! dulgherulut Fig, 58, Dispozity pentru batt cue 1 -vergea ou miner 2~ tb; 3 palnie, 4~ cute pentns 60 Dion prin sora ct: apts amis Pon gr ti 5— a ie) ble pen ses cue cet ee 2~ falci, 3— brat aurb, 4~prelungitor). . Instrumente, unste, maging instalati pentru lucrarile de dulgherie 53 3.2.9, Unelte pentru ingu- rubat si bulonat in acest scop se folosesc gurubelnite, chei fixe (de diferite " Zimensiun) $1 chei cu faci mobile eS (6.61) s 3.3. Magini folosite in dulgherie Cu ajutorul masinior se pre- Fg. 61, Unete penta inguubat ibulnat lucreaza mesanizat sortimentele de 4 ynbonie,b~ chee dc chew cu lemn necesare lucrarilor de dulghe- (dic: mobile (,francezs") tie, asigurandu-se 0 precizie de prelucrare sports, un timp mai scurt de fexecutare a lucrérlor, economisirea materialului lemnos, precum gi 0 productivitate mai mare a muncii. Maginile folosite in dulgherie pot fi fixe sau portabile. Ele prezinté cAteva caracteristici importante pentru stabilirea Fegimurilor de tdiere a materialului lemnos, in functie de specia lemnoasa ‘irectia de taiere in raport cu fibrele lemnului gi dimensiunile maxime ale pieselor prlucrate. Aceste caracteristici sunt prezentate in continuare, Viteza de téiere v [m/s] reprezinté drumul parcurs de scula taietoare prin lemn intr-o secunda. Cu cat viteza de taiere cregte, cu atat suprafetele Prelucrate sunt mai netede, Viteza de avans u [m/min] este viteza cu care se deplaseaz& ma- terialul sub unealta taietoare, Deplasarea se poate realiza manual sau mecanizat Turaia n {fotimin]. Apare in cazul sculelor rottoare (discun, freze burghie) $i reprezinté numarul de rotatii pe care le face scula intr-un minut. 3.3.1. Masini pentru taiat Ferdstraiele panglicd sunt masini-unelte care folosesc scule sub forma de benzi, danturate pe o margine. Banda (panglica) ruleaza pe doi volanti, unul find pus in migcare de rotatie de un motor electric. Migcarea principal (de tdiere) 0 executé panglica, iar cea de avans—piesa de prelucrat Exist multe tipuri de ferastraie panglic’, in functie de domeniul de utiizare, pozitia panzei panglic, numdrul de panze panglica, felul avansului,54. Menualu! dulgherulul greutatea si puterea masini. Cu ferdstraiele panglic& se pot debita busteni (cu cele man) sau se pot efectua decupari, spintecan, crestaturi (cu cele pentru tampliie). Ferdstraiele circulare sunt foarte variate gi au multe utilizar, Ele au ca scule tdietoare unul sau mai multe discuri circulare (de diferite forme si marimi) care pot fi fixe sau mobile, cele din urma executand migcari de translatie sau pendulare, in plus fata de migcarea de rotatie in jurul axului pe care sunt montate, In functie de tipul lor, se pot efectua multe operat: debitarea bustenilor, tivirea cherestelei, retezéri (simple, la capete sau in multi spintecéri (simple sau multiple), formatizar, taieri sub un unghi carecare ete. Discurile sunt prevazute cu danturi variate, in functie de tipul tier, materialul prelucrat etc, 3.3.2, Magini de rindeluit ‘Acestea fac parte din grupa maginlor de frezat universale, lucrand pe principiul frezaril ciindrice, Sculele taietoare sunt sub forma de cute tungi gi Inguste, fixate pe arbor. Cutitele pot fi drepte sau profilate. Aceste masini se folosesc dupa debitarea lemnului masiv, in scopul obfinerii unor forme geo- metrice regulate, cu suprafete netede (credndu-se baze de agezare pentru operatile urmatoare) sau profilate. Se folosesc urmatoarele tipuri de masini: ~ masini de indreptat, care pot executa operatia de indreptare a unei fete si a unui cant, creand baza de agezare pentru prelucrarile uterioare, ecesare pentru asigurarea preciziei dimensionale si geometrice a piesei pretucrate; = masini de rindelut la grosime, care se folosesc pentru a obtine celelalte doua suprafete, paralele cu cele prelucrate la magina de indreptat; = masini de rindeluit pe doud fete, care are cate doi arbor de lucru ce pot fi dispusi paralel sau perpendicular, prelucrandu-se concomitent doua suprafete; ~ masini de rindeluit pe trei sau patru fete, de mare productivitate gi precizie; cu ele se pot efectua si profilri pe suprafete. 3.3.3. Masini de frezat Prelucrarea prin frezare este cel mai réspdndit procedeu de prelucrare mecanica a lemnului. In functie de varietatea posibiltatior de prelucrare prin frezare, se disting trei grupe principale de prelucrari = preluerarea suprafetelor deschise (cu masini normale de frezat, cu masini de frezat cu ax superior, cu masini de frezat cu mas carusel), cea mai raspandita: Instrumente, unete, maging instalati pen lcrénte de dulgherie 55 = prelucrarea suprafetelor cu contur inchis gi prelucrarea scobiturilor (cu masini de frezat cu ax superior, cu magini de frezat cu lant); = preticrarea cepunior (cu masini speciale de cepuit, simple sau duble) Principalele tipuri de masini de frezat, cu cea mai larga intrebuintare, sunt prezentate in continuare, Masini normale de frezat. Au un caracter universal, cu ele putandu-se efectua multe tipuri de operati, Magina e prevézutd cu riglé de ghidaj (losita in cezul pieselor rectini) gi cu inel copier (folosit in cazul frezani Pieselor cu contur curb, cnd se utiizeaza si sabloane). Aceste tipuri de magini pot fi prevazute gi cu doi sau mai multi arbori de lucru, caz in care frezeaza concomitent dou canturi ale aceleiagi piese sau doua piese. Masin’ de frezat cu ax superior. Acestea oferd 0 gama larga de posi- bilitati de pretucrare: scobituri foarte variate ca forme gi dimensiuni, canale, ‘gun, frezarea canturlor interioare si exterioare dupa contur drept sau curb ‘etc. Scula folosité este freza cu coadé, care se monteaza direct pe axul motorulvi, deasupra mesei de lucru. $i cu aceste magini se poate lucra prin copiere, dupa gablon, 3.3.4, Masini de burghiat si scobit Principiul de lucr al acestor masini dfer& mult de al celorialte magini- unelte, pentru ca burghierea este 0 operatie inchis’. Exist’ masini de ‘burghiat cu unul sau mai multi arbori de lucru, care pot fi montati in pozitie corizontalé sav vertical8. Se pot efectua diferte forme gi marimi de gauri sau scobituri: drepte, oblce, oprite, strapunse. Scula prelucratoare este burghiul, care se poate confectiona in dferte forme si marimi. in afara_maginilor de burghiat, pentru obtinerea gauror sau scobiturior se pot folosi si masini de frezat cu lant. In acest caz, scula prelucratoare este formata dintr-un lant cu zale prevazute cu ta. in afara de maginile descrise anterior, in practica se folosesc mult gi ‘masini combinate cu mai multi arbori de lucru, pe care se pot monta diferite scule taietoare. Cu aceste magini se pot efectua mai multe tipuri de operati 3.3.5. Masini portabile Aceste masini se folosesc mult in lucrariie de dulgherie. Ele au greutate redusa gi se pot manevra usor. Cu ajutorul masinilor portabile se poate realiza o gama larga de operatii de prelucrare mecanica, cu produc- tivitate mare gi precizie de prelucrare ridicata,Manualul dulgherulu! Instrumente, unete, masini inst en lurdsile de dulgherie 7 In figura 62 este prezentat un ferdstréu portabil electric cu disc circular, cu care se pot executa diferite taieri drepte sau Inclinate la un unghi oarecare, In figura 63 este prezentat un ferestréu portabil cu cutt vibrator in forma de coada de vulpe. cu care se pot executa taieni diverse gi decupari La acest ferdstrau se pot monta diferite tipuri de cuftte, cu care se pot Prelucra materiale lemnoase, materiale plastice si metale (sub forma de tabla, bare gi grofile) Cu masina portabild de frezat din figura 64 se pot executa frezéri la contur, canale sau alte operatii, asemanatoare cu cele care se pot executa la magina de frezat cu ax superior cs e ‘ & oe PASS y A oo Fig. 64. Masind porabilé de fezat cu frez8 deget. Bee h a Fig. 63, Ferdetrdu portabi cu cut wrator S aferéstu portabl cu cubt vibrator > “coada de vulpes b~ executarea decupari ‘ou fordstrStd portabil Cu cut vibrator. Fig. 85. Masind portabilé de burghiat: 2 31d ~ posit de utkzare58 Manualu! dulgheruta, © larga utiizare in tucrarile de dulgherie o au si masinile portabile de burghvat (fg. 65). Cu acestea se pot executa multe tipuri de géun gi locagur care variazé ca forma si dimensiuni Pentru operatile de slefuire se pot folosi diferite masini de siefuit portabile (fig. 66), cu banda sau vibratoare. La acestea existd posibiltatea de ‘Schimbare a materialelor abrazive in functie de gradul de finete dorit pentru suprafete. Foarte mult se folosesc gi rindelele electrice portative. Fig. 66. Magir: ponabile de slot 9, 91c—cu band8; d= vbeatoare PRELUCRAREA LEMNULUI PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE Prelucrarea lemnului destinat pentru lucrérile de dulgherie se poate impart in urmatoarele categori: operatii pregatitoare; operatii de prelucrare manuala; operat de prelucrare mecanizata. 4.1. Operatii pregatitoare Aceste operatii sunt ajutatoare, ugurand executarea operatilor Uurmatoare, atat in cazul prelucrarii manuale, cat si la unele prelucran meca- nizate, Ele au rol important pentru asigurarea preciziel de prelucrare, precum Si pentru economisitea matenalului lemnos. Se realizeazA urmatoarele ope- ‘ati pregatitoare: sortarea, masurarea, tratarea si verificarea, 4.1.4. Sortarea Sortarea se face in functie de urmatori factori: = calitatea pe care trebuie s4 0 alba materialul lemnos, conform Cerintelor existente pentru piesa care se va prelucra din el = dimensiunile pe care le va avea piesa prelucraté, alegandu-se sortimentele corespunzatoare ca grosime gi fitime, iar lungimile — astfel incat ‘a fie ct mai apropiate de ale piesei = evertualele corpuni stréine; nu se vor prelucra sortimente care contin wurpuri metalice, nicl cele necuratate de restun de pamant, moloz etc.,80 Manuaiul duigherahit deoarece vor deteriora uneitele manuale sau sculele maginilor cu care se va efectua prelucrarea. ‘Aceasta operatie este necesara pentru economisirea materialului lemnos, prelungirea duratet de folosire a sculelor gi incadrarea materiei prime in clasa de calitate ceruta. 4.1.2. Masurarea pieselor Masurarea corecté a dimensiunilor este foarte importanté pentru ‘obtinerea unor piese corespunzatoare. Dimensiunile prea mari duc la risip& de material $i manopera, prin ajustarile ulte- rioare necesare, iar dimensiunile prea mici duc la obfinerea unor piese inutilizabile (re- but irecuperabil) ‘Se folosesc numai instrumente de masura gradate corect si vizibil, crea gra- datiei facdndu-se cu privirea perpendiculard: $1nu oblic ala de gradatie. Pentru evitarea erorilor, este bine s& se respecte vestitul proverb romanesc .Masoara de doua ori si taie o data. Cand s-a stabilit dimensiunea necesera, se inseamna cu creionul sau creta extremitatile ei, in cazul masurarii diametrelor exte- [i &7 Masuraree cy combestt gare sau interioare cu ajutorul compasull fulrolund b—-masurarea dame. distanta dintre varfurile lui se m&soara apoi ‘rl une gat cu metrul (69.67) 4.1.3, Trasarea pieselor Aceasta operatie urmeaz dupa insemnarea di- mensiunilor masurate. Ea const in executarea linilor ‘sau contunlor necesare taierlor, decuparior sau exe- ‘cutdrii locagunilor. In continuare vor fi prezentate cteva regul de utiizare a difertelor instrumente de trasat. Trasarea cu rigla. Rigla se fixeaza la semn; cu ‘0 mana se apasa, iar cu creionul din cealaltS mana se traseaz’ de-a lungul cantului riglei— tipit de el si fara ‘sd se incline. Muchile rigiei nu trebuie sa fie strambe sau stirbite Trasarea cu sfoara sau sarma (fig.68) se utilizeaza in cazul pieselor lungi. Sfoara se fixeaza in cuie in dreptul semnelor, dup& ce a fost frecaté cu cretd, cdrbune ete, Prelverarea lemnului pentru lucrrile de dulgherie 64 Fig, 69. Trasarea cu zgériecl Fig 70, Trasarea cu compasul Trasarea cu zgérieciul (fig. 69). Se fixeaza baza zgarieciului la distanta necesar&, se verifics dis- tanta si apoi are loc miscarea de translatie a zgGrieciului pe tungimea dort. in mod asemanator se proce- ‘deazA cu trasarul gi cu insemnaitorul Trasarea cu compasul (fig. 70). Se fixeaza varful din otet al Compasuiui in centrul insemnat, se potriveste la deschiderea necesara Si apoi se roteste Trasarea cu echeru! (fig. 71). Echerul se foloseste la trasarea linilor perpendiculare sau inciinate la diferite unghiui. Se procedeaza in felul Urmator: se fiteazd talpa echerului pe cantul sau fata cea mai dreapta, iar ‘muchia limbii in dreptul semnului, trasdndu-se apoi cu creionul de-a lungul ei (ca siin cazulriglel) Fig. 71, Trasarea cu echeru 4.1.4. Verificarea pieselor Verificarea pieselor este necesara in doua situafi: dupa confec- tionarea pieselor ce intra in componenta constructilor sau in timpul montarii pieselor (fig. 72). Dupa confectionare se verifics planitatea suprafetelor (se poate efectua cu rigia, in toate directile piesei) si perpendicularitatea supra- fetelor aldturate (acest Iucru se poate face cu ajutorul echerulu) in timpul montarii se verifica orizontalitatea (cu polobocul, cumpéna duigherului sau furtunul de nivel) $i vertcaltatea (cu firul cu plumb sau cu polobocul).62 Manualul dugherutat © e f Fig. 72. Veriicarea orzontaltig vericataipieselor ‘agi ~ cunivela; c,d ie ~ cu fut cu plumb; f— cu furtunul de rive 4.2. Operatii de prelucrare manuala Principalele tipuri de operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea, t8ierea, rindelvirea, datuirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor si suruburilor. 4.2.1. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica gi Se poate executa cu foporul, securea, toporigca, barda si tesla. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi; scobirea gi tdierea la jumatate a bustenilor; despicarea lemnului ascutirea tdrusilor, ingustarea gi retezarea scandurilor (se realizeazd mai rar prin cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode). Prelucrarea lerulul pentru iueratie de duigherie 63 5 Fig 79. Succesiunea operator de fasonare a grnzilor prin copie lemnului rotund 1-~tasarea muchiei copitur, 2 gi 3 exeoutarea crestiturlor 4 51 ‘5~cioplrea bruta a primei fete, 6 netezirea suprafetei pana ta "muchia tasats In cazul ciopliri trebuie respectate urmatoarele conditi ~penttu evitarea agchieri putemice, cioplrea se face in lungul fibrelor, pe o adancime de maxim 2 cm; ~ pentru a nu se migca tn timpul ciopiri, lemnul trebuie rezemat pe suportur gi fxat cu scoabe; ~ fetele cioplite trebuie si fie netede si abaterea lor de la paralelism, masurata de la un capat la celalalt, s& fie de maxim 1 om. Fasonarea gninzilor din lemn rotund (fig. 73). Modul de lucru este Uurmatorul: busteanu! decojt se fixeaza bine cu scoabe, apoi se traseaza muchia cioplituni; dulgherul prinde cu dou maini toporul i face cateva cres- taturi (1a 20-30 cm distanta) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeaza cio- plirea bruta, dupa care execut netezirea suprafetei pana la muchia trasata ‘obtinandu-se astfel prima fata cioplt’. Prima fata ciopité se va ageza pe ‘suporturi, repetndu-se operatile descrise mai sus pana cand se obiin toate fetele arin64. Manualul dulgherulut Fig, 74, Succesiunea operator de tier la jumatate gi scabre a bustentr: @—taierea la jumatate a lemnulu prin cioplire (1 ~ Insemnarea gi tBierea pe ser; 2 eopirea zonei insemnate; 3~ forma fnalé a piese), b~scobirea uluculu! prin Coplre (1 tasares muchior 9 inerestarea zone! cupine intr ele; 2~ciopirea brut 2 uucului, 3 fnsarea lateraielor uucuus, 4 frisarea ulucuki cu data), (~executarea falulll (7 —trasarea muchilor faturlorg restarea, 2 51 9 ciopliea ‘rut unui fal: 4~ clopliea cetulat fa 5 forma final a plese) ‘Scobirea $i tdierea la jumatate a busteniior (fg. 74). Modul de lucru este asemanator, doar c& se pot obfine: taierea la jumatate a lemnului prin ciopiire, scobirea ulucului prin ciopiire; diferte faltur, Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Duigherul foloseste In tunele cazuri gi daita la aceste operati, pe lénga celelaite unelte. Despicarea leminului. Piesa va fi agezata si fixata pe un suport, apoi va fi lovita cu toporul (toporigca, securea, barda etc.) la semnut trasat, pana ta despicare. Aceasta operatie se foloseste destul de mult, deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despicd ugor in lungul fibreior. 4.2.2. Taierea Taierile se folosesc in doua cazuri, si anume in cazul operatilor de croire a pieseior la dimensiunile necesare $i in cazul executéri imbinairilor. Operatile de t8iere sunt de mai multe tipuri, In functie de directia taieri fata Prelucrarea lemaulul pentru iuersie de duigheria 65 de fibre, dup’ cum se va arsta in continuare. Se realizeaza retezaii, spinte- Ari, taieri obice sau decupari. Retezdrie sunt taieri transversale (perpen diculare fata de fibre), la capete sau in mutipli de lungime. Spintecéirie sunt tier longitudnale (paralel cu fibrele) si pot fi simple sau multiple. Téierie oblice au loc atunci cand directiataier face cu directa fbrelor un unghi oare- care. Decupéile au loc in cazul cnd tdietura urmareste un contur rectilhiu ‘sau curbiliniu trasat pe ler. Unettele cele mai utlizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se folosesc doarin cazul taieri busteniior sau a pieseior de dimensiuni marr. Manuirea ferastraielor trebuie s& se fac ugor, fara intreruperi sau devier., piesa fing fixat’ sau bine sprints. Ferastraul treoule sd fie potrivt inainte de taiere. In functie de poziia pe care trebuie $8 o aiba taletura fata de semn, exisié urmatoarele tipur de taietur: = téieturi pe semn, la care milocul semnuiui corespunde cu mijocul taieturi; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele piese care se separd prin tdiere gi, in general. la croire. = tietun pe lang semn, cand taietura se face paralel cu semnul, care rmane pe piesa la 0 mic’ distanté: se folosesc in cazul in care pidsa va firindeluita. piesa ramanand apoi la dimensiunea indicata de semn. = (Bieturi pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturi corespunde cu mijjocul semnului se folosesc la executarea imbindtilor. Taierea cu ferastréul incordat. in cazul rete- _zani scandurilr (fig. 75), acestea se agaza pe latime Pee un suport, iar portiunea care se intéturd prin taiere va filibera, Lama ferastraului se sprjina pe muchia din partea opus dulgheruiui, cu varfurle dintior indrep- tate inainte. Mentinerea pozitiel lamei fata de semn se poate face cu o bucaticé de lemn (se asigura astfel Protectie sporta) sau prin sprijinirea partior nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. Dupa ce lama ferastraului a patruns putin in adncime, tdierea se continua folosind intrea- 42 lungime a lamei, prin migcari de du-te-vino. Lama Fi. 75. Retezarea cu va patrunde aiat in adancime, cat gi pe lajme. Migca- erst ncoreat file se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfargit, iar capatul piesei trebuie sprint pentru a nu se agchia muchia care a ramas netaiata. In cazul spintecdrilor, piesa poate fi agezat’ vertical (fig. 76) sau ofizontal gi este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru ‘naltimea de ficare va fn functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). in cazul spintecarii orizontale (fig. 77), piesa se agaza pe un suport astfel inc&t portiunea care se Inlétura sa fle dincolo de marginea lui. in cazul tieturlor pe Langa semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie astfe| fixatd, incat taietura & fie pe partea dreapté a semnului, pentru a putea lurmari mai bine directia de tdiere a lamei. La inceputut tier, ferdstraul se66 Manuaiul duigheruty! Fig, 76.Spintecarea sctnduri'in peziie Fig. 77_Seintecarea scanduc in poziie vertical ‘onzanials {ine cu mana dreapta de maner gi se trage in sus pe semn, pana rezulté 0 crestaturd Apoi, se aoucd cu cealalta mana capatul bratului ferastraului si, cu migcari in jos Insotite de 0 impingere usoara a dintlor asupra lemnuli, se executa taierea. In ‘momentul infepenirilamei, se introduce 0 and in taieturd, ca s8 nu mai strangé. Taierea cu ferdstréul cu méner. Se face In mod asemanator. Pentru taierle inclinate (la diferite unghiun) se poate folosi cutia de ghidare (fg. 78) Taierea cu ferdstraul .coadé de soarece’. In cazul decupariior se executé mai inainte o gaurd in pies8, in care se introduce varful lamelei. Taierea cu ferdstréul de tdiat funir. Se executa prin deplasarea acestuia pe Kanga cantul unei rigle, unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea, pentru a se obtine o tere dreapta Téierea cu joagérul, Taierea este executata de catre doi muncitor, iar lemnul se agaza pe un suport. Fiecare muncitor tine cu o ménd de joagar 51 cu cealalté fixeazd bine piesa. Printr-o migcare ugoara se cresteaza piesa in dreptul semnului, dupa care se execut’ taierea propriu-zisa pnintr-o migcare ritmicd gi uniforma, alternativa. Cnd unul dintre muncitori tage de joagar, celdlalt nu trebuie nici sé impinga, nici s4 apese pe joager. Fig. 78. Folosrea cutie de ghidare la executarea taeturlor 4.2.3. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile Pieselor, marimea deniveldrilor pieselor, gradul de finete (rugozitate) ce trebuie obtinut, posibiitatea de manuire corecté gi comoda a rindelei in timpul prelucraii Prelucrarea lermului pentru lucrdrile de dulgherie er Ordinea operatilor de rindeluire este urmatoarea: nefezirea grosierd ‘a suprafetelor ~ se executA cu rindeaua ciopiitor; curéirea fefelor (fatuirea) — se executa cu rindeaua fatuitor,fnisarea suprafetei ~ se executa cu rindeaua cu cutt dublu. Aceste operati pot fi executate gi cu gealaul (rindeaua lunga) cu cuttt simpli sau dublu, dacdi pieseie sunt de dimensiuni mar ‘inaintea executdnii rindeluini, este obligatorie verificarea curatenie! suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau atte impurital se inlaturd cu 0 perie aspra pentru a nu slirbi cuftele). Se verficd cuftul Tindelei, dac’ este bine montat, ascutt gi daca are t8igul putin ies (cu maxim 0.2.0.5 mm) fatd de talpa rindelei Cénd taigul iese prea mult in afara tapi, se produc acdncitur in pies, Cu cat netezirea trebuie sa fie mai fina, cu at taigul va iesi mai putin in afara tai Se recomandd executarea rindeluir {in sensul fibrelor. Piesa se fixeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelet se face in felul urmator (fg. 79). se prinde ménerul rindelel cu mana stanga, iar mana dreaptd se cune in imediata apropiere a cut- tului, rindeaua sprijnindu-se cu talpa pe pie~ 88; rindeava astfel pnnsé se impinge inainte i paralel cu muchia piesei, apasandu-se pe maner atunci cdnd rindeaua inca e situaté la Fig. 78, Ménuiea rindeeiobignuite capatul din spate (in dreapta). in acest moment, rindeaua este sprint de pies& doar cu partea din fata a corpulul (unde se gi exercité apasarea), Cand rindeaua a ajuns s& se sprijine pe pies cu toaté talpa, se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia (mainile apasé cu aceeasi tarie si manerul si corpul): in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanga) se apasd numai calcaiul ei, talpa sprj nindu-se pe piesa doar cu calcdiul, se retrage apoi rindeaua spre capatul din dreapta, Incinand-o pe una din muchii (prevenind, astfel, uzarea inutll a cu- fitulu), pent a efectua o noua cursa: se procedeaza la fel, repetdind opera- tile desorise mai sus, pana la obtinerea neteziti corespunzatoare tipului de ‘indea care se foloseste. Rindeaua lunga (gealdul) se manuieste in mod asemadnator (fig. 80), cu deosebirea cd ména stinga va cuprinde, de data aceasta, partea din fata ‘a corpului. in timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii fie cu muchia rindelei fie cu rigla sau cu limba echerului In cazul manuirii rindelelor de profilat si faituit, rindeaua trebui apaisaté usor atat in jos, cat si lateral, pentru a se putea pastra permanent $i ‘contactul cu marginea de ghidare. Numai aga profilul sau faltul vor fi paralele cu marginea piesei prelucrate,Manualul duighecul Fig. 80. Manuirea geatauiu: la nceputu curse; 0— ia sfaitl curse; c— control : ‘atezini suprafeel cu mucha rindeei, 4.2.4, Razuirea ‘Scopul r&zuiri poate fi nivelarea gi nete- Zirea suprafetei numai pe o portiune (fig. 81). In acest caz, lama rézuitorului se va sprijini oblic e piesa §/ acesta se va prinde de capete cu ambele maini. Cu degetele se va apisa usor ‘ijocul lamei, deformand-o putin. Razuitorul se va deplasa schimbandu-si pozitia la fiecare curs, pentru ca toate ondulatile piesei sa fie nivelate. Razuirea se poate executa gi pentru netezire $i nivelare pe toata ‘suprafata piesei. In acest caz, rézuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri Se razuiesc numai specille de esente tar, 4.2.5. Daltuirea inainte de dattuire, piesele se insemneazé in locul respectiv. Daitui- rea se incepe pe semnul marcat transversal fata de fibre gi apoi se continua pe semnul din lungul fibrelor, eviténdu-se astfel crdparea lemnului, Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobiturilor pentru imbindri sau pentru locasurile accesonilor. Prelucrarea lemnului pentru lucraile de dulgherie 69 Modul de lucru este ur i) 2 — agchia obtinuta astfel se Fig, 62. Moc cra cu dat ith: indeparteaza prin inclinarea daltii oa Leal Sore spate. cups co aot pun 2 gto sine a0 c= poss retrasa, pentru a nu se taia mar- Se eae epee sae are cia ee eke eect aie taietura se apropie de semnul care delimiteaza celAlalt capat al scobiturii (fig. 82,c); — se executa apoi numai taieturi oblice, pana cAnd directia taieturii se aca etene eee scobiturii, si se executd tdieturi pana cand ultima este si perpendicular pe fata (verticala); = agchille din interior se scot prin migcarea unei dalti mai inguste (inainte siinapoi), in interiorul scobituri, fara ins a se atinge marginile acesteia, Daca scobitura este strapunsa pe intreaga grosime a piesei (fig. 82.¢), trasarea semnelor se face pe ambele parji ale piesei. Daituirea se face pe o Spee eee ee a ae eames ccontrar, se pot produce rain). oc eae esate daciacar oie cena es eae emnemeste td operatie se face dupa urmatoarele reguli: —se executa taierea de intrerupere a fibrelor din loc in loc, fie prin crestari cu dalta, fie cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor; matorul (fig. &2) se agazd dalta cu taigul la mic& distant’ de semn, cu par- tea Inclinata spre interiorul sco- bituri si lame perpendicular’ pe piesa: =se aplic& in manerul alti cdteva lovituriugoare, cu clocanul, pana cand taisul patrun- sq de in lemn, comprimaind fibrele si D ‘apropiindu-se, astfel, de semn uw (fig. 82.0); fh ‘= apoi, se scoate dalta si = se agaza oblis la 0 mica distanta BW) de {aietura verticala, obtinan- VY Z70. Manuatul uigherulat = se evité tdierea contra fibrelor, pozitionandu-se taigul fle in jos, fie In sus, In functie de forma piesei Pentru daituire, piesele mici se fixeaz’ pe bancul de lucru, iar cele mari se fixeaza prin agezarea dulgheruiui peste ele. ‘Aceast operatie este folosita mai des In tamplarie, dar sunt multe cazuriin care se utiizeaza gi in dulgher. 4.2.6, Gaurirea Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie s& se traseze mai intai centrul géuri, in care se va ageza varful burghiului. Trasarea se face pe fiecare piesa care trebuie gaurta. In cazul in care piesele subtii sunt gdurite in pachet, trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gaurire, piesele se asaza in pozitia cea mai convenabilé gi fara s& se poatd deplasa. Pentru gdurirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului trebuie sd fie perfect verticalé. Daca acesta se inclina putin, gaura burghiului va fi stramba, iar burghiul se poate rupe. Pentru géurirea inciinatd, pe suprafata piesei se formeazé mai intai un prag perpendicular pe directia de gurire (fe cu dalta, fie prin increstarea cou ferdstrdul), pentru ca varful burghiului sé nu alunece pe plesd. Pentru executarea gurilor ad€nci in piesele groase, burghiul trebuie scos din c&nd in cdnd (prin invartire in sens invers) pentru a fi curajat de agchii, eviténd astfel ,inecarea’ burghiului in piesa. Pentru executarea gdurilor strépunse, in cazul folosirii burghiului mele, gaurirea se face de pe o singura parte. in cazul folosiri burghielor licoidale, gaurirea se face de pe ambele part, evitandu-se asttel agchierea pieselor in partea opusa gauriri. in cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul Coarbei se roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urma- rind pastrarea directiei corecte a burghiului, Pentru a nu se frange ta bur- ghiului din cauza balanséri coarbei, se recomanda spriinirea mainii care Cuprinde ménerul (cu fruntea, pieptul sau barba), in functie de inditimea de fixare a piesei care se gaureste. Jn cazul folosiri vriei, se pas’ manerul, mentinandu-se contactul burghiului cu piesa, in timp ce mangonul mobil se deplaseaza in sus si in jos de-a lungu! tiei. 4.2.7, Pilirea Raspelele g pllele se pot manui cu ambele main, cAnd piesele sunt fixate, sau Ga 0 mana, cand piesele nu sunt fixate, cu cealata spriinindu-se piesa’ In tmpul manuiri, uneletele de pit se vor deplasa pe toata lungimea for §' se vor apdsa numai cénd sunt impinse Preluccarea lernuli pentru lucrérle de duigherie nm 4.2.8. Baterea gi scoaterea cuielor ‘Aceste operafi sunt des utiizate in duigherie, pentru asamblarea pieselor sau pentru fxarea anumitor accesori metalice. Dimensiunile cuielor, precum si numarul de cule necesare, sunt in functie de structura pieselor asamblate, dimensiunile pieselor si modul in care actioneaz& sarcinile care tind sa separe piesa in general, (ungimea cuielor este egala cu de doud sau trei on grosimea piesei pe care o fixeaz, Diametrul cuiului nu va depasi un sfert din grosimea celei mai subtir piese care se asambleaz& gi va fide cel mult 1/5 din grosimea piesei, cand cuiele o strépung. Se recomanda urmatoarele regull In azul bateri cuielor, = cénd aiesa trebuie prinsa cu mai multe cule, acestea nu vor fi prea apropiate sau nu vor fi pe directia aceleiagi fibre: dimensiunile cuielor $i distanjele la care se bat vor fi precizate in proiect, pentru constructile importante: ~ in cazul cuielor batute la capa- ful lemnuiui, pentru a se preintémpina smulgerea usoaré a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (ig. 83), = capetele cuielor se pot introdu- ce cu un dorn de otel sub rielul supra- fejelor pieselor de lemn in care se bat pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca; ~ in catul in care varfurile cuie- lor au strabatut piesa, vor fi batute cu cciocanul (tinut ablic) in lungul fibrelor ‘Scoaterea cuielor se va face cu grid pentru a nu distruge suprafata Jemmului, in cazul in care acesta va fi Fig. 63. Batereacuelor in capatulpieseto. reutlizat, Pentru aceasta, sub cleste se poate ageza obucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci numai prin apasarea in jos a falcilor Clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apo, se scot cu clestele, cu ranga sau cu dispozttivul de scos cule). 4.2.9. Montarea si demontarea guruburilor ‘Suruburile pentru lemn (autofiletante) se vor introduce numai. prin ingurubare $i niciodaté prin batere (altfel, scade rezistenta asamblari). Pentru usurarea acestei operat, surubunle pot fi unse cu ceard sau spun72. Manualul dulgherulut ‘Surubul inainteaza in piesa de lemn prin rasucirea gi apasarea gurubelnifl dupa ce varful acestela a fost potrivit in crestatura. Pentru a preveni ruperea gurubului sau créparea pieselor din lemn ‘care se asambleaza (mai ales in cazul specillor tari, in care se monteaza suruburi groase), e necesar ca in locurile insemnate pentru introducerea Surubului $4 se execute gauri cu burghiul. Diametrul acestor gauri nu trebuie 88 fie mai mare decat diametrul interior al parti filetaie. In caz contrar, ‘asamblarea nu va fi rezistenta, surubul nemaiputandu-si face filet in lemn prin ingurubare. jn cazul In care se folosesc suruburi mecanice (buloane), in locurile ‘rasate pentru montarea lor se vor executa uri cu burghiul, diametrul ‘gaurior respective avand diametrul egal cu cel al gurubului, Dupa executarea ‘g8uri, se introduce gurubul, apoi gaiba de protectie gi apoi piulita ~ care, la inceput, se ingurubeaza cu ména, apoi cu o cheie potrivité marimii ei, pand la stréngerea maxima. 4.3. Operafii de prelucrare mecanizata Principalele categori de operatii care se pot executa mecanizat si succesiunea lor sunt urmatoarele: operatii de croire a lemnului, care includ retezari, spintec&ri tiv, decupari, operatii de indreptare $i rindeluire; operatil de retezere final&: operatii de frezare, cepuire, strunje, operat de gaurire si scobire; operat de slefuir. in cazul in care, dupa executarea operatilor de croire mentionate, se mal fac si alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este necesar ca dimensiunile de croire s& fie prevazute cu adaosuri de Prelucrare, pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatilor, piesa s& ajunga ia dimensiunile finale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimen- teaz& cu 3-10% (in functie de umiditate. Tipurile de magini cu care se pot efectua aceste operatii, precum $i avantajele pe care le prezinté prelucrarea mecanizatd faia de prelucrarea manuala, au fost prezentate succint in capitolul 3. Masinile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier. Este important ca muncitorii care lucreaza cu aceste masini sa cunoasca bine caracteristcile tehnice ale masi- nilor respective, operatile care se pot executa, reglarea corecta a maginilor pentru a obtine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi si caracteristicle lor, modul de intretinere gi exploatare. Masinile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe santier Tipurile de magini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) si acestea se pot folosi pentru operatii de retezare, spintecare, rindeluie, taierea difertelor profile, gaurii, decupari, slefuin ete Prelucrarea lemnvui pentru luce de dulgherie 73 Fg. 84. Tput de situ reakizate cu frst cxeular pot: ‘2 spirtecarea(Hierealnghudinald):b~relezarea (aerea ‘Tensversald) ¢-tlereafetunior sau a cepusler. Téiorea cu ferdstréul circular portativ (fig. 84). Se incepe taierea numai dupa 2-3 minute de mers in gol, pentru ca rotirea discului sa ajunga la turatia normala. Ferastraul se migc& inainte pe linia trasata, fr smucitur si far ca dulgherul s& apese pe ferdstrau sau sd-iforfeze inaintarea, deoarece discul se poate intepeni, iar motorul se poate supraincaizi. In cazul In care 5-a produs Intepenirea discului in piesa de lemn, ferdstraul circular trebuie tras afara. Se asteapta revenirea la turalia normala si apoi se continua tdierea. In figura 84 sunt prezentate operatile care se pot executa cu ferds- {raul circular portatv Gurirea cu burghiul electric portetiv. Se procedeaza astfel: varful burghiului se fixeaz’ deasupra locului insemnat pentru gaurire, se pune in funcfiune gi se apasa usor in lemn, Se verifica directia de gaurire in timpul lucrului. Daca gaura este adanca, burghiul se poate scoate afard din c&nd in cand pentru inlturarea talagului, Daca gaurile sunt strapunse, in momentul apropierii burghiului de fundul gauri, se reduce viteza de rotatie a burghiului pentru ase evila agchierea lemnului pe partea opus Rindeluirea cu rindeaua electricé portativa. Se procedeaza astfel magina este pus s8 functioneze in gol céteva minute, in pozitie rdstumata, pana se atinge turatia normala, Din acest moment, dulgherul poate incepe lucrul migcénd rindeaua inainte pe directia fibrelor, cu migc&ri ugoare si fara smucitun $i apasari, pentru a nu toci cufitul gi a nu supraincdlzi motorul, Se repet cursele de inaintare pe piesa, paralel cu fibrele, pana se atingte netezimea corespunzatoare a suprafetelor