Nume :Ursu Ioan-Adrian Tema :Combaterea rasismului Grupa :8120 Materie :Cultural Integration

Prin ipalele domenii de a ti!itate a Consiliului "uropei

Activitatea Consiliului Europei priveste toate domeniile de interes pentru societatea european, mai putin problemele de aprare national. Drepturile omului si democratia pluralist, statul de drept si securitatea cetteanului, combaterea rasismului, xenofobiei si a intolerantei, protectia minorittilor nationale, coeziunea social si calitatea vietii, coeziunea cultural si pluralismul cultural, cooperarea judiciar sunt tot attea centre de interes ale Consiliului Europei. #repturile omului si demo ratia Activitatea central a Consiliului Europei rmne, nendoielnic, problema drepturilor omului. Parte inte rant a patrimoniului politic si juridic al spatiului european, problema drepturilor omului se nscrie n cadrul mai lar al edificrii si consolidrii societtilor democratice pluraliste. Constient de importanta cardinal a respectrii drepturilor omului, Consiliul Europei a propus o abordare dinami $. Organizatii europene si euroatlantice ce poate fi numit un adevrat proces politico!juridic devenit axa esential a construirii Europei moderne. "nscriindu!se ntr!o traditie ce coboar n timp ctre #a na Carta n An lia $%&%'(, Declaratia de )ndependent a *tatelor +nite $%,,-(, Declaratia drepturilor omului si ale cetteanului din .ranta $%,/0(, Declaratia universal a drepturilor omului $12+, %03/(, actiunea Consiliului Europei n acest domeniu are drept punct de plecare Con!entia european a drepturilor omului. Adoptat n %0'4, textul Conventiei pune la dispozitia Europei el mai oerent si de%!oltat sistem din lume pri!ind prote tia drepturilor si liberttilor &undamentale. 5eprezentnd 6prima etap pe calea arantrii colective a unor drepturi enuntate n Declaratia universal a drepturilor omului7, Conventia reafirm dreptul la viat $art. &(, interzicerea sclaviei si a muncii fortate $art. 8(, drepturile persoanei retinute n urma unor decizii judiciare $art. '(, dreptul la judecarea cauzei sale n mod ec9itabil, public si ntr!un termen rezonabil, prezumtia de nevinovtie si dreptul la

asistent juridic $art. -(, dreptul la viat privat, inviolabilitatea domiciliului si a corespondentei $art. /(, libertatea de ndire, de convin ere si de reli ie $art. 0(, libertatea de exprimare $art. %4(, dreptul la ntrunire pasnic si dreptul de asociere $art. %%(, nediscriminarea n exercitarea drepturilor si liberttilor $art. %3(. Prin crearea Curtii Europene a Drepturilor 1mului $CED1( a fost asi urat controlul efectiv al respectrii acestor drepturi. Dup cum s!a afirmat pe bun dreptate%4, 6... Conventia european din %0'4 or anizeaz un sistem de protectie international a drepturilor omului care marc9eaz o veritabil revolutie n relatiile internationale. Pentru prima dat n istorie, ntr!adevr, ratiunea de stat va trebui s se ncline n fata drepturilor indivizilor. "naintea Comunittilor europene $...(, Conventia Consiliului Europei marc9eaz prima capitulare a statului!natiune. Conventia nu va desc9ide lar doar cmpul drepturilor protejate ale individului, ci va si Concepand n mod eneros mecanisme de protectie pn la a crea o Curte European judecnd suveran n ultim resort.7 )mplicarea Consiliului Europei nu se limiteaz doar la textul Conventiei si la controlul respectrii sale, actiunea sa viznd, n e al msur, reafirmarea si consolidarea ntre ului cadru democratic, cu toate elementele sale constitutive: pluralism politic, buna functionare a institutiilor democratice, suprematia dreptului, protectia minorittilor, lupta mpotriva intolerantei, a rasismului si a xenofobiei, drepturile strinilor, sustinerea educatiei, protectia mediului etc. Pentru a extinde aria drepturilor recunoscute la nivel european, n %0-% a fost desc9is spre semnare, la ;orino, Carta so ial european. )ntrat n vi oare n %0-' $si completat prin mai multe protocoale(, aceasta urmreste protectia drepturilor sociale si economice fundamentale. Carta, alturi de Protocolul aditional din %0//, rupeaz aceste drepturi si libertti n dou cate orii: pe de o parte, drepturile referitoare la conditiile de munc si, pe de alt parte, pe cele le ate de coeziunea social. Aplicarea Cartei de ctre statele ce au ratificat!o este supus controlului unui sistem international. *tatele candidate au obli atia de a prezenta periodic rapoarte referitoare la stadiul si situatia aplicrii Cartei, aceste rapoarte fiind examinate de Comitetul european al drepturilor sociale $CED*(. Carta social european a fost revizuit n %00-, aceast actualizare urmrind extinderea textului asupra unor noi cate orii de drepturi. Carta social revizuit a intrat n vi oare n %000. +na dintre preocuprile majore ale Consiliului Europei este si protectia minorittilor nationale. Astfel, Comitetul #inistrilor a adoptat, n %003, Con!entiaadru pri!ind prote tia minorittilor nationale $intrat n vi oare n %00'(, desc9is spre semnare att statelor membre, ct si celor nemembre. Acest text reprezint primul instrument multilateral, obli atoriu din punct de vedere juridic, de protectie a minorittilor nationale. #odul n care sunt respectate obli atiile ce revin statelor este supus monitorizrii Comitetului #inistrilor, ajutat de un Comitet consultativ format din %/ experti independenti. Organizatii europene si euroatlantice *istemul de protectie pus la dispozitie de Conventia european a drepturilor omului este completat si prin adoptarea, n %00,, a Con!entiei pri!ind pre!enirea torturii si a

pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. 1biectivul principal al acestui document este de a asi ura conditii umane de detentie pentru persoanele din nc9isori, comisariate de politie sau institutii psi9iatrice. ;ot n acelasi scop a fost constituit si Comitetul european pentru prevenirea torturii $CP;(, format din experti independenti. 1 atentie special este acordat si demo ratiei la ni!el lo al. Conferinta European a Puterilor <ocale, creat nc din %0', si devenit, din %0/8, Conferinta Permanent a Puterilor <ocale si 5e ionale din Europa, pentru a fi ulterior transformat n Con res al Puterilor <ocale si 5e ionale, precum si diferitele texte consacrate acestui domeniu $Carta european a autonomiei locale, Conventia european privind participarea strinilor la viata public la nivel local, Carta european a limbilor re ionale sau minoritare( sunt exemplul concret al importantei acordate democratiei locale. Din perspectiva Consiliului Europei, 6una dintre bazele unei societti democratice este existenta unei democratii locale si re ionale solide si eficace, conform principiului subsidiarittii inclus n Carta european a autonomiei locale, potrivit cruia exercitarea puterii publice revine de preferint autorittilor cele mai apropiate de cetteni, tinnd cont de amploarea si natura sarcinilor publice, precum si de exi entele eficientei si economiei7 Carta autonomiei locale este un instrument care prezint fundamentele democratiei locale, identific limitele acesteia, prevede o protectie le al a autonomiei locale. De asemenea, Consiliul desfsoar multiple activitti privind ecatia, tineretul si sportul. Cooperarea 'uridi $ 5olul esential al Consiliului Europei n spatiul juridic european si, n acelasi timp, de promotor al concretizeaz n cele peste 1(0 de on!entii si a orduri. "n strns le tur cu scopul su prim, de a contribui la afirmarea si consolidarea valorilor politice, culturale si juridice comune, cooperarea la nivel juridic se traduce prin cteva elemente esentiale: suprematia dreptului n relatiile interne si internationale, modernizarea si armonizarea le islatiilor nationale, eficientizarea justitiei prin simplificarea procedurilor, lupta mpotriva criminalittii or anizate, a coruptiei, identificarea de solutii la problemele juridice enerate de noile realitti te9nico!stiintifice. Actiunea n planul cooperrii juridice a Consiliului Europei si dovedeste importanta si eficienta si prin posibilitatea pe care statele nemembre o au de a adera la diferite conventii, astfel nct putem spune c aceast or anizatie este un promotor al ooperrii 'uridi e internationale si nu doar europene. De asemenea, Consiliul contribuie la dezvoltarea dreptului international public si la apropierea diferitelor viziuni n acest domeniu prin intermediul discutiilor n cadrul Comitetului ad!9oc al consilierilor juridici pentru dreptul international public $CA=D)(. "n %004, Consiliul Europei a decis constituirea unei Comisii europene pentru demo ratie prin drept $denumit si Comisia de la >enetia(. *copul acestei Comisii este de a studia principiile si te9nicile constitutionale, le islative si administrative care permit punerea n practic a principiilor fundamentale ale Consiliului.