i

srAruitfTfiS+,rurrE,
. ,j. .. . . g. I. Nofiunea.de stat institufionali a srarului . .. l"9"io -G'Burdeau i'i incepe cursur de'trrept constituffonar citind rruro iui ' Chesterton, in care a_cesta spunea:,,Osocictate chiar dac! ._o, numai . dinHanibali gidin.Nap"r"iri, *J tr"",r" .-, "ompune a"ffiirrl,

"

canutofisa comande in aceragi timp"r.Fira "r'n indoiari.necesitatea ,rn"i autorira{ipotitice stinul unei societifi si simte in rnai, ales in *o*Lnt"le de grea ' ' curnpini, sublovitura "" "*i,ii" de bici a unui p"ri"orimrliat,'cu;;;;;;;r"ard gicum lisa sd sein;erbagd 'chesterton. ,ft-":l3rar a" pi"fti"i tui Aceasri ncce.sitate esteirisi tot at6t de'viditi " de5inu p"",r,i u""ie[te, tot at6t de rrnper iuasir, clipele'nerurburate.d..ar*r"n*; in ril;;;;. Intr-adevir, in orice corectivitate umani' chiar atuncic6nd nici un p"ri"oi faptul ci membrii gi'sunt iruirfle$giadeseoiia" .dinafari nu o ,amenin4{, i,rt"r"r" divergdnte,este dg nahrri a provoca fricfiunitr nu pot,fi impiedicate sr"duci ra desrab'izare .decit p1int1-tacfiune :i-yrle"_!:^re coordonari a unei voinfe care eomancli]. Iatd de ce in orice societate urirann.o ditereilier;-i;;il-;"fnangi qi progy":, diterentiere tb;,," ;:-;;;;;'r'e;"r" fll1T1il_t" de carc olspunguvernanfii, ""'",-p.in face-sifie cu'putinld'ca ei sd-sii*p""n ,"in1a indivizisi asrfet ei sesia6'easci."n'""niiit* in s6nui*";;;;';";;niLif cerorrarli i in cart. coexistd inter6se diverse. Aces.ti air"r.;ii"r" inrr" g,rrr"rrronii -in acest aparc 5ig*r"rnngi chipca un fenomen inerent a"-otterii istoriceo io"ilugii umane. 'constatflnd biist"ngou""tr*-i-o-ir"r"n1ieri inrre,guu.,p"riigi guvernali, Lion Duguit credea'cipoate.vedq^ r"-"-" caracteristiid ttinoamentari !$egi rr statuluis.

Aceastr opinie-a marelui constitu[ionalist tiancez cuprinde desigur mrrrl adevir' dar ea n,i ;'"ta, il;;e adevflr. Aceastn penr^r ca dac;r ""nip^a" cste neindoiernii ci diferengi";" o ir[rr g"r"."."ti sj ]rr";;i;" 'i observir.r,
paris,.1942, coutitutiorrrjel, | !.Buldeou, Coun do.droit p.3. la rteViileneuve,'Tmitd g6n6mt de l,Etat,-paris, fiene l9?9, p.66. : Yit: r LDuguit, Tmitdle ,roii constihttionncl,ed.Ill, vol.I, pari1,i92g, p,655 gi urr,,
lll

t
t t
I

cii o1'ngetotiobiect5i acetea,si tuncgii. ' "' it:"^::i:''j:1"_t:il,optul Asrrcl,propne.tatea e.ste o institu{ie, in misurain cire ea presupune exrstenta unui numrr de nornic,caretoatesegnrpeazi jurut in ideiiunui drept exclusivde utilizare a unui bun. Acebt anranrbtu de norme este eeeil ce ' constituie.institutia proprietrfii,iar nu t'aptui ci un anumitinctivid exerci* sau ol"f tytendi, et aLureneti", ftuendi ;;nrj-a".rut ::J:^r_""Ti"1. :i:f nina substflnfa proprietitii. Chiar daci tofi indiviziiOintr-un "or";r;" "oto un rtot"oirliunqr, moment dar si mai exerciredreptuiire ror a":fi.p.ti"i" p.rr;-ia, ateasti instihrfiear continuasi. existein Joruiii normele.care o reglementeazd 'nu ar Ii ;ibrogate. "lre de instituffe estbinsi utirizatd gi intr-'n nrrsens. !'Iotiunea rn via[asociari sepoateobserva ' .iirt.nlo.o,luir,ri"igrrpurr umane,B ciror nctivitate estereBl.elrelta$piin n"rt* ju'(lce in vederca reariziriiunui scopdererminat gi dur-abir. futfet, o irni";rtit^r" .rj. gryplre de protesori gi studenli, ?. ln carese alitur[ un numflra, t*.gronori gtiingitici gi administrativi, 'i;'-;-;o;,it:^iromo,rarii organizati printr-un,.complex de norme' t.grl"; in'rfim&ntului de grad superior. in u*a"r"n realizf,riiscopurui ei, acestei gruprri urrrane i se pun

'casii poariifi vorbade .xiitcnrpunui.itil, irn necesnr ca in sflnur grupurui social respectiv sr senaspi ideea caintbiairi;*'i"al"irli ;;J-"*e se mirginesc si exercite. ""r"giveinalilor,'ci o contringere corporarii ", asupra procedeazi. dupdo'anrrryitd ordinellgarnsaucutumiari, care fhceca intre indivizii nl"iruie-sc aceasfi g.u!ar" sd stiruie.regdturi, chiar daci "ar" persoanele, care arcituiesc raun'moirent datcategoria socilt[ gur.rnunlitor, a ar ince ta sii existb si argii le-arruaro.ut.lton iil-";;;;G;f;;, u'-'*o' decdr o y lntre guvernangi 4iferentiere 5i gou.ffi, li'"st. o institugier. , Dar ceeste.o instilutie i Acestei nofiuni ilc iirhuie in doctrina ju.ridicr ,. douir '. Ea sensuri priniipare, , esteufilizatlin prinul ,ana,aia. a.m_arltat deja, , ., pentru a . "um : f::*:-^::-:,Til-ly 9* ::.T" o"-Jna'ui,nsociali,infre careexistdo

ncccsitatqr. in s:inul oricdrcisocietirli ajunse intr-un anumit stncriu cre organizare, estc ror atar de adevirar insi ci no lrt" suticientiprin ea insrgi si caracterize:le "o nofiunea de stat. Intr-adcvdr, o bandl de-gangsteri, ilr celrc un Al.Capone comandicu maimulti autoritate. Doate, ctecdi urirege supugilor pentru sii, mr este un stat,

*, in fhli[ul.ci el constiruie din acesrpuncr de T-o"t" o oro,hi,.+..^r..111nit1sti 'Ti;"j-"'"1?nstit"i;q+rgr+!+!s-sruqan a;."e"rr,ff j

.._,

,,ri t;-^*in ft:nci ; _^. , . _. , , uritizar elo ^ instirufie, a" o a;.o.o?ffffiTT il{" U, acesr rermen este "uo .pglgcterur

s"gnului t'ir'tit 'f];;i."":"*rea cdnd

i ::=;;:;:T.trxi#;[:'tr'#i,iT[{g{!rt+
tormelorprevdzute Ei i"
se. spune. cl st at ul. lf esi . l

soc,are vederea deterrninare redrizirii i:H','Jjll;i alf#l;;;;"ji1,;;1{Ifr'T::il#lL?,* :::H';J::Tru*1.{:lriu'iffirin al"Stuiesc "T: '1"Fi instirr:;ia !'att poi 'si oir"ti"' iit;ri1i, pot.sa seplirnbe, *dJt:,t-t: *;;;;""',h;1 n9t yli'5"=:: crintre acterJ :?#X*ill*, l"lr"oi F.i3?ili::
".a...i rearizdrii

tnrr_un "1t. idee tdeede'ordine''concretizati numirde de,ordinij,.co norme i,,"ijill.;::_".1n"31ra e^Ji'riaic;, i;;;;t;#itt' ,r*11", se tlesrrsoard

oo'goii'o;t'jl:':l:#:1il,13"iffi;: peirtru ;':l::i" r':X*;ii i :::::,.."decit atit. eu ";;';J,Ti:l;f:l',H'ltfi:'P..1l.1ntu"'-r,"*'iir? mai mrjlt i

n"rJ^:l'j

ffiTJf*l"'iffi jf s *re,i.,q,-t ::ffi r" iii#LHl":::'.';"fi ll*: :: :;,'ffiff..f "rri ;T:,#i ilir= :: lt " nicicuoameniit;;;';"r: t"q ;"'i t''"#,iion*noutd orspozifie, nicicu
illciltuicsc la un mol

HTsrii:l'ni:*:d'ril$F:$ili:ti i,11';iT.1l::ff ,'i$:':,isa"il;;';il:'in,isi,*

j

.sau pot "J':;''','ill: r1i^e.11i,onari, Tt rnuri srucrenrii pot ,i-5i ::||",1,.|:irilii,""

; r i

i:
i:

instifuf,*if'ji,r",,l,,u,

t
i-.i

fii""j#

inei+lqgqtqllleJ&numdr

' l'!

.i:ti ;:r:

cu aceleasi ciEiEJ cter,e ge g"

Iratura, s

;:i t::l

t
I I
$
r$

ri dispozilie on"rl,.-niir:r."*"ill"rr.rrr criairi, laboratonre' biblioteci.etc. c..n!" .lro"'i"iil".rn aceasri grupare estefaptut r-i asrfel orgar.rizatf inc6t ;; existe :i ::1.: chiar arunci citnd ceicare au constihrrit-o """ri;;i initrial au.incetat cte a mait'*" p.rt. din ea.?rofesorii sepot

I coucel:gia instituliouaristia staturuic,ste. rnsugitE de foI.Hnurrou dtolt constit.ttionnel, , pricis dc parjs,.tbZ:l C.n*rror.tl; ir'iirrt, paris, 1930,vol.l. doltbtstltrrtlonr :'

surucprrDue deiL"fisanc{ionare statutui'.--'*' bcru pri, niri.-|" llllltllryre.a sau reguti regurr de conduiti"re conduiti drepr), drept), edrora Ie sunt s;;.ffi;,#Ji:e *ru"raiiri.E ilr"-nn"rri* a" "a."i, "ri"" "ri""dll," nnr* J"
t V. E.Spemntln,.Elnolorro d3 socio,logie genaruld, Cluj, 1947,p.350. :

lfe apricapic ii ::ff,Ti*.":19:.,*f.ilil':lT:#'fn'."JT"fi:Tiij:?i:r ;i,i

,

a" n".,n."a" "fi;ii"r".. ilr"Jffi:"""1#'i'j:1,: SliTti_.."". I

s il ouo,uio.-*.ilr '"*"'o',)ffiF.?,f-,.",:l{T'.x;in'i:,1T:lTiJ.*, - a)Funcfia ,, resistatifi::;# statutui,

,,runcfii;r{e statului,,. statul

ffi

' il deosehp"r. 96|6;egeEue i- *-!-.-, ^ . : de alte alte jns instl.hrrii o"rtitu6iies te *#iT{:&S!te
su.nt desernnate prinGmenul de

il
.r

ij

i ii

care are ca otiieci

, ii.i
;ii::ii

rr

1"14

*t

I t

...[.. .-..

. 115

$'i

\'.i
j .i

i:
i:i

::::
i:i
:,1 ii:

bunul mers al ierviciilor ' b).Func[iaexecutivil are ca obiectsl asigure in aplicarela cazurile lor legilor.gi.p-unerei publice,brganizarea unui l.r ;rdininistralia 'pii"itii toraIirarea dc clre concrere "rg"J;;;;;"-"?*liti,irjin are'ca a..st,rtyl1i''care acea a'ctivitatg i) Funcfiajurisdic[ionala "t-b de aflevir.lcg'il5i in {e.plinnlndependenfi'in obiectsolufionarea juiidiie, ailici a a conflictelbr ";.;;;;; si cadrutunei proceduri;ff;; """t.oai"tirii indivizi *J Prlfind ti'iirlo'i acelorsitualii ir, :"j:i1r1,o*toriu'cu senumesc "ur" 1ifenomene situatii -"rii orepl1t*i'ii1"tl' ;iift;ila'{e +"::* (a lupta) 5i este a"tiua din verbullatin ,,contendere" cuvflnt contencioaso, unei lupte caracterul "'oi"t aveau p""""""a h romaniprbceselc se.ns utilizatin acest care avla ioc.in 'li iagaqagistratu.luir' il;"t" ".irt.:'i;,itu$i - care desfiSoari unele activitili ;;;; .'*-"'-';;;il organele otJsurului' Astqel'o comuni'poate faceprin asemlndtoar"iu orsane'sunt aceste cum ""t" ei, dupi tocuitorii

S 2. Ale coueepfiicti privire la stat

i l .:'

:i",iffiil";t[;rrtii;."r::

:;
:.ii

iitai"iduale de executare a.legilor' Totugi-activitatpa ioinperente si faci gi ""i" .tgane se dlosebegte de cea a.statului' aceasti activitdte pot sd.desfzr5oar6 ""*i"a -iori . Intr-ad"rir, o"rgun"i"cornunald nu al Ieeislativ de.organul

:1

,i ..i
a; :i

: ..
. i:,:. .n'; :.',i.. iiL

si in locuitorilorei decfltdaci legeao uutorrrgoiil a activiingi g'xecutive la exeicitir.ea participi car6 indoiald,.in masurain statului. a compo.n'enti pa*e o ..";"iiie srarutui,comuna,* sihi"i"r,"p;;i;'fi ' Ea nu se confundl insl cu acesta' . .- . prdpriasacompeten!fin sensul singur . Dimpotrivi':^#ttliqft;;imind plq 1=i:':9, pi.i'* affi a " il;;h-' tate ::-i proprla cl activi ":t!:1j:t sa "iE'lte determinl^t:"fft a-5i "g" statillui-de a A"Jurti *p;;i;^i;. definitit fost a'9i ""i""Liirtl"l iuveranitirtca comoetenti," nurn#" tuu"'*itot"' De aceea' competenla competenfci ;lii.h ;;,iJi^;i;;i ci ideea de crirind se considera Trebuie .i S;;r;i;;.ipe"Ii" ar ti superioard;'oricare un.i recnnoagtere^ ^iioiitifi nu admite. suveranitate stdrului' a a-c!1u'e . ea. invesriti cu dreptutde.a.mdrginia"pii"a-fil"tiut" h" astlzi 5i se ;6;;i"E; iJeii?c suve';;it;i;-;dinsepniasiti cel pulin Aceastl concepfie in pot, internafiona[ recunoa'tei* e"q"l"i'l;-t;g"lii" freptului a statdlor. parte'azl aiti de Pe . .. anumite deteiminare filii"re fibera domenii,.f, gi^indivizii, .ir"ttli" Se'resd;;, intocmai ca esteindeob$r. "d;i;;.t"r"f obiectiv regulile ^{rePtului de mai sus,statulva puteafi fgfinit ca o institulie lnmrna fn "*tt"tii ot*zoiape ui spaYiu-(tinityt' capabitdde avind ;';;;;; s,i';;';;';;;iiii *'rcitdrii o'soiiiatd in vederea comfet-eia'$ sa p'rppria ,ing;ii derermina d-Ei *ecuti.vd Siiurisdiclionatd' ;;tp]"t"itii[fiU:'tegisldt,rvd, unoractivitdli**;';i
I C,GRnrincescu, Ctrrs ile ilr.eptconstitulional'lito' Bucureqti' 1940' p'68'
_ tl o

stitittn decir in limita **'psi."i'"i;;;;: il:; putea ;iliii-i*p"tiL"5i toxtin sarcina' va nu comuni o De exemphi, statului. liniitete flrate de ea' FdrI

,.':;: . .,r. : ;:.

I :::i

'' Adoptdnd"aceasti <Jefinigie, c'are vede in slat o institulie,. ni-am . indepirtat de concepgia.luiL.Duguit. dupi care caracteristicastatului ecte o diferenliere intre guveinanti gi guverna6i.l iritr-adevi i. piod,.,"L.eo"rrn"i *!*"n* dit'cren lieri nu insearn nd cii statul s-a'niscut. Astielr.bunioar6. in inpJriut g"r*or,o-ro^4n al lui carol cel Mare exista tErn indoiald acea'clit'erenlicre intre gunvernanli gi 'guvernali. despre.carevorbegte'L.Duguit. Un stat germano_roman,in inteleiulpe care_l atribuim astiizi ace.stuicuvint, nu a existat totLgi. Abeasra pJnrru in h""o "e existir vreme incd nuse ajunsese laconcepfia ci deasuprapersoaneimonarhului ' o e.ntitate de valoare pgrmanenti: statul; care continui si. diinuiasci chiar dagir . monarhrrla incetat de a nrai exista.Dimpotrivi, puterea publicn era socotitdun atribul persoral al monarhului, iar terltoriul lirii,.propiietatea lui de drept privat..ca,st[pin al terjtoriului girii,'suTeranui aaaea inrr*nnt." por{iuni aic . ' acestuia_(feude) seniorilor, care, in schimb. ii'datorau'eredinli. aiutoi_militar Fiind proprietatea privati a-suzeranului, Si.material. teritoriul pute a ti impir(ir la mgartea acestuiaintre succesoriilui (astfel, imperiul lui'iarol cel Mare . fost-impir;it ta moirtea acestuiaintre;ci tr;i fii'ai sdi): p" ir"*"n"c"r,, posibil ca suzeranul si dea ca zestie o parte din teritoriul {6rii (o asemeneir ntireasi t'ericita a tbst Eleonora de Aquitariia,atuhci cind s-n clsa'rtoritcrr Ludovic al vll-lea, iar, apoi, eu Henric alil-lea plantagenetul).Din acesrpunr:t de vedere, evul mediu reprezinti un neintloielnie r-egresin cornparafie ,,., realitifile.societigii antice, Dac[ in antichitate ideea Existengeipe deasppr,, girvernanfilor temporari a unei entitifi colective s-a putut contunain sintagirrr. capolis (in grecegte = cetat), res publica, resromctna. sau cjvitas (in latini cetate),,inschimb,atunci cind omenireapnge5tEinintunereiul'evului meclirr. aceasti idee se estompeazd5i raporturile.ai"iri.irr"ron giseniorii feutlali surrr conceputein parametrii specitici dreptuiui privat. . -Primul pas care se face in evul nrecliu spre consacrarea conccp[ir.r moderne a statului, potrivit cireia acesta6ste o entitate distincti cleguvernnrrlil temporari, i[ constituie t'aptul ci no[iunea d9',,coroani'incet-eazi de a nr:ri lr .utilizatlin scopul de.a desemnasirnbolul puierii,de{inute,.de.regq,impdrat sr.r pr.iig Ei incepe sd,desemnezeinstitu{ieimbnarhiia insngi. A:eT!1 gvolufie este caracteristici pentru numer6aseitzrte mecliev;rlr. t _ Ea este intehiH in primul rind'in Angria, unde personificarea instirrrli,.i 'monarhice in coroand e-.ste consacratl in documente incepAnd din secolrrl ,,1 Xrrr-lea gi al xrv-trea- in Franfa se poate observa de asemenea inci firrrrr, purind o evolufieanalogi a noqiuniide ,coroani',. $i in aceasti, , fari nr,(ir,rr, d" personi.fica.re d-instituliei monarhice esro pe depiin..tbrrnlr.i , r, "tolo111--c-a secolul al XIV-lea, deEi originiie ei sunt mult mai vechj. ' / '

tl

illl';1i;lJii:J Tj:ff :f,ii:l?":,TTTr 1 tj::ilt:J,l? li'j:f*:i::i#':"f n" putea el nu-aparf fiinsriinat, inea rcgelui, darfiindca ci i"rii*ti"ir"fi'11'
,olii setace f9 in orqon;t_1'-11 .1":To,,o":easi .institu;ia insaii r;ir" sia"lii'atorui el;;;;ffi1T;fji"tt"';.o.uno-.o,o3* y"n'"rid;;":illl ,0,,,u;,|,TJ'i?f; cu gindirca *-l"t* r,miriarizati diitrncJie ae.ltja parre, degi *t

Fa cra d..:llir-U si clobAndcasci o marein.senrnirate in ,

t
I I

t
I

t
I I

persoanr i".,t'"0?'l,r,ilH:i"r,:T.*X1ilH,,.r,["j],: juridicd. Ioerreprogresiste, ipspi;"r" l;-;ifuro"dj"ifrnu*ratistd, ;;.;il,il face inslne cesard impuls llmurirea racare
' oY,.ci1', P'17' 1iB

rasrariiruiilfi;i:"l"llll'*"[#x#,f :l!,H;yl':; T{liiJffi monarrric nu numai o:ig!^.:,lr"x,

societigii-Mai tirziu.

o f,l;"T 1-u1!a. .r1i T.$jilTi"i: i?fl :,f" "" n"l

tmperiului r:n" dincauzele rorn an.'pe prebu deala p;;^#"*'it girii l,tot f.""o-", cortegiu IJuideexcese, enuI retigits, *o. ;;rffi il;; ;#i r:fj 111]"', uis tg e'i.a-,

;Jil ;;;';'i"# s cr avi. Fs reo,o', l 1 Il' :,',,1 * #lfi i: :i$ild !,:,1 " istoric,'oi.r'iiX1"o'Ji'.?,1ii,ll,i,#ilft:fl:"' ^T drEi un lj:*: "'"!-r;H"Jui,

sclavi, ci_gi piebea, din stipanii de rie prin i"t"r-.ai"i'#i:::::1fi1 lorrT.ate exerciratide frdm[ntirile ei,.fie direct prin piesiunea . ei ;;-;;;..;r"mtor economice luarei unor.misuri sau potitice.i" p"ri."a""i;;;,::l:tminat impdragi au luatrruter

rnainte deaceasti o.Tu, , rasturnar :u ;;;;;,"d:iti:'i"1#1fir"ff,::::,TJ1,J dictatura " $1il#i;llijll'"i::%::,,",f,',xl,i,"i'lX?trffi::,'iii'i,t"o","rHi'"T::^1ft,"#gl sr" r"r"Jrro- uo regim ""r:::ri plurarisr. Aceasra T t dominatio n Aceasti ultin i utuoto r"'.o-,in= f n u n, a J ffi'Hn ir i" r'i 'crasr'in ", *T "t'u "^ r'.1 r, o u n i. desrr$urareail.itlTgrt;:;-.u;;SFttste ffi 'oli"tlgii "-i, "r", in,timf ,r'ffi ffi",jfi
. rjl'j,'ilil::-":t:},|u'

al XVI-lea' ;;;#":;:1',:"::.:,:*"$'" ".'J";n Apropiati

I,j;:jipT:U#*4;;r;;;;;#'i,;{:il"llii,!,}'..i",iTili#iuil tra guu",,,o nq re ra idil;;ilLiffi d,ig'::iiii ff"ry nffi pe ntru ari ":oou
desuporlIncepand iriott.Jui

o'" uil in a' ii,",", f; iJ#,"j|111; n, t, l,:,!:",Xli:'":J[ili,T Jr p,og, partide " ro poiitice calrruzite.JJ considerat un insiiument a" ; .li'" ixis de dominafi"o ul:illl^cvident ci statul.* p;;;; n,J te n XiLif u ne T-T":' i i fi :'iil: ra fi:Xi:l I i I'jl llryy,*" " aince rc a rs is i.or.p i .ll" r"ri i'E'","rrd s t,f n ,i;:; ffi;: I,'Jf; :i,r#:,fff ii#ij ;l,,",li[lil ". ",,u, fi: i,ft f ::*I I t !i:il#1,,H::l,TXT,':i* este as tre "t:Y r e ira ;;;;';ft'"":"I-;'.d#-,ti?i6'#!1j",*,lXH;;#in#!i'" rii lu ga1" tifi ,1: ne a i:r::.T# ".1,,",1'i*,,"siu mai ti soc,ltit;;;;;i:""i?'ii|; outn'*:|ifli1"ol"t"'ito,iui'i'n" marxist'leninisti asupra eteaza dea sta.tu.luj a nu. fine ,"o*o dL',o ge gi marea iciderc de pr"tiriae"iiilJ:,tT",i,T#!',f :ir,Hlit,"#,,1,,Xiffi :x:::;:;;T#:ltii}""i:il:'::'H:H'il:$ n,HTJif; h,':::iltl"qff ::: prima datd cle*i;ff fiina j,T,t"":f,;::fr"n,.'ii .i?a utilizota'p"niiu Macnraveli fi?J:T (146g-tsz7\.T:-".:: cre 1-t1t" amai exisra in
. interese $iideoloeii .a**ri'f"ilil;:;r,1un-or

irezistibir rupteipentru risturnarea vechiului regirn-.$i noasrre' maiapro.pe frium-fur a* timprrit" ideiror o.,no"roti"""o ou, ro,upnriliu constiruite port,t"Irrioritice, pe bazd-de iui uirrr"pe ci'iierii,"t,giJn*" unele "turi-'o"ioiar sadcrrinr

tr'#r*i* J,?ii#ft Titr,fx;ll.:l'"ffi FfrFtrr;:ff

deIapurere deo alti ;i;A srat, celat ;ffi;if pfetuat puterea, se fo11e1zr "tur"i c_onctuzie "n.*'lTrnati.. este tnsi u"a """";;i;;;;.'o

"""ri1in"e1"-*"1

cdunnou ur"n.,"n"o.

clioa

i*:f m#^:';:"d1tr:!ff':""'$*"ll#

jll'fft ru n :i:n:.'s'H* ;t LTflT T #n#:rF :* fljlTil;r

l,i:t,1";r ;';r. -" i,t. nrnn*r ..j^u_. a'"ptu'i.ilil"i'J'rpl#:'.H, ci, ia

Ju'air'll ca to ricrs i -.

Secfiunea I[ | pERsoNA,LrrarsA . n;pJDrcl a sTATULUT Dupi ,_ro.,1y^,",1^i". ._T:"lil.,.conceptut , ruana$tere t..:g.r*, in"u* desrar accenriunea a pufur tu.i aituai; il; iin in t..ilriut En.ii t".lff;lk|;Ty nu "tipa "o."nionarhurui,, 'if.';',",':'":i ilHit't, privare-a

Asrfel, chiar de rn in".p*;i;ffi .-. rnzestrat cu anumife

fifi'Ji:ft*agie re lmpune si seprecizeze in primul,el-O-ijr.* subrectiv constinofiunea 5i care estea"'os"uirp-a de drept. r"iiJ'jrgiriil suLriectiv gi cerobiectiv.

prearabiri aunor notiuni

|JllJl,,liL,ti;il;Xii: ""1

119

impunla un moment dat respectului generalintr-o colectivitateumani-datfi qi care sunt susceptibile'dea fi sanclionate prin forfa de constrflngerea statului. Prin acestereguli de drept se prevdd'He anrtmite obligalii in sarciria - indivizilor (de exemplu, cea de a. pinti impozite), fie se garante.azl unor puterea de a desllgura anumite activitXli (de exemplu,chiriaqulpoate :persoane si locuiasci ih apartamentul inchiriat), de a cere altora. indepiinirea unor . . ac[iuni (de exemplu, creditorului i se recunoasteputerea de a cere restituirea " sumei imprumutate) sau o abstenfiune (de exemplu, propfetarul unui teren poate cere terlilor sI nu-l tulbure ?n posesiune). Dreptul.subiectiv eslg toomai puterea garantari de lege,voinEeiunei persoane,in tOmeiulcireia aceastaestein misuri, in vedereavalorificirii unui interes personal direct, si dcsEsoare o conduiti determinati. sau si cear[ unui terf indeplinirea unei acfiuni sau abfinereade la o anumitf, activita]d.Garanlia legali a dreptului subiectiv constd in posibilitatea de a se pune in migcare la a .. nevoie, rdcurgindu'se la organele de stat competente,frlrfa de constrAngerg i' Starului in Vederearesthbilirii ordinii juridice incilcatet, Numai puline limbi au cuvinte diferite pentru cele doui concepte: drept obiectiv gi drept subiectiv, Limbile francezi, germani qi romin[ nu cunosc . decit cuvdntul ,drepf'. in schimb, limbile engJezd gi arabi au termeni diferiEi. Limba englezi ard cuvintul olaw" pentru dreptul obiectiv $i cuvhntul ,,right" pentru dreptul subiectiv;lir.nba arabi desemneazijrrin cuvA.ntul ;kanun" dref tui i obiectiv gi prin-,hak", dreptul subiectiv?.'
d

cae;citltlade a avea ai"pt"'i subiective utilizarea "g si l:::ii"_ rn acest sens a cuvintului,,persoana,, "fr;"irr. igi arebrigineri in dreptul ;;;"n. fiil; l^11ri*'cuvintul ,,pbrsona" a desemnit ta inceput **"o .,, ,rur" actorii : ' acoperetru igi fafa cind juca.u tragediisaucomedii.'pii" ;;;;;", iiiiuirilo, joacd sn.rol.in viaga,jurioica,"aua"J fu"pluri gi obrigoiir ;r-pil roman"u.* re_a ficut aplicafia cuvAntului ,,pers[nglrr.' ^ ' r Dar, in afardde diferili indivizi;,persoane fizicq,viala sociala cunoaste un foartemarenumi.rde gruplri u-orrJ, runt, statul,;;f"n* llOffitJI 'scoppulturalsaude binefaceie, "o. societl-fi-cornerciale, sindicate etc.DeEilipsite de 'o voinfi proprie, acestor.gruprri Ii se _r-ecunoagte, r'r in condigiile legii, capacitatea de a.avezi drepturi iubiectiveSi obfigaiii.-r--' Acestaeste'si cazurltatului, cnniia;- agaqums-aaritat mai sus, ' - i s-., i'Bcunoscut inci din orimor*o*"oir" l'.]p, u*rpro teritoriuruisiu, iar.astizi i se atri buie p^'n p ifcrite ;6#"'t""fu ria i.i' roarte ampli, .rdiconceput Intrucat statur este ca persoani juriai"a--isorr, intr-o art;r terminologie, capersoanimorala),'intr;;#i" cares--a pusa fdst aceea de a $ri c*m se expricitaptur el, cregi n., are trinla pioprit":si;r"#i;:a^re.curgu, ".i " Pentrua-girealizi scop"rit.,.ta inL*"ai"i-"no, persoane fizice,esrernzesrraI totugicu drepruriEi oblieatii. 'pentru Mai multe teorii iu fost formulate Ia acea.sr:j .a rds$urrde intreb;rre.
't

' al dreptului, termenul de lpersoani" fiincr'utilizat in accst cazpentru n aesemna

," o arru*i,a

S f. Teoriaficfiunii

rea unel

runl sau

ac-livitalLgesupunepentru exercitarea lgi-ur irirprumutatlui Y o sumi de bani. Potiivit

.,putereade a cere de la debitorul Y, lb scadenfi, plata sumei imprumutate, Creditorul este liber in.si sd nu ceard.p1ata.Exercitarea acestei puteri de a cere este astfel lisati la liberaalegere a cre(itorulu.i.Pentru ca el si,exercite aceasti putere este necesar uq act de voinfi din partea sa- Iati de ce, in coacdpfia tradifionali, tecunoaEtereaunei anumite puteri de ir cere este indisolubil.legati de existenfa unei persoane inzestqatd cu voingi, a unui subiect de drepl Acesta este, de altfel, faptul care'erplicd de ie aceasid nogiune a fost desemnati prin I ' termenul de drept subiectiv. in acEstecondilii, este limpedc ci indivizii avAnd o vointh proprie vor . putea fi subiecte dd drepturi gi obigagii, adici persoane din pnn"tri de vedere

sus[initorii acesteiteorii irleaci de la^id.eea,cd_numai 'considerafipersoane indivizii pot ri in adeviraiuir*r ur-""uanturui, cicitrunrai ei au voiririi .proprie^reali. in yederea inftptuirii unor'scopuri, care,pr"r,_lp,rnun eforr coruun, indivizii atc*uiesc i*i,1goJi"gii:+";5#.l

:!.

'l.i

insi ci personilitatea acesr()r asoeialii nuareniruic real f" b;;';;;H;i; ii'."*ii["i",il1?.fiourul u,,,, ficgiuni, eanuestd in urtimd anarize d""efi; r"iJ" .""*tili*!Jrmir" .i, ., evite lungi gi plicticoase circurnloculiuni;,'-'

a pirtea tuncfiona, esre adesco, i necesar si{ie tiatate dinpunclur devihereal raporturilor j'ridice ior cu rer i cao singuri. ri entitare, dis.iincte d-"i"a-ilirii;,re o compun ' Pentru a rrspuncre acestei n""oi, irsr aceste-asociagii, printre carc sr. numiri sisrarul, ;iiTj:{1i1d;;girig-;rioprie, etesunrtoru5i.,consider;rrr. ca qi cind ar ti adevirate "' persoane-Dad ffind

;:l

I R.Bonnarrl,Conlrile juridlctionnelile l'admiilstration,Paris, p.36gi urm, 1934, L.Duguit,Legorcdedroitpublicgefiml,Paris,1926'p.40. 1,20

I C.G.Rnrincescu, Curs dc ilrept cottstilttfional, p,6I_62. = V. M. rle In Bigne de yillcneuve,op.cit.,vol,l, p.s|L.

I I I

g 2. Teoriapersonalitifii nrurolo, re:rlitate naturaLi Aceasti teorie,in singura varianti caremeritl sirtie discutati,afirmi cf,din combinarea voinfelorindivizilorcarealcdtniesc asociafia sc fbrmeazn o noui, care are:caractere distincre de cele ale voinletor particulare Yging (Zitelmann, Gierke).Pentru a se puteapune'denccira, voinlele'indivizilor - rrebuie sftsemocleleze uneledupi celelalte. Ele pierdastiblparticularitlgile lor q*ljry a se topiintr-o singur[unitatecu caractere corlune,intr-o voinfl nouir. . Astfel, diferitele asociafii nu nu, aga iu.m sus{ine teoria anterioari.,o persolalitatejuridica tictivl, ci sunt p'ersoane reale,lnzestratecu.o voinfd propriel. ' ' $ 3. Teoria personaliiifii nnorale, realitlte juridicl

'

,,

::

t
I I

juridica a staturui nu esrc decirun pro"u.r::..r""!nic-jlrjdic menir juridiceqte ,,a,.-0..i.iil,' acesr t'apr cdmitioane aeiiii"r;i nu formedzr .gi'i*ir""na o fiinir organic unificati' (cair6 a. lrort"rgy.p.rroJiiot""'rirrnrn decari.i,*,. ste.j:oj,i,,,:.::: realitate juridic[ pentru ci eaarerriuorn'o gr"pare umani,caredinpunct juridic,constituie vedere deritrrj,r o uir,6nun entlioi.; persoan[ distinctr de indivizii,rili.: car'e o compun. Drrpilcumnrinorur " sub14 oni,a"gi n,r.i"'"^po"itutea.de.i+l:. exe'rcifiu, este o reariiate gi,de.a"ee., rlgrr ii anqr'epi"r a" a$a gruparea umanii, caresti Ia baza . ^iir"pi.ru"rat,,rotl.ri,;.i pirsoane.i 1'uiiJr"tai" ii""rao ,rotitnte;,;r,ji , Printr'unprocedeu tehnic-juridi., o.Jrt.i-r".riit+i';;;;",-.a-"s]"rip.iticre,q,,r:ji :.. voinfiproprie, i serecunoa!te posibiritat*o a, * piiti"il;;;;rLri juridiceii:r;ri. prininterntedi-ql unorpersoine'tizice, snvoiasci in nuni"t* {r pentru.:,:r!:r:i ea' ^uiril"ir ", --. ri l .
-ihce.aper la ideeade personnritat":r-i': morati, "ur" se adapreazd foarte tin" neuoit"r r".ir,f_'",.ffi;; fi';;*r"irj,1,:,. pentru n p"r*ii" *ii;;+" unorerorruri in schimbrjriie ,r.,.. 3::**::Jrivat
'
6ee?i*l

I
I I I

i Aceastir teorie,cares.e'inEifi5eazd la rdnclgl.ei in mai'multevariante,a tbst sustinuti de G. Jeltinek'Michouagi Carr rje'Malberg:. DupI Michoud, atunci cAndcercetlm aceastlproblernl,'trebuieilsi pllc3;nde la.constatarea ci.drepturisubiecive pot sdaibi gi.indivizii'lipsili oe voinld. Astfei, un minor sauun -demeiit pbi riv'bri ardpturigiobligafii,dar ei 4u le pot exercitadecit prin intermediulunor tergiinsircinapiia-ir#"rinr*. in aceste co.ndigii, esteevidentc5, elementul nu esteatat cleindispensa{:il ,yoinqf," personalitilii juridice,.pecit se afirml in teoriafic]iunii.De aceea, nu existi. ' nici o piedici de a ise reiunoagte capacitaten de a avea drepturigiobligagii unor ' grupiri umane,care nu au voin(i proprie,ori de cite ori aoumitJinlerese colective cer caeles[ fie-tratateca osin]rri persoand. Bineinfeles,.*"riitor"o 'drepturilor.acestofpersoane morile nuie vaputeathcedec6tprin intermediul inzestrate -unorpersoinbfizice, cuvoinldproprie.Aceasta p.niru ci, dupi.cum '. s-aardtat,in fapt exercitarea unui dreptsubiectiv presupune intotdeauna un act de vointil.
,l

Acestprocecreu tehnic-juridii

. .,.t..t

.*::

{. leont care_neagri personalitateam.orali a

fi vorbaa" o p"frooni noui, indiviz'or care o formeazi. ",rpoate ' 'suprapusd p'o.nini- ;; i; ;;l;i consratare, Vareiltes-sommiBres.crede.

- spredeosebire de teoriire cercetate mair inainte , autorica.vareiles_, . ,ir,, Sornmi.res sau L Duguit considerice ,,"ilr r* p";;;'; l"*";;;ffi i. juridici, inrrucdr acei.tdidee.nri ...i gnt.st"ni"i';;il;r6;#;ffi". ' In opiniaacesror aurori, .lon,i,,orlopoziiiva ;;il"b;; ne arati , existenfauneivoin{e comune a indivizilor care arciiuier";;iil. i;ffir" :.: il;; numai voinfete qi interesele singuraticiioi inaiuiri..o*;;;;;;ll^t i statutui,. ca gi in cel al celorrarte_asocialii"ritnon., l,
ii

In conformitate cu aceastii teorie, statul nu are o voinfi proprie, cum sus!ine teoria realitifii naturale-Numai persoaneletizice,ohemateii reprezinte statul, au voingd.De aceea,statul nu existl ca persoanl reald, ci.personalitatea sa e.steo crealie a ordinii juridice care a dqs la tbrmarea statului. Nu este rhai pu[in adeviratc[ aceastE cria;ie juridiciare labaziorealitatelbsrteccincretii existen[a'unei grupFri umf,ne detenninate. Astfel, ideea de personatitate.

bunurilor sociale,ci'asociagiisunt_gqgt-g;$g$*ii_-acestor "i""i"ii" "r" .uilofi#1"'ili"r"r. asqpra bunuri. Ei nu_gi exercir' insd acestdrept coniorm dffiiiff;bi$fi;;* i, materiede ci respecth.nd anumireregufisp.cialq. "pLr""uir" . proprietatg,

c{.nu

;;

i,

;.i
i: i. it,

I T
li

't fiirl., p.5-16. 5i 40.

: Cnrrr! rte Matbei"g, Contribuliort i une thloria g,inirule de l,Etat,vol.l,p.35, 37

,]
1 Mlchnrrd, Thdoriitdo Ia ltersonnd nmnrlu,vrsl.I. .

despre personaiitatea juridi"e it",ii"i;;pl .r* i;;;;; iri-se vorbeascr de drepturi " subiectivi. "; singull;;itr;;;:,usfine el, via;a socidld di nagtere trnorregr-rri "ri".-trptrt.ci ae conauite a"iii i""r"il'r.rpecrate, provoacd, o reacfie ""I",restabilirii corectiv{organizati in scopul violate. Acesre reruriobrigip" i;fii;;i"'onu,nlr" ac{iuni orriiniide clrept r"" r" 6irtrurea unei atitudini deabsteitiunei r,c"ste ourigaiir: create de rege sunt singura rearitate, astfelincitndtiuniie de dreprs"bi";ti"';i;; p-ersoand juridicn devincu torrrr inutile. un actal unuiinciivir, nina"n unuidrept "., "rt"'r"iit"irn "ri;';;;;;
:

,::ni:'ilffi ;Ti":{i"'i:ilinf;lflrff}#,1*l* "";i"ii'il'5lli,ffi

r,i ii ,i'; ui irr iri j,'ri lt
' :i::: i:.. i l
ii

172
1,)'t.

;l

r',i !:i

:ii

!ti

i,:i i:rl i:1 l;ii

iii i::i

ii. :1::

:::: i:i
:i
:::l

:. de drept drept''C-ongepiul regula'de de xutorizat subiectiv,ci fiindciieste unei voinfe individuale de a se i"1rt*. decit ca p_rlterea ;;il;i"'";putinrj.fi din punct de vedere Stiintific' Aceasta .i*pur,",uttti voinfe t,t poo* fi admis grup social surtt egale 1nele cu nenrru cd vointele inOi"Lifot care apar{in unui .

ffi;;il1;"';;ti;;*tt,
.""u"oo."n:puterla

siri se , o.titt incetnu existiniciun motivcauneia

:' r

de a se impune alteiat' tritice $ 5' Consideragii

care este $olulia ce . pr"r"rrio acestof teorii al:frtde contradictorii, t r nie a z i a fi a d o Pta td ? ci in nici un cAzteorii' cilre ln aceasti privinfir, trebuie sir consiaiim Argumentele in acestsens vede,iri Stat o persoanl rLali, nu poate fi.acceotati. singurarealitate, tntr-ale"dr, .alerliferi{ilor autori ;t;;;;,ir-*.,far"irive. diferitelor e.ste gtiinlific, vedere p'unCt-de din care poare fi yerincatd -existenga amalgamarea ci din Niot"iri Ei nimic nu 'poate dovedi "oi"f!-i"aitiduale. pezultd o voin;I noui: voingaunitilii statale'Astfeldi!*Ig$g uointe uc"iior

'i*

.;'dr; uh.rmire S"j"6ril"rr.ti si fie tratatrca o singuri teritoiiudetermina! esteorganrzara il; Gare
este cc se purie cste insd daci acestprocedeu tehnic-juridic ' ; oportun 5i necesar ? cazul cd' in sit ob''servdm trcbuie '. . iritrebare aceasti Pentru n rdspundela ' in o persoani moralir, in mod firesc se ajunge Ia .fri"i"r"rt" ;;t;i; care pot ti "or" ci'aceastl persoani este titulara unor drepturi sutiective, concluzia statul se cdrora cadrul tn subiective o" ooun categbrii: pJ J"lo parte,'.drcpturi de a lege de recunoscuti posibilitatea arii cum manifestl ca putere public'i, drgpturi pe de alt6parte, comanUaindiviziloi.{S"i^ti pd teritoriul'na{ionat, iar, unitate. *i'^":'-:tntlebarea

il#,

",:i#.jffi j,Xl"jfi ',ili",ffi vedereaceast.' f masitle oameni. de puncte

siu Privat, r! prin ordon6nd,indivi4ilor apare.ca ;ri*n'ipoiezn, ceain carestatul ci credem anumittiacliuni sau-abstenliuni, manifestiri ae voinll unitaterale pentrusimplul o persoan[mbrali, .nimic nu fuceo.""si, cael sdfie considerat indivizilorde pe Ii vorbade un drept al lui de a comanda *otv ci, neputxnd punct de acest din stat9l, concepe de-a teritoriul siu, nu otta u"i o utilitate de drePt. subieQt -vedere,.ca :""'"'^'fr
I L.Duguit; op.ciL,vol.{' p,Zl-s gi urnt'
1n ,l

condiliica un simplu ili;;dt* p.ir"i", p"-*ri ioiir" exerciiiin acelea5i a staruluiasuPra de pildn; dr@iu'l'de'''proprietate particular,'crl*'"ri", -domeniului

tntr-adevdr, ccrcetareapoaitivnEistrict gtiinliliri a realitifii nu ne arat;r , drept subiEctival statului, degi unii autori 3e referi iii unui asemenea existeng'a mod curbnt la el, Ceea c realitatea ne.arati estq faptul c5.unor organe akr statului li se incredinfeazi diferite funcgii(reprezentanfei na]ionEle, bunioar;-r, i se atribuie tunclia lelislativi; tribunalelor, funcfia jurisdiclional5 etc.). Nrr organizatestechematsi exercite acesteatribulii, ci diferitch, statul ca ansarnblu constituite in acest scop. Dacl este a$4, se Poate sustine oate t::l organd lui statul qr6 un drept subiectiv de ? conranda indivizilor agezali pe teritoriul slu '/ ESte evident cd nu.-Cel inult s-ar putea iusfne ci un'asemeneadrept subiectiv organe' care ai deveni asttel fi6care o persoatt,, aparline acestor.singuratice juridicd- de drept public. " rt , in a"esi" condilii, va trebui sd spunenl ci nu poate fi Vorba de un drc 1 a comanda, ci numai cd prin. anumite regpli de drept r;t' subieciiv al stah'rlui.de atribuie unor organe'alestatului func;ia de a legifera, de a aplir:alegile sau rlc a {istribui justilla. Aceste organe nu au urf diept subiectiv de a comanda, ci r,'1,' exlrciti numai anuinite funcfii.cele-aufostincredinfate de dreptul opiectivsrrrr, ,' mai precis; numai o competenli..De altfel, cea mai buni dovadl cil este a,r;r funclionalt:rr organizarea constituie faptul ci, .atunci cind reglementedzi ;1i diferitelor autoritAgi publice, nici Conqtittigia, nici legile in vigoare nu vorbc::;r deEpre drepturile lor, ci despre atribuliile ce li dau in comBetenta. ' ' Dar concepfia care vede in stat o persciani morali inzestrati cu trrr . ' drept subiectiv de corirand5 nu poate fi acceptatl Ei pentru faptul cd ea estt.'| | simpli cdnstrue[ie tecjreticd, f6rd nici un sprijip in realitatea legislativ;i n diferitekir state. Nici o constitufie in vigoare nu concepe suveranitateacl url dreptsubiectiv al statului, ci ca o prerogativi inalienabili a nafiunii- Asllcl, Conititulia noastri din 1923, coutinudnd tradigiafrancezi transmisi noui pr ru intermediul Constitufiei belgiene din ].831, declara ci suveranitatea apnrt ir rr nafiunii, care o exeiciti prip delegafie. Aceeagi idee sti la baza articolului 'l al .. Constitutiei Eariinoastre din 1991, care prevede ci: ,suveranitatea nafion;rl't . aparline pOporului r6m1n, care o exerciti prin organele sale reprezentativc ,11 cilre vede irt :rl;rl evident'ci concepgia prin referendum".ln acestecondifii, estE. o persbani rnorali inzesirati. cu un drept subiectiv de suverarritate cslt' ,, ' ':. ' --'' nici o valoare practicd, simplE coustrucfie teoretici'firi feoria personrrlitillit care se prim sub inflgigeazl un aspect este Acesta inorale a statului; , ,r , Cum se purie aceasti problemi insa'atundicind statul se infdfiEcltz:r

, :r private, cfirora subiective nu se maniflcr;tji titularal unordrepturi in,cadrul

i deiinitor al puterii de a emite pe baleunilaterali actd obligatorii,adiui ;rt,rr,, privat I'r, :;i public dreftului dreptului cimpul cind el se coboard din sfera in " I acte in care nu apare ca pdtere suvgranS,ci acte analoge cu cele ale sitirlilil,,i particulari ?.

I I I I I

Dar tiind cirsistemele de dreptprivarale <jit'critelolsiatc'au la hnzi nbliunea cle,clrept subiectiv", esteevirlent cd,subacest aspect, conccp,tia care vede iuridicn nu poate ti inldt.rat[ pur gi simplu,ea .in.stat o pcrsoanl. sonstituind o realitate-legislutivi. La noi in lard,ea esteconia"raidprin ait.zs al decretului nr.31/1954, careprevede cir: juridicii in raportirrite persoand este ,,statul in careparticiirn nemijlocit, innuntepropriu,casubiectdedrepturigioblign1ii',.-.|' participdin astfelde raporturi prin MinisterulFinanlelorafari dc ',El I cazurilein carelegeastabile5te anumealte organein acestscop,,. . in general ca statul,ca subiect de drept . l" de alti parte,serecunoaste internalional, are anumite drepturi Ei obligafii. Acest aspectal dreptului internafional modernse co,ntureazd tot mai piecisin documinterecente, cum sunt,de exemplu, DeclarafiaAdunirii Gencralea o.N.u. nr.1514ffV din 14 decembrie1960; Carta drepturilor-gi indatoririloi economiceale statelor, adoptatS. prin rezolufiaei w.2312 din 12 decembrie 1974etc. Dupd cum se vede,conceptele juridicn a smtului'1,gi de ,,personalitate de ,,drep t subiectiv", adffnc inridicinate in legislagia giclocirina dreptului privai, nu pot ti nesocotite nici in dreptul public. sub acestaspeit,concepfia carevedein stat o . considerind problernn persoandmorali i$i pistreaza utilitatea. Este evident ci., avind in vedere argumentele. eryusemai sus, nici mrcar din puncful de vedereal dreptului privat,statul nu va putea fi.socotito persoanlr.eali.personalitatea juriiici a statuluiva trebuiconsideratE numai un procedeu tehnic-juridi", crrat de lege, in scopulde a facecu putinqi ca,in raporturitqcu terlii, colectiviiatea caresti Ia bazastatuluisdaparf,, in raporturilede drepfprivatgi?nceleinternafi<inale, ca o unitate. '

trLE h,,r E$1"$ L"iq!+!"uLU{

Definitiiledatede doctrini.siatului suntpe cit de,numeroase pe atit de " conrraaidto'rii. De aceea, .rb;i;;l;';;phB;;fftily bred ci ;i'pouibu.r' estepret'erabil sd se describ statul, in il snse oerrneasca. Procedind ra aceasti descriere o iuiirt"i,'^utoiii in noci obignuitc5, pentru a vorbi ae iioi, ett"'ecesar si "onsia"ri existe: un teritoriu,.o popuiagi:.Si o ,,autoritate publicd,,!.sau clesiat,,i, uputere autoris.unt de acordcdnu poaieexista yrJerr;tr un stattird pooulatie. Aproapeaceeagi unanimitate juriilici otun"i"arnJ existiin do'ctrina u"t" vorbade. irn ai doilea.it"*rnf ol-ii"tui"i. t"rit";iri:'-r-"-^*' -" . Dup5. cum arita M. de la BigneJe Villene uveo cdndaceste natunci cloui elemente sbvor glsi.r",rnite,-ai"n"T'*oi ur"r .a;a ;"*i;Ji"-pJr*un"nta seva stabili.intre o po-puralie si i"ritoiiu,'"irr"iit,rr"r ;.:;;iil 5i'se nas"a. rire indoiali, er nu va'fi cdnstituit-pri il;;i;i*;hr_f&;;'i-##; rri n" va apare 'cntugi deputincao consecinln'obrigatorie,'fntuh, a situaliei astfel create $i,diir acestmotiv, noi vedernin'popuia;ie spaliu 9i a" orai. extrinsec, eremente ";;"i-;.i;Jnte condiEie, ' ini prtteaiict, a constituirii.statutui,,a. Pentruca statulsi'se formeze, _in aceasti. estenecesar, opini", _si fie dat un al treiteaeremenr, care nu esteo simpri ;iliii" ;;iin"L"r, necesari. nagteriistatulbi, ci esreelimenrul c"re detlrm'i"airr"si *"riia iui. a"*st a"-ot treilea elenieni este ceea ce unii autori numese,,autoritate6 publicfi,, sau . de stat', iar altrii,,suveranitatea"; eiement-- ,J"l-t* "puterea i'n doctrinnla --""".' ' controverse a "ur" deosebit de ample, . ' , . Secliunea I POPULATIA

de populofle $ 1. Nofiunen Statulesteo grupareumani i*titirtionalizatd. sociarl cunoagte numeroase Ei variate grupSrirle indivizi.De -via;a aceea! intrebarea c6 se pune est*: careeste regdiura;".; ;;;;"-pe indivizii unei colectivititiatar de stri,nsincdtgrupurgu lo1.q!.<tga qa$fgre*SlptUlUi ?_...._....-.. se considerfl in g'eneral ci, ii-jadiur aiiuai ;r=;;ilii;f'unianitdfii, . suportulstatuluiestejgtMre4r prin glg:,infeleg{ndu-r" .,li on*orbtu de.
I Tmiti du droil constihitionnal,paris. 1937, p.Z4g.

i t'. I

t.

M.Eauriorr 6l6metaire.dedroit cowtihttionrrel, paris. 193g, p.l0 qi uun, ! ILBoitu, .I/a/a/, vol.I, Consideralii teoretice, Cluj, t9-19, p.g3. '{ M. de Bigne de Vitteneuve,.op,cit,, p.193. :
1lo

'1

1,.27