Jocul este o activitate umana complexa, greu de cuprins intr-odefinitie unitara si multumitoare, data fiind marea diversitate a formelorsale

de manifestare. S-au incercat abordari, definiri si clasificari din celemai diverse unghiuri de vedere: ontologic, psihologic, fiziologic. De la jocurile sacre si initiatice din preistoria omenirii pana la teoria jocurilorlogice si matematice din contemporaneitate, materialul informative esteatat de vast si de diversificat, incat dezarmeaza si cele mai laminate simetodice minti care s-au dedicat domeniului.

Jocul si joaca sunt teme foarte des intalnite in viata cotidiana, iar ele reflecta o anumita tendinta a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezinta reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite sa fie incalcate. Astfel apare dorinta oricarei fiinte umane de a depasi ceea ce este normal, de a depasi pe altii si de a se depasi pe sine, o tendinta spre perfectiune, ca tel principal al vietii. ediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competitia ca modalitate de afirmare. !hateau spune c"jocul ofer"posibilitatea apari#iei unor poten#ialit"#i care seconcretizeaz"selectiv$i apare ideea c"jocul este o preg"tire pentru munc". %eontiev sus#ine c" jocul este o modalitate de exprimare a vie#ii psihice mai ales la v&rsta pre$colar"de exercitare apersonalit"#ii: originea jocului rezult"din decalajul dintre cerin#ele mediului extern$i posibilit"#ile copilului. 'olul si importanta jocului didactic consta in faptul ca elfaciliteaza procesul deasimilare, fixare si consolidarea cunostintelor, iar datorita caracterului sau formativ influenteaza dezvoltarea personalitatii personalitatii copilului. (rivit dintr-o astfel de perspectiv", se constat"c"jocul variaz"dup"categoriile de animale$i c",analiz&nd activit"#ile ludice )n cadrul aceleia$i categorii se constat"o serie de asem"n"ri )ntreacestea$i activit"#ile ulterioare ale speciei respective aflat"la v&rsta adulta. *!u alte cuvinte,exist"aproape tot at&tea tipuri de jocuri c&te instincte sunt - jocuri de lupt", jocuri de v&n"toare,de )ntrecere, jocuri erotice etc. ...(uiul de pisic", de pilda, se n"puste$te pe *frunza uscat"st&rnit"de v&nt, cum se va n"pusti mai t&rziu pe un$oarece sau pe o pas"re +..., Ajungem, deci, s"consider"m jocul ca pe un exerci#iu preg"titor pentru via#a serioas.-+!laparede, ., /on !reanga a surprins in capodopera sa 0Amintiri din copilarie0, toate fetele personajului 1ica, acel copil din 2umulesti, care da dovada de inconstienta si naivitate puerila, ca atunci cand a furat pupaza din tei, crezand ca va dormi mai mult dimineata. !and s-a vazut incoltit, s-a dus cu pupaza in targ, s-o vanda. /nca odata dovada naivitatii, cand mosul care parea interesat de cumpararea pupezei, i-a cerut-o copilului 0sa o caute de oua0. Apare aici si o relizare a situatiei atunci cand 1ica afla ca mosul il cunostea pe tatal sau, ba chiar il vazuse prin targ in ziua aceea. 0%a cirese0 este o intamplare haioasa, in care se observa cat de copil era fiul Smarandei, alergand-o pe matusa arioara prin toata gradina, nimicind canepa de acolo. 1ica a luat bataie de la tatal sau pentru daunele provocate, dar nu a inteles nimic din ce i s-a intamplat, in afara de faptul ca si-a creat un reflex normal care-i spunea sa nu repete fapta3 ca dovada, cand a fost cazat la /rinuca, impreuna cu prietenul sau Dumitru a reusit in foarte scurt timp sa darame casa femeii, din plictiseala. /n poemul 0Dupa melci0, a scriitorului /on 4arbu, apare o noua forma de manifestare a

copilului nestiutor, care intervine in natura, insusindu-si rolul de solomonar. 1atura este neiertatoare si nu tine cont de varsta, iar copilul, care incearca sa forteze destinul, ajunge la un sentiment de vinovatie, iar momentul remuscarii este urmat de intelegere, de o revelatie. Se straduieste sa umple golul lasat, dar este neputincios, nepregatit, nu are calificarea necesara. Joaca aceasta nevinovata, prin intermediul descantecului, devine una tragica, dar tot raul este spre bine, experienta tragica find transformata intr-o experienta de cunoastere, care duce la maturizarea copilului. 0Jocul este lupta, hazard, simulacru sau vartej ametitor3 jocul este un intreg univers cu sanse sau riscuri0. Atunci c&nd omul n-a mai p"rut at&t de de$tept, i s-a ad"ugat numelui vechi, homo sapiens, acela de homo faber +omul faur,. .ste impropriu, pentru c" nnumeroase animale f"uresc. (e de alt" parte, homo ludens sufer" $i el de aceea$i nelimitare: sunt multe $i animalele care se joac". Dac" p"trundem cu ideea p&n" la cap"tul posibilit"#ilor noastre de cunoa$tere, orice ac#iune omeneasc" se reduce la o joac". !iviliza#ia uman" se na$te $i se dezvolt" )n joc $i ca joc. 5!"ci )n mintea mea nu se punea problema: ce loc ocup" jocul printre celelalte fenomene de cultur", ci: )n ce m"sur" are cultura )ns"$i caracter de joc.6 +p. 78, 9ez": etnologia $i $tiin#ele )nrudite cu ea nu particip" dec&t )n prea mic" m"sur" la no#iunea de joc jocul este descris adeseori ca modalitatea de petrecere a timpului cea mai vioaie, de$i de multe ori )l lu"m )n serios $i putem uita )n totalitate de el. :ns", jocul nu reprezint" un lux ; este ceva necesar. .ste important pentru s"n"tatea noastr" mintal" $i fizic" )n aceea$i m"sur" ca dormitul regulat, m&ncatul s"n"tos $i exerci#iile fizice. Jocul ne )nva#" cum s" administr"m $i s" ne transform"m sentimentele negative )n experien#e. (rin permiterea reintr"rii jocului )n via#a noastr", putem continua s" culegem beneficiile sale pe parcursul vie#ii. 9otu$i, s" nu uit"m $i importan#a jocului )n dezvoltarea unui copil: le dezvolt" cel mai bine spiritul de echip" $i le )mbun"t"#e$te abilit"#ile sociale '"zboiul modern a pierdut, pare-se, orice contact cu jocul. Datorit" perfec#iunii mijloacelor sale, r"zboiul s-a transformat din supremul argument )n suprema violen#". 9ot ceea ce leag" r"zboiul de s"rb"toare $i de cult a disp"rut din r"zboiul contemporan $i, odat" cu aceast" alienare a jocului, $i-a pierdut $i locul ca element al culturii.