ASEMANARI

In literatura de specialitate s-au conturat dou mari opinii: prima fiind a independenei normative a pruncuciderii, iar a 2a a pruncuciderii ca form atenuat a omorului. Cu toate ca a 2a teza formeaza opinia majoritara, legiutorul a optat pentru prima opinie care priveste reglementarea infractiunii de pruncucidere intrun text distinct fata de cel al omorului , cu prevederea unei sanctiunii diferite. Avand n vedere faptul c majoritatea legislaiilor europene au renunat la consacrarea pruncuciderii ca incriminare distinc (dreptul francez, dreptul spaniol, iar de data recenta, dreptul german), legiuitorul pstreaz in noul cod penal aceast infraciune cu modificri aduse unor elemente care sunt considerate ca puncte slabe ale actualei incriminri. 2. Autorul aciunii sau inaciunii este mama copilului nou-nscut, subiect activ calificat atat al infraciunii de pruncucidere ct si al infraciunii de ucidere ori vtmare a copilului nou-nscut, indiferent dac este sau a fost cstorit n momentul n care a conceput copilul ori pe perioada graviditii, indiferent dac este adult sau minor, indiferent de religie, convingeri .a. 3. n lipsa unei explicaii legale, revine doctrinei sarcina de a inteles expresiei nounscut , cu meniunea c, fiind vorba despre o noiune circumscris tiinei medicale, aceasta va avea un rol determinant n furnizarea soluiei cutate. n mod generic, se consider c un copil ndeplinete cerina de a fi nou-nscut atta vreme ct poart pe trup semnele naterii recente cum ar fi : vernix caseos (un lichid de culoare alb, cu proprieti antiseptice, aflat pe corpul copilului); urme de grsimi i snge pe piele; pielea prezint un eritem fiziologic, urmat (dup dispariia vernixului) de o descuamare furfuracee ( un fel de iritatie) , involuia cordonului ombilical si multe altele. 4. Fiind o infraciune cu unic autor, nu poate fi comis n coautorat, dar este acceptat instigarea sau complicitatea, cu particularitatea c pentru acestea nu se va angaja dect rspunderea penal a mamei victimei.aadar, dintre mai multe persoane care participa la uciderea unui nou-nscut, doar una are aptitudinea de a fi sancionat n temeiul art. 177 C.pen. repectiv art.200 C.pen. , i anume, mama copilului iar contribuiile altor persoane vor fi apreciate ca i instigare, respectiv complicitate la omor calificat. 5. Infraciunea dobndete relevan penal doar atunci cnd actul de conduit, prevzut i pedepsit de legea penal, este desfurat cu forma de vinovie prevzut expres n textul de incriminare. n doctrin s-a exprimat opinia conform creia aceast fapt penal trebuie s fie svrit cu intenie direct sau indirect.
1.

DEOSEBIRI. 1. O prima deosebire const in reglementarea infraciunii de ucidere ori vatameare a copilului nou-nscut de ctre mama ntr-un nou capitol introdus de legiutor in noul cod penal denumit infractiuni contra membrilor de familie. Prin crearea acestui capitol, legiutorul aduce o protecie mai special membrului de familie, prin majorarea maximului special al pedepselor infraciunilor ce aduc atingere integritatii corporale. Lipsa majorri maximului special n ceea ce privete si alte infractiuni penale ce au ca agravanta savarsirea lor supra membrului de familie, confirm viziunea superficial a legiuitorului n legatur cu adoptarea acestui capitol inspirat din legislaiile europene. 2. Este pentru prima dat legiuitorul incrimineaz n acelai articol dou fapte penale care , n codul penal actual, sunt infraciuni individuale, fiecare in parte avand un grad de pericol social diferit. n cazul in care o mam, care a nscut i se afl ntr-o stare de tulburare psihic, ncearc s-i ucid copilul nou nscut i nu reuete, se va reine in fapt articol 200 C.pen.alin. 2 pentru svrirea infraciunii de vtmare , nu pentru ucidere sau tentativa de omor. Dac se constat lipsa strii de tulburare, mama va rspunde pentru art.199 C.pen. violena n familie. Prin crearea lui art. 200 C.pen. legiutorul ine seama de faptul c nu numai aciunea de ucidere este srvrita sub imperiul strii de tulburare , ci i fapta de vtmare, iar sanciunea atras de svrirea acestor fapte este mult redus fa de cea prevzut in actualul cod. dac fapta a avut ca urmare moartea nounscutului este sanciont cu pedeapsa nchisorii de la unu la 5 ani ,sau nchisoarea de la o lun la 3 ani, dac fapta a avut ca urmare vtmarea nou-nscutului. 3. O condiie normativ de care depinde ncadrarea faptei ca pruncucidere este aceea c uciderea copilului nou-nscut s se svreasc imediat dup natere. . Dei legiuitorul evit s specifice concret ct de ntins poate fi acest interval, doctrina apreciaz c nu poate fi vorba de mai mult de 24 48 de ore. Aceasta ar putea fi o explicie pentru impunerea cu strictee a termenului de 24 de ore cosiderat suficient pentru ntrunirea tuturor elementelor costitutive ale faptei de la art. 200 C.pen. ntruct starea de nou-nscut si semnele naterii de pe trupul mamei sunt obervabile si dupa 24 de ore, ceea ce aduce difcicultate in reinerea faptei de pruncucidere, este starea de tulburare, ce difer de la caz la caz. 4. n condiiile art. 177 C.pen., starea mamei trebuie privit ca fiind una de ordin tiinific, medical, respectiv svrirea faptei sub stpnirea unei tulburri declanate de actul bio-psiho-fiziologic al naterii. Sunt considerate a fi tulburari peicinuite de nastere acele stari patologice anomale care au determinat o diminuare a discernamantului faptuitoarei sau o scdere a capacitii acesteia de a- i controla actele conflictuale emoionale ,sub influena crora s se realizeze o disoluie temporar a funciilor intelective i volitive, pn la limita iresponsabilitii, dar fr a o depi, fundal pe care se nate i se execut hotrrea de suprimare a vieii noului-nscut. Doctrina propune modificarea textului de incriminare in sensul inlocuirii expresiei tulburare provocata de

nastere cu cea de tulburare psihica. Aceasta noiune cu o sfer de cuprindere mai mare decat aceea de tuburare pricinuit de natere, nu este de natur s cuprind orice tulburare psihic, ci numai pe acelea care particularizeaz starea femeii nsrcinate, n context psihologic,fiziologic dar si social. O condiie esenial este ca starea de tulburare psihic s nu nlature responsabilitatea mamei, caz n care ne-am afla in prezena unei cauze de neimputabilitate prevzut in art.28 C.pen. (iresponsabilitatea).