el mai potrivit mod pentru a incepe aceasta lucrare, este evident, sa precizam ce este defapt norma juridica.

In multe cursuri pe care le-am citit pentru efectuarea cu eficenta a acestei lucrari, am constat ca multi autori prefera sa considere norma juridica drept celula de baza a dreptului. Vom vedea pe parcursul lucrari daca este intr-adevar asa. Vom defini norma juridica ca o regula de conduita generala si impersonala, fiind elaborata sau sanctionata de catre un organ compentent al statului, regula ce poate fi impusa la nevoie prin mijloacele coercitive ale statului. Daca norma juridica este celula de baza a dreptului, atunci e lesne de inteles ca ele sunt deosebit de importante pentru societatea noastra. Legiuitorul incearca sa reglementeze situatii din societatea noastra, incearca sa treaca de la concret si particular la abstract si general. In fiecare zi se ivesc situatii care ar trebui reglementate de catre legiuitor. Necesitatea unei noi norme se observa din motivarea pe care orice proiect de lege o are. Acum e important sa nu confundam norma juridica, care am putea spune in cazul acesta ca reprezinta o singura comanda, cu actul normativ care reprezinta un ansamblu intreg de norme juridice. Astfel din legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative observam ca orice act normativ trebuie sa vina si cu o motivare, spre exemplu de ce e necesar acest act normativ impreuna cu normele juridice din el sau ce impact social va avea. Toate aceste raspunsuri se gasesc in motivare. Dupa aceasta motivare, pentru ca un act normativ sa treaca inspre promulgare este necesar ca acesta sa primeasca avizul Consiliului Legislativ. Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului Romniei, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative n vederea sistematizrii, unificrii i coordonrii ntregii legislaii i de a ine evidena oficial a legislaiei Romniei. Consiliul Legislativ i-a nceput efectiv activitatea la data de 1 aprilie 1996, dup aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare, elaborat n temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Legislativ. Trasaturile normei juridice Cum spuneam mai sus, in preambul, norma juridica este o regula generala si impersonala, fiind elaborta de catre un organ al statului competent, si care la nevoie se poate aplica prin forta coercitiva a statului. Din aceasta definitie observam astfel trasaturile normei juridice si anume : generala si impersonala caracterul obligatoriu o forma tipica este un raport intersubiectiv Generalitatea normei se refera la faptul ca nu se aplica doar unei situatii concrete, ci mai multor situatii de acest gen. Aceasta generalitate vine si din faptul ca ea mai are un caracter si impersonal. Asta inseamna, ca ea nu se aplica doar unor anumitor persoane ci tuturor. Ce-i drept, sunt norme juridice care se aplica doar unor anumite categorii de persoane precum cele fizice sau cele juridice sau evident, ambelor categorii de persoane. Deosebit de important, este caracterul obligatoriu pe care il are norma juridica. La ce ar mai fi buna o norma juridica, daca ea nu ar mai fi respectata de catre oameni. Ar cadea in derizoriu si increderea in stat s-ar pierde. Toate normele juridice sunt obligatorii. Nu se poate face o diferentiere in aceasta obligativitate a normelor. Nu putem spune ca normele cuprinse intr-o lege organica sunt mai obligatorii decat normele cuprinse intr-o ordonanta de urgenta a Guvernului. Iuliana Savu preciza in cursul ei de Introducere in studiul dreptului, problema care s-ar creea daca s-ar face o diferenta in aceasta obligativitate a normelor. Astfel, unii oameni ar respecta doar acte normative emise de catre Parlament, organ ce este investit cu puterea legislativa si, nu ar respecta actele normative emise de catre Guvern, organ ce este investit cu putere executiva, actele emise de Guvern emanand de la o putere

inferioara. De aceea, toate normele juridice sunt obligatorii si nu trebuie puse la indoiala, indiferent ca ele se aplica mai rar sau altele mai des. Trebuie mentionat aici, ca normele juridice nu se aplica in interesul unei persoane, ele sunt menite sa aduca bunastarea intregii societati si de aceea se ajunge destul de rar la impunerea acestor norme prin intermediul fortei coercitive ale statului. In primul rand, subiectul de drept respecta norma juridica in interesul lui, respecta norma codului rutier de a trece pe verde, pentru ca astfel isi protejeaza viata. E drept, nu doar pentru ca e in interesul lor oamenii respecta aceste norme juridice, le mai respecta pentru ca se si tem de constrangerea statului, care poate veni cu o pedeapsa. Orice norma juridica are o structura logica. Ea nu poate aparea sub orice forma, vine intr-o forma tipica si foarte exacta. Norma juridica e compusa din trei parti si anume : 1. Ipoteza 2. Dispozitia 3. Sanctiunea Ipoteza este parte a normei juridice, care ne spune cand se aplica norma juridica si caror persoane se aplica aceasta norma juridica. Aceste ipoteze pot fi de mai multe tipuri, avem astfel de exemplu ipoteza strict determinata care stabilieste cu exactitate conditiile de aplicare a dispozitiei normei juridice. Putem da exemplu aici de norma juridica cu ipoteza strict determinata art. 770. din NCC Ipoteze relativ determinate, sunt ipotezele care nu ne spun clar si in ce conditii se aplica dispozitiile normei juridice. Mai avem si ipotezele simple in care este formulata o singura conditie sau imprejurare pentru aplicarea dispozitiei si in final, ipotezele complexe in care sunt formulate mai multe conditii si mai multe imprejurari pentru aplicarea dispozitiei. Trecem acum la dispozitie. Reprezinta elementul normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmata in cazul ipotezei formulate. Unii autori considera dispozitia ca fiind partea cea mai importanta a unei norme juridice, lucru destul de greu de contrazis avand in vedere ca pot exista norme juridice ce se pot lipsi de unele elemente, avand doar dispozitia si sanctiunea insa trebuie spus ca desi nu este prezenta, ipoteza se subintelege. La fel ca si ipoteza, dispozitia este si ea strict determinata, atunci cand stabileste exact drepturile si obligatiile subiectului si sunt folosite sintagme precum trebuie, are dreptul, este obligat, este interz is, este autorizat etc. Dupa cum vedem, in dispozitie este formulat caracterul obligatoriu al normei juridice. Mai avem si norme juridice cu dispozita relativ determinata, atunci cand se stabilesc variante de conduita sau limite ale acesteia, urmand ca subiectii sa aleaga una dintre ele. Sanctiunea, este al treilea element al normei juridice si este poate cel mai de temut. Reprezinta consecintele nerespectarii dispozitiei. Prin sanctiune, se poate vedea foarte clar raspunsul legiuitorului la nerespectarea normei juridice. Arata practic ce se va intampla cu subiectul care nu a vrut sa respecte norma emisa. Totusi, aparitia sanctiunii intr-un act normativ, este un lucru pozitiv, trebuie privita ca o atentionare sau ca o masura de precautie, ca acel lucru sa nu fie incalcat. Sanctiunile, dupa natura lor sunt de trei tipuri si anume civile, care tin de ramura civila si de regula sunt sanctiuni precum nulitatea contractului sau repararea prejudiciului creat. De natura penala iar cea mai intalnita este privarea de libertate care inseamna inchisoare, mai exista amenda penala sau decaderea din anumite drepturi. In ultimul rand mai avem amenda administrativa care poate fi si ea de privare de libertate sau de mustrare, avertizare. Aceste sanctiuni se mai clasifica si dupa gradul lor de determinare. Exista sanctiuni cu caracter absolut determinat, atunci cand pentru o fapta exista un singur tip de sanctiune si de la care nu se poate deroga. Nu exista o alternativa. Sanctiuni relativ determinate, sunt atunci cand exista mai multe metode de sanctiune si se poate alege mai clar dintr-un cadru astfel mai larg ce fel de sanctiune sa se aplice. Trebuie precizat ca sanctiunile acesta pot fi alternative, atunci cand statul trebuie sa aleaga din mai multe pedepse una singura. Si mai pot fi si cumulative, poate alege mai multe pedepse. Orice norma juridica trebuie sa aiba si o structura tehnico-legislativa, pe langa cea logica.Normele sunt

cuprinse in acte normative, iar de regula se apeleaza la o ordonare a acestor norme. Se apeleaza la aceasta ordonare, deoarece actul normativ si normele in sine trebuie sa fie cat mai clare si cat mai concise si se incearca evitarea interpretarii lor in moduri multiple. De asemenea, prin aceasta ordonare si limbajul scheletic daca vreti sa il denumim asa, se incearca reducerea volumului de informatie. Ca sa argumentam aceasta afirmatie l-am putea cita pe Ihering care spune ca legiuitorul trebuie sa gandeasca profund ca un filozof, dar trebuie sa se exprime clar ca un taran. Ca sa dam un exemplu de ordonare a normelor intr-un act normativ, am putea spune ca intr-un act normativ vor exista toate dispozitiile in primele capitole ale actului, iar sanctiunea, va fi la final, fiind aceeasi pentru toate dispozitiile, astfel se reduce semnificativ volumul actului, nerepetandu-se dupa fiecare dispozitie sanctiunea. Vom face acum o clasificare a normelor juridice, dupa anumite criterii si anume : dupa forta juridica, dupa caracterul reguluii prescrise, dupa sfera persoanelor carora se adreseaza, normele cuprinse in coduri. 1.Dupa forta juridica avem mai multe norme. Vom analiza succint doar cateva dintre ele. Asa cum este firesc, normele cu cel mai grad nivel de forta juridica si care sunt in top ierarhiei sunt normele constitutionale. Principalul lor izvor fiind insasi Constitutia. Dupa normele juridice constitutionale, exista norme juridice cuprinse in legi, astfel avem legi organice si legi ordinare. Parlamentul este inzestrat cu puterea legislativa, astfel, el este cel care adopta si sanctioneaza legi organice, cele care reglementeaza anumite domenii si legi ordinare, cele care reglementeaza domenii cu o importanta mai redusa. Mai exista si ordonante date de Guvern, ordonante prin care Guvernul isi atribuie intr-un fel puterea legislativa. Aceste ordonante sunt simple si de urgenta. Desigur, mai sunt norme cuprinse in decrete, decretele sunt date in general de Presedinte. Iar ca o ultima forta juridica am putea preciza actele elaborate de consiile locale. 2.Dupa regula prescrisa exista norme imperative si dispozitive. La randul lor acestea se clasifica si ele in subcategorii. Incepand cu normele imperative, sunt acele norme care prin natura lor impun o anumita conduita in cazul normelor onerative si care interzic o anumita conduita cum sunt cele prohibitive. Normele dispozitive sunt cele care nu impun sau obliga la o conduita, ci mai degraba, permit, suplinesc sau recomanda o conduita. Astfel avem norme permisive care permit un anumit comportament, norme supletive cele care suplinesc vointa din cauza lipsei de manifestare a ei din partea subiectilor. Cum spuneam, exista si norme care apar atunci cand statul nu poate impune o anumita conduita si astfel el recomanda o conduita. 3.Dupa sfera persoanelor carora se adreseaza normele juridice, exista norme juridice care se adreseaza tuturor persoanelor sau norme care se adreseaza doar persoanelor fizice cum sunt de exemplu normele care reglementeaza casatoria. In final, norme care se adreseaza doar persoanelor juridice de exemplu normele care consfintesc intemeierea persoanei juridice. Mai putem adauga aici si ca unele norme nu se adreseaza doar persoanelor fie ele fizice si sau juridice ci si unor organe de stat. 4.Normele cuprinse in Coduri fie penal sau civil sunt de doua tipuri si anume : norme generale si norme speciale. Normele generale sunt cele care se aplica in mai multe cazuri, neexistand un caz particular pe cand o norma speciala se aplica doar intr-un anumit caz si de regula, daca este de ales intre aplicarea unei norme speciale si una generala, se va opta mereu pentru norma speciala. Dar, de regula, trebuie sa se faca o corelare intre norma speciala si norma generala pentru a nu se ajunge la solutii absurde. Tot aici mai putem spune si despre normele ce stabilesc o regula, cum am dat exemple mai sus, si norme care stabilesc o exceptie de la acea regula. In ultimul rand vom spune cateva cuvinte despre modul prin care o norma juridica iese din vigoare. Iesirea din vigoare a unei norme juridice poarta numele de abrogare. Abrogarea este de mai multe feluri. Este expresa directa atunci cand in actul normativ nou se precizeaza clar care norme juridice se abroga. Este expresa indirecta atunci cand nu se precizeaza exact care dispozitii se abroga insa se stipuleaza ca toate dispozitiile contrare noului act normativ se abroga. Pe langa abrogarea expresa, exista si abrogarea tacita, care dupa parerea mea seamana intr-un fel sau altul cu abrogarea expresa indirecta si anume ca in actul normativ nou nu abroga dispozitiile vechi insa e foarte clar ca acestea se abroga deoarce dispozitiile noi sunt total contrare celor vechi. Tot un fel de abrogare poate fi si caderea in desuetudine. Caderea in desuetudine se produce atunci cand o norma juridica nu mai poate fi aplicata deoarece situatia pentru care a fost creata, nu mai exista.