Teoria modelarii vietii Va supunem atentiei un material ajutator pentru o fixare mai atractiva a referatelor din ciclul Realismul

Stiintific si Religios (Referatul Nr.1 Vechimea Sistemului Planetar al Soarelui (Generare si degenerare in Galaxia Noastra) Referatul Nr.2 Creatia si Evolutia regnului animal si vegetal pe Pamint Referatul Nr.3 Viata si Genotipul Biofizic al odelului !m Referatul Nr.4 Bazele Extraterestrilor pe "erra Referatul Nr.5 Pioneratul si "ehnica Pioneratului !menirii Referatul Nr.6 Potopul de apa si #umea $ntica Referatul Nr.7 Calendarul Bi%lic si !mul Prezentului Referatul Nr. $pocalipsa %i%lica si !mul viitorului) Viata !n ipote"a noastra viata este re"ultatul reactiunii vectoriale a unor corpusculi materiali specifici #iomasei (pe care o vom mai denumi si masa corpusculara #iofi"ica pentruca o studiem numai din punct de vedere al #iofi"icii facind a#stractie de reactiile #ioc$imice care o %uvernea"a&' aflati intr(un anumit mediu ca raspuns la actiunea asupra lor a fortelor modelatoare ale cimpului electroma%netic universal. )in acest enunt re"ulta conform principiilor electrodinamicii ca ne aflam in ca"ul actiunilor unor forte electroma%netice exterioare asupra unor corpusculi materiali determinati #iofi"ic pe care ii scoate din starea de ec$ili#ru inertial si ii modelea"a pe parcursul divi"iunii celulare (prin similitudine cu pilitura de fier miscata de un ma%net spre exemplu&. Viata definita astfel nu mai poate fi considerata un fel de perpetum mo#ile inexplica#il ci este o stare de miscare particulara a une #iomase corpusculare inertiale specifice su# actiunea fortelor cimpului electroma%netic universal' miscare care in %eneral se supune principiilor dinamicii' ale actiunii si reactiunii fortelor. *articularitatea acestei miscari este aceia ca tre#uie sa existe corpusculii materiali #iofi"ici care sa reactione"e si sa se or%ani"e"e intr(un anumit fel la actiunea fortelor cimpului electroma%netic universal care exista si va exista pretutindeni in spatiul %alactic. +orpusculii materiali specifici #iomasei au aparut in timpul a miliarde de ani de evolutie lenta a su#stantei materiale in su#stanta precorpusculara la inceput su# actiunea fortelor termodinamice' apoi pe masura trecerii timpului' materia precorpusculara a evoluat si su# actiunea factorilor c$imici' mecanici si electromecanici in corpusculi materiali capa#ili sa intre in re"onanta cu cimpurile electroma%netice existente in vecinatatea lor si sa execute anumite miscari oscilatorii proprii su# actiunea fortelor acestor cimpuri. ,ortete cimpurile electroma%netice existente in spatiu au valori relativ mici si pot scoate din starea de repaos relativ numai acei corpusculi materiali care sint capa#ili sa intre in re"onanta cu ele' proprietate pe care acei corpusculi' re%asiti pe o anumita treapata evolutiei si su# denumirea de cromo"omi' au do#indit(o pe parcursul miliardelor de ani de evolutie. )eose#im astfel campuri electroma%netice cu ori%ini' frecvente' lun%imi de unda si intensitati foarte variate care sosesc in vecinatatile noastre materiale de la distante foarte mari' stari materiale pe care nu reusesc sa le scoata din inertie si mai deose#im aici corpusculi materiali de dimensiuni relative foarte mici care sint inconjurati de aceleasi cimpuri electroma%netice cu care interactionea"a. )imensiunile factorilor electroma%netici' termodinamici' ondulatorii si materiali care se intersectea"a si actionea"a pentru a exista viata pe pamint sint foarte variate' de la distante mai mici ca ra"a atomului de $idro%en pina la ani lumina' de la temperaturi mer%ind de la "ero a#solut si ajun%ind la sute de milioane de %rade' de la frecvete su#unitare pina la frecvente mai mari de ordinul tera$ertilor' etc.' un painjenis de stari de existenta si de manifestari ale materiei or%ani"ate in timp si spatiu care sint caracteri"ate prin aceia ca la intersectia lor pe pamint ofera conditiile de aparitie si de"voltare a vietii' inclusiv si ale omului. !pote"a noastra de lucru isi propune sa raspunda unor serii de intre#ari referitoare la #iomasa %enotipului #iofi"ic al omului capa#ila sa intre in re"onanta cu fortele cimpurilor electroma%netice existente la nivelul scoartei terestre su# actiunea carora se naste' traieste si evoluea"a omul. *entru intele%erea din punct de vedere fi"ic si #iofi"ic a actiunii fortelor cimpurilor electroma%netice de la nivelul scoartei terestre asupra #iomasei cromo"omiale si reactia acesteia in urma careia prin divi"iunea celulara se de"volta fiintele vii' in speta si omul' va propunem patru sisteme ipotetice de referinta sau patru scari ipotetice de raportare& in care parametrii dimensionali ai modelelor materiale osciliea"a intre anumite limite specifice. Sisteme de referinta a. -istemul de referinta fundamental sau -cara ,undamentala (-,&

referat.clopotel.ro

.ste scara care caracteri"ea"a natura ondulatorie si starea de camp a materiei' evenimentele din aceasta scara stau la #a"a or%ani"arii realitatii in modele fundamentale ondulatorii. +ampurile din aceasta scara sint definite de functii de serii cotan%entiale si au lun%imi de unda ca marime de su# un /n%stron%' mai mici decit ra"a atomului de $idro%en. ,recventelor de ordinul de marime N.1020 0"' le vom da numele de frecvente de modele fundamentale& sau frecvente fundamentale. -imilar' lun%imile de unda corespun"atoare acestor frecvente le vom numi unde fundamentale. ,recventele modelelor fundamentale repre"inta 1scheletul electromagnetic' al modelelor reale din celelalte scari' forma nepipai#ila a unui spatiu cu cel putin 5 dimensiuni' al unui fagure universal cu 'gauri' de ordinul de marime a su# un /nstron%' care se umplu dupa anumite le%i cu corpusculi si constituanti elementari ai materiei. 2emperatura specifica acestei scari osciliea"a in jurul valori de "ero %rade a#solut' adica de (273'15 o+. +a o caracteristica de #a"a a -carii ,undamentale este (nteligenta ateriei. Nu avem cum sa operam cu aceste campuri' dar este #ine sa cunoastem ca ele exista si formea"a sc$eletul electroma%netic al tuturor realitatilor din 3alaxia Noastra. #. -istemul de refirinta a microcosmosului sau -cara infinitilor mici (-im&. 4dmitem ca aceasta scara cuprinde dimensiunile informationale referitoare la structura corpusculara si elementara a materiei' re%asita su# o anumita forma de or%ani"are. 4dmitem ca in Sim evenimentele care au loc respecta anumite le%i specifice structurii intime a materiei' le%i de le%atura intre constituanti elementari or%ani"ati dupa modele specifice si anumite forme cantitative su# care sint reunite aceste modele5 campurile proprii sint definite de frecvente de ordinul 2era$ert"ilor' iar lun%imele de unda ale acestor campuri sant de ordinul micronilor. 2emperaturile specifice acestei scari inre%istrea"a diferente mari' aproximativ intre (272.1o+' punctul de topire al 0eliului si 63577 o+' temperatura de topire a diamantului. ,unctiile specifice acestor cimpuri sint functii de serii cosinusoidale. +a o caracteristica de #a"a a acestei scari este ateria. !n aceasta scara putem interveni dar nu putem inca stapinii modele in interiorul carora vite"ele de compunere sau de descompunere specifice depasesc anumite valori. c. -istemul de referinta #iolo%ic sau -cara 89:;:! (-7& este un ca" particular al -carii infinitilor mici si se refera la realitatea lumii in care traim pusa in evidenta prin simturile noastre. !n scara Biologica sau scara ! )#)( materia se or%ani"ea"a su# dimensiunea vectoriala numita V($"$. +impurile proprii scarii S! au frecvente de ordinul <ilo$ert"ilor' iar lun%imile de unda de ordinul sutelor de mii de metri. 4ceste cimpuri sint definite de serii de functii sinusoidale. 2emperatura optima a acestei scari' referindu(ne la realitatea #iolo%ica al modelul de viata ! ' o vom considera oscilanta usor in jurul valorii de 636o+. +aracteristica de #a"a a acestei scari este Viata cu ca"ul particular al modelului 89 de care ne vom ocupa in continuare. d. -istemul de referinta a macrocosmosului sau -cara !nfinitilor 9ari (-!9&. )imensiunile cuprinse in SIM apartin manifestarii materiei in imensitatea ei' apartin compararii :niversului. ;un%imile de unda corespun"atoare acestor cimpuri sint de ordinul de marime Nx1024 adica a unui numar N ori 10 la puterea +24 de metri, iar frecventele de ordinul unitar sau su#unitar al 0ert"ilor. 2emperaturile acestei scari incep de pe la 63577o+ si ajun% pana la valori de milioane de %rade +elsius. +aracteristice acestei scari' sint seriile de functii tan%entiale. +aracteristica de #a"a a acestei scari este "impul. Nu putem opera cu aceste dimensiuni' dar traim linistiti in ele. Sistemele ipotetice de referinta pe care vi le propunem se caracterizeaza prin aceia ca au originile comune in orice punct din spatiu la care ne referim& astfel ca dupa aceasta ipoteza nu mai privim )niversul ca pe un volum avind un Centru si o argine ci ca un volum indefinit cu originile comune in orice punct din spatiu in care centrul unui element de volum se intersecteaza cu marginea elementului de volum vecin** * !n scarile de referinta se vor re%asii totalitatea le%ilor ce definesc la un moment dat un eveniment dintr(o anumita scara si in le%atura directa cu celelalte scari vecine. $ceptam evenimentul& ca fiind o suma de transformari prin care trece un anumit model& de la o anumita forma de organizare a materiei la alta* -imilitudine= ( daca ar fi sa dam viata unui 'rational' pe un electron al unui atom in -im5 marimea acestui rational fata de electron sa fie proportionala cu aceia a omului fata de *amint' atunci= > referitor la spatiu' rationalul din Sim priveste electronul ca pe planeta lui la fel cum' prin similitudine' omul priveste *amintul in SO. >referitor la timp' un an pentru om inseamna durata cit *amintul se invarte in jurul -oarelui5 un an pentru rationalul de pe electron inseamna durata in care un electron de pe o anume or#ita' se invirte o data in jurul nucleului.

referat.clopotel.ro

Omul ca un program de calculator al Galaxiei (ve"i ,i%.2& > referitor la spatiu' pentru rationalul de pe electron distantele interelectronice' internucleare' interatomice' intermoleculare' sint prin similitudine' la fel de mari cum sint pentru om distantele interplanetare' interstelare' sau inter%alactice' etc.

referat.clopotel.ro

!n ipote"a noastra in elementul de volum la care ne referim' stra#atut de campurile electroma%netice ale -carii ,undamentale' exista o retea de frecvente electroma%netice care contin informatiile specifice modelelor fundamentale ale Vietii' respectiv si al modelului fundamental ! . Reteaua de frecvente respective este omnipre"enta in spatiu' indiferent ca ajun%e pe 2erra' 9arte' ?upiter' -oare etc. *ina in vecinatatea 2errei pac$etul de frecvente care inseamna modelul fundamental al omului este im#o%atit cu informatii in primul rand de catre lumina si cimpul electroma%netic care soseste de la -oare si de la alte corpuri cosmice. Realul #iolo%ic' +o%otomul (omul& de mai tar"iu materiali"at pe 2erra' in primul rand va fi influientat de fluxul de lumina si radiatii care sosesc in straturile superioare ale atmosferei si radia"a spre scoarta terestra. 2recand prin fluxul de lumina ca printr(un catali"ator' modelul fundamental 89 din scara -,' se decodifica transformandu(se in modelul 8m din -cara infinitilor mici cu specificul su#modelelor 9eridiane .ner%etice. )upa informatiile cuprinse in su#modelele 9eridianelor .ner%etice din -im' %landele endocrine de mai tar"iu vor contri#ui cu produse micro#iolo%ice ale divi"iunii celulare specifice de"voltarii modelului 89 dupa 9eridianele .ner%etice in -cara @ero materiala de pe 2erra' materiali"at prin masa #iolo%ica 89. Modelarea !n ipote"a noastra' modelul este tipul ondulatoriu ori%inal -, al unui o#iect dupa care este reprodus succesiv la scara o#iect de acelasi fel in -im' in -8 sau in -!9' sau un sistem cu ajutorul caruia pot fi studiate proprietatile si transformarile unui alt sistem' mai complex' cu care pre"inta anumite analo%ii. 4dmitem ca modelul este C+E$"(E in -, iar starile materiale pe care le atin%e in timp scarile succesive inseamna EV!#)"(E. odelarea este reali"area dupa modelul ondulator sau al unui sistem modelar corespun"ator scarii -,' al altui model sau sistem modelar corespun"ator scarilor dimensionale multiplu crescatoare -im' -8 sau -!9. 4firmam ca' indiferent de scarile de raportare si de marimea constituantilor materiali ai modelelor in -im' sau al modelului definit in -8 ca re"ultat al compuneri modelelor din -im' miscarea ener%etica sau evolutia modelelor' este caracteri"ata de perec$i de contrarii' pe care sa le notam in %eneral cu no si po, respectiv !in si !an" din medicina extrem orientala#. ;a ec$ili#ru' suma vectoriala a celor doua contrarii ramine relativ constanta (ve"i referatul de specialitate nr. 3& no + po $ % $ in care= & no repre"inta functii complexe ale contrariilor de tip 'n' !n medicina traditionala extrem orientala' acestor functii le este atri#uita notiunea de ener%ie !in. & po repre"inta functii complexe ale contrariilor definite de parametrii 'p'. !n medicina traditionala extrem orientala' acestor functii le este atri#uita notiunea de ener%ie !an". & % repre"inta re"ultanta vectoriala ale celor doua functii' care definesc modelul . -calar admitem ca un model in scara dimensionala inferioara are forma maximala iar in scara dimensionala multiplu superioara are forma minimala si astfel vom avea in realitate pentru modelul . maximal in -im (ve"i fi%.12& repre"entat prin forma #iolo%ica em#rion definita din momentul contopirii ovulului cu spermato"oidul sau minimal in -8 (ve"i fi%.13& repre"entat de masa #iolo%ica 89 si pina la maturitate' actionea"a in %eneral o relatie de forma= Eno + Epo = Kd & %d repre"inta vectorul ( constant in %eneral ( in perioade apropiate de timp' dar in %eneral crescator. !n aceasta perioada de timp' pe care pentru a fi pe intelesul tuturor' o vom numi tinerete& este specific un vector %d mai mare decit "ero si orientat crescator. Aiolo%ic' in aceasta perioada de crestere' este specifica o #o%ata activitate endocrina' controlata in %eneral de %landa $ipofi"a.

referat.clopotel.ro

referat.clopotel.ro

*entru forma matura a modelului ' al unui OM matur' sau in perioada de maturitate cu alte cuvinte' ii este specifica in %eneral o relatie de forma= Eno + Epo = 0 + r in care r este un rest al proceselor #iolo%ice neeliminat in intre%ime din corp. 4cest rest poate avea si o valoare ne%ativa' cind procesele meta#olice sufera din anumite cau"e. !n functie de marimea acestui rest are loc im#atrinirea naturala normala sau anormala. !n perioada de #atrinete a modelului .' a omului cu alte cuvinte' este specifica o reletie de forma= no + po ( 0 !n mod normal' acest de"ec$ili#ru se instalea"a intr(o perioada lun%a de timp si inseamna inceputul trecerii in vesnicia altor transformari in care corpul se descompune din nou in constituanti #iolo%ici elementari' re%asiti dupa ani ca parti componente ale altor modele. 8rdonind acum putin notiunile' o#servam ca 89:; este forma reala in -8 a unui model alcatuit din suma de su#modele functionale in -8 respective 9eridianele ener%etice. ;a rindul lor' fiecare su#model din -8' este alcatuit din suma de modele din -im. ;a rindul lui' fiecare model din -im este alcatuit din alte su#modele. ,iecare su#model din -im' este reali"at dupa un model sau suma de modele fundamentale din scara S,. ,orma reala a modelului #iolo%ic 89 este caracteri"ata de cativa parametrii electrici repre"entativi cum ar fi= ( rezistenta electrica& +& la nivel cutanat al modelului ! in lucru' masurata in Biloo$mi' este in intervale de timp apropiate aproximativ constanta. ( capacitatea electrica& C& la nivel cutanat' masurata in nano,ara"i este aproximativ constanta. ( produsul + x C da o constanta de timp' care intra in calculul frecventelor si lun%imilor de unda ale #iocimpului masei #iolo%ice in evolutie. *entru modelul ! sant luate in calcul' 14 su#modele functionale' la multe dintre ele le corespunde un or%an specific' la altele doar functii. 4ceste su#modele sint cunoscute asta"i su# denumirea de M )I*I+N N ), TI- ' %ratie informatiilor pastrate de medicina extrem(orientala. - u%modele functiomale simetrice sau eridiane Energetice Simetrice sint in numar de 12= *lamin' !ntestin 3ros'

referat.clopotel.ro

-tomac' -plina(*ancreas' +ord' !ntestin -u#tire' Ve"ica :rinara' Rinic$i' Vase -ex' 2rei ,ocare' Ve"ica Ailiara si ,icat. Su%modele de cupla- unicate' sant in numar de 2= Vas +onceptie si 3uvernor. ,unctionarea sincroni"ata ale celor ./ su%modele energetice ! ' ale eridianelor Energetice' determina evolutia normala a ansam#lului #iolo%ic model ! . !n -im' fiecare su#model ener%etic din -8' este repre"entat de su#model -im specific. 4stfe daca luam ca exemplu su#modelul *lamin din -8' in -im ii va fi specific un 1su#modelut1 alcatuit din formatiuni celulare cu caracteristici iono(electrice functionale 1profesionale1 ca re"istenta si capacitatea electrica specifica functiei *laman. *rodusul Re"istenta ori +apacitate electrica al acestui 1su#modelut1 sau 1 cip' de *laman' dau de asemenea caracteristica de timp al 1su#modelutului1 celular *laman din -im. ;a rindul sau' modelul !m C corpul omului' alcatuit din materie #iolo%ica' are 14 su#modele diferite in -8' care in -im sint alcatuite din modele celulare specifice' cu caracteristici electrice specifice. *rocesele #iolo%ice specifice modelelor celulare ' produc o tensiune electrica de ordinul milivoltilor. 4ceasta tensiune incarca local capacitatea electrica modelara' pe care o descarca re"istenta electrica a acelui model' fenomenul repre"entand practic viata. !ncarcare si descarcare electrica modelara produce un cimp electroma%netic . 8ricit de mic ar fi in intensitate acest camp' el se produce si este caracteri"at de a#solut toti parametri de stare ai unui cimp electroma%netic. )atorita specificitatii lui' produs de activitatea electrica celulara' acest camp il vom denumi A!8+49*. ;a nivelul modelului re%asit in -8 su# forma de 89' vor exista 14 #iocampuri specifice fiecarui su#model in parte' care se compun si dau o caracteristica specifica fiecarui model 89 in parte. *e planeta exista citeva miliarde de modele 89 in functiune' care se supun toate' le%ilor specifice campului electroma%netic. 8ricit de #i"ar ar pare' procesele meta#olice interne dintr( un model in urma carora re"ulta tensiunea electrica' ce determina amplitudinea #iocampului acelui model' sint influientate de alte campuri electrice externe. +orpul omului este compus din sume de celule' fiecare cu caracteristicile electrice specifice' care insumate' dau pentru un model 89' valori compensatorii' cu care putem opera in calcule %enerali"ate' in care intra Re"istenta electrica %enerali"ata si +apacitatea electrica %enerali"ata' la un moment dat. )aca privim lucrurile din acest punct de vedere' modelul 89' prin similitudine' devine un circuit R.@!-2.N24 ( +8N).N-428R' cu tot ce se cunoaste din fi"ica despre acest circuit. 2ensiunea de alimentare a acestui circuit este tocmai tensiunea re"ultata din activitatea #iolo%ica a modelelor celulare' de ordinul de marime al milivoltilor. 8scilatia acestui circuit compensator R x + este de fapt oscilatia #iocimpului uman' in ultima instanta VIATA ;un%imile de unda ale #iocimpului uman sint varia#ile de la o secunda la alta in timpul unei vieti si au ca ordin de marime sute de mii de metri . .le vor fi e%ale numeric' in fiecare secunda cu distanta de la om la stratul atmosferic 0.4V!-4!).. 4ceasta e%alitate repre"inta conditia de re"onanta 89 ( :N!V.R-. 4sadar' pe 89 il vom ima%ina de acum inainte ca pe un aparat de emisie ( receptie in directia stratului atmosferic 0.4V!-4!).. .misia ( receptia se reali"ea"a prin intermediul pielii' cu functie de antena' po"itionat pe scoarta terestra ca in ,i%.14 partea dreapta Ve"i referatul Nr.7& Revenind la consideratiile de mai inainte asupra ener%iilor' care caracteri"ea"a starea de ec$ili#ru' de sanatate a omului' vom o#serva ca modelul ener%etic minimal . definit in -8' este re"ultatul compunerii unor modele condensate in -im. 9odelul ener%etic minimal . in ,i%.12 este de forma interscalara apartinind pentru scurt timp am#elor scari= ( ovulul si spermato"oidul sint modele maximale in -im. ( contopirea' fecundarea' celor doua modele maximale in -im' dau in -8 modelului minimal 89. !ntrea%a de"voltare a modelului minimal 89 din fa"a uterina pana la o#tinerea formei sale maximale in mediul -8 are la #a"a activitatea #ioelectrica interna ca re"ultat al divi"iunii celulare' care asi%ura tensiunea electrica necesara executarii unor instructiuni specifice de model. .xecutarea instructiunilor se face prin intermediul unor elemente cromo"omiale indivi"i#ile incarcate cu instructiuni specifice' un fel de 0corpus electricus1& su# efectul carora are loc divi"iunea celulara specifica unui anumit model fundamental' in ca"ul nostru modelul 89. 4ceste elemente cromo"omiale indivi"i#ile' sant suporti materiali' Dnanodisc$eteE in care se %aseste inma%a"inata informatia %enetica' denumite %ene. ;a ora actuala te$nic nu pot fi citite pro%ramele acestor 1nanodisc$ete1 de 1#iocalculator %alactic1 pentruca ele sant scrise cu frecvente de Nx1727 0" pe care nici nu le putem %enera nici utili"a te$nic la ora actuala. 0Corpus electricus1 determinat de activitatea electroma%netica contine 9eridianele .ner%etice studiate de medicina extrem(orientala referitoare la 4cupunctura. )upa forma 9eridianelo .ner%etice vom clasifica cromo"omii in 12 tipuri FF si 2 tipuri GG. +ele 12 tipuri FF sant specifice meridianelor ener%etice simetrice' iar cele doua tipuri GG meridianelor unicat. +orpusul electricus care Dimpac$etea"aE fa"a #iolo%ica sau aura cum mai este cunoscut insa fara o semantica precisa' poate fi considerat prin similitudine un cucu#eu cu

referat.clopotel.ro

14 culori de #a"a daca tinem seama de faptul ca fiecare meridian ener%etic are frecventele lui specifice prin similitudine cu frecventele specifice ale celor 7 culori din curcu#eu de lumina R83V4!V. 9odelul fundamental 89 existent in spatiul terestru dispune de 14 meridiane ener%etice fundamentale si fiecare meridian ener%etic influientea"a electriic o particica din corpusculului #iolo%ic' cromo"omul ener%etic specific' alcatuita din patru ramuri. ;a formele GG' terminalele ramurilor se suprapun. +ampurile electroma%netice fundamentale care actionea"a asupra cromo"omilor ener%etici de tip FF sau GG sant definite in modelul fundamental 89 din -, si electri"ea"a corpusculii #iolo%ici ai tuturor celulelor cu 56 instructiuni condensate' corespun"atoare celor 56 cromo"omi ener%etici fundamentali. )in momentul in care se desc$ide #iopro%ramul modelului fundamental 89 existent in -,' celor 56 corpusculi #iolo%ici (suporti materiali informationali& %rupati cate 4' in -im incepe divi"iunea celulara dirijata' cu acumulari celulare cantitative' specifice traseelor viitoarelor meridiane ener%etice ale corpusului electricus. !n urma acestei divi"iuni celulare se ajun%e la un model 89 maximal in -im care trece in model minimal om in -8. .ner%etic' de"voltarea in -8 a modelului 89' este reali"ata su# radiatia 9eridianelor .ner%etice care reali"ea"a le%atura electroma%netica 8m ( :nivers avand ca #a"a electroma%netica "estrea %enetica initiala multiplicata corpuscular si transmisa fiecarei celule prin divi"iunea celulara dirijata. 4curatetea corpusculilor initiali care se 1ma%neti"ea"a1 su# influienta modelului fundamental' depinde in mare masura de mostenirea primita de la parinti. 9asa cromo"omiala corpusculara primeste informatii de la modelul fundamental din -, despre toate cele 14 meridiane ener%etice' su# forma instructionala condensata. +romo"omii de tip 2 desc$id su# influienta cromo"omilor de tip 1 1#iopro%ramul1 specific divi"iunii celulare. +romo"omii de tip 3 adaptea"a masa celulara la conditiile specifice :niversului iar cromo"omii de tip 4 la conditiile de ecosistem. ,orma de om specifica *amantului este o de"voltare adaptata 2errei a modelului fundamental 89. )e aici re"ulta ca in conditiile specifice aparitiei vietii ca o caracteristica a scarii -8 a materiei pe o alta planeta' materiali"area modelului fundamental 89' va avea o forma specifica acelei planete' care poate sa nu fie neaparat le%ata de -oare dar in sistemul nostru 3alactic. )e.umat 3enotipul #iofi"ic al omului in sistemul de referinta #iolo%ic sau in -cara 8mului -8 este caracteri"at de o #iomasa de forma sferoidala cu un diametru de aproximativ 377 microni si o "estre informationala instantanee alcatuita din 56 de cromo"omi #iofi"ici cu 33.212 unitati informationale distincte numite %ene #iofi"ice din care #iomasa omului pre"ent este capa#ila sa receptione"e si sa prelucre"e 32.777 de unitati informationale distincte' respectiv %ene #iofi"ice. *entruca #iomasa specific umana actuala sa poata receptiona si prelucra intrea%a informatie a celor 32.212 %ene #iofi"ice ale modelului 8m din -,' cu alte cuvinte aparitia !mului viitorului' este nevoie de o "druncinare de caracter lenta a omului actual oferita in ecosistemul terestru de Poluare sau de o "druncinare de caracter violenta dupa o $pocalipsa cosmica pro#a#ila in anul 2733 (ve"i Referatul Nr. &H dr.in%.!oan 9icu #iolo% 4na 9aria 9icu

referat.clopotel.ro