1.3.1. Clasarea unui timbru potal. Este vorba despre un timbru de 50 de phennigs din R.F.G.

, emis de Deutsche Bundespost, ntr o campanie de prevenire a accidente!or" #utoru! distinge, mai nt$i, imaginea propriu %is& de ce!e!a!te e!emente" te'tu!, ci(re!e, marca po)ta!&, marginea dante!at& a timbru!ui. *onstat& apoi c& imaginea ca atare, ca repre%entamen, este un sinsemn care materia!i%ea%& o nt$!nire de +ua!isemne ,nu este un !egisemn, pentru c& nu (ace parte dintr un cod-. .n raport cu obiectu! repre%entat de repre%entamen, imaginea este i c o n i c &" ea trimite !a obiecte identi(icabi!e, cu care se aseam&n& (iecare e!ement a! imaginii ,un panto(, un cui str$mb n(ipt ntr o sc$ndur&-. /a o decodi(icare atent& a imaginii se observ& c& este un panto( de dam& cu toc semina!t )i gros ,u)or de datat din punctu! de vedere a! modei-, pentru picioru! st$ng. *uiu! este gros, str$mb, n(ipt ntr o sc$ndur&. *odi(icatoru! a (oca!i%at caracteru! (eminin a! panto(u!ui )i cuiu!, ignor$nd a!te aspecte0 aceste considera1ii 1in de interpretantu! dinamic. 2eparat& de conte'tu! s&u, aceast& imagine este rematic&" ea este un sinsemn iconic rematic. Ea nu spune nimic a!tceva dec$t spune semnu! rematic" un picior st$ng de (emeie, nc&!1at cu un panto( cu toc, deasupra unui cui str$mb, pe 3um&tate smu!s dintr o sc$ndur&. Reintrodus& n contextul su material, aceast& imagine apare drept vigneta unui timbru po)ta!, daorit& indicii!or co!atera!e" semnu! unei )tampi!e care a marcat data, (aptu! c& este vorba de un timbru din R.F.G. ,Deutsche Bundespost- )i nu din R.D.G. /a acest nive! de interpretare, imaginea nu mai este un simp!u sinsemn iconic rematic. 4tim c& este o viniet& po)ta!& )i aceast& imagine, reproducere m&rit& a unui timbru, este un sinsemn indicial dicent ,i!ustra1ia vignetei r&m$ne rematic&-. 5otu! se schimb& n momentu! n care imaginea este situat& n conte'tu! interpretativ sau semantic (urni%at de !egenda 6eder%eit 2icherheit ,cu condi1ia ca decodi(icatoru! s& aib& cuno)tin1e de !imb& necesar& )i s& o n1e!eag& ca un ape! !a pruden1&-. 7maginea devine acum un legisemn simbolic argumental. Este legisemn, deoarece (ace parte dintr o serie de timbre emise n cadru! unei campanii de prevenire a accidente!or, e! (iind un e!ement a! unui sistem, a! unui cod. Este un !egisemn simbolic, pentru c& nu este vorba doar de picioru! unei (emei pe punctu! de a c&!ca pe un cui, ci despre perico!u! pe care ! repre%int& sc$nduri!e vechi cu cuie!e n e!e, !&sate !a voia nt$mp!&rii. 2emnu! iconic devine simbo!, a)a cum secera )i ciocanu! au devenit, din semne iconice, emb!eme ,simbo!u! 8niunii 2ovietice-. Este un !egisemn simbo!ic argumenta!, pentru c& imaginea nu a(irm& doar c& sc$nduri!e vechi nu trebuie !&sate !a voia nt$mp!&rii, ci argumentea%& aceast& a(irma1ie" este vorba despre argumentu! !ogic prin e'ce!en1& 9 imp!ica1ia ,:Dac& !&sa1i oriunde aceste sc$nduri vechi din care nu au (ost scoase cuie!e, risca1i s& accidenta1i pe cineva;-)i conc!u%ia :a privi cu aten1ie unde ca!ci c$nd te a(!ii n apropierea unui )antier. .n conte'tu! cu!turii noastre, tot ce are !eg&tur& cu s&n&tatea, moartea ,tetanos-,, responsabi!itatea civic& )i mora!& etc. 3oac& ro!u! de premis& ma3or& ntr un si!ogism de tip aristote!ic. De remarcat c& timbru! acesta are un ro! care ini1ia! nu i apar1inea ,ro!u! ini1ia! se re%uma !a atestarea (aptu!ui c& a (ost p!&tit transportu! scrisorii" e! este uti!i%at ca mijloc de informaie i de propagand. #ceast& (unc1ie derivat& este comun& serii!or tematice" de prevenire a accidente!or, despre oameni ce!ebri, despre (!ori, anima!e, inven1ii, portrete, monumente, tab!ouri etc. ,ibid."<5 <=-. 1.3.>. Analiza portretului Giocondei

5ab!ou! apare, !a prima vedere, ca o grupare de repre%entamene 9 de +ua!isemne materia!i%ate ntr un sinsemn. ?ua!isemne sunt caracteristici!e materia!e a!e acestui tab!ou ,te'tur&, cu!ori, supra(e1e,- a c&rui unicitate ! (ace s& (ie un sinsemn. #na!i%a tab!ou!ui ncepe ns& cu un semn interpretant, care trimite repre%entamenu! !a obiectu! imediat ,mode! )i peisa3- pe care acesta ! re pre%int&, ca semn iconic. a. Despre o b i e c t u ! i m e d i a t a! tab!ou!ui ca sinsemn, interpretantu! dinamic poate s& spun& indirect c$teva !ucruri. @atura suportu!ui ,u!ei pe !emn-, po%a, mbr&c&mintea )i coa(ura mode!u!ui, peisa3u! din arriAre p!an sunt indicii care permit interpretantu!ui dinamic s& preci%e%e obiectu! (&r& s& ! desemne%e nc&" interpretantu! r&m$ne rematic. 2ingura indica1ie pe care tab!ou! ne o va (urni%a direct va (i prin intermediu! interpretantu!ui (ina! deductiv, repre%entat de teoria semiotic& peircean&. Bom spune c& obiectu! acestui tab!ou este o t$n&r& (emeie )i c& ea este (rumoas& ,con(orm criterii!or occidenta!e a!e (rumuse1ii (eminine, (ormate abductiv-. Desigur, un istoric sau un critic de art& ar recunoa)te m$na !ui /eonardo da Binci ,dac& acest tab!ou ar (i necunoscut-. Despre obiectu! imediat a! tab!ou!ui interpretan1ii nu vor putea spune dec$t rematic c& e! este semnu! iconic a! unei (emei tinere )i (rumoase ,datorit& (aptu!ui c& nu e'ist& indici intrinseci su(icien1i pentru a o desemna cu mai mu!t& preci%ie ntr un dicisemn-. b. Despre o b i e c t u ! d i n a m i c ,tab!ou! n conte'tu! s&u-, interpretantu! imediat nu ne va (i de mare (o!os, de)i e! e indispensabi! pentru perceperea e!emente!or constitutive a!e conte'tu!ui. 7nterpretantu! dinamic )i ce! (ina! ne pot (urni%a, n schimb, mu!te in(orma1ii. 7nterpretantu! dinamic 9 inductiv 9 va uti!i%a scrieri!e !ui /eonardo da Binci, m&rturisiri!e contemporani!or s&i, documente re(eritoare !a tab!ou )i, datorit& !or, va deveni un dicent. E! ne va spune c& acest tab!ou este portretu! unei doamne (!orentine, Cona /isa, so1ia unui oarecare Francesco Giocondo )i c& e! a (ost pictat de /eonardo da Binci ntre anii 1503 1505. *onte'tu! serve)te drept indice a! tab!ou!ui, iar tab!ou! poate servi drept indice a! conte'tu!ui. 7ndice a! unei schimb&ri n maniera de a picta a !ui /eonardo, !i%ibi!& nc& n portretu! Fecioarei din #dora1ia Cagi!or )i a! Fecioarei pe st$nci, dar )i n opere posterioare Giocondei ,2($nta #na, 2($ntu! 7oan Bote%&toru!-. .ntr un conte't mai vast, e! este )i indice!e unei schimb&ri de menta!itate, anume trecerea de !a !umea hieratic& a esen1e!or !a !umea vie a e'perien1ei. *$nd obiectu! dinamic intr& n c$mpu! interpretantu!ui (ina!, e! poate c&p&ta interpret&ri abductive, inductive sau deductive. /a acest a! trei!ea nive!, portretu! Giocondei nu mai apare ca semn iconic sau indicia!, ci ca simbol, ca emblem 9 a!t nume a! !egisemnu!ui 9 ca :emb!em& a indicibi!u!ui;, ca o :hierog!i(& vie;. .ntr un a!t sistem ,ce! (reudian-, Gioconda este tot un simbo!" arhetipu! mamei !ui /eonardo, a! c&rei sur$s apare reprodus n rep!ici!e 2(intei #na sau a!e 2($ntu!ui 7oan Bote%&toru!. Freud a a(irmat c& (emei!e sur$%&toare a!e !ui /eonard nu sunt a!tceva dec$t rep!ici a!e *aterinei, mama sa. 7nterpretantu! dinamic )i ce! (ina! trans(orm& obiectu! dinamic a! tab!ou!ui !ui /eonardo da Binci repre%ent$nd o pe Gioconda ntr un sinsemn indicial dicent, iar interpretantu! (ina! (ace din e! replica unui simbol dicent )i, prin urmare, un indice ,ibid."5> 55-.