ART.

1 CARACTERISTICILE AGRICULTURII EUROPENE

Agricultura si silvicultura, ca utilizatori majori ai pamantului, joaca un rol cheie in determinarea sanatatii economiilor rurale, ca si a sanatatii peisajelor. Desi agricultura poate fi mai putin importanta pentru economia zonelor rurale decat este in mod normal, ea are o contributie valoroasa in cresterea economica si sustinerea mediului. Agricultura UE nu este uni-dimensionala, asa cum ati putea fi tentati sa credeti. De fapt, cultivatorii pot indeplini diferite functii, pornind de la productia de hrana si fibre si pana la managementul regiunilor rurale, conservarea naturii si turism. Cultivarea poate fi deci descrisa ca avand multiple functii.

* Europa are un sector agricol modern si competitiv, ocupand o pozitie dominanta pe pietele mondiale, atat ca e portator major, cat si ca cel mai mare importator mondial de hrana, mai ales din tarile aflate in curs de dezvoltare. * Are un sector agricol sustinut, care foloseste metode de productie sigure, curate, ecologice, care ofera produse de calitate in vederea atingerii cererilor clientilor. * !ectorul agricol al UE serveste comunitatile rurale, reflectand traditiile si diversitatea lor" rolul sau este nu numai de a produce hrana, ci si de a garanta supravietuirea zonei rurale ca zona in care unii oameni isi petrec viata, muncesc sau o viziteaza. * #olitica de agricultura a Europei este determinata la nivelul UE de catre guvernele statelor membre si aplicata de catre statele membre. $mplica sprijin pentru veniturile cultivatorilor, in timp ce ii incurajeaza sa produca produse de o calitate inalta, cerute de piata, incurajandu-i sa dezvolte cai aditionale de imbunatatire a afacerilor in armonie cu mediul inconjurator.

Rolul agricultorilor

#rintre multiplele sale functii nu trebuie sa ignoram faptul ca cultivatorii sunt oameni de afaceri %si femei& si, contrar credintelor populare, agricultura nu este o tocatoare de bani. #rofitabilitatea fermelor este scazuta. Cultivatorii muncesc din greu pentru o recompensa relativ mica. Daca cultivarea nu este profitabila, atunci agricultorii e istenti isi vor inceta activitatea, iar tinerii nu vor mai fi atrasi de agricultura. Asta va insemna un declin pe termen lung a industriei si a zonelor rurale.

#rincipala preocupare a cultivatorilor este productia de hrana. #entru aceasta, ei folosesc traditii incetatenite de-a lungul timpului care s-au contopit cu stiinta si tehnologia moderna in scopul de a oferi hrana de buna calitate si preturi accesibile. Acest lucru implica folosirea unei combinatii de indemanare traditionala si stiinta, alaturi de cunostinte tehnice si talent de mar'eting. (ermierii utilizeaza din ce in ce mai frecvent informatii tehnologice in sprijinul productiei si eforturilor de mar'eting. )a aceste atribute, cultivatorii trebuie sa adauge din ce in ce mai mult managementul terenului si e pertize de mediu. $n ultimii ani li s-a cerut cultivatorilor sa includa siguranta alimentara intr-un repertoriu care includea deja sanatatea animalelor si atribute ale bunastarii.

Agricultura nu inseamna numai productii de recolte si animale pentru consumul alimentar. Comple itatea unei profesii precum cea de agricultor cere cultivatorilor sa joace mai multe roluri. #entru multi dintre cultivatori este un stil de viata.

abilitati.

*u se stie sigur daca mai e ista vreo profesie care sa necesite acoperiea unei arii atat de vaste de

+ajoritatea culturilor , fermelor sunt afaceri marunte, de obicei de familie. Ele sunt, in multe zone rurale, o importanta sursa de locuri de munca si actori importanti in lumea rurala. Cultivatorii joaca un rol pozitiv in mentinerea regiunilor rurale si a mediului inconjurator, muncind pentru obtinerea unui viitor sigur si profitabil pentru ei insisi si familiile lor.

Cultivatorii nu muncesc singuri. Ei sunt prima veriga in lantul alimentar, uneori prelucrand produsele in propria ferma, dar cel mai adesea vanzandu-le altora, care le transforma in produse alimentare pe care, in cele din urma, consumatorii le gasesc in magazine.

ORIGINILE PAC

#AC isi trage radacinile din Europa de -est a anilor ./01, ale carei societati au fost afectate de anii de razboi si in care agricultura fusese betegita, iar oferta de hrana nu putea fi garantata. Accentul s-a pus initial pe incurajarea unei mai bune productivitati in lantul alimentar, astfel incat consumatorii sa beneficieze de o oferta stabila de hrana pe care sa si-o poata permite, dar si ca sa asigure ca UE va avea un sector agricol viabil. #AC a inceput prin a oferi subventii si preturi garantate cultivatorilor, asigurandu-le stimulentele necesare pentru a produce. Asistenta financiara a fost asigurata pentru restructurarea agriculturii, in incercarea de a asigura dezvoltarea fermelor in marime si in management, precum si in dezvoltarea unor aptitudini tehno-logistice astfel incat sa fie adaptate climatul economico-sociala de atunci.

#erceptia populara este ca #AC este o politica monolotica, care nu poate fi schimbata, creata pentru a lua din banii contribuabilior, in scopul de a recompensa un grup restrans de oameni privilegiati pentru simplul fapt ca locuiesc in mediul rural. $n realitate, #AC a avut intotdeauna, si continua sa aiba, motive clare ca sa e iste. !i a evoluat in mod constant, pentru a reflecta nevoile in permanenta schimbare ale societatii, mai degraba decat a incercat sa raspunda presiunilor venite din partea cultivatorilor. #AC de astazi este foarte diferita de #AC din ./21.

Desi #AC a avut un mare succes in atingerea obiectivului de a indrepta atentia UE spre independenta economica, din ./31 incoace UE a trebuit sa se lupte cu surplusuri aproape permanente pentru majoritatea produselor, o parte dintre acestea fiind e portate %cu ajutorul subventiilor&, altele fiind nevoiti sa le depoziteze sau sa le dispuna in interiorul UE. Aceste masuri au avut un cost bugetar ridicat, a produs distorsiuni pe unele piete mondiale si nu au servit intotdeauna celor mai bune interese ale agricultorilor, devenind astfel nepopulare printre consumatori si platitorii de ta e. $n acelasi timp, societatea a devenit din ce in ce mai preocupata de problemele de mediu.

ART 2 UE un actor important pe piaa mondial a produselor agricole UE are contacte ample i relaii comerciale cu tere ri i blocuri comerciale. UE ste un actor major pe piaa mondial a produselor agricole, fiind cel mai mare importator i al doilea mare exportator de produse alimentare. UE joac un rol de frunte n realizarea acordurilor comerciale mondiale n Organizaia Mondial a omerului !OM ". #e asemenea, a nc$eiat i este n curs de a negocia acorduri comerciale bilaterale cu tere ri, acorduri de liber sc$imb cu %ecinii si, acorduri speciale cu rile n curs de dez%oltare, acord&nd acces preferenial pe piaa UE, i ntreine relaii mai ample cu grupri regionale ca de pild rile din 'merica de (ud din grupul Mercosur. UE este singura mare grupare comercial, din r&ndul rilor mai bogate, care nu numai c acord acces preferenial pe pieele sale importurilor din rile n curs de dez%oltare, dar n practic import cantiti considerabile din aceste ri. Contribuia UE la comerul mondial cu produse agricole UE este un importator net semnificati% de produse agricole, fiind i un exportator net de produse alimentare prelucrate. UE a fcut eforturi majore pentru a)i redireciona politica agricol ctre instrumente comerciale mai transparente i care s distorsioneze mai puin comerul * n principal disociind de ni%elele de producie circa dou treimi din plile acordate fermierilor. UE este totodat de departe cea mai mare pia pentru exporturi de produse agricole din rile n curs de dez%oltare i a fost prima, dintre rile mai bogate, care a acordat, pentru produsele din rile cele mai puin dez%oltate, accesul fr taxe %amale i contingente. Un susintor al regulilor comerciale multilaterale UE promo%eaz aezarea relaiilor comerciale dintre toate rile, fie ele dez%oltate sau mai puin dez%oltate, pe reguli comerciale multilaterale n a%antajul tuturor rilor, mai ales al celor n curs de dez%oltare. #e aceea UE este un puternic susintor al OM i a jucat ntotdeauna un rol acti% n discuiile i negocierile OM pri%ind comerul cu produse agricole. UE este angajat acti% n realizarea +'gendei #o$a pri%ind #ez%oltarea, !'##", negocieri al cror scop este continuarea liberalizrii comerului nsoit de accentuarea dez%oltrii. -n pri%ina agriculturii, acordul la care s)a ajuns n august .//0 a pregtit terenul pentru negocieri ulterioare care ar putea rezulta ntr)o liberalizare considerabil mai mare a comerului agricol n comparaie cu negocierile comerciale anterioare !+1unda Urugua2,". 'cordul este n concordan cu reforma 3' realizat de UE. El ar trebui s aduc cu sine o reducere substanial a sprijinului acordat agriculturii, sprijin ce distorsioneaz comerul, s conduc la eliminarea practicilor concureniale la export care distorsioneaz comerul, i s contribuie la o desc$idere semnificati% a pieelor pentru produse agricole, permi&nd totodat un tratament special pentru produsele sensibile. 4oate rile n curs de dez%oltare %or beneficia de tratament special, ceea ce le %a permite s liberalizeze mai puin pe o perioad mai indelungata. Al doilea mare exportator mondial i cel mai mare importator 'gricultura european este un actor important pe pieele mondiale de produse agricole. apacitatea agriculturii europene de a produce cantiti mari de produse agricole, precum i di%ersitatea i calitatea acestor produse, au fcut din UE un mare exportator de produse alimentare !al doilea mare exportator mondial, cu exporturi de produse agricole n %aloare de 56,/77 miliarde de Euro n anul .//.". #ar nu este %orba n totalitate de o circulaie n sens unic. UE este i cel mai mare importator mondial de produse agricole. -n .//., importurile de produse agricole au fost estimate la 56,.80 miliarde Euro.#in 699/ ncoace, poziia de exportator net a scazut in fiecare sector. Comertul cu tarile in curs de dezvoltare :olumul de produse agricole importate de UE din rile n curs de dez%oltare i din cele mai puin dez%oltate este deja impresionant i este mai mare dec&t cel al (U', ;aponia, 'ustralia i <oua =eeland la un loc. UE poate astfel demonstra clar c nu este o +fortrea,. Este un lider mondial care lucreaz n fa%oarea unei mbuntiri treptate a liberalizrii comerului, folosind instrumente multilaterale i regionale>bilaterale.

oi state membre! noi provocri Extinderea UE pentru a cuprinde 6/ noi (tate Membre !1epublica e$, ipru, Estonia, ?etonia, ?ituania, Malta, 3olonia, (lo%acia, (lo%enia i Ungaria" de la 6 mai .//0 a fost un reper istoric n reconstruirea Europei dup secole de separri distructi%e reprezentate de rzboi i conflict ideologic. -ntreaga Europ %a a%ea de c&tigat de pe urma unei stabiliti politice i unei securiti asigurate, ca i de pe urma extinderii pieei interne de la @7/ la 0A0 milioane de oameni. 'ceast pia lrgit %a oferi totodat oportuniti noi pentru dez%oltarea agriculturii europene i a politicii agricole comune a UE !3' ". <umeric %orbind, impactul extinderii asupra agriculturii UE este spectaculos. -nc 0 milioane de fermieri s)au adugat la populaia de 8 milioane de fermieri deja existent n Europa. <oile (tate Membre adaug @7 milioane de $ectare de teren agricol la cele 6@/ milioane de $ectare din %ec$ea Europ cu 6A state, o cretere de @/B, dei producia n Europa cu .A de state %a crete cu doar 6/)./B pentru majoritatea produselor. 'ceasta confirm c marele potenial de producie agricol al noilor (tate Membre este nc departe de a fi utilizat pe deplin. Cermierii din noile (tate Membre au acces la piaa unic din UE i beneficiaz de preurile ei relati% stabile ca i de pli directe !introduse treptat pentru a atinge ni%elul complet din UE" i de msuri de dez%oltare rural. -n ciuda progresului n modernizarea i restructurarea sectorului agricol care a a%ut loc n noile (tate Membre !mai ales rile ex)comuniste" n anii din urm, una din pro%ocrile c$eie a fost mbuntirea prosperitii n agricultur i n comunitile rurale n general. Dntens mediatizatele diferene de prosperitate dintre cele 6A (tate Membre %ec$i i noile (tate Membre !n .//6, 0AB din ni%elul UE cu 6A (tate Membre" sunt c$iar mai accentuate n zonele rurale din cauza unei combinaii de %enituri mai mici i ni%eluri de omaj mai ridicate din aceste zone n comparaie cu zonele urbane !aceste dispariti sunt mai mari n noile (tate Membre dec&t n UE cu 6A (tate Membre". 'ceasta este o pro%ocare pe care UE a nceput deja s o abordeze prin elaborarea de noi msuri de dez%oltare rural destinate rezol%e situaia specific a noilor (tate Membre. #e exemplu, n aceste ri exist multe ferme mici de +semi)subzisten,, care produc pentru consumul propriu, dar i comercializeaz o parte din produse. 3entru a ajuta familia de agricultori s fac fa problemelor bneti n timp ce ferma se restructureaz pentru a de%eni %iabil din punct de %edere comercial, se ofer un ajutor pentru %enit pe o perioad de p&n la A ani. (e pot sub%eniona ser%iciile de consultan pentru ferme pentru a pune la dispoziia fermierilor sprijinul specialitilor pentru a culti%a pm&ntul ntr)o manier durabil din punct de %edere ecologic, pentru a)i di%ersifica acti%itile agricole, sau pentru a)i moderniza instalaiile. Exist totodat un ajutor special pentru in%estiii cu scopul de a)i ajuta pe fermierii din noile (tate Membre s ndeplineasc standardele legate de sntatea public i igien, protecia animalelor i protecia muncii. Este important de subliniat c obligaiile pe care le presupune apartenena la UE sau aplicat imediat fermierilor din noile (tate Membre. Un exemplu este sigurana alimentelor, care este un aspect at&t de important pentru consumatorii UE nc&t nu s)a acceptat nici o diminuare a standardelor.

ART " #storic al $oliticii Agricole Comune %$AC& 1. Diversitatea contrastelor

Iniial, includerea agriculturii n tratatul care punea bazele Comunitii Economice Europene (European Economic Community) a fost foarte disputat. n cele ase state fondatoare ale Comunitii, structuri sociale i economice importante, alturi de inter!enii gu!ernamentale la ni!eluri foarte diferite analizau agricultura. "tatele orientate pe e#port, ca $rana i %landa, au promo!at strategii de meninere a preurilor la un ni!el sczut, n timp ce alte state ca &ermania, de e#emplu, au adoptat sisteme care puneau accentul mai mult pe aspectul protecionist. n &ermania i Italia a predominat o form de organizare la scar mai mic, n timp ce n alte state fermele de capacitate ridicat a!eau o pondere mai mare. 'a mi(locul anilor )*+, agricultura celor ase state europene asigura ,-,* milioane de locuri de munc (o treime din populaia acti! a Italiei, .*/ n $rana i ,+/ din cea a 0elgiei). 1pro#imati! 2*/ din fermele din Italia, **/ din cele din &ermania i mai puin de 3*/ din fermele $ranei a!eau dimensiuni cuprinse ntre +.* i * 4a. Contribuia agriculturii la 5I0 a !ariat de la 2,6/ (0elgia) p7n la .3/ (Italia). Cu o producie la 4a de dou ori i (umtate mai mare dec7t n Italia, %landa i 0elgia au nregistrat cele mai mari !alori. n aprilie ,8*9, dup conferina de la :essina, ;<aportul "paa=> a a(uns la concluzia c o 5ia Comun care s e#clud agricultura era imposibil. 1cest lucru a decis neaderarea :arii 0ritanii la Comuniunea Economic European, cel puin la acea dat. n ,8*2, la conferina de la "tresa (Italia de ?ord) au fost formulate principiile 5oliticii 1gricole Comune. ntre anii,89. i ,896, au fost instituite primele organizaii ;pro!izorii> de pia care includeau de(a toate elementele principale ale organizaiilor de pia constituite ulterior, dar care au nceput prin a se ocupa de diferitele ni!eluri de preuri din toate statele membre. 1bia din , iulie ,89-, au intrat n !igoare reglementrile pri!ind preurile n cadrul ntregii Comuniti. 5e , iulie ,892 a fost iniiat tranzitul liber al produselor agricole, ca urmare a nfiinrii organizaiilor de pia pentru ma(oritatea acestor produse, organizaii ce pre!edeau reglementri n pri!ina e#portului i importului i contracte specifice fiecrui sector. n ,8-+, organizaiile de pia au fost felicitate pentru consensul pri!ind finanarea Comunitii, ceea ce era legat de 4otr7rea de a nlocui contribuiile financiare ale statelor membre cu mi(loace financiare proprii. n prezent, peste 8+/ din produsele agricole sunt incluse n .+ de organizaii de pia. 5olitica 1gricol Comun a fost una dintre primele "trategii Comune ale statelor membre. Importana ei a fost demonstrat i de legislaia cuprinztoare a @niunii referitoare la 51C (n (ur de 3+++ de acte legislati!e pe an) i de numrul mare de 4otr7ri (udectore ti ale Curii Comunitii Europene. Ae aceea, 51C a fost, de asemenea, considerat ;motorul unitii europene>. ,8*2 ,89.C96 Ae la , iulie, ,89Ae la , iulie, ,892 Conferina de la "tresaB trasarea principalelor coordonate ale 51C Intrarea n !igoare a primelor organizaii de pia <eglementri pri!ind preurile comune Comerul intern liber, peste .+ de organizaii de pia acoper 8+/ din producia agricol.

2. Rolul strategiilor naionale ale fermelor

AeCa lungul anilor, Comunitatea a preluat de la statele membre ma(oritatea competenelor pri!ind msurile strategice referitoare la ferme. 1stfel, piaa i strategia preurilor au de!enit sarcini e#clusi!e ale Comunitii. n timpul procesului de luare a deciziilor, o cuprinztoare procedur de coordonare ntre statele membre i instituiile europene apr interesele naionale. Cu toate c ma(oritatea deciziilor strategice au de!enit sarcina Comunitii, unele sarcini au rmas totu i n gri(a statelor membre. Ae e#emplu, problemele pri!ind garania social a fermierilor i a celor ce lucreaz la ferme, ca i sistemul direct de ta#e, trebuie s fie stabilite de gu!ernele statelor respecti!e.

3. Creterea productivitii
57n la mi(locul anilor 9+, sarcina co!7r itoare a oricrei politici agricole din Europa era s fac fa lipsei de 4ran. 'a nceputul anilor 9+, necesarul la cereale era asigurat n proporie de 23/ (dar sCa ridicat n prezent la 88/). n mod similar, gradul de autonomie de consum (capacitatea de aC i acoperi consumul din producia proprie) la carnea de !ac i de !iel a crescut de la 8. la ,,9/. &radul de autonomie de consum (n/) ,89,D96 23 ,+. 8. ,++ 8, 8. 8,

Cereale 'apte Carne de !ac i de !iel Carne de porc Carne de pui Ea4r Fin

,889D888 ,3. ,,9 ,+9 ,+8 ,6, ,+8

Aatorit cre terii producti!itii n anii -+C2+, a fost dep it gradul de autonomie de consum necesar n cazul multor produse. Aup ".@.1., Comunitatea a de!enit cel mai important e#portator de produse agroCalimentare. 1cum 6+ de ani, de pe un 4a se recoltau ., * t de gr7u, n timp ce n prezent se recolteaz peste 9 t de pe aceea i suprafa. n medie, n %landa i Aanemarca se obineau 3+++ l de lapte de la o !ac, iar acum cantitatea de lapte obinut dep e te *+++ l. "urplusurile nregistrate la producia de cereale, de carne de !it, de lapte i de !in, i c4eltuielile ridicate datorate acestor surplusuri au determinat luarea unor msuri de limitare a produciei n anii 2+. $ermierii a!eau garania c surplusurile aprute la cereale, carne sau lapte !or fi cumprate la un pre rezonabil. 5rin urmare, producia nu a trebuit s fie redus odat cu apariia primelor surplusuri. Comunitatea a cumprat cantiti aproape nelimitate de produse n surplus, la preurile stabilite. 1ceast form de spri(in era responsabil pentru surplusurile care apreau n producie i pentru c4eltuielile bugetare ridicate efectuate pentru inter!enii i pentru depozitarea acestor produse. Ain aceast cauz, pentru a reduce costurile 5oliticii 1gricole Comune au fost introduse anumite cote de producie la lapte, ta#e pentru lapte i cereale, i sumeCplafon pentru inter!enii. n ultimii ani, o mare parte a bugetului pentru agricultur a fost folosit pentru finanarea depozitrilor, restituirea produselor e#portate, !7nzri deosebite i uneori c4iar pentru distrugerea produselor n surplus. 1stfel, sume importante de bani nu au a(uns direct la fermieri, ci au fost folosite de deintorii de stoc i de consumatorii din rile din lumea a treia.

4. Reforma PAC 1

1ceast reform a de!enit necesar din cauza c4eltuielilor foarte mari efectuate pentru depozitarea surplusurilor, a presiunii internaionale pentru includerea agriculturii n 1cordul &eneral pentru Garife @ruguay C <ound, care a debutat n ,829, i a problemelor de mediu care au de!enit din ce n ce mai e!idente. "copul consta n promo!area unei agriculturi mai puin intensi!e, reducerea surplusului de producie i contribuia la protecia mediului. <eforma 51C din ,88. sCa limitat la culturile de plante (cereale, plante oleaginoase i plante proteice) i carnea de !it. "istemul de sub!enionare a preurilor folosit p7n atunci a fost completat cu pli directe (compensatorii) pentru fermieri. 1stfel, reducerea preurilor minime garantate i a pierderilor de !enituri astfel rezultate au fost n mare parte ec4ilibrate prin intermediul plilor directe raportate la suprafaa e#ploatat sau la numrul de !ite. C7i!a ani mai t7rziu, o e!aluare riguroas a 51C a demonstrat c fuseser realizate progrese considerabile pe pieele de produse care fuseser supuse reformei. "urplusurile de gr7ne, lapte i carne de !it au fost eliminate aproape total. Importul de alimente a sczut, competi!itatea n sectorul produselor din carne de porc i pasre a crescut, iar cerealele, cea mai important materie prim n industria alimentar, a de!enit disponibil la preuri mai mici. n special n cazul cerealelor, desfiinarea stocurilor a fost numai parial cauzat de reform. Aeficienele actuale i efectele mboln!irii bo!inelor (encefalopatia spongiform bo!in) a a!ut urmri negati!e pe piaa produselor din carne de !it i a dus din nou la apariia surplusurilor. Cum sistemul de sub!enionare a preurilor a fost suplimentat de sistemul plilor directe, o mai mare parte a fondurilor bne ti a a(uns direct la fermieri i nu indirect, prin intermediul altor sectoare.

'14.0 Common Agricultural $olic'

()at is t)e Common Agricultural $olic'*

4$e Ee2 objecti%es of t$e ommon 'gricultural 3olic2 ! '3", as ens$rined in t$e EU treaties, is toF G Dncrease agricultural producti%it2 t$us to ensure a fair standard of li%ing for agricultural producers G (tabilise marEets G 'ssure a%ailabilit2 of supplies G Ensure reasonable prices to consumers Dn fact, Hit$ countries outside t$e EU generall2 able to produce agricultural products at far loHer prices t$an member states ) eit$er because of t$e enormous size and t$e scale of t$eir industries !eg t$e U(', anada" or because of loHer standards !eg t$e de%eloping Horld" ) t$e EU is largel2 Eeeping prices up. 4$e price support s2stem dominates t$e '3 debate, mainl2 because of its expense. Dt comprisesF G ' target priceF a price at H$ic$ it is $oped farmers Hill be able to obtain on t$e open marEet G ' t$res$old priceF t$e price to H$ic$ imports are raised H$en Horld prices are loHer t$an EU prices G ' guaranteed or inter%ention priceF t$e price at H$ic$ t$e ommission Hill taEe surplus product off t$e marEet b2 stepping in and bu2ing it up (ome 9/ per cent of EU produce is protected in some Ha2 b2 t$e '3, Hit$ some 8/ per cent in receipt of support prices. Dt is t$e EUIs biggest single spending commitment, absorbing betHeen 0/ and A/ per cent of t$e entire EU budget. +ac,ground 'griculture, and t$e '3, is t$e area H$ere European integration $as arguabl2 proceeded furt$er t$an an2 ot$er. 'griculture $as been at t$e $eart of t$e EU project since t$e %er2 outset, and its pri%ileged position is Hidel2 %ieHed as part of a IdealI betHeen Crance and Jerman2. oncerned t$at it Hould lose out in a common free marEet in industrial products, Crance demanded a common marEet for agricultural products t$at did not open up competition, but rat$er protected its farmers from it. 4$e deal Has popular at t$e time, due to food marEet instabilities, t$e disproportionate influence of food prices on inflation and a need to maintain domestic food industries for political reasons. 4$e '3 Has establis$ed in 69A8. K2 t$e 697/s, t$e '3Is financial incenti%es for food production and in%estment led to massi%e o%erproduction, forcing t$e EU to accumulate notional Ibutter mountainsI and IHine laEesI b2 bu2ing up surplus produce to maintain prices. Dn addition, t$e focus on production and t$e use of c$emicals and $ea%2 mac$iner2 led to concerns about en%ironmental degradation. 4$ere Here also freLuent accusations of '3 corruption and fraud, and in t$e earl2 697/s, t$e cost of '3 Has seen as t$reatening to destabilise t$e H$ole communit2. 4$e Mc($arr2 reforms of 699. Hent a long Ha2 to replacing guaranteed prices Hit$ a neH s2stem of direct pa2ments of compensation to farmers if prices fell beloH a certain le%el. 4$e Mc($arr2 reforms also offered compensation for farmers H$o pursued en%ironmentall2 friendl2 practices. 4$e 6999 Kerlin ouncil reformed t$e '3 furt$er, under 'genda .///. 4$ese reforms, H$ic$ came into effect in Marc$ .//@, replaced production subsidies Hit$ a sc$eme of direct pa2ments linEed directl2 to compliance Hit$ a set of standards on food safet2, animal rig$ts and en%ironmental concerns. 4$e most fundamental neH element is t$e neH I(ingle Carm 3a2mentI t$at replaces t$e %ast arra2 of existing direct pa2ment sc$emes. 4$e Ee2 t$rust of t$e reforms $as t$erefore been to breaE t$e linE betHeen subsidies and production, so t$at farmers produce for t$e marEet and not to gain financial support. 6// per cent decoupling Hill be in place b2 .//A ) except for in Crance, H$ic$ $as been gi%en until .//8. 4$e UM recei%es relati%el2 little mone2 from t$e '3, because of its smaller agricultural sector. 's a result, in 6970, Margaret 4$atc$er secured a substantial rebate for t$e UM on its EU budget contribution. Controversies 4$e '3 $as been criticised for its large budget and for supporting inefficient agricultural practices. 4$e 699/s reforms are accused of so far $a%ing done little to reduce its cost, and of lea%ing agricultural prices unnecessaril2 $ig$ at t$e expense of t$e consumer. K2 encouraging o%erproduction, t$e '3 forced t$e EU to bu2 up surplus produce, H$ic$ it t$en sold on c$eapl2 in t$e de%eloping Horld ) undercutting local producers and damaging local economies. I#umpingI of t$is sort, combined

Hit$ $ig$ external tariffs for food imports, led to considerable international criticism of t$e '3, notabl2 at t$e #o$a Norld 4rade Organisation talEs in .//@. 'ttempts to reduce o%erproduction b2 pa2ing farmers to Iset asideI land are t$oug$t to $a%e mitigated but not eleminated t$e problem. (et aside also risEed colouring t$e publicIs perception of farmers ) H$o t$e public t$oug$t Here being paid to do not$ing. Curt$ermore, b2 encouraging farm ImodernisationI, t$e '3 Has blamed for en%ironmental damage caused b2 t$e increase of agricultural c$emicals and intensi%e farming met$ods. (ome $a%e blamed t$e '3 for t$e practices t$at led to a series of food safet2 scares during t$e 697/s and 699/s, c$ief among t$em being K(E. Dt is also claimed t$at t$e distribution of funds under t$e '3 is unfair ) Hit$ some ./ per cent of farms, primaril2 t$e larger ones, recei%ing 8/ per cent of t$e subsidies. 4$ere is also '3 fraud in some member states, H$ere le%els of diligence to pre%ent fraud reflect different le%els of effecti%eness from different member statesI agriculture ministries. EU enlargement poses a serious c$allenge to t$e '3F t$e economies of some of t$e accession states due to join in .//0 ) notabl2 t$e largest, 3oland ) are $ea%il2 agrarian. 4$e massi%e cost of including t$ese neH states in pre%ailing '3 terms led to Crance and Jerman2 de%eloping a deal to freeze '3 spending betHeen .//5 and ./6@, and p$asing in pa2ments to t$e neH members, in .//.. 4$e accession states Here outraged, and successfull2 secured additional pa2ments, in spite of t$e Kerlin ouncilIs commitment to stabilise '3 spending. OoHe%er, t$e ommon 'gricultural 3olic2 $as contributed to an impro%ement in European agricultural efficienc2 b2 promoting modernisation and rationalisation. '%erage agricultural incomes $a%e risen roug$l2 in line Hit$ ot$er sectors, marEets $a%e been stablised, and t$e EU $as been rendered %irtuall2 self)sufficient in all foodstuffs t$at its climate permits to be culti%ated.

-tatistics G '3 cost around P0/ billion in .///, of H$ic$ about P6/.7 billion Hent on marEet price support, P.A.A billion on direct pa2ments and P0.. billion on rural de%elopment and agri)en%ironment sc$emes G Dn .///, t$e '3 cost European consumers an extra P07 billion in food costs G 4$e cost of t$e '3 $as declined as a proportion of t$e EU budget ) dropping to slig$tl2 o%er 0/ per cent in .//@, doHn from 57 per cent in 6977 (tatistics 6F !(ourceF #EC1', .//0"Q (tatistic .F !(ourceF OE #, .///"Q (tatistic @F !(ourceF European ommission, .//0"

'14 A. Rural development measures 1ural de%elopment polic2 under 'genda ./// !in operation until .//5" offers a ImenuI of measures. Member (tates c$oose from t$is menu t$ose measures t$at suit t$e needs of t$eir rural areas best. 4$ese are t$en included in t$eir national or regional programmes. Measures eligible for EU support are co)financed Hit$ Member (tates. ColloHing t$e ;une .//@ '3 reform rural de%elopment polic2 Has Hidened. Cor example, agri)en%ironment measures Hill recei%e more EU funding. Kut it also pro%ides specific neH elements of support. .ong/standing rural development measures #nvestments in 0arm businesses 4$e EU pro%ides financial assistance for in%estments in farm businesses aimed at impro%ing farm incomes, li%ing standards and t$e HorEing and production conditions of farmers. Dn%estments must meet objecti%es suc$ asF G reducing production costsQ G impro%ing product Lualit2Q G preser%ing and impro%ing t$e en%ironmentQ G meeting $2giene and animal Helfare conditions G encouraging di%ersification in agricultural acti%ities. 1uman resources2 'oung 0armers! earl' retirement! training 4$e EU offers financial incenti%es to encourage t$e transfer of farm businesses from one generation to anot$er, %ia assistance for 2oung farmers to start up in farming !an expensi%e undertaEing" and t$roug$ t$e encouragement of earl2 retirement !so t$at farms can be made a%ailable for t$e next generation". Cinancing of training programmes is also a%ailable. .ess 0avoured areas %.3As& and areas sub4ect to environmental constraints ertain rural areas are designated as less fa%oured areas because farming conditions are more difficult t$ere. 4$ese difficulties result from natural $andicaps suc$ as mountainous terrain, soil conditions, climate etc., H$ic$ increase production costs and reduce agricultural 2ields. Carmers in ?C's are eligible for subsidies to compensate t$em for t$e additional costs t$e2 face. 4$ese pa2ments noH also taEe into account t$e role ?C' farmers pla2 in looEing after t$e natural landscape. Carmers in areas subject to restrictions on agricultural use, as a result of implementation of EU en%ironmental protection rules, can also benefit from pa2ments intended to compensate for t$e additional costs and income losses linEed to t$ese constraints. Agri/environment measures 'gri)en%ironment sc$emes Here introduced in t$e '3 reforms of 699.. Carmers H$o sign up %oluntaril2, for a minimum of fi%e 2ears, to farm to a %er2 $ig$ en%ironmental standard !be2ond statutor2 reLuirements" are reHarded for t$e en%ironmental ser%ices rendered. 4$e2 are gi%en pa2ments t$at taEe into account t$e income loss and additional costs t$at result from farming to $ig$er en%ironmental standards, and t$e need to pro%ide t$em Hit$ an incenti%e to c$ange t$eir farming practices. $rocessing and mar,eting o0 agricultural products 'dapting production to H$at t$e marEet demands, researc$ing neH commercial outlets, and adding %alue to agricultural products, are all important in $elping to raise t$e competiti%eness of t$e sector. Cinance is made a%ailable for in%estments to impro%e t$e processing and marEeting of agricultural products. 3orestr' Corests maEe up @5 B of t$e EUIs land area. (upport for sustainable forestr2 is part of t$e 6997 EU forestr2 strateg2, aimed at ensuring t$e protection and sustainable management and de%elopment of t$e EUIs forests. 4$e strateg2 focuses on t$e essential ecological, economic and social role of forests and co%ers suc$ measures as in%estments to impro%e t$eir economic, ecological or social %alue, and to restore t$e potential of forestr2 production folloHing damage b2 natural disasters and fire. (upport Hill also be a%ailable for tree plantations, on agricultural and non) agricultural land, H$ic$ meet local conditions and are suitable for t$e en%ironment.

5easures promoting t)e adaptation and development o0 rural areas 4$e EU funds a series of measures aimed bot$ at t$e agricultural sector and at promoting t$e Hider economic de%elopment of rural areas. Cunding can co%er, among ot$er t$ings, land impro%ement, basic ser%ices for t$e rural econom2 and population, reno%ation and de%elopment of %illages and protection and conser%ation of t$e rural $eritage, di%ersification of agricultural acti%ities to pro%ide multiple acti%ities or alternati%e incomes, agricultural Hater resources management, encouragement of tourist and craft acti%ities, and protection of t$e en%ironment. 5ore recent measures 0ollo6ing t)e 7une 288" re0orm 3ood 9ualit' measures 4Ho neH measures are being introducedF G temporar2 support, reducing o%er time, Hill be a%ailable to $elp farmers adapt to t$e toug$ !statutor2" EU standards on t$e en%ironment, public, animal and plant $ealt$, animal Helfare and occupational safet2Q G financial assistance for farmers to $elp Hit$ t$e costs of using farm ad%isor2 ser%ices to assess t$e performance of t$eir farm business against t$e neH cross)compliance standards being introduced. Animal 6el0are 4$e scope of t$e agri)en%ironment measures Hill be Hidened to maEe financial support a%ailable to farmers H$o maEe extra animal Helfare impro%ements. 1espect for statutor2 animal Helfare standards Hill $a%e to be met at farmersI oHn cost, but t$e EU Hill pro%ide support to farmers H$o enter into %oluntar2 commitments to meet standards H$ic$ go be2ond establis$ed animal $usbandr2 practice.