Verbul este partea de vorbire care exprima : Existenta- a fi, a exista E loc la soare pentru toti.

. Starea- a sta, a sedea Sta ca oul in cui. Necesitatea- a trebui, a necesita Trebuie sa-ndoi copacul cat e tanar. Posibilitatea- a putea Nimeni nu poate sti cat de adanca e boarta sarpelui. Posesia- a avea, a poseda Are cap si n-are minte. orinta- a vrea, a dori e vrei sa mananci paine, nu-ti bate !oc de tarate.

Clasificarea verbelor
".Verbele predicative- au inteles de sine statator si pot forma sin#ure un predicat verbal cand se afla la un mod personal. $a!oritatea verbelor din limba ramana sunt predicative. $incinosul cand spune adevarul se imbolanveste. u-te unde a dus surdul roata. Verbele predicative isi pastrea%a aceasta insusire indifferent de modul la care se afla. &.Verbele nepredicative- nu au inteles de sine statator si nu pot forma sin#ure un predicat verbal, ci impreuna cu alte cuvinte. Sunt nepredicative verbele copulative si verbele auxiliare.

a. Verbele copulative-formea%a predicat nominal impreuna cu o alta parte de vorbire cu functie de nume predicativ. in cate#oria verbelor copulative fac parte: a fi, a deveni, a iesi, a ramane, a a!un#e, a se face, a parea, a insemna, a se naste, a se c'ema, a se numi. E destept ca oaia cu !u#. Verbul copulativ face le#atura intre numele predicative si subiect. $oartea lupului e sanatatea oilor. b. Verbele auxiliare- a!uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, dar si a diate%ei pasive. Sunt auxiliare verbele : -a avea, a fi, a vrea. Verbul auxiliar a avea intra in structura urmatoarelor forme verbale: $odul indicativ , timpurile perfect compus si viitor popular: Am platit datoria si tot dator am ramas Ai sa #resesti drumul.

$odul condotional-optativ, timpurile pre%ent si perfect( -Ar prind peste dar n-are undita. -As fi ales alta solutie. Verbul a fi se foloseste la formarea urmatoarelor timpuri: viitor anterior)indicativ* perfect)con!uctiv* perfect)conditional-optativ* perfect)infinitiv*

Toate timpurile si modurile diate%ei pasive: -pre%ent( -imperfect( -perfect simplu( -perfect compus( -mai mult ca perfect( -viitor.

Verbele personale
Sunt verbele care pot avea subiect. Majoritatea verbelor sunt personale a da, a pleca, a deveni etc.

+n san#e se preface datina. ,opiii si nebunii spun adevarul. ,ara apa-n unare.

Verbele unipersonale- au forme doar pentru persoana a +++-a si exprima

actiuni atribute unor fenomene ale naturii, pasari, animale, planete: a miorlai, a nec'e%a, a rasari: Soarele a apus de mult. ,ainele latra cu furie.

Verbele impersonale- autorul actiunii nu poate fi identificat, actiunea nu este

facuta de o persoana, au forma numai pentru persoana a +++-a sin#ular: a trebui, a se cuveni, a se innopta, a tuna, a ful#era.

 Vara se innoptea%a tar%iu. Ploua de trei %ile. e cele mai multe ori dupa verbele impersonale urmeaa, in structura fra%elor, o subiectiva: eseori se intampla - sa-i ve%i in parc-. Parea - ca-n somn un in#er ar trece prin infern-.

Expresii verbale impersonale-

sunt formate din verbul a fi si un alt adverb sau o locutiune adverbiala de mod cu rol de nume predicativ in cadrul constructiei: e greu, e normal, este posibil etc.

.ocutiuni verbale- #rupuri de cuvinte care au inteles unitar care au valoarea unui
verb: a sta in cumpana, a ba#a in sperieti, a tra#e nade!de, a lua partea, etc. +ntr-o locutiune verbala este obli#atorie pre%enta unui verb. Acesta are rorul #ramatical de a indica persoana, modul, timpul, numarul constructiei. Adu-ti aminte ca esti om/

Verbele tran%itive- cele care pt avea complement direct: a au%i, a #asi, a

canta, a prelun#i etc. aca intr-o propo%itia nu apare un complement direct se poate verifica caracterul tran%itiv al verbului prin adau#area unui atsfel de complement. Pentru un cui pier%i o potcoava. 0nele verbe sunt dublu tranzitive adica au doua complemente directe.

Verbele intran%itive- cele care nu pot avea un complement direct.

Se uita soarele indarat, se strica vremea. in aceasta cate#orie fac parte: -Verbele copulative A devenit de necunoscut.

-Verbele de miscare Trenul pleaca la ora fixa. -Verbele la diateza refexiva Se tine ca nevoia de om. -Verbele la diateza pasiva E stiut de mult ca om 'arnic. -Verbele impersonale Vara tuna si ful#era la munte.

Atentie! Exista verbe care pot fi tran%itive, dar si intran%itive, in functie de context. +n aceste ca%uri si sensul lexical capata nuante diferite: Pleaca in vacanta. )intran%itiv- mer#e* Pleaca capul de rusine. )tran%itiv- apleaca, lasa* +n fiecare dimineata alear#a pe stadion. )intran%itiv- fu#e* .-am aler#at prin tot cartierul. )tran%itiv- am urmarit* Valorile verbului pot fi( -verb prdicativ -verb copulativ -verb auxiliar

,on!u#arile verbelor.
Dupa terminatiile pe care le au verbele la infinitiv, acestea se grupeaza in partu conjugari:

-,on!u#area +: -a: a tatona, a vindeca

-,on!u#area a ++-a: -ea: a parea, a sedea -,on!u#area a +++-a: -e: a scrie, a duce -,on!u#area a +V-a: -i,i: a veni, a primi, a 'otari.

iate%ele verbeleor:
Diatezele sunt forme pe care le iau verbele pentru a arata raportul dintre actiunea pe care o exprima si subiectul gramatical.

iate%a activa iate%a reflexiva iate%a pasiva $odurile si timpurile verbelor

Modul este forma pe care i ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea: reala, posibila, conditionala, poruncita.

Timpul este cate#oria #ramaticala care arata cand se reali%ea%a actiunea in raport cu momentul vorbirii.
Modurile personale

". $odul indicativ Pre%ent +mperfect Perfect simplu Perfect compus $ai mult ca perfectul Viitorul Viitorul anterior. &. $odul con!unctiv

1. $odul conditional 2 optativ 3. $odul imperativ

Modurile nepersonale

". $odul +nfinitiv &. $odul Participiu 1. $odul 4erun%iu 3. $odul Supin