Christoph Marthaler, un regizor exploziv

Spre deosebire de alte mari personalitati ale teatrului european, Christoph Marthaler (nascut in 1951, la Erlenbach) a avut nevoie de citiva ani buni pina cind si-a gasit calea si a dat adevarata masura a talentului sau. absolvit mai intii Conservatorul din !"rich, apoi a plecat la #aris, unde s-a inscris la scoala de teatru a lui $eco%c. #e la mi&locul anilor sapte'eci, s-a anga&at la (heater am )eumar*t din !"rich, pe post de compo'itor de mu'ica de teatru, dar a inceput sa regi'e'e si seri mu'icale si sa elabore'e coregra+ii pentru di+erite spectacole. ,n aceasta perioada, a mai compus mu'ica de spectacol pentru o serie de teatre prestigioase- .eutsches Schauspielhaus /amburg, pentru 0urgtheater-ul din 1iena, pentru Schauspielhaus !"rich, pentru teatrele din Stuttgart, M"nchen, 0onn. ,n 1923 participa pentru prima oara cu un proiect propriu pentru actori si mu'icieni, intitulat ,ndeed, la 4estivalul 5(heaterspe*ta*el6 din !"rich. Cinci ani mai tir'iu participa la un alt +estival din !"rich, cu un spectacol de7 89 de ore (:::), 1e;ations de Eric Satie. ,ntre 1922-199< lucrea'a la teatrul din 0asel, unde a montat, printre altele, $abiche si 4ernando #essoa. Cristopher Marthaler - regi'or elvetian care a vra&it intreg teatru german de la 0erlin si /amburg pina la !"rich si 1iena, a creat un stil puternic melancolic al decadentei, sau alt+el spus, transului in interioarele ermetice ale nnei 1iebro*.

1irtuos musician Marthaler, aude scurgerea timpului in sincoape si ritmuri in intonatii si subte;te. )imeni nu a povestit mai dur si mai amu'ant, in acelasi timp, aparitia +asci'mului decit Marthaler in spectacolul 5Ucide Europeanul... (0erlin 199<). #leaca apoi la /amburg, la .eutsches Schauspielhaus, dar montea'a si in alte teatre mari din =ermania. E tot mai preocupat de e;plorarea spiritului propriului sau popor, dar si a celui german, de memoria acestor doua popoare, de +elul in care ele se raportea'a la propria lor istorie, de modul in care pre'entul e marcat de relatia lor cu trecutul. $a 0erliner 1ol*sb"hne montea'a, dupa un scenariu propriu, Murks den Europer! Murks ihn! Murks ihn! Murks ihn! Murks ihn ab! (>moara-l pe european: >moara-l: >moara-l: >moara-l: >moara-l de tot:). Este unul dintre cele mai longevive spectacole din =ermania.

,n 8333, el se mai &uca inca, cu sala plina, o data pe luna. E un spectacol despre germani si =ermania. Se &oaca, se vorbeste, se cinta, se scandea'a, se tropaie, se +luiera, se murmura. ,ar atunci cind un persona& ? supraveghetor, ingri&itor, .umne'eu, +ochist etc. ? deschide usita unuia dintre cuptoarele ce incal'esc incaperea, din adincul lui se aude, slab, totusi limpede, murmurul unui cor. Sint numeroase momentele +risonante care se impregnea'a in memoria spectatorului. Componentele spectacolului ? teatru, mu'ica, plastica, miscare etc. etc. ? interactionea'a atit de organic, incit nici una dintre ele nu ocupa prim-planul. ctiunea celei mai vestite repre'entari ale lui Marthaler Ucide Europeanul... are aceeasi structura ca si @Beautiful Miller" (Frumoasa Morarita an!ita" cu cintecele ba +rivole, ba

dulci, are loc intr-o cantina mare. Este vorba despre persona&e cu virsta medie cinta in cor, dupa care urma tacere de lunga durata. Anele din ele morocanoase, se tachinau intre ele, ca la comanda se rinduiau la spalat pe maini, adica se comportau ca niste copii intr-o tabara de odihna. E;centricii comple;ati cinta slagarele ultimilor milenii la mesele dintr-o ca+enea din apropierea unei gari 5#da bucurieiB in corelatie cu imnul bisericesc 5$anke! si cu te;tele anecdotice interpretate monoton si incet in acelasi timp. .espre aran&ament si e+ecte are gri&a insusi Marthaler, iar nna 1iebro* ii asigura sterilitatea stilului scenogra+ic. Ea a creat pavilioane, reale de interior sau spatii +ictive. Anul din proiectele comune a devenit scenogra+ia garii din Mnhen la inceputul secolului CC in spectacolul lui Marthaler %&a'imir si (arolina (/amburg 199D). Este Mur*s7 un spectacol politicE 4ara indoiala, e si un spectacol politic. .ar politicul nu se mani+esta decit prin intermediul individului, +iltrat de e;istenta lui, sesi'abil numai in masura in care el impregnea'a, a+ectea'a e;istenta individului. ,nutil de preci'at- nici urma de te'ism, nici urma de demers ideologi'ant care sa para'ite'e emotia, ingreunindu-i accesul la... ple;ul spectatorului: Caci in centrul spectacolului se situea'a, de +iecare data, situatii umane, conte;te e;istentiale, povesti, relatii lesne de recunoscut si de trait de catre spectator. (otul, intrun +lu; unitar, marcat de acea lentoare speci+ic marthaleriana si care ? culmea: ? nu atenuea'a socul, intensitatea emotiei, ci, dimpotriva, le prelungeste cumva actiunea- in aceasta curgere incetinita a actiunii, ai sen'atia ca ar mai +i, poate, timp pentru ca un element ori altul ? un accident +ericit sau .ivinitateaE ? sa intervina, sa impiedice ine;orabilul sa se produca. ,ar +aptul ca, desi e timp, nu se intimpla nimic, potentea'a e+ectul dramatic. Si, ca si cind nu ar +i destul, e;ista si actiuni care se repeta. )u numai ca repetitivitatea nu devine obositoare, monotona, dar si ea lasa sa se insinue'e la un moment dat speranta ? +ireste, naiva: ? ca, poate, de data asta... ,ncredibil cum poate sa +unctione'e aceasta recadere in naivitate a unui public pe care cu greu ai crede ca l-ar putea abate ceva de la scepticismul lui: Ei bine, Marthaler e si in aceasta privinta un mare maestru. S-ar putea glosa indelung asupra acestei curgeri incetinite a timpului la Marthaler. El a +acut si spectacole in care ritmul acesta nu a mai +unctionat la +el de bine. E;ista, insa, altele ? cele pe care multi dintre criticii cei mai mo+turosi se s+iesc sa le numeasca geniale: ? in care timpul acesta, parind a-l contra'ice pe 1irilio, te absoarbe pur si simplu, te e;trage din reperele tale, impunindu-ti un alt ritm al respiratiei, al perceptiei, al gindirii. #rintre acestea se numara si )ina B*!lis +eise (Calatoria $inei 0Fgli, 199D ? spectacol &ucat mai intii in... restaurantul unei gari, apoi la 1ol*sb"hne 0erlin), povestea +etei de tarani din Emmental care, la s+irsitul secolului al C,C-lea, a plecat la Cracovia si, de acolo, in &urul lumii.

Anele persona&e par, in multe momente, morti resuscitati... partialG cu alte cuvinte, nu morti reveniti la viata, ci morti care e;ecuta doar anumite actiuni, +ara a +i vii cu adevarat. $a aceasta intensa sen'atie de ireal, de halucinant contribuie desigur si maniera absolut incredibila in care Marthaler utili'ea'a mu'ica. ,ar atunci cind montea'a Sha*espeare, el alege, +ireste, piese precum , douaspre'ecea noapte- in care mu'ica &oaca, poate &uca un rol covirsitor, o piesa in care aproape totul se poate e;prima prin mu'ica. Si regi'orul elvetian se simte absolut in largul lui si trans+orma spectacolul intr-o veritabila si ametitoare orgie mu'icala. Se cinta +olclor (elvetian si anglo-sa;on), se cinta mu'ica medievala, opera, cabaret, countrH etc. etc. Si totusi, re'ulta un spectacol de teatru. 4iindca mu'ica e generata de te;t, de situatii, de persona&e, in asemenea masura, incit devine teatru. $ista spectacolelor montate de Christoph Marthaler e impresionanta. Participa la numeroase Festivale de teatru printer care si Festivalul de la Avignon Dansul muzelor n oraul Papilor

Cea de-a D9-a ediIie a 4estivalului de la

vignon se caracteri'ea'J prin diversitatea

mani+estJrilor gJ'duite- dans, teatru, mu'icJ, circ, arte vi'uale, per+ormance... Cei doi artiKti asociaIi ai acestei ediIii, scriitorul >livier Cadiot Ki regi'orul Christoph Marthaler, al cJror limba& artistic principal @nu este teatrul@, au adus un plus de imaginaIie programului. Mu'ician Ki regi'or, elveIianul Christoph Marthaler tricotea'J partituri pe cLt de caraghioase, pe atLt de +eroce, MmpingLnd e;presia pLnJ la burlesc. CLntecul predominJ adesea Mn spectacolele lui. El a deschis suita mani+estJrilor, Mn Curtea de >noare a #alatului #apilor, cu ".apperlapapp"- Mn care ironi'ea'J discursul istoric Ki politic. l doilea moment al lui Marthaler este "/chut' 0on der 1ukunft@, care reia te;te din @Mein &ampf" Ki ale unor politicieni Ki oameni de KtiinIJ contemporani pentru a evoca e;perienIele medicale e+ectuate de na'iKti pe copii Ki bolnavi psihic.

,n comparatie cu Schlingensie+, Christopher Marthaler, regi'orul care va monta povestea tristanesca, nu e la prima intilnire cu opera. #rintre cele mai sesi'ante montari ale sale se numara Natia Nabanova de Oanace*, pre'entata pentru inceput la Sal'burg in 1992, reluata apoi la (hPatre QoHal de la Monnaie ? 0ru;elles (8331) si la >pPra 0astille ? #aris (8339). Ca si in ultimele sale puneri in scena, Marthaler o va avea alaturi pe scenogra+a nna 1iebroc*. #rotagonistii premierei sint )ina Stemme (,solda) si Qobert .ean Smith ((ristan). Soprana suede'a a interpretat rolul la 4estivalul de la =lHndebourne (833<) si la Stoc*holm (8339), +iind apreciata de Christophe Capacci, reputatul redactor-se+ de la >pPra ,nternational, ca posesoarea 5unui legato nobil si calm, a unei maiestrii dovedite in redarea invectivei +urioase, ca si a e;ta'ului amoros, +ara vreun tipat sau sunet metalic6. (enorul american Qobert .ean Smith a avut cele mai mari succese pe scena de la 0aHreuth, unde a +ost Ralther din Maestrii cintareti din )"rnberg, $ohengrin din opera omonima si Siegmund din Ral*iria, rol care i-a prile&uit o evolutie eclatanta. premisele pentru reali'area unui spectacol notabil cu 2ristan si 3solda. ceste atuuri constituie

.e data aceasta, Mn direct s-a transmis (ristan Ki ,solda, Mn regia lui Christoph Marthaler Ki sub bagheta lui #eter Schneider, un +oarte bun cunoscJtor al acusticii cu totul speciale a sJlii. > punere Mn scenJ sumbrJ Ki spartanJ, cu alu'ii la naturalism, suprarealism Ki teatrul absurd, +JrJ mari schimbJri de decor Ki cu persona&e aproape statice, dar cu o +rumoasJ simbolisticJ a luminilor (neoane care se aprind, pLlpLie Ki se sting Mn +uncIie de evoluIia iubirii protagoniKtilor).

.e'olantJ de-a dreptul incapacitatea MndrJgostiIilor de a se apropia unul de altul - Mn marea scenJ de iubire din actul ,, abia se ating, stLnd cu spatele unul la celJlalt, iar suprema pasiune constJ Mn scoaterea unei mJnuKi. )ici chiar Mn clipa morIii (Mntr-o atmos+erJ de spital) nu par reuniIi. Cred cJ nu puIini spectatori au pre+erat sJ MnchidJ uneori ochii, ascultLnd e;celentele voci ale lui Qobert .ean Smith ((ristan) Ki ,rene (heorin (,solda). #er+ormanele lui Christoph Marthaler - intii mu'ician i apoi actor de pantomimJ, a Mnceput sJ regi'e'e la mi&locul anilor S23. ,n ele se imbina di+erite tipuri de mu'icJ i teatru, care sunt &ucate Mn cele mai ciudate +orme i spaii neobinuite El abordea'a diverse genuri- drama, operJ, dar productiile sale sunt de multe ori pur i simplu indeterminabile. #rintre operele sale cele mai +aimoase ? un pam+let social negativist- @.istruge european:@, iar piesa TUVWXYV ZY [\]\W^_Z` (prote&ea'a-te de viitor)@, &ucat Mn interiorul spitalului viene' de psihiatrie, unde na'istii e;perimentau pe copii bolnavi. $a Moscova Marthaler a participat la 4estivalul Cehov cu piesele 4 "2rei surori" i opera lui Schubert @Beautiful Miller" (Frumoasa Morarita an!ita" iar in cadrul Ta^bZc aYVcXdeVfdgZ_Z` - la nivel global i estetic a participat cu ".ham" o Mncruciare Mntre o per+ormanJ i un concert al ansamblului legendar Nlang+orum Rien, a +ost &ucat Mntr- un pavilion special construit cu ui imense care trJit viaa lor ( micJrile lor constituiau ba'a actiunii). (oate aceste spectacole - per+ormane sunt +oarte diverse ca spirit, dar +iecare dintre ele a impresionat prin imensitatea sa.

(/pectacolul .hama) 4iecare spectator intelege in +elul sau alegoriile lui Marthaler. ,n @Beautiful Miller" (Frumoasa Morarita rusinosi si nebuni. #entru Marthaler e important intotdeauna sen'atia spatiului comun ? 4ie ca e mare dar intotdeauna inchis, +ara iesiri (din care nu poti evada)G +ie cu multe persoane, dar rece, nelocuit. an!ita" alegoria era (asa scirbei lui /hubert- cu locuitori cuminti,

Spatiul ? crea'a persona&elor sen'atia de putere totalitara imbibata in atmos+era, chiar daca aceasta (puterea totalitara) nu este personi+icata. ici totul presea'a omul. Spectacolul @Beautiful Miller" (Frumoasa Morarita - an!ita"

,n scena vedem o casa de nebuni, unde stabilitatea e adusa nu de in+ermiere hidoase ci de mu'ica. ,n scena sunt pre'ente unul sau mai multe instrumente mu'icale la care cineva permanent interpretea'a melodii din Shuberth. .upa aceasta mu'ica locuitorii (cei pre'enti in incapere) cinta dansea'a sau insistent se preocupa de niste lucruri neclare, +ara sens- indoindu-se merg cite patru pe un parapet ingust, tin discursuri incordate cu paiata unui curcan, se intind cite opt intr-un pat, se ascund intr-o gaura in podea, se imbul'esc sub pian. (oti cei care +ac parte din colectiv absolut goi ies din dulap tinind in maina

papucii.

.ar indata ce mu'ica nu mai

cinta armonia absurda dispare. (oti incep , speriati sa umbre de colo pina colo, pina cind mu'icianul grabit nu va incepe a cinta. ,n scena e;ista patru mu'icieni adevarati- doi pianisti ? unul dintre care intotdeauna se ascunde in ungher uneori bate in perete, si doi interpreti ? o doamna in rochie de seara (soprano) si un tinar in sacou (tenor) ? tin'ind un pic sa intre in dulap.

Spectacolul nu era tradus, e bineinteles ca nu putem traduce versurile romantice ale lui Rilghelm Mller. #ublicul desigur sesi'ea'a mesa&ul actiiunii. $a acestea Marthaler adauga te;tele lui 0recht, Shophenhauer si ale lui /lebnicov, unde este vorba despre despartire, boala si moarte. deseori, Marthaler alege pentru interpretarea piesei pline de viata, dureroasele voci incordate ale or+anilor, ale singuratatii si +ricii. #ersona&ele Marthaleriene sunt triste, insa, regi'orul in lucrarile sale ne trimite la note de speranta, liniste si pace, o+erite doar de mu'ica veacurilor anterioare. El da pieselor sale acea alura in care durerea se impleteste cu ne+ericirile secolului CC. Marthaler s-a mani+estat ca musician, a +ost pasionat de +ri-&a'', compune mu'ica minimalista, probabil de aici vin pau'ele, intepenirile, nenumarate repetari, re+u'ul de a gindi logic si neasteptatele partiniri. .oar un musician ar +i putut sa monte'e un spectacol cu o atitudine libertine +ata de mu'ica clasica, pe care Marthaler a demonstrate-o anterior +ata de te;tele clasice. $a s+irsitul anilor 833<-8339 Cristopher Marthaler paraseste postul de director artistic al teatrului 5ShausphilhausB din !"rich. utoritatile au anulat subsidiile teatrului presupunind ca conducerea teatrului este nee+ectiva si publicul nu +recventea'a teatrul. Societeatea intelectualitatea din !"rich s-au ridicat de partea regi'orului si au cerut sa +ie reva'utra deci'ia autoritatilor. #ina la s+irsitul anului 8335 autorita'ile au incheiat cu Marthaler un contract con+orm caruia pina in anul susnumit acesta va active in +unctie de director artistic al teatrului.