ALGORITMICA GRAFURILOR 09- 10

C. Croitoru s apt am ana 7

AGENDA

Cuplaje
(ag 09-10 allinone.pdf pag. 183 - 211)

Problemele pentru seminarul din s apt am ana 9

1

Cuplaje Problema cuplajului maxim

Fie G = (V, E ) un (multi)graf. Dac aAE si v V , vom nota dA (v ) gradul v rfului v n graful part ial < A >G. Denit ie. Se nume ste cuplaj (sau mult ime independent a de muchii) al grafului G, orice mult ime M de muchii cu proprietatea c a dM (v ) 1, v V . Vom nota cu MG familia cuplajelor grafului G: MG = {M | M E, M cuplaj n G}. Dac a M MG atunci un v rf v V cu dM (v ) = 1 se nume ste saturat de cuplajul M . S(M): mult imea v rfurilor saturate de cuplajul M n graful G. ste expus fat a de Dac a dM (v ) = 0, atunci v se nume imea v rfurilor expuse fat a cuplajul M . E(M): mult de cuplajul M . Problema cuplajului maxim: P1 Dat G = (V, E ) un graf, s a se determine M MG astfel nc t |M | = max{|M | | M MG }. Vom nota (G) = max{|M | | M MG }.
2

Cuplaje Problema cuplajului maxim

Denit ie. Se nume ste acoperire (a v rfurilor cu muchii) n graful G orice mult ime F E de muchii cu proprietatea c a dF (v ) 1 v V . FG = {F | F E, F acoperire n G} noteaz a familia acoperirilor grafului G. FG = G nu are v rfuri izolate (atunci, m acar E este o acoperire). Problema acoperirii minime este: P2 Dat G = (V, E ) un graf, s a se determine F FG astfel nc t |F | = min{|F | | F FG }. Teorem a. 1. (Norman-Rabin 1959) Fie G = (V, E ) un graf f ar a v rfuri izolate, de ordin n. Dac a M este un cuplaj de cardinal maxim n G, iar F o acoperire de cardinal minim n G, atunci |M | + |F | = n.

Dem. P1 echivalent a polinomial cu P2

3

Cuplaje Grafuri bipartite

Teorem a. (Hall, 1935) Fie G = (R, S ; E ) un graf bipartit. Exist a un cuplaj care satureaz a v rfurile lui R dac a si numai dac a |NG(A)| |A| A R.

Teorem a. (Konig,1930) Fie G = (R, S ; E ) un graf bipartit. Cardinalul maxim al unui cuplaj este egal cu num arul minim de v rfuri prin ndep artarea c arora se obt ine graful nul: (G) = n (G)

Cuplaje Cuplaje perfecte

Un cuplaj M n graful G astfel nc at S (M ) = V (G) se nume ste cuplaj perfect sau 1-factor. Pentru un graf oarecare H not am cu q (H ) num arul componentelor conexe de ordin impar ale lui H . Teorem a. (Tutte, 1947) Un graf G = (V, E ) are un cuplaj perfect dac a si numai dac a (T ) q (G S ) |S | S V.

Berge (1958) a generalizat aceast a teorem a stabilind c a 1 (G) = (|V (G)| maxS V (G)[q (G S ) |S |] ). 2
5

Cuplaje Problema cuplajului maxim

Fie G = (V, E ) un graf si M MG un cuplaj al s au. Denit ie: Se nume ste drum alternat al lui G relativ la cuplajul M orice drum P : v0 , v0 v1, v1 , . . . , vk1 , vk1 vk , vk a. . i = 1, k 1 {vi1 vi, vi vi+1} M = . Vom desemna, n cele ce urmeaz a, prin P mult imea muchiilor drumului P . Denit ie: Se nume ste drum de cre stere al lui G relativ la cuplajul M un drum alternat cu extremit a tile v rfuri distincte, expuse relativ la cuplajul M . Teorem a. (Berge 1959) Un cuplaj M este de cardinal maxim n graful G dac a si numai dac a nu exist a n G drumuri de cre stere relativ la M . Aceast a teorem a justic a urm atoarea strategie de construire a unui cuplaj de cardinal maxim: a) e M un cuplaj oarecare a lui G (eventual M = ); b) while P drum de cre stere relativ la M do M M P
6

Cuplaje Problema cuplajului maxim

Hopcroft, Karp (1973) 0. 1. M ; repeat Determin a P o familie maximal a ( ) de drumuri minime de cre stere; for P P do M M P until P = . Complexitatea O( nA) unde A este complexitatea determin arii familiei P .

Hopcroft si Karp au ar atat cum se poate implementa pasul 1 pentru un graf bipartit, astfel nc t A = O(m+n), deci s-a obt inut un algoritm de complexitate O(mn1/2 ) pentru aarea unui cuplaj de cardinal maxim ntr-un graf bipartit. Pentru un graf oarecare, structurile de date necesare obt inerii aceleea si complexit a ti s nt mult mai elaborate si au fost descrise de Micali si Vazirani 1980.

Problemele pentru seminarul (9-2=)7 Problema 2, Setul 7

Incercat i construirea unei funct ii de pondere auxiliare cu care s a se decid a existent a unui circuit cu raportul ponderilor init iale mai mic dec at un xat dac a si numai dac a exist a n graf un circuit de pondere negativ a n raport cu noua pondere; apoi o schem a de c autare binar a. Problema are interpretare practic a dac a lu am b ca ind timpul (de parcurgere). Preg atirea schemei de c autare si utilizarea unui algoritm adecvat de testare a existent ei circuitului negativ !

Problema 4, Setul 7
Sortez (descresc ator) muchiile grafului; adaug muchiile una dupa alta intr-un graf init ial nul (cu aceea si mult ime de v arfuri) p an a c and se obt ine c a s si t sunt n aceea si component a conex a. Analizat i ce se nt ampl a ! Pentru implementare se va folosi union-nd ! (GS: bottleneck extrema !!)

Problema 1, Setul 8
Observ am c a n ipoteza a) ecare muchie a unui arbore part ial de cost minim e unica muchie de cost minim dintro t aietur a (care?). Se folose ste apoi, ntr-o demonstrat ie prin reducere la absurd, un rat ionament similar celui din demonstrat ia schemei generale pentru aarea arborelui part ial de cost minim.

Problema 3, Setul 8
Suma gradelor este 2(n1); dac a se noteaz a cu p num arul v rfurilor de grad 1, se minoreaz suma gradelor cu t + 2(n p 1) + p si gata. Exist a si alte solut ii... 8