1 | P a g e

2 | P a g e

CUPRINS :


a. Consideraii teoretice
b. Principiul metodei..............
c. Dispozitivul experimental..
d. Materiale necesare..
e. Modul de lucru..
f. Date experimentale i prelucrarea acestora. (etapele 1 9 de la A.)












3 | P a g e

a. CONSIDERATII TEORETICE

Definitie :
Efectul fotoelectric extern consta in emisia de electroni de catre un
metal sub actiunea radiatiilor electromagnetice .

Legile efectului fotoelectric extern :

1. 0 fixat =>

~ , pentru un material dat

2.

a fotoelectronilor emisi depinde liniar de 0 radiatiilor electromagnetice incidente si

este independenta de flux , pentru un material dat :

=f(0)
3. Efectul fotoelectric se produce pentru 0 ale radiatiei incidente mai mari sau egale cu o
anumita valoare , numita
0
frecventa de prag , caracteristica fiecarui material
4. Efectul fotoelectric se produce practic instantaneu .
Formule si constante utilizate :

1. 1eV =

2.

3.

( Constanta lui Planck )

4.

5.

( Relatia lui Einstein

b. Principiul metodei

Modelarea consta in trimiterea unor radiatii electromagnetice printr-o fereastra intr-un tub
vidat . Un foton din fasciculul de radiatii , incident pe catod, interactioneaza cu un electron din
materialul tintei , daca se indeplinesc anumite conditii , pe care le vom afla in aest proiect .

4 | P a g e


c. Dispozitivul experimental

Dispozitivul experimental utilizat este o modelare virtuala , a efectului fotoelectric extern :

d. Materiale necesare :

Programul pentru realizarea modelarii: http://phet.colorado.edu/en/simulation/photoelectric







5 | P a g e

e. Modul de lucru :

A. Utilizai modelarea pentru a realiza urmtoarele sarcini de lucru:
1. Determinarea lungimii de und de prag 0 i a lucrului mecanic de extracie L extr pentru
diferite materiale int:
- Fixai materialul intei.
- U = 0.
- Pentru o valoare a intensitii fasciculului incident de radiaie meninut constant,
determinai lungimea de und de prag 0 , frecvena de prag 00 , lucrul mecanic de
extracie, exprimat n joule i n eV.
- Dup determinarea lui 0 variai intensitatea fasciculului incident pentru a arta c
pentru > 0 efectul nu se produce.
2. Schimbai materialul intei i urmai aceleai etape.



Fotografie in care se observa ca pentru lungimea de unda prag a Sodiului, fenomenul se
produce :









Materialul
0 (nm) 00 (Hz)
Lextr (J) Lextr (eV)
Sodiu 539

2,304
Calciu 427

2,909
Zinc 288

4,313
Cupru 263

4,723
Platina 196

6,338

6 | P a g e

Fotografie in care se observa ca pentru > 0 a Sodiului, fenomenul nu se mai produce :












4.Fixam materialul intei: Sodiu

Cu 0 = 539 nm , alegem < 0 , astfel nct efectul s se produc : = 450 nm
Fixam intensitatea fasciculului incident : 60 %

Pentru U = 0, I 0 = 0 ; I =0,031 A






















7 | P a g e


Pentru U > 0 : I=0,031 A
























U < 0 : Pentru
















Determinam caracteristica
curent-tensiune I = f (U) :









8 | P a g e


Determinam tensiunea de stopare U s i energia cinetic a fotoelectronilor emii.
U
s
= 0,45 V

=>

>

5.Pentru un material fixat,
0
, fixate, trasam caracteristica

6.Pentru un material fixat, trasai caracteristica

9 | P a g e

7. Pentru un material int fixat, folosii dou valori ale lui pentru care determinai
tensiunile de stopare corespunztoare. Folosind aceste valori determinai valoarea
constantei lui Planck i comparai-o cu valoarea h =

.

Fie materialul fixat : Sodiu
Din modelare am obtinut urmatoarele valori :
Pentru : =>

si

=>

si

Consideram valoarea lui e cunoscuta ,

h = ?

Rezolvare :

<=>

<=>

Comparam valoarea obtinuta de noi , cu valoarea exacta a lui h :

= 3,3 % =>

10 | P a g e

8.Vom realiza din nou etapele 4-6 si pentru alte tipuri de material :
a. Fixam materialul intei: Calciu

Cu 0 = 427 nm , alegem <
0
, astfel nct efectul s se produc : = 312 nm
Fixam intensitatea fasciculului incident : 60 %
Pentru U = 0, I 0 = 0 ; I =0,119 A












Pentru U > 0 : I=0,119 A











11 | P a g e

U < 0 : Pentru











Determinam caracteristica
curent-tensiune I = f (U) :









Determinam tensiunea de stopare U s i energia cinetic a fotoelectronilor emii.
U
s
= 1,10 V

=>

>

12 | P a g e

Pentru materialul fixat,
0
, fixate, trasam caracteristica

Pentru un material fixat, trasam caracteristica

13 | P a g e

b. Fixam materialul intei: Platina

Cu 0 = 196 nm , alegem <
0
, astfel nct efectul s se produc : = 120 nm
Fixam intensitatea fasciculului incident : 60 %

Pentru U = 0, I 0 = 0 ; I =0,637 A












Pentru U > 0 : I=0,637 A












14 | P a g e

U < 0 : Pentru











Determinam caracteristica
curent-tensiune I = f (U) :









Determinam tensiunea de stopare U s i energia cinetic a fotoelectronilor emii.
U
s
= 4,20 V

=>

>

15 | P a g e

Pentru materialul fixat,
0
, fixate, trasam caracteristica

Pentru materialul fixat, trasam caracteristica

16 | P a g e

STUDIU COMPARATIV PENTRU MATERIALELE TINTA ALESE ( SODIU, CALCIU , PLATINA ) :
Asemanari :
1.Intensitatea curentului electric pentru fixat , variaza astfel :
Daca U<U
s
: Intensitatea curentului electric este 0 ;
Daca U se afla in intervalul (U
s
;0) : Intensitatea curentului electric este direct
proportionala cu tensiunea .
Daca U>0 : Intensitatea curentului este constanta , dar are valori diferite pentru fiecare
tip de material .
2. Intensitatea fasciculului de radiatii electromagnetice este direct proportional cu Intensitatea
curentului electric ;
3. Energia variaza direct proportional cu frecventa()
Deosebirile constau in valorile diferite ale :
lungimii de unda prag ;
frecventa de unda prag ;
L
extr
;
U
S
.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE FOLOSIRII MODELARII PENTRU REALIZAREA EXPERIMENTELOR VIRTUALE :

AVANTAJE DEZAVANTAJE
-SINGURELE MATERIALE NECESARE SUNT UN
CALCULATOR SI ACEST SOFT
-DETERMINAREA UNOR VALORI EXACTE ESTE
DESTUL DE DIFICILA
-RISCUL DE A SE PRODUCE ACCIDENTE : 0 -EXPUNEREA INDELUNGATA LA CALCULATOR
DAUNEAZA VEDERII
-UTILIZAREA MODELARII ESTE RELATIV SIMPLA



17 | P a g e