Poluarea industrial a solului Poluare industrial = modificarea compoziiei iniiale naturale a elementelor naturale (aer, ap, sol) prin

n introducerea unor produse chimice rezultate din activitile economice. Cea mai utilizat definiie a fost dat la Conferina Mondial .!.". asupra mediului (#$%&), prin care poluarea semnific' (modificarea componentelor naturale sau prezena unor componente strine, ca urmare a activitii omului )i care provoac prin natura lor, prin concentraia *n care se +sesc )i prin timpul c,t acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creaz disconfort sau *mpieteaz asupra diferitelor utilizri ale mediului la care aceasta putea servi *n forma sa anterioar-. .in aceast definiie se poate constata c cea mai mare responsa/ilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind *n cea mai mare parte consecin a activitii umane. Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de msurat )i controlat. Calitatea solurilor este afectat *n diferite +rade de poluarea produs de diferite activiti industriale. 0ipuri de poluare 1. Poluarea atmosferic 1erul (curat- este un amestec de +aze a cror proportie se menine constant *n straturile inferioare ale atmosferei. 0roposfera este stratul atmosferic cel mai apropiat de pamant, si totodata cel mai dens. 1ici se concentreaza 234 din volumul total de +aze din atmosfer, )i tot aici se afla /iosfera. Componentii atmosferei sunt' azotul (%2,3$4), o5i+enul (&3,$64), ar+onul (3,$74), C & (3,374). 1cest amestec de +aze reprezinta peste $$,$$4 din compozitia aerului8 restul de circa 3,3#4 este alcatuit din alte +aze ca neon, heliu, hidro+en, 5enon, 9ripton etc. :chili/rul natural al acestora mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Poluarea atmosferic implic emanarea de su/stane duntoare or+anismelor vii, *n atmosfer. ;ursele de poluare rezultate din activitatea social<economic a oamenilor sunt' arderea com/usti/ililor < din acest punct de vedere cel mai poluant este cr/unele, urmat de petrol )i pe ultimul loc +azele naturale8 procesele industriale < Cele mai poluante ramuri industriale sunt siderur+ia, metalur+ia neferoas, industria chimic, industria materialelor de construcie, industria constructoare de ma)ini, industria forestier, industria alimentar )i multe altele8 transporturile de orice fel < prin amplasarea neraional a cilor de comunicaie, prin de+a=area *n atmosfer a +azelor de e)apament compuse din o5id de car/on, o5izi de azot, hidrocar/uri parial arse, mici cantiti de plum/ etc.8 a+ricultura particip )i ea la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de *n+ra)minte )i pesticide. :5ploatarea neraional a pamntului )i chiar iri+atiile atunci cand acestea sunt efectuate incorect sau e5a+erat, pot s duc la de+radarea solului )i scoaterea din circuitul a+ricol a mari suprafete.

Principalii poluanti ai aerului sunt' mono5idul de car/on (C ) este cel mai rsp,ndit poluant al aerului. 1cesta provine *n proporie de aproape >34 de la vehiculele ce folosesc drept com/usti/il /enzina )i motorina, iar restul de la industriile siderur+ic, petrochimic s.a. dio5idul de sulf (; &) provine din arderea industrial a cr/unelui, arderea *n +ospodrii sau termocentrale. o5izii de azot se +asesc mai ales in emisiile autovehiculelor )i termocentralelor. 1ce)tia, mono5idul de azot (! ) )i dio5idul de azot (! &) contri/uie la pro/lemele cauzate de smo+ul chimic. hidrocar/urile apar *n urma arderii incomplete a com/usti/ililor fosili, fiind su/ forma +azoas (metan) )i solid (particule invizi/ile prezente *n fum). :fectele polurii atmosferice (pro/lemele +lo/ale) ;mo+ul' Poluarea aerului este adesea vizi/il su/ forma fumurilor din hornuri )i a +azelor de la evile de e)apament ale ma)inilor. ?umul este un amestec de +aze )i de chimicale )i poate deveni to5ic su/ aciunea soarelui puternic, datorit unor reactii chimice provocate de lumina. ;mo+ul (ceaa) care rezult are un miros neplacut, provoac lacrimare si *n+reuneaza respiraia vieuitoarelor. .isparitia stratului de ozon ;tratul de ozon este o re+iune a atmosferei de la #$ pana la 62 9m altitudine, unde formeaza asa<numit @patura de ozon- ce filtreaz razele "A venite de la soare, prote=,nd viaa pe Pamant. amenii de )tiin au fost in+ri=orai c,nd au descoperit *n anii B%3 c produsele chimice numite cloro<fluoro<car/uri (C?C) folosite *ndelun+ ca refri+ereni )i *n spraC<urile cu aerosoli sunt o posi/il ameninarepentru stratul de ozon. :li/erate *n atmosfer, aceste chimicale se ridic )i sunt descompuse de lumina solar, clorul reacion,nd )i distru+,nd moleculele de ozon D p,n la #33.333 de molecule de ozon la o sin+ur molecul de C?C. .in aceasta cauz folosirea acestor tipuri de compu)i chimici a fost interzis *n numeroase ri. Ei alte chimicale, cum sunt hidrocar/urile /romurate ca )i o5izii de azot din *n+r)minte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. .istru+erea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numrului de cancere de piele )i a cataractelor, distru+erea de anumite culturi, a planctonului )i cre)terea cantitii de dio5id de car/on datorit scderii ve+etaiei. :fectul de ser )i *nclzirea +lo/al Fazele de=a e5istente *n atmosfer tre/uie s rein caldur produs de razele solare reflectate de pe suprafaa pam,ntului. 1tunci c,nd din cauza polurii cre)te proporia asa< numitelor @+aze de ser- va fi reinut prea mult caldur, ceea ce va conduce la ridicarea temperaturii medii a atmosferei pam,ntului8 una din cauzele principale este considerat a fi *naltele concentratii atmosferice de dio5id de car/on )i metan, +aze @+reenhouse- ce favorizeaz reinerea cldurii, *mpiedic,nd reflectarea ei *n straturile atmosferice. .in #233, nivelul atmosferic de C & a crescut cu &G4, datorit arderii com/usti/ililor fosili. ;e consider c p,n *n &3G3, temperatura Pamantului va creste cu *nc #3C la

apro5imativ 73C. .ac *nclzirea pm,ntului continu *n acest mod, +hearii se vor topi cauz,nd cre)terea nivelului mrilor cu p,n la >G cm, o ad,ncime care va inunda zonele mai =oase ale unor ora)e. Ploaia acid Ploaia acid este o consecin +rav a polurii atmosferice, format cand o5izii de sulf )i cei de azot se com/in cu vaporii de ap din atmosfer, rezult,nd acizi sulfurici )i acizi azotici8 ace)tia pot fi transportai la distane mari de la locul ori+inar producerii )i pot precipita su/ form de ploaie. Ploaia acid distru+e plantele )i animalele8 arde esuturile superficiale ale plantelor, care se *n+l/enesc si mor. 1luminiul eli/erat de ploi sl/e)te rdcinile copacilor, favoriz*nd distru+erea lor. Pduri *ntre+i au disprut din aceasta cauz. :ste )i mai ru dac ploaia acid a=un+e *n r*uri )i lacuri, pentru ca acestea transporta compu)ii to5ici la distan, omor,nd )i cele mai mici or+anisme. Pe)tii sunt determinai de aluminiu s produc un mucus lipicios care le *nfund /ranhiile )i *i @sufoc- *n cele din urm. Ploile acide a=ut ve+etatia HHH Cercetatorii din intrea+a lume au a=uns de multe ori la niste concluzii care ne<au lasat cu +ura cascata. Cu toate acestea, noi nu ne<am o/isnuit, iar ei nu inceteaza sa ne uimeasca. "ltima lor descoperire este ca, ploile acide si procentul de azot in atmosfera din poluare, chiar dau o mana de a=utor padurilor. Mai e5act, le a=uta sa creasca. ;i aceasta este o concluzie pe care au tras<o dupa &3 de ani de studii efectuate asupra unei paduri. 1cum intele+em de ce nu vrea Fuvernul Iomaniei o tara mai curata si mai putin poluata. 1cest fenomen a fost semnalat in intrea+a lume incepand cu decada #$%3<#$23, si cu toate acestea, pro/lema ploilor acide nu a disparut nici in prezent. Cercetatorii americani au descoperit recent efectele sale devastatoare in padurile din !ord<:stul ;tatelor "nite. "ltimile estimari au aratat ca insasi solul din aceasta re+iune este intr<un poces continuu de acidificare in ciuda descresterii ratei ploilor acide cu pana la G3 4 incepand cu anul #$%7 de cand se fac masuratori anuale. 1cesta situatie risca sa duca la declinul productiei de sirop de artar din re+iune. @.in fericire calitatea apei din izvoare se im/unatateste, dar calitatea solului continua in mod parado5al sa se de+radeze- declara autorul studiului, profesorul Iichard Jar/C din cadrul :nviron Knternational Corporation din Princeton !eL MerseC. Ploile acide de pe teritoriul ;tatelor "nite sunt cauzate, in principal, de emisiile termocentralelor pe /aza de car/uni, in special emisiilor de dio5id de sulf eliminate de acestea in atmosfera. Ploile acide *nc sunt o ameninare pentru &63.333 9ilometri ptrai de pduri europene, *n ciuda eforturilor pentru reducerea acidificrii din ultimul timp. Cercettorii spun c, dup ultimele ploi acide, foarte multe lacuri din Peninsula ;candinav nu vor mai putea fi refcute niciodat, flora )i fauna fiind de<a dreptul nimicite. Nn ;"1, Fermania, Cehia, ;lovacia, rile fostei Ku+oslavii, :lveia )i 1ustralia ploile acide sunt de=a o o/i)nuin, fc,nd parte din decor. Nn Fermania, de pild, aproape o =umtate din suprafaa forestier a Munilor Pdurea !ea+r a fost +rav afectat de ploi acide. (1.0)

Poluarea apelor 1cest tip de poluare const *n contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor su/terane, mrilor )i oceanelor cu su/stane duntoare mediului *ncon=urtor. Principala surs poluant este reprezentat de activitatea societii umane *n ansam/lu )i prin urmare aceast form de poluare apare atunci c,nd reziduurile din industrie sau a+ricultur se inte+reaz *n circuitul natural al apei. Ma=oritatea poluanilor apelor sunt chimici, /iolo+ici, de)euri fiziolo+ice, toti ins de+radeaz +rav calitatea apei. Ca e5emple de poluani se pot enumera' produsele petroliere, pesticidele, er/icidele, metalele +rele (cupru, plum/, mercur), de)eurile chimice (corozive, to5ice, inflama/ile), sedimente s.a. Poluanii din surse industriale pot a=un+e *n natur prin evile de scur+ere ale fa/ricilor sau din rezervoare su/terane sparte. 1pa poluat poate rezulta )i din mine unde apa a int,lnit *n calea sa roci /o+ate *n minerale sau su/stane chimice care au fost folosite pentru a e5tra+e aceste roci. Poluarea solului Poluarea solului este forma de poluare cel mai dificil de msurat )i de controlat, iar solul este mai +reu de curat dec,t aerul sau apa. ;olul poate fi poluat' direct D prin deversri de de)euri pe terenuri ur/ane sau rurale, sau prin *n+r)minte )i pesticide aruncate pe terenurile a+ricole8 indirect D prin depunerea a+enilor poluani din atmosfer, prin apa ploilor acide, transportul poluanilor de ctre v,nt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. ;olurile cele mai contaminate se vor afla *n prea=ma surselor de poluare. .e asemenea, nivelul contaminrii solului depinde )i de re+imul ploilor, deoarece acestea spal *n +eneral atmosfera de a+enii poluani care se depun pe sol, dar *n acela)i timp spal )i solul, a=ut,nd la vehicularea acestora. cheii de *nele+ere a pro/lemelor actuale cu privire la protecia solului aprecierea faptului c funciile )i folosinele individuale ale solului sunt *n competiie, *n termeni de spaiu, *ntre funciile ecolo+ice, pe de o parte, )i funciile tehniceOindustriale, socioeconomice )i culturale, pe de alt parte Prinaceast prism se distin+ urmtoarele tipuri de competiii )i interaciuni' a. Competiie e5clusiv *ntre folosirea solului pentru infrastructur, ca surs de materii prime )i ca surs de vesti+ii culturale )i +eo+ene, pentru producia de /iomas )i activiti de filtrare, tamponare )i transformare precum )i ca rezerv de +ene Procesele de ur/anizare )i industrializare (construcia de drumuri, locuine, platforme industriale, depunere de de)euri, etc) e5clud celelalte tipuri de folosin a terenuluiOsolului. Pierderea multifuncionalitii solului chiar )i *n ri cu re+lementri =uridice clare' :+ipt are numai 7,24 soluri fertile iar *n acele zone sunt concentrate marile a+lomerri ur/ane (Plum, #$$2).

 Pierdere de teren prin dezvoltarea turismului pe terenurile din re+iunea mediteranean' ;pania, Frecia, ?rana Ktalia, Croaia *n care $34 din terenurile ur/ane sunt de<a lun+ul coastelor. /)Knteraciune intens *ntre folosirea terenurilor pentru infrastructur )i dezvoltarea acesteia si folosirea terenurilor pentrua+ricultur )i pduri <.ezvoltarea ur/an )i periur/an )i le+tura cu infrastructura transporturilor constituie sursa de contaminare a solului (Fermania, landa) < aplicarea sistemelor a+ricole intensive duce la dep)irea capacitii naturale a solurilor pentru filtrare mecanic, tamponare chimic )i transformare /iochimic. Cre)te flu5ul spre apa freatic modific,nd calitatea apei prin utilizarea pesticidelor )i *n+r)mintelor chimice. Kn Iom,nia pentru 6G4 din populaia rii apa pota/il este reprezentat de apa freatic. 1linierea le+islatiei de mediu din Iom,nia la cea a "niunii :uropene a impus ca o necesitate ela/orarea unor re+lementari care s vizeze' modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determina pentru populatia umana si componentele ecosistemelor8 metodele de investi+are si evaluare a siturilor contaminate8 asumarea responsa/ilitatilor in procesul de investi+are si evaluare a siturilor contaminate. Ieziliena solului 1/ilitatea unui sistem de a se *ntoarce la echili/rul dinamic dup deran=are. ;olurile sunt deran=ate la nivel +lo/al de activitatea factorilor climatici iar la nivel local sau re+ional de activitatea antropic Ieziliena solului este a/ilitatea sistemului deran=at de a se re*ntoarce dup noi deran=ri la un nou echili/ru dinamic (Plum, ;antelises, #$$6) 0ermenul poate fi folosit numai pentru acele proprieti a solului care sunt influenate de activitile /iolo+ice Motivul restriciei *l reprezint faptul c *n soluri e5ist & surse de ener+ie' #. :ner+ia derivat din resursele minerale provenit din resursele de roci parentale. <?ormarea moneralelor secundare care au un coninut mai mic de ener+ie, prin procesul de deza+re+are )i alterare a mineralelor primare <Proces nereversi/il de lun+ durat. Cre)tere constant a entropiei *n sistemul sol. .ificil de msurat. &. :ner+ia dezvoltat su/ aciunea radiaiei solare )i depozitat su/ form de compu)i or+anici prin fotosintez. < Constituie /aza tuturor proceselor /iolo+ice din sol < Proces reversi/il datorit flu5ului constant de nou ener+ie *n sistem < Ieziliena poate fi influenat pozitiv prin manipularea proceselor )i flu5urilor ener+etice :ntropie D de+radare constant a ener+iei unui sistem Ieziliena solului este posi/il numai pe termen scurt )i Mediu

Capacitatea de tamponare, reziliena )i capacitatea solului de se a filtra )i adsor/i contaminani ascund efecteleOdaunele, care sunt percepute doar *n stare avansat. ;e impune astfel pentru identificarea pro/lemelor anterior manifestrii daunelor instituirea sistemului de monitorin+. Conceptul de rea/ilitare a solului Iea/ilitarea )i remedierea solului sunt ultimele msuri luate din ansam/lul de msuri de com/atere a de+radrii solului )i urmresc readucerea solului la starea iniial de+radrii, la reluarea funciilor normale )i anularea impactului ne+ativ asupra celorlalte componente ale mediului (M..umitru, C. ;imota, &332). Qotrarea de Fuvern nr.#632O&33% *n prima etap se realizeaz inventarul preliminar al zonelor contaminate. totodat, prin aceast hotr,re sunt re+lementate modalitile de investi+are )i evaluare a polurii solului )i su/solului, *n scopul identificrii pre=udiciilor aduse acestora )i sta/ilirii responsa/ilitilor pentru refacerea mediului +eolo+ic. Kdentificarea preliminar a siturilor contaminate se realizeaz de ctre 1+enia !aional pentru Protecia Mediului, prin instituiile aflate *n su/ordine, pe /aza unor chestionare (prevzute *n ane5ele nr. # )i & ale hotr,rii), a documentaiei e5istente pentru actul de re+lementare emis )i a rapoartelor anuale efectuate de ficiul de ;tudii Pedolo+ice )i 1+rochimice. .up finalizarea inventarului preliminar, la nivel naional se va apro/a lista cu siturile contaminate (istoric, orfane, a/andonate )i contaminate actual) )i se va decide asupra necesitii efecturii investi+arii )i evalurii polurii mediului +eolo+ic *n zonele afectate prin pro+ramele de investi+are. Metodolo+ia de identificare, inventariere )i caracterizare a siturilor contaminate K. ?aza de inventar' cercetarea locurilor poluate KK. ?aza de selecie' caracterizarea sitului Oporiunii de teren pe /aza unei evaluri simplificate de risc. Nncadrarea *n 7 clase' D Clasa K' locuri care cer investi+aii viitoare )i a/ordri de evaluare a riscului )i remediere D Clasa KK' locuri care cer monitorizare )i posi/ile restricii de folosin D Clasa KKK' locuri utilizate pentru scopuri specifice fr alte tratamente sau investi+aii KKK.?aza de tratare' se fac evaluri detaliate ale riscurilor pentru oameni )i mediu, se *ntocme)te o dia+ram de flu5 care conine opiuni de tratare )i o/iective de remediere (:user, &33G) Qotr,rea Fuvernului nr. #637O&33% privind refacerea zonelor *n care solul, su/solul si ecosistemele terestre au fost afectate. re+lementeaz desf)urarea activitilor de curare, remediere )iOsau reconstructie ecolo+ic a zonelor *n care solul, su/solul )i ecosistemele terestre au fost afectate. Iefacerea mediului +eolo+ic )i a ecosistemelor terestre afectate, const *n aducerea acestora c,t mai aproape de starea natural, prin aplicarea unor msuri de curare,

remediere )iOsau reconstrucie ecolo+ic )i prin eliminarea oricrui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform cate+oriei de folosin a terenului Procesul de refacere a mediului +eolo+ic const *n' *ndeprtarea surselor de contaminare de pe amplasament *n izolarea )i decontaminarea zonelor contaminate, limitarea )i eliminarea posi/ilitilor de rsp,ndire a poluanilor *n mediul +eolo+ic )i *n atin+erea valorilor limita admise pentru concentraiile de poluani. Nn cadrul lucrrilor de reconstrucie ecolo+ic a solurilor afectate de diferite procese tre/uie avute *n vedere msuri +enerale )i specifice solurilor a+ricole )i forestiere. Msurile cu caracter +eneral vor viza' aplicarea rezultatelor cercetrii *n domeniul )tiinei solurilor )i al studiului ecosistemelor, reanalizarea structurii folosinelor, sta/ilirea msurilor de prevenire )i reducere a de+radrii solurilor, constituirea perimetrelor de ameliorare, continuarea monitorizrii strii de calitate a solurilor Plan +eneral de remediere a siturilor contaminate #. Metodolo+ia francez de +estionare a siturilor )i solurilor poluate (rapel) &. 1le+erea tehnicii (sau a tehnicilor) de depoluare 7. Posi/ilitatea de rea/ilitare a siturilor poluate 6. Prezentarea diverselor tehnici de depoluare G. ?recvena de utilizare )i costurile diverselor tehnici de rea/ilitare. .epoluarea solurilor )i a apelor su/terane este dificil *ntruc,t fiecare sit are specificul su. .e fapt, fiecare sit reprezint o com/inaie unic ' < de caracteristici de mediu ' +eolo+ie, hidro+eolo+ie, topo+rafie, hidrolo+ie, < de poluani (natura, concentratie, cantitate, comportamente fizicochimice, amestec, to5icitate ... < de utilizari (capta=e, utilizare sensi/il RR). Nn consecin, este foarte dificil de asociat o tehnolo+ie cu un tip de poluare. .e altfel, pentru a rspunde e5i+enelor de timp, eficacitate )i spaiu, adesea tratarea implementat reprezint o com/inaie de tehnici diferite. Clasificarea diferitelor tehnici de depoluare Procedee fizice ' e5cavaia solului contaminat )i *nlocuire cu sol curat, izolarea solului contaminat prin acoperire cu material inert sau cu o acoperire tare, amestec cu sol curat pentru a reduce concentraia poluanilor. Procedee /iolo+ice ' utilizarea microor+anismelor (/acterii, ciuperci) pentru eliminarea poluantilor or+anici sau minerali, prezenti *n soluri, namoluri, sedimente sau efluenii lichizi Procedee termice ' utilizarea cldurii pentru neutralizarea poluantului (e5 ' incinerare), pentru izolarea lui (e5 ' desor/tie termic, termoliz, etc.), sau acesta devine inert (e5 ' vitrificare, etc.)

 Procedee chimice sau electrochimice ' se folosesc proprietile chimice ale poluanilor pentru a<i inertiza (precipitare, etc.), a<i distru+e (o5idare etc.) sau pentru a<i separa de mediul poluat (surfactanti, etc.) Clasificarea tehnicilor *n funcie de locul de tratare ' 0ratri *n afara sit<ului ' e5cavarea mediului poluat (de)euri, pm,nt, ap) )i evacuarea sa *ntr<un centru de tratare adaptat (e5' incinerator, centru de depozitare etc). 0ratri pe sit ' e5cavarea solului sau a apelor poluate si tratarea lor pe sit. 0ratri in situ ' nu necesit e5cavare' solul )i apele su/terane ram,n pe loc. ;e realizeaz e5tra+erea poluantului, Kzolare ' *mpiedicarea Olimitarea mi+rrii poluanilor. Criterii tehnice si or+anizationale ' Criterii corespunztoare poluantilor !atura poluantilor si a corte+iului de poluanti, .istri/uirea spatiala a poluantilor si a concentratiilor lor, Mase de poluanti si de suport poluat, ?ractionarea maselor de poluanti *n faze (li/era, adsor/ita, +azoasa), 0o5icitateaOinflama/ilitatea poluantilor, ;ta/ilitateaOpersistenta poluantilor (de+radare...) Posi/ilitatea de izolare Posi/ilitatea implementarii unor masuri constructive. Criteriile sitului ;upra*ncarcarea pe sit, 1ccesi/ilitatea sitului, !atura si tipul activitatilor practicate pe sit, Prezenta constr,n+erilor de si+uranta privind activitatea pe sit (@zona foc-, etc). Constr,n+eri privind procedurile de calitate interna ale unui sit (protectia muncii, etc.) Prezenta structurilor siOsau a retelelor su/ pam,nt, Prezenta utilitatilor (apa, aer comprimat, electricitate, linii telefonice, a/ur su/ presiune etc.) Conte5t climatic (necesitatea izolarii, etc), Posi/ilitatea izolariiOincapsularii Criteriile mediilor suport ale poluantilor Conte5t +eolo+ic (natura, structura diferitelor terenuri etc) conte5t hidro+eolo+ic (ad,ncimea p,nzei freatice, hidrodinamica, hidrochimie etc). Criterii de orientare spre filiera de tratare Criterii de acceptare *ntr<un centru de eliminareOincinerare (coninut de clor etc.), Criterii de acceptare *n C;." *n funcie de operatori, Criterii de emisie privind flu5ul )iOsau concentraiile (+aze, ape) )i autorizarea administrativa a emisiilor (conform emisarilor *n care sunt evacuate aceste emisii), !atura poluanilor emi)i, .istana dintre sit )i unitatea de tratare (*n cazul unei tratari off site),

 Posi/ilitatea stocarii intermediare *n deplina si+uranta, ;tadiul de dezvoltare al procedeelor si referintelor si feza/ilitatea tehnica *n raport cu o/iectivele sta/ilite. Sone critice su/ aspectul poluarii Copsa Mica, Slatna, Paia Mare zone poluate in special cu metale +rele (cupru, plum/, cadmiu), dio5id de sulf si pul/eri in suspensie provenite din industria metalur+ica neferoasa8 Qunedoara, Calan, Falati zone poluate in special cu o5izi de fier, metale feroase si pul/eri sedimenta/ile provenite din siderur+ie8 Im. Aalcea, nesti, ;avinesti, ;tolnicei, Ploiesti zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi or+anici volatili proveniti din industria chimica si petrochimica8 0+. Mures zona poluata in special cu amoniac si o5izi de azot proveniti din industria de in+rasaminte chimice8 Praila, ;uceava, .e=, ;avinesti Porzesti zone poluate in special cu dio5id de sulf, sulfura de car/on, hidro+en sulfurat, mercaptani provenite din industria de celuloza, hartie si fi/re sintetice.