Universitatea Mihail Koglniceanu, Iai

Facultatea de Drept i tiine Administrative Masterat n tiine enale i !riminalistic

Disciplina: ANOMIE SI ETOLOGIE IN GENEZA DELICVENTEI JUVENILE.

PROBLEMELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

"#F#"A$

%&D"UM'$(" $II&)IFI!, ro*+ univ+ dr+ ,heorghe -cripcaru MA-$#" A&D,

Planul lucrrii

Cap. 1.Preambul. Cap. 2.Aprecieri privind evolutia expertizei medico-legale in tara noastra:
I. Expertiza medico legala in perioada comunismului in omania. II. !eciziile Curtii Europene A !repturilor "mului In Expertiza #edico-$egala. III. Incompatibilit%&ile dintre Codul de Procedur% Penal% 'i Conven&ia European% a !repturilor "mului, (n domeniul expertizelor medico-legale I). Expertiza medico-legala in acceptiunea *oului Cod de Procedura Penala

Cap. +. !elicventa ,uvenila Cap. -. Expertiza medico-legala psi.iatrica a adultului Cap. /. 0olnavul psi.ic in 1ata ,ustitiei.
0I0$I"2 A3IE.

!apitolul .+ "#AM/U0

Proba&iunea medico-legal% psi.iatric% (n decusul evolu&iei societ%&ii omene'ti a cunoscut mari oscila&ii, 1iind legat% organic de structura social% a epocilor 'i statelor implicit de evolu&ia conceptelor de drept, m%rturie 1iind o serie de coduri 'i legi existente cu mult (naintea erei noastre. $egile care 1ormeaz% cadrul legal (n ceea ce prive'te expertiz% medico legal%, pe l4nga Codul Penal mai putem aminti $egea -/5 din anul 2661 'i "72. 1 din anul 2666. Articolul +1 din Codul Penal precizeaz% c% 8nu constituie in1rac&iune 1apta prev%zut% de legea penal% dac% 1%ptuitorul (n momentul s%v4r'irii 1apei, 1ie din cauza aliena&iei mintale, 1ie din alte cauze, nu putea s%-'i dea seama de ac&iunile sale, ori nu putea 1i st%p4n pe ele.9 Con&inutul articolului prezent de1ine'te noiunea juridic de iresponsabilitate. R sp!nsa"ili#a# a, care implic% posibilitatea tragerii la r%spundere penal% a individului, este o no&iune ,uridic% care sub aspect medical reprezint% 8totalitatea particularit%&ilor psi.ice ale individului care (l 1ac pe acesta capabil s% (n&eleag% libertatea 'i necesitatea ac&iunilor sale 'i s% aprecieze consecin&ele 1aptelor sale atunci c4nd ac&ioneaz% contrar normelor de convie&uire social% 'i a legilor.9 Codul de Procedur% Penal%, (n cuprinsul art. 11:-12/ prevede obligativitatea expertizei 'i problemele privind procedura experizei, experi oficiali, lamuriri date experilor i prilor, drepturile expertului, raportul de expertiz, etc. E$p %#i&a psi'ia#%ic( ) *ic!-l +al( se e1ectueaz% de c%tre o comisie instituit% (n acest scop, 1ormat% dintr-un medic legist 'i doi medici psi.iatri. Comisia poate 1unc&iona numai (n centrele unde exist% servicii sau cabinete medico-legale 'i spital sau sec&ii de psi.iatrie. !ac% expertiza prive'te un minor, (n comisia de expertiz% vor 1i coopta&i speciali'ti de neuropsi.iatrie in1antil% 'i eventual psi.opedagogi. Expertiza psi.iatric% medico-legal% se va executa (n principiu dup% urm%toarele reguli: - observaia clinic prin internaera expertiza&ilor dac% este cazul, proced4ndu-se la toate investiga&iile clinice 'i de laborator;

- consultarea urm%toarelor date din dosarul cauzei: antecedente medicale ale expertzatului, antecedentele penale 'i anc.eta social%, mobilul 'i (mpre,ur%rile (n care s-a sav4r'it in1rac&iunea; - examenul psihic e1ectuat imediat dup% identi1icarea (nvinuitului. <n cazul (n care sunt supuse expertizei persoane cu tulbur%ri care prezint% stare de pericol, (n concluziile raportului de expertiz% se vor propune 'i msuri ce trebuiesc luate n conformitate cu dispoziiile legale. <n cazul expertiz%rii minorilor, concluziile raportului de expertiz% vor cuprinde (n mod obligaoriu msurile medico-psiho-pedagogice care urmeaz% s% se ia pentru asigurarea dezvolt%rii (n condi&ii corespunz%toare a personalit%&ii acestora. O"i c#i, l $p %#i& i Expertiza medico-legal% psi.iatric% r%m4ne prin excelen&% o expertiz% medical% cu un cadru bine de1init care are (n 1inal scopul de a o1eri ,usti&iei criterii medico-legale obiective pe baza c%rora o persoan% poate 1i tras% la r%spundere penal%, de a stabili dac% (nvinuitul are capacitatea de a r%spunde de 1aptele sale. 3a&% de gama larg% a bolilor, sindroamelor 'i tulbur%rilor psi.ice, care impun examin%ri complexe de specialitate, scopul rezid% (n a stabili capaci#a# a * *isc %n()-n# a celui examinat. Expertiza medico-legal% psi.iatric% constituie un document probatoriu, care a,ut% ,usti&ia (n stabilirea responsabilit%&ii. Pe baza acesteia 'i a concluziilor, ,usti&ia are posibilitatea s% stabileasc% dac% o persoan% este sau nu responsabil%. S#a% a * ,in!,(.i p% s/p/n p% & n.a *isc %n()-n#/l/i (n momentul sav4r'irii 1aptei. !ac% ,usti&ia stabile'te responsabilitatea, expertiza medico-legal% psi.iatric%, (n urma corobor%rii unui complex de date privind (nvinuitul, are obliga&ia de a stabili parametrii discern%m4ntului. Expertiza, de'i complex%, nu este rigid%, iar simpla cunoa'tere a caracterului 1aptei nu este su1icient%. =e impune o analiz% psi.opatologic% a persoanei pentru a stabili leg%tura dintre tulbur%rile psi.ice ale acesteia 'i actele comise, precum 'i prezen&a sau absen&a unor m%suri de siguran&% luate anterior, (n timpul 'i dup% comiterea 1aptei, (n scopul (nl%tur%rii urmelor 'i probelor ce ar putea duce la descoperirea autorului. Pe baza acestora se pot 1ace aprecieri asupra capacit%&ii 1%pta'ului de a (n&elege 'i evalua con&inutul actului antisocial comis, precum 'i a consecin&elor sociale periculoase ce decurg din ele. Disc %n()-n#/l este 1unc&ia psi.ic% de sintez% prin care persoana este (n m%sur% s% conceap% planul unei ac&iuni 'i urm%rile ce decurg din s%v4r'irea ac&iunii. Este deci, capacitatea subiectului de a organiza

motivat activitatea sa. El exprim% libertatea de ac&iune a individului de a s%v4r'i acte con1orm normelor de convie&uire social%, norme pe care individul si le-a (nsu'it 'i le respect% ca o comand% social% introectat%, ca o datorie moral%.

!A I$(0U0 II+ A "#!I#"I "I1I&D #1(0U$IA #2 #"$I3#I M#DI!(40#,A0# I& $A"A &(A-$"A+
I+ #5perti6a medico legala in perioada comunismului in "omania+ 7tilizarea psi.iatriei in perioada comunismului ca arma politica 1ace parte din istoria tragica a psi.iatriei romanesti,de care generatia de astazi si mai ales generatiile viitoare trebuie sa ia cunostinta. Privit, din punct de vedere teoretic, ca 'i (n alte &%ri comuniste, (n om4nia, trei structuri particulare dictaturii au 1or&at limitele psi.iatriei: 1. Caracterul totalitar al statului; 2. locul ocupat de ctre ideologie n toate domeniile ; +. teama visceral a regimului de a nu-i pierde puterea i privilegiile . Ast1el, pe de o parte, individul nu avea drepturi, iar partidul era singurul care decidea, inclusiv (n a considera pe un individ nebun, iar pe de alt% parte 'tiin&a, in cazul nostru psi.iatria, era supus% - ca s% nu spunem servitoarea - ideologiei. Iar psihiatrul care interna un opozant politic sub pretext de sc.izo1renie sau paranoia se implica n mod contient n politica statului totalitar de la care atepta de fapt anumite atitudini care s-i aduc avantaje. Apologe&ii 9 psi.iatriei socialiste9 explicau aceste 8particularit%&i9 ale actelor lor prin aceea a existen&ei unor deosebiri 8esen&iale9 1a&% de psi.iatria 8burg.ez%9, adic% aceea care se practic% (n "ccident. Acest lucru a stat la baza respingerii 1%r% discern%m4nt sau argumente 'tiin&i1ice a conceptelor psi.ologice 'i sociologice din psi.iatria rom4neasc%. 3undamentarea ideologica a abuzului politic in psi.iatria noastra sa bazat pe cateva elemente introduse de totalitarismul comunist: .structura !moralei socialiste" i a relaiilor de drept n sistemul comunist-totalitar, 2. postulatele teoretice pe care s-a bazat construirea !psihiatriei socialiste", care a devenit apoi o psi.iatrie a abuzului 'i o aliat% a statului totalitar.

Pentru comuni'ti socialismul trebuia s% (nsemne (ns% o nou% moral%, adic% principii noi (n care trebuia s% se (ncadreze societatea viitorului. Aceste principii rezultau, dup% ideologia comunist%, pe baza studierii 1ilozo1iei marxiste, ale c%rei concepte aveau peste 1/6 de ani. 8Principiile morale9 nu se realizau gra&ie unor trans1orm%ri interioare ale individului (n contact cu 8cea mai dreapt% societate9, ci invers, individul, (n mod arti1icial, trebuia 8s% corespund%9 principiilor 1ilozo1ului de acum 1/6 de ani p4n% la stadiul c4nd el s-ar 1i numit 8om nou9. 8Cultul maselor9, ca 'i masi1icarea individului au condus la principii de drept aberante, a'a cum ar 1i: aderena principial a ntregului popor la socialism, superioritatea socialismului i mersul implacabil al oricrei societi spre socialism. Aceste abera&ii denumite cu termenul de 8noi principii9 ale societ%&ii socialiste au pus 'tiin&a dreptului (n 1a&a unor probleme pe care omenirea nu le mai cunoscuse, iar etica psi.iatric% a trebuit s% se subordoneze acestei noi morale 'i s considere opoziia politic sau religioas ca fc#nd parte din psihopatologie. <n acest cadru se (nscriu rela&iile dintre psi.iatrie 'i diziden&a politic%, precum 'i teoriile politizante ale psi.iatrilor care au servit securitatea 'i partidul comunist. $ avea idei contra regimului, a persista n acestea reprezenta pentru torionarii psihiatriei rom#neti un comportament patologic de tip paranoid. ezult% (n realitate c% (n socialism numai con1ormi'tii puteau aspira la normalitate. 8*oua moral%9, cu a1irmarea socialismului in1ailibil 'i invincibil, a 1%cut s% se pun% (n practic% a'a-zisa represiune >aseptic%9, adic% o represiune pur medical%, pentru a camu1la anumite 1a&ete ale regimului de represiune, reu'ind ast1el s% t4rasc% psi.iatria rom4neasc% pe drumul celei mai mari misti1ic%ri 'i (nc%lc%ri de etic% medical%. ?rei probleme din acest domeniu sunt mai importante, psi.iatria 1iind aici pro1und implicat%: a. ingineria social comunist% b. instituionalizarea minciunii i a dublului standard% c. transformarea psihiatriei ntr-o servitoare a regimului i a sistemului represiv comunist. &ac individul avea o credin religioas sau un anumit crez politic, acest lucru nu numai c nu era acceptat de ctre societatea comunist, dar pentru psihiatria comunist ele trebuiau s devin subiecte de diagnostic clinic. Coeziunea uman%, prietenia, (ncrederea (n 1iguri protective, cum ar 1i trebuit s% 1ie de exemplu medicul, trebuiau s% 1ie sistematic distruse. *imic nu trebuia s% spri,ine individul (n 1a&a sistemului comunist.

Instituionali6area minciunii i a vieii cu du7lu standard+ Ast1el, sistemul minciunii institu&ionalizate (n comunism, prin asiduitatea lui urm%rea (n1r4ngerea repulsiei 1ire'ti 'i, ca atare, (nl%turarea principalului suport al respectului de sine, a con'tiin&ei libert%&ii 'i demnit%&ii persoanei. !e ce nu, aceasta ar 1i 1ost 'i situa&ia celor c4&iva psi.iatri care s-au pus (n slu,ba dictaturii. <ntreaga existen&% (n societate comunist% era supus%, deci, unui dublu standard, exist4nd 'i 1iind nevoie permanent s% accep&i di1eren&a dintre perceperea realit%&ii 'i ceea ce trebuia s% se spun%. In organizarea unui abuz psi.iatric,apologetii psi.iatriei comuniste au 1olosit doua modele teoretice depasite din punct de vedere stiinti1ic,pe care le-au ideologizat ca 1iind exemple de aplicare a metrialismului dialectic in psi.iatrie: a+ Un model pur 7iologic 4 modelul medical 4 mo'tenit din psi.iatria clasic% german% de la (nceputul acestui secol, dar care a 1ost prelucrat (n manier% ideologic% marxist%. 7+ Un model carceral al instituiei de tratament psihiatric cu respingerea conceptelor psi.ologice 'i sociologice (n domeniul terapiei 'i instutu&iei de tratament. #odelul a 1ost preluat, de asemenea, din istoria psi.iatriei clasice @azilul psi.iatric 1iind o institu&ie speci1ic% evului mediu. $buzul politic de psihiatrie nu este, deci, odios pentru c a existat i nici chiar prin frecvena sa mare, ci pentru faptul c n rile comuniste el a fost organizat de ctre stat care, prin aceasta, a devenit o adevrat !organizaie criminal", implic#nd funcionari oficiali 'activiti de partid, medici n calitate oficial, organele represive ale statului, inclusiv (agistratura). " asemenea crim% organizat% de c%tre stat nu a mai 1ost cunoscut% (n istoria umanit%&ii. !lasi*icarea a7u6ului psihiatric practicat in "omania comunista8 01 In# %n(%il l +a# * , ni) n# l p!li#i ce au avut 1recven&a cea mai mare 'i au 1ost cele mai nocive, 'ican4nd 'i intimid4nd mase de sute de oameni s%n%to'i sau limitro1i, inclusiv pacien&i (n stare de remisiune de ani de zile. Ast1el, (n spitalul psi.iatric, erau interna&i indivizi s%n%to'i sau marginali, dar, (n toate cazurile, elementul comun era posibilitatea 1olosirii ocaziei acelui eveniment politic pentru o mani1esta&ie ostil% contra regimului. 21 Ac.i/ni il +al 3n sc!p/%i p!li#ic la p %s!an ca% a/ a,/# ! "!al( )in#al(. !in acest punct de vedere, cercetarea a identi1icat urm%toarele categorii:

a1 Dia+n!s#ic )anip/la# *in )!#i, p!li#ic , re1eritoare la necesitatea de spitalizare, cum ar 1i sc.izo1renia, paranoia etc. Cu c4t simptomele erau mai negative, cu at4t mai clar era c% pacientul 8nu are con'tiin&a bolii sale9. "1 T%a#a) n#/l c/ n /%!l p#ic sa/ c/ l c#%!4!c 5(%( )!#i,a.i ) *ical(. !in c4nd (n c4nd, de&inu&ilor din (nc.isorile comuniste sau din spitalele de psi.iatrie li se administrau electro'ocuri sau neuroleptice, de'i acest lucru nu era necesar. c1 S c.iil psi'ia#%ic "in p(&i# 6 ca% $is#a/ la c l )ai )/l# *in spi#al l 7/* . n 6 *a% $is#a/ 4i s c.ii si+/% 6 c!)pl # i&!la# , sec&ii (n care numai personalul medical 'i o1icialii cu regim special aveau acces. *1 Ins#i#/.ii sp ciali&a# 6 * s#ina# 8#%a#a) n#/l/i9 sp cial al *i&i* n.il!%. <n om4nia au avut aceast% trist% notorietate =pitalul din 2%taia mai ales (n anii A/6, spitalele Poiana #are, P. 2roza, %duc%neni, 0%l%ceanca etc. 1 A"/&/l * *ia+n!s#ic 3n 5a,!a% a "!lna,/l/i . 7n num%r de medici sus&in c% (n perioada comunismului au practicat 1alse diagnostice pentru a salva pacien&ii de la o situa&ie mai proast% care i-ar 1i a'teptat. Este o situa&ie (nc% neclari1icat% din punctul de vedere al eticii 'i moralei medicale, mai ales c% (n toate aceste cazuri (nsu'i psi.iatrul ar 1i riscat 1oarte mult. :1 L +isla.ia ca 5ac#!% * 3nc/%a7a% a a"/&/l/i a 1ost, de asemenea, un lucru important. =tructurile legale ale anilor de dictatur% din om4nia erau ast1el g4ndite (nc4t puteau 1acilita abuzurile psi.iatrice. <ntr-adev%r, poten&ele abuzive sunt (ncura,ate de legile privitoare la declararea incapacit%&ii mentale a unui individ. Acest lucru este deosebit de evident (n $egea nr. +B15CD care permite sec.estrarea (n caz de urgen&% medical%. Ast1el, a'a-zisele urgen&e medicale erau trans1ormate (n urgen&e de ordin politic 'i aceasta pe temeiul re&inerii pe motiv de boal%. !ecretul 12B15:/ prevedea internarea pentru 8periculozitate9 pe baza unor declara&ii luate de la vecini sau de la membrii 1amiliei, 1%r% ca individul s% poat% 1ace recurs 1a&% de aceste acuza&ii. ?ribunalul ,udeca (n 'edin&% (nc.is%, 1%r% a asigura ap%rarea sau probatoriul. Acuza&iile puteau 1i aduse de c%tre rude, prieteni, dar 'i de autorit%&i. $a 1el, !ecretul +1+B15D6 prevede posibilitatea tratamentului obligatoriu la indica&ia unui singur psi.iatru, care putea 1i u'or supus presiunilor autorit%&ilor. #ai mult, (n cazul acestui decret, (ntreaga ac&iune de privare de libertate a individului era delegat% organului sanitar, (n timp ce

=ecuritatea diri,a din umbr%, asta ca urmare a criticilor aduse !ecretului 12B15:/. ;1 D cla%a.ii sp %7/% )!#i,a# p!li#ic . " grea problem% se ridica atunci c4nd diagnosticul se stabilea pe baza unor 8m%rturii9 (n care se implicau di1erite persoane o1iciale 'i care se prezentau cu propria lor versiune privind 1aptele. Aspecte importante8 A+ Internarea a7u6iv Primul pas (n abuzul politic psi.iatric l-a constituit internarea abuziv%. Internarea abuziv% a survenit (n momentul c4nd dizidentul a venit (n con1lict cu sistemul politic comunist 'i c4nd securistul c.ema pe psi.iatru s% se pronun&e dac% acest comportament poate 1i considerat ca anormal. !in moment ce acest aviz era dat, statutul dizidentului se sc.imba, el devenind un bolnav mintal c%ruia i se puteau aplica m%surile de internare 1or&at%, electro'ocuri, neuroleptice, m%suri de conten&ie etc. <n mod normal, cazurile erau aduse la psi.iatru (n mai multe 1eluri: .+ rocedura civil cu internarea direct% 9curat%9 pentru actul de diziden&% pe care psi.iatrul (l trans1orma (ntr-un 1enomen psi.opatologic. <n aceste situa&ii puteau ap%rea urm%toarele categorii: - dizidentul 1%cea o anumit% 1apt%, era dovedit, arestat 'i internat (n spital, iar apoi supus unei expertize psi.iatrice pentru a se con1irma 8boala psi.ic%9. Pentru aceasta =ecuritatea putea 1ace o cerere 1ormal%, dar de cele mai multe ori aducerea dizidentului la spital era su1icient% pentru psi.iatrul con1ormist care (n&elegea ce trebuie 1%cut; - dizidentul era reclamat de vecini, rude 'i c.iar de so&ie. Era c.emat% mili&ia, dizidentul era dus la sec&ie, unde o1i&erul de serviciu ('i d%dea avizul 'i persoana era dus% la spital (mpotriva voin&ei sale.; - r%piri de pe strad%, de la locul de munc% sau domiciliu, 1%r% mandat de arestare. Persoana era dus% la spitalul de psi.iatrie 1%r% explica&ii 'i 1%r% un consult medical prealabil. 9+ rocedura penal - c4nd dizidentul era arestat pentru o presupus% 1apt% de drept comun 'i trans1erat la psi.iatrie pentru scopuri >medicale>. :+ rocedura prin care di6identul era ;udecat i condamnat pentru 1apte presupuse a 1i de drept comun, dar trans1erat ulterior din (nc.isoare (n spitalul de boli psi.ice. /+ #venimentele care au determinat internarea Elementul comun al acestor intern%ri abuzive a 1ost acela c% cet%&enii respectivi au dorit s%-'i exercite drepturile garantate de Constitu&ie (n mod pa'nic @dreptul de a mani1esta, dreptul la credin&%, la crez politic, la peti&ionareE, dar organele de represiune, servind scopurile

totalitarismului, s-au opus exercit%rii libere 'i pa'nice a acestor drepturi. Pe baza studiului e1ectuat, s-au putut sistematiza principalele tipuri de acte ,usti1icative ale intern%rilor. Activiti cu caracter politic+ Constitu&ia comunist% nu se opunea 1ormal exercit%rii de c%tre cet%&eni a activit%&ilor politice. ?otu'i, (n practic%, orice activitate politic%, cu excep&ia celor diri,ate de c%tre partid, erau interzise. Iat% c4teva exemple de motivare politic% a intern%rilor: activiti pentru aprarea drepturilor omului% formarea unor organizaii sindicale sau a unor partide hibride de * - + membri% critici verbale sau n scris la adresa politicii partidului comunist sau a unor conductori de partid i de stat% criticarea violrii drepturilor muncitorilor 'salarii, orar de munc, activiti voluntare etc% afiarea de lozinci, tiprirea de manifeste n care se exprimau opinii critice% citirea unor cri sau reviste interzise de autoriti. !ereri insistente de emigrare+ 3oarte mul&i diziden&i au 1ost interna&i pentru (ncerc%ri repetate de a trece grani&a 'i c.iar pentru insisten&ele deosebite de a emigra. !e asemenea, insisten&a de a p%trunde (n ambasade putea s% 1ie considerat% o boal% mental%. Activiti religioase - practicarea unor religii alt1el dec4t (n t%cere 'i (n localurile de cult era un act condamnat 1ie ca delict @propagand% religioas%E, 1ie era considerat ca un 1enomen psi.opatologic - paranoia. Aici au intrat, (n special, membrii ai cultelor baptiste, adventiste, penticostale. 7neori internarea putea cuprinde o (ntreag% 1amilie. Formularea unor memorii sau petiii putea 1i catalogat% 'i ca o boal% psi.ic%. !e'i regimul r%spundea rar la memorii 'i peti&ii, cele cu caracter poliltic erau imediat trimise =ecurit%&ii care, adesea, se 1olosea 'i de arma psi.iatriei. $ipsa de colaborare cu =ecuritatea putea 1i un alt motiv pentru utilizarea psi.iatriei. !e multe ori cet%&enii care 1%ceau memorii erau interna&i c4teva zile la psi.iatrie cu ,usti1icarea c% li se 1ace un scurt control medical psi.iatric, acest lucru 1iind 1%cut pentru a intimida. !+ 0ungimea perioadei internrii $ungimea intern%rii oscila de la c4rteva zile la c4&iva ani. Exist% o leg%tur% (ntre ra&iunea politic% a intern%rii 'i lungimea acesteia. Cei mai mul&i dintre diziden&i au 1ost interna&i mai ales pe termene scurte, cu ocazia unor evenimente. !e asemenea, diziden&ii interna&i la psi.iatrie erau du'i (n locuri secrete pentru 1amilie, la sute de Filometri, iar cu a,utorul neurolepticelor 'i a unei a'a-zise >psi.oterapii> se (ncerca sp%larea creierelor acestor indivizi. D+ 0ocul i condiiile de detenie <internare=

10

!ac% spitalele de psi.iatrie speciale 'i-au men&inut tot timpul o1icial aspectul de (nc.isoare, spitalele psi.iatrice obi'nuite aveau aspect azilar, ceea ce (n practic% era aproape identic. ,upraaglomeraia i lipsa condiiilor elementare de igien . -estriciile i cenzura constau (ntr-un regim drastic al coresponden&ei, vizitelor, primirii pac.etelor, lipsa permisiunii de a avea unele obiecte personale. Adesea, (n spitalele speciale, medicii aprobau sau nu dreptul la coresponden&%.. .iolena fa de bolnavi, personalul de (ngri,ire av4nd practic autoriza&ia de a lega pacien&ii, de a le 1ace electro'oc. !iziden&ii au reclamat mai ales despotismul personalului, lipsa de cali1icare 'i recoltarea acestuia din r4ndul persoanelor tarate, a de&inu&ilor de drept comun, alcoolicilor, psi.opa&ilor, 1o'tilor bolnavi psi.ici. 7neori se aplicau b%t%i sadice. !e multe ori >de&inu&ii> aveau senza&ia c% acest personal avea dreptul de via&% 'i de moarte asupra lor. !ac% personalul medical st%tea pu&in printre bolnavi, in1irmierii st%teau practic tot timpul, 1orm4nd adev%rate clanuri, a,ut4ndu-se (ntre ei. /resiunile morale i tentativele de modificare a convingerilor politice se exercitau (n permanen&% (n spitalele speciale. Adeseori asemenea ac&iuni aveau ca acoperire 'edin&a de psi.oterapie. !intre principalele ac&iuni psi.ologice not%m: - izolarea aberant (n spitale speciale sau (n saloane de agita&i sub c.eie. $a aceasta se ad%uga interzicerea vizitelor, animozit%&ile dintre psi.iatri 'i 1amiliile bolnavilor etc.; - absena oricrei ci de recurs sau de protecie legal , cenzura, controlul permanent asupra de&inutului, controlul rela&iilor sale cu al&i pacien&i. <n spitalul psi.iatric personalul o1icial nu avea nici o obliga&ie legal% de a 1ace s% parvin% pl4ngerile pacien&ilor la un procuror, iar pl4ngerile 1amiliilor nu erau luate (n seam%; - spitalizarea era pe durat nedeterminat, nici un dizident nu putea 'ti c4t va r%m4ne (n spital, numai renun&area la diziden&% era un argument pentru a ob&ine eliberarea. *ici c.iar la cei (ncadra&i (n decretele 12 sau +1+ nu li se respecta dreptul de a 1i reexamina&i la : luni. /romiscuitatea legat de amestecul de persoane de v#rste, grade de cultur deosebite, amestecul cu bolnavi psihici reali . !up% externare pacientul era >dispensarizat>, supus de acum nu numai supraveg.erii =ecurit%&ii, dar 'i organelor sanitare teritoriale, neuroleptizat ambulatoriu. !in acest motiv, dizidentul declarat >bolnav psi.ic> putea 1i oric4nd r%pit de acas% sau de pe strad%, 1%r% alte 1ormalit%&i pe> baza antecedentelor> sale. #+ Diagnosticul

11

Psi.iatrii rom4ni nu au avut acces la literatura de specialitate occidental% 'i s-au instruit numai dup% manualele de psi.iatrie din &ar%, toate editate de tartorii psi.iatriei totalitare 'i dup% indica&ii >programatice> ale directorilor sau pro1esorilor. !in aceste motive, diagnosticul psi.iatric (n practic% a devenit o adev%rat% 1ars% simplist% 'i u'or de (ndeplinit. F+ A7u6ul de terapie electro4convulsivant !ictaturile din toat% lumea au adoptat aceast% te.nic% pentru torturarea diziden&ilor. <n cadrul electro'ocului @E=E individul este pus (ntr-o stare de stres vital, o situa&ie care simuleaz% amenin&area iminent% a vie&ii. ,+ A7u6ul de neuroleptice ?o&i diziden&ii nu au avut dreptul s%-'i aleag% medicul, care, la r4ndul s%u, nu avea nici datoria de a-'i declina identitatea. *ici pacientul 'i nici 1amilia nu aveau nici o in1luen&% asupra tipului de tratament aplicat. !e obicei, se 1oloseau medicamente 1oarte puternice @.aloperidol, clorpromazina, tri1luoperazina, ma,eptilulE. %nclcarea drepturilor pacienilor !e'i diziden&ii erau interna&i la psi.iatrie (n circumstan&e di1erite, elementul comun (l reprezenta tendi&a de a-'i exercita acele libert%&i elementare cunoscute sub denumirea de drepturile omului. Era vorba mai ales de expresii scrise sau orale, de opinii critice privind practici guvernamentale, peti&ii 1a&% de autorit%&i, particip%ri la mani1esta&ii neagreate o1icial, apartenen&% la grupuri neo1iciale, particip%ri la mani1est%ri religioase, (ncerc%ri repetate de a emigra, (ncerc%ri de a trece ilegal 1rontiera. <n multe situa&ii, diziden&ii erau mereu avertiza&i anterior, iar 1aptul c% dizidentul nu recuno'tea c% este bolnav era din cauza9 lipsei sale de con'tiin&% a bolii9. A7u6ul ca *orm de tortur A 1ace tortur% cu electro'ocuri sau seringa a 1ost sub comuni'ti o ac&iune diri,at% de c%tre stat. Exist% c4teva criterii pentru a determina dac% un act poate 1i de1init ca tortur% @dup% AmnistG InternationalE: - severitatea abuzului fizic i psihic% - faptul c actul este premeditat% - implicarea oficial a statului% - deliberarea actului. Ast1el, 1olosirea excesiv% a E= este o 1orm% de tortur% care s-a 1olosit 1recvent. <n acest context intr% 'i 1olosirea ne,usti1icat% a neurolepticelor. *iciunul din drepturile unui adev%rat pacient nu a 1ost respectat: standarde de igien%, dreptul de a re1uza tratamentul sau persoana care (l

12

administraz%, garantarea securit%&ii etc. !iziden&ii erau amesteca&i cu bolnavii psi.ici reali, iar disciplina se asigura prin b%taie, E=, supradoze de neuroleptice, conten&ie, restr4ngerea vizitelor. II+ Deci6iile !urtii #uropene A Drepturilor (mului In #5perti6a Medico40egala+ CE!" are o bogata ,urisprudenta legata de cazuri in care au 1ost sesizate incalcari ale art.2, art+, art.: sau ale altor articole si la care au 1ost e1ectuate numeroase expertize medico-legale. Analizand deciziile CE!" in aceste cazuri se pot desprinde anumite principii generale in ceea ce priveste procedura expertizei medico-legale si implicatiile acesteia mai ales in cazul detinutilor, persoanelor inapte psi.ic si al persoanelor a1late in gri,a autoritatilor statului. In ceea ce priveste metodologia de e1ectuare a expertizelor medico-legale in tarile 7E trebuie asigurata in mod special egalitatea partilor cu #inisterul Public sau autoritatile statale si respectiv accesul partilor la un expert independent, nesubordonat ierar.ic expertilor statului, acestea 1iind criterii obligatorii pentru o corecta aplicare a dreptului la un proces echitabil @art : din CE!"E. <ntre prevederile Codului de Procedur% Penal% (n materie de expertize medico-legale 'i Conven&ia European% a !repturilor "mului, exist% incompatibilit%&i ma,ore pe teritoriul art.2 al CE!" privind ,,!reptul la via&%9 'i al art.+ privind ,,Interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante9, art.: al CE!" privind ,,!reptul la un proces ec.itabil9, art.1+ al CE!" privind ,,!reptul la un recurs e1ectiv9 'i art.1- al CE!" privind ,,Interzicerea discriminarii9. !iscriminarea valoric% dintre raportul medico-legal o1icial 'i opinia expertului pe de o parte este consecin&a direct% a prevederilor art.115 'i art.122 CPP, care impun ca expertizele s% 1ie 1%cut numai de exper&i medico-legali o1iciali, deci subordona&i ierar.ic autorit%&ilor statului 'i prev%d ca numai actul medico-legal (ntocmit de expertul o1icial s% constituie un aport de Expertiz% 'i deci un mi,loc de prob%, iar "pinia expertului pe de alta parte s% reprezinte doar un punct de vedere consemnat (n cuprinsul aportului #edico-legal o1icial sau (ntr-o anex% a acestuia, aceast% "pinie nereprezent4nd deci o expertiz% medico-legal% independent%, egal% ca valoare probant% cu expertiza o1icial%, ceea ce constituie o (nc%lcare a art.21 'i art.2- din Constitu&ie. !e asemenea, structurarea ierar.izat% a sistemului de expertiz% medico-legal% o1icial, anuleaz% independen&a expertului 'i valoarea de mi,loc de prob% a aportului acestuia, pentru ca de'i Comisiile de Avizare sau Comisia =uperioara au (n componen&% exper&i cu acela'i

13

grad pro1esional ca cel al exper&ilor ale c%ror acte le analizeaza, ele reprezint% o treapt% ierar.ic% superioar% 'i au prioritate (n 1a&a legii comparativ cu expertul, cu toate ca nu e1ectueaz% o expertiz% propriuzis%. Aceea'i situa&ie este (nt4lnit% 'i (n cazul constat%rilor medicolegale - art.11+, 11- 'i 11/ CPP - la care partea nu are nici m%car dreptul de a desemna un expert care s% participe la e1ectuarea constat%rii, de'i di1icult%&ile te.nice impuse de metodologia de e1ectuare a constat%rilor 'i expertizelor medico-legale sunt acelea'i, at(t pentru expertul o1icial c4t 'i pentru cel independent iar examin%rile de specialitate sunt e1ectuate (n unit%&i sanitare clinice, care nu au pro1il medico-legal 'i sunt la 1el de accesibile pentru ambele categorii de exper&i. Contradic&iile dintre sistemul de expertiz% medico-legal% din om4nia, care este exclusiv o1icial 'i sistemul de expertiz% medico-legal% din &%rile 7E, unde este obligatorie existen&a unui corp de exper&i medico-legali independen&i @(n unele &%ri cum este #area 0ritanie neexist(nd exper&i ,,o1iciali9 (n domeniul medico-legalE, reprezint% de 1apt di*erena dintre sistemul e5perti6ei n colegiu , (n care singurul act care se poate intitula aport de Expertiz% #edico-legal% este cel (ntocmit de expertul o1icial, to&i exper&ii medico-legali 1iind o1iciali 'i subordona&i autorit%&ilor i sistemul e5perti6ei plurale, care 1unc&ioneaz% (n &%rile 7E, =7A, Canada, Australia, '.a. 'i (n care 1iecare din exper&ii desemna&i pentru e1ectuarea unei expertize ('i (ntocme'te un raport de expertiz% propriu, urm4nd ca instan&a sau organul ,udiciar s% le analizeze pe toate 'i s% dispun% solu&ia corespunz%toare, dup% ce 1iecare din p%r&i a bene1iciat de toate drepturile constitu&ionale pentru a-'i expune cauza 'i a o ap%ra. !e aceea este necesara o modi1icare substantiala a Codului de Procedura Penala, pentru ca toate persoanele care considera ca au 1ost supuse unui abuz din partea autoritatilor statului sa poata avea acces liber la un sistem de probatiune medico-legala extra,udiciara, intrucat este sarcina persoanei care reclama abuzul sa probeze existenta unei incalcari a art.2 sau art.+ din CE!", ceea ce este 1oarte di1icil in ma,oritatea cazurilor, in actualul sistem de expertiza medico-legala. III+ Incompati7ilitile dintre !odul de rocedur enal i !onvenia #uropean a Drepturilor (mului, n domeniul e5perti6elor medico4legale =tructurarea activit%&ii de medicin% legal% contravine art.: din Conven&ia European% a !repturilor "mului privind dreptul la un proces ec.itabil 'i art.+ din Conven&ia European% a !repturilor "mului privind interzicerea torturii 'i a relelor tratamente, care consacr% dreptul p%r&ilor

14

dintr-un proces penal sau civil de a avea acces la un expert medico-legal independent, care s% nu 1ie subordonat ierar.ic autorit%&ilor statului. @0ogdan 'i =elegean, pag.+6-+:, C.0(rsan-pag./16, /1+E 'i de asemenea intr% sub inciden&a art.1- al CE!" privind interzicerea discrimin%rii, deoarece c.iar (n situa&ia alegerii unui expert parte medicolegal acesta nu are drepturi egale cu expertul o1icial 'i nu poate 1ace o expertiz% medico-legal% independent%, de'i principiul egalitii armelor trebuie s se aplice oricrei proceduri. <n domeniul art.0-privind ,,&reptul la via" i al art.*-privind ,,1nterzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante"2 Pentru a se dovedi existen&a unei (nc%lc%ri a acestor articole, sarcina probei revine persoanei lezate, ,urispruden&a CE!" a1l4ndu-se (n acest moment (ntr-o evolu&ie continu% spre a preveni, combate 'i pedepsi in1rac&iunile contra vie&ii sau integrit%&ii 1izice. *eacordarea dreptului de a e1ectua o constatare sau o expertiz% medico-legal% extra,udiciar% unei persoane lezate 1izic 'i limitarea acestui drept doar pentru cazurile (n care exist% o ordonan&% de e1ectuare a expertizei emis% de organele ,udiciare, are ca e1ect limitarea accesului la ,usti&ie al persoanelor vat%mate 1izic. C4nd se constat% o violare a art.2 sau a art.+ din CE!", este obligatorie e1ectuarea unei anc.ete o1iciale e1ective pentru stabilirea 'i pedepsirea vinova&ilor, (n aceast% anc.et% 1iind implica&i 'i exper&i medico-legali, care trebuie obligatoriu s% 1ie independen&i, nesubordona&i ierar.ic autorit%&ilor statului, ceea ce este (n contradic&ie cu art.11- 'i art.115 din Codul de Procedur% Penal%, care stipuleaz% (n mod expres c% expertizele 'i constat%rile pot 1i 1%cute numai la solicitarea organelor ,udiciare 'i numai de c%tre exper&ii medico-legali o1iciali ai serviciului sau organului medico-legal. 3n domeniul art.4 al C5&6 privind ,,&reptul la un proces echitabil"2 Con1orm principiului egalitii armelor , derivat din Art.: al CE!" privind dreptul la un proces ec.itabil, 1iecare parte trebuie s% bene1icieze de o posibilitate rezonabil% de a-'i expune cauza (n 1a&a ,ustitiei principiu potrivit caruia se presupune 'i egalitatea cu #inisterul Public sau cu partea civil%,1

1 1

CEDO, cauza Dombo BeheerB.V.c.Olan e!, "o#$r%rea !n 27 oc#ombr!e 1993, &er!a ' nr.274, (.19) Com!&!a EDO, cauza nr.2804*66, Dec!z!a !n 16 !ul!e 1968, 'nnua!re e la Con+en#!on, +ol.,-, (.381) CEDO, cauza .eor/!a !& c..rec!e!, "o#$r%rea !n 29 ma! 1997.0c!#.D.Bo/ an, 1. 2ele/ean 3 ,,Dre(#ur! 4! l!ber#$5! 6un amen#ale 7n 8ur!&(ru en5a CEDO9, E . 'll Bec:, (a/.240;.

15

(nc%lcarea acestui principiu ap%rand atunci c4nd nu se acord% posibilitatea de a contesta un raport medical decisiv (n solu&ionarea cauzei9+ ?ot Art.: al CE!" determin% 'i principiul contradictorialitii, care impune existen&a posibilit%&ii pentru p%r&ile unui proces penal, civil sau disciplinar, de a lua cuno'tin&% de toate piesele 'i observa&iile prezentate ,udec%torului, posibilitatea indirect% 'i pur ipotetic% pentru (nvinuit @inculpatE de a discuta argumentele acuzatorii inserate (n textul unei decizii ,udiciare neput(nd 1i admis% ca ec.ivalent valabil al dreptului acestuia de a le combate (n mod direct.: Acest lucru este valabil 'i (n cazul propunerii exper&ilor, (n cauza 0Hnisc. considerandu-se c% ,,(ntruc4t reclamantul nu a avut posibilitatea de a propune un expert care s% contrazic% concluziile prezentate de expertul propus de procuror, dispozi&iile Art.: al CE!" au 1ost (nc%lcate9 > , la 1el ca 'i ,,(n cazul persoanei care nu i se permite s% conteste raportul medical pe care se (ntemeiaz% solu&ia ,udec%torului9 ?+ CE!" a stabilit leg%tura dintre principiul egalitii armelor 'i legalitatea dreptului procesual penal care este un principiu general de drept ce corespunde principiului legalit%&ii din dreptul penal- nullum crimen sine lege-'i este consacrat de adagiul nullum judicium sine lege. ,, eglement%rile procedurale urm%resc, (n primul r4nd, s% prote,eze persoana acuzat% de s%v4r'irea unei 1apte penale de riscurile abuzului de putere din partea organelor de urm%rire, ast1el c% ap%rarea apare ca cea mai susceptibil% s% su1ere de lacunele 'i impreciziile acestor reglement%ri,principiul egalit%&ii armelor aplicandu-se oric%rei proceduri :. I1+ #5perti6a medico4legala in acceptiunea &oului !od de rocedura enala Proiectul noului Cod de Procedura Penala prevede c% $p %#i&a p!a# 5i 5 c#/a#( * $p %.i !5iciali sa/ * $p %.i in* p n* n.i a/#!%i&a.i *in #a%a sa/ *in s#%(in(#a# 1 <n vederea asigur%rii administr%rii cu celeritate a probatoriului, proiectul instituie posibilitatea nlocuirii expertului dac%, (n mod ne,usti1icat, acesta nu 1inalizeaz% raportul de expertiz% p4n% la termenul 1ixat, sau dac% mani1est% dezinteres 1a&% de (ns%rcinarea ce i-a 1ost (ncredin&at%.
2

CEDO, cauza <el bru//e c. Olan e!, "o#$r%rea !n 29 ma! 1986, &er!a ' nr.99, (.17318) CEDO, cauza =!uz31a#eo& c. 2(an!e!, "o#$r%rea !n 23 !un!e 1993, &er!a ' nr.262, (.25326) CEDO, cauza Van e "ur: c. Olan e!, "o#$r%rea !n 19 a(r!l!e 1994, &er!a ' nr.288, (.18319 0c!#.D.Bo/ an, 1. 2ele/ean 3 ,,Dre(#ur! 4! l!ber#$5! 6un amen#ale 7n 8ur!&(ru en5a CEDO9, E . 'll Bec:, (a/.241;.

16

<n acela'i scop proiectul prevede posibilitatea audierii expertului potrivit dispozi&iilor privitoare la audierea martorilor, de c%tre organul de urm%rire penal% sau de c%tre instan&%, la cererea prilor sau din oficiu, atunci c4nd organul de urmarire penala considera II c% audierea este necesar% pentru l%murirea constat%rilor sau concluziilor expertului. Ast1el, s/pli) n#/l * $p %#i&( se va putea dispune numai dac% se constat% c% $p %#i&a n/ s# c!)pl #(6 ia% ac as#( * 5ici n.( n/ p!a# 5i s/plini#( * ca# p%in a/*i % a $p %#/l/i1 !eopotriv%, 5 c#/a% a /n i n!i $p %#i& se va putea dispune numai (n condi&iile (n care concluziile raportului de expertiz% sunt neclare sau contradictorii, ori (ntre con&inutul 'i concluziile raportului de expertiz% exist% contradic&ii, iar aceste de1icien&e nu pot 1i (nl%turate prin audierea expertului. Proiectul cuprinde o reglementare detaliat% ; - in scopul e1ectuarii:expertizei medico-legale psihiatrice i a internrii medicale a suspectului sau a inculpatului ntr-o instituie sanitar de specialitate n vederea efecturii acestei expertize% 3 autopsiei medico-legale, ex.um%rii 'i autopsiei medico-legale a unui 1etus sau a unui nou-n%scut; 3 expertizei toxicologice 3 examin%rii medico-legale a persoanei; 3 examin%rii 1izice; 3 expertizei A!*. !e asemenea, proiectul prevede posibilitatea ca participarea expertului s% poat% 1i solicitat% de organele ,udiciare la cercetarea locului faptei sau la reconstituire, atunci c4nd se apreciaz% c% participarea acestuia este necesar% pentru buna des1%'urare a procedurii.

CEDO, 28 au/u&# 1991, >68 0c!#. C. B7r&an 3 ,,CEDO ? comen#ar!u (e ar#!cole, +ol. ? Dre(#ur! 4! l!ber#$5!9 , E . 'll Bec: 2005, (a/. 513;. 4 CEDO, cauza B@n!&ch c.'u&#r!e!, "o#$r%rea !n 6 ma! 1985, &er!a ', nr.92, (.14316. ' &e +e ea, e a&emenea, CEDO, cauza 1an#o+anell! c. <ran5e!, "o#$r%rea !n 18 mar#!e 1997 0c!#.D.Bo/ an, 1. 2ele/ean 3 ,,Dre(#ur! 4! l!ber#$5! 6un amen#ale 7n 8ur!&(ru en5a CEDO9, E . 'll Bec:, (a/.242;. 5 CEDO, cauza <el bru//e c. Olan e!, "o#$r%rea !n 29 ma! 1986, &er!a ', nr.99, (.17, (ara/.44 0c!#.D.Bo/ an, 1. 2ele/ean 3 ,,Dre(#ur! 4! l!ber#$5! 6un amen#ale 7n 8ur!&(ru en5a CEDO9, E . 'll Bec:, (a/.243;.
CEDO, 26 !un!e 2000, >102 0 c!#. C. B7r&an 3 ,,CEDO ? comen#ar!u (e ar#!cole, +ol. - ? Dre(#ur! 4! l!ber#$5!9 , E . 'll Bec: 2005, (a/. 5103511;.
6

17

!A I$(0U0 :+ D#0I!1#&$A @U1#&I0A

7na dintre problemele acute cu care se con1runta civilizatia actuala o constituie escaladarea ingri,oratoare a 1enomenului in1ractional, in cadrul caruia delincventa in1antilo-,uvenila si unele 1orme de predelincventa @deviantaE comportamentala detin o pondere importanta, ast1el incat la nivel mondial varsta violentei ,uvenile a a,uns sa se situeze intre 15-25 ani. Complexitatea acestui 1enomen deriva din 1aptul ca el a1ecteaza in egala masura 1amilia, prietenii, comunitatea sociala in care acestia evolueaza, nu doar victimele sau agresorii. D linc, n#a 7/, nila re1lecta o inadaptare la sistemul ,uridic si moral al societatii, 1iind cea mai importanta dintre deviantele negative, care includ violarea si incalcarea normelor de convietuire sociala, integritatea persoanei, drepturile si libertatile individului. In studiul acestui 1enomen trebuie luate in considerare atat particularitatile biologice cat si pe cele psi.ologice ale copilariei si adolescentei, devianta minorului 1iind determinate pe de o parte de 1actori biogeni @leziuni cerebrale, traumatisme obstetricale, meningoence1alite din copilarieE si de 1actori sociogeni in special carenta a1ectiva, urmare a situatiei de copil nedorit sau negli,at care determina un .andicap psi.ic al acestuia inca de la nastere. Comportamentul deviant are la origine atat 1actori interni ce tin de psi.ologia delincventului minor cat si de 1actori externi, care orienteaza spre o inadaptare la sistemul ,uridic si moral al societatii. !e aici decurge necesitatea e1ectuarii unei expertize medico-legale psi.iatrice pentru a studia modi1icarile comportamentului minorilor determinate de tulburarile psi.ice ce apar 1ie in contextul social in care se dezvolta, 1ie in contextul varstei1. !e asemenea pentru intelegerea acestui 1enomen extrem de complex este importanta precizarea unor elemente de psi.ologia minorului, in calitatea acestiua de martor, persoana vatamata, inculpat sau invinuit, precum si necesitatea individualizarii expertizei medico-

18

legale psi.iatrice a minorului in 1unctie de tipul de participare a acestuia la 1apta incriminata. ?rebuie mentionat ca indi1erent de calitatea minorului, in timpul examinarii, acesta are tendinta de a prezenta 1aptele intr o anumita culoare. In calitate de martor are tendinta de a 1abula sau de a omite unele detalii, tendinta mai accentuata atunci cand minorul este persoana vatamata. !e aceea este indicat sa 1ie ascultat in prezenta unei persoane de incredere, lucru obligatoriu la cei cu varsta sub 1- ani. Ca invinuit sau inculpat minorul va avea tendinta de a diminua gravitatea 1aptei prin omisiunea unor aspecte ne1avorabile lui. In anumite cazuri patologice, poate aparea situatia de autoinculpare sau de agravare a propriei situatii 1. !intre 1actorii de risc ce determina aparitia violentei ,uvenile mentionam in primul rand perioada adolescentei, cu precizarea ca tulburarile de comportament sunt mai 1recvente intre 1--1: ani, avand tendinta de a descreste spre varsta adulta, si cu a1ectarea in special sexului masculin, provenind din medii socio-economice de1avorizate. 7n alt grup de 1actori determinanti in aparitia violentei ,uvenile il reprezinta 1amilia, antura,ul, gradul de educatie si cultura, la aceasta adaugandu-se o serie de 1actori situationali reprezentati de locul de debut al violentei, ingestia de alcool sau droguri ce 1avorizeaza trecerea la act, utilizarea armelor, precum si asocierea cu alte persoane sau alte acte in1ractionale @de exemplu 1urtE. e1eritor la 1amilie si gradul de educatie putem a1irma ca o educatie negativa, ce nu recunoaste normele existente in societate va duce implicit la o structurare negativa de personalitate si la un caracter de tip antisocial, in timp ce o educatie pozitva va con1igura un comportament adecvat normelor sociale. Comportamentul adecvat normelor si vietii sociale este un comportament re1lectat, gandit, este anticipativ @reprezentarea continutului si consecintelor 1aptelor propriiE si exprima libertatea de vointa in alegerea solutiilor optime intr-o situatie data. =pecialistii descriu un c!nc p# #%i/nic in + n &a c!)p!%#a) n#/l/i * ,ian#, concept ce reuneste #% i l ) n# : - mediul de 1ormare al personalitatii, - personalitatea delincventa,+
3

1.2cr!(caru .h., '&#ara&#oae V., 2cr!(caru C. 3 1e !c!na le/ala (en#ru 8ur!&#!, E . Aol!rom, -a&!, 2005

19

- situatiile ce 1avorizeza actul delicvent. Primul element al conceptului triunic, ce intervine in 1ormarea deviantei si delincventei ,uvenile este ) *i/l * 5!%)a% a p %s!nali#a#ii, 1iind vorba in special de p %s!nali#a# a a+% si,a. =e stie ca a+% si,i#a# a s# /n c!)p!%#a) n# cas#i+a# p pa%c/%s/l ,!l/#i i in*i,i*/l/i <!n#!+ n #ic= si n/ )!s# ni#1 ezulta de aici existenta unei multitudini de 1actori de mediu ce determina aparitia si mani1estarea agresivitatii. Acesti 1actori au 1ost impartiti in 5ac#!%i 5a)iliali si * +%/p6 s!ciali si ins#i#/#i!nali6 in literatura de specialitate @!urF.eimE, 1iind descrisi ca o stare de anomie macrosociala, microsociala @1amilieE, institutionala1. >ac#!%ii 5a)iliali ce intervin in 1ormarea unui comportament agresiv sunt reprezentati in special de c!)p!%#a) n#/l pa% n#al si anume carenta a1ectiva materna asociata cu lipsa modelului de comportament patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urma. $a acestea se adauga in5l/i n# l ) *i/l/i 5a)ilal @con1licte intre membrii 1amilieiE, lipsa de a1ectivitate intre acestia generand un comportament violent. 7n mediu 1amilial neec.ilibrat, lipsit de a1ectivitate, in special din partea mamei, va genera tulburari de adaptare si de comunicare a copilului in mediul social, tulburari ce pot lua 1orma depresiei, autismului, agresivitatii. Al doilea 1actor ce intervine in conturarea unui comportament deviant este reprezentat de p %s!nali#a# a in*i,i*/l/i, mai exact este vorba de o p %s!nali#a# an!)ica rezultata prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, mani1estata predominant prin ina1ectivitate, insensibilitate, impulsivitate, ego1ilie. 7ltimul element al conceptului triunic este de1init de 5ac#!%ii si#/a#i!nali * # %)inan#i ce realizeaza trecerea la actul antisocial propriu zis:consumul; de alcool sau droguri, intoleranta la 1rustratii, incapacitatea de contentie a1ectiva, impulsivitatea scapata de sub control2. Expertiza medico-legala psi.iatrica 1ace parte din categoria examinarilor medico-legale e1ectuate pe persoana vie, ea avand un ca%ac# % in# %*isciplina%. Caracterul interdisciplinar al psi.iatriei expertale este dat de relatiile pe care aceasta le stabileste pe de o parte cu stiintele biomedicale @1iziopatologie, medicina interna, endocrinologie, geneticaE si pe de alta parte cu stiintele socio-,uridice @in special dreptul penal, criminologieE. In cazul minorilor, expertiza medico-legala psi.iatrica prezinta o caracteristica importanta re1eritor la aspectele de recuperare, educare si reeducare a minorului, trebuind individualizate in 1unctie de tipul de

20

participare a acestuia la 1apta incriminata respectiv invinuit, inculpat, parte vatamata sau martor. Prin lege expertizele medico-legale psi.iatrice la minori sunt obligatorii. "data stabilit cadrul ,uridic si organizatoric al expertizei medico-legale psi.iatrice @expertiza se e1ectueaza de catre o comisie alcatuita din doi medici psi.iatri si un medic legist care este si presedintele comisiei, cu precizarea ca in cazul expertizei la minori este indicat ca psi.iatrul sa 1ie un pedopsi.iatru si sa participe si un psi.ologE este necesara stabilirea obiectivelor expertizei medico-legale psi.iatrice. "biectivele sunt de regula precizate in ordonanta si se re1era in principal la: 1. existenta sau nu a unei boli mintale 2. prezenta sau absenta discernamantului
-

+. daca bolnavul prezinta pericol social si care sunt masurile cu caracter medico-social si medico-pedagogic ce vor a,uta la redresarea comportamentului patologic.+ . Pe langa aceste #% i !"i c#i, )a7!% expertiza trebuie sa mai raspunda la o serie de alte probleme cum ar 1i trasaturile si speci1icul comportamentului patologic, daca exista legatura de cauzalitate intre a1ectiunea psi.ica si 1apta savarsita, care este nivelul intelectual al persoanei examinate, evaluarea capacitatii scolare a minorului, a relatiilor copil- parinte, a conditiilor de viata si dezvoltare si rolul acestora in savarsirea actului antisocial. !e asemenea este necesara stabilirea potentialului de periculozitate sociala a bolnavului si care sunt masurile ce se impun. O"i c#i,/l p%incipal al $p %#i& i este stabilirea unei corelatii intre starea psi.ica, actul antisocial comis si rezultatul acestuia, ceea ce implica stabilirea discernamantului in momentul savarsirii 1aptei. !iscernamantul, rezultat al sintezei dintre personalitate si constiinta este criteriul medical al responsabilitatii unei persoane, responsabilitatea 1iind o categorie psi.ologica in timp ce raspunderea este o notiune ,uridica. Putem de1ini *isc %na)an#/l ca 1iind 81acultatea psi.ica, capacitatea de a distinge intre bine si rau, legal si ilegal, licit si ilicit, permis si nepermis si se bazeaza pe o percepere si reprezentare a realitatii si a consecintelor 1aptelor proprii9 1. I% sp!nsa"ili#a# a este incapacitatea psi.ica a unei persoane de a-si da seama de caracterul antisocial si consecintele 1aptei savarsite
4

1. 2cr!(caru .h., '&#ara&#oae V., 2cr!(caru C. 3 1e !c!na le/ala (en#ru 8ur!&#!, E . Aol!rom, -a&!, 2005

21

precum si inaptitudinea de a-si controla normal vointa in acel moment. Prin urmare persoana care prezinta din anumite motive o ast1el de incapacitate psi.ica nu este responsabila de actiunile sau inactiunile sale, iresponsabilitatea inlaturand vinovatia ast1el incat 1apta comisa nu va avea caracter penal si in cele din urma raspunderea penala este inlaturata. !esi in practica medico-legala @in special expertizele psi.iatrice la adultiE discernamantul este impartit in #% i ca# +!%ii -pas#%a#6 *i)in/a#6 a"!li#, pentru categoria in1ractorilor minori se utilizeaza un criteriu mai corespunzator si anume capacitatea psi.ica, termen ce 1aciliteaza elaborarea unor nuantari legate de caracterizarea unei personalitati in 1ormare cum este cea a minorului.2. Integritatea capacitatii psi.ice, capacitatea unei persoane de a raspunde pentru 1aptele sale, presupune integritatea capacitatatilor cognitiv-intelectuale si volitional-cognitive, incluzand in aceasta categorie si *isc %na)an#/l1

A1ectarea discernamantului succedata de o percepere incorecta a realitatii, cu pierderea capacitatii de a o re1lecta corect si de a ,udeca logic o situatie prin incapacitatea de a alege intre mai multe variante de comportament, sta la baza discernopatiei. Ast1el daca pana la 1- ani lipsa discernamantului 1ata de 1apta comisa este o certitudine, intre 1--1: ani lipsa discernamantului este relativa, urmand sa 1ie stabilita prin expertizare psi.iatrica +. *eintelegerea 1aptei comise si a consecintelor ei prin insu1icienta dezvoltare psi.ica, 1ace ca minorul sub 1- ani sa 1ie iresponsabil din punct de vedere penal, iar intre 1--1: ani sa raspunda pentru 1apta sa numai daca se dovedeste ca a savarsit-o cu discernamant. #inorul care a implinit 1: ani raspunde penal pentru 1aptele sale @art. 55 Codul PenalE. Pentru expertizarea psi.iatrica se utilizeaza urmatoarea clasi1icare a discernamantului in 1unctie de tipul de alterare a acestuia in cadrul di1eritelor a1ectiuni psi.ice. -Di)in/a% a *isc %na)an#/l/i apare in a1ectiuni psi.ice situate la limita dintre normal si patologic, situatie in care 1unctiile de cunoastere sunt pastrate, in timp ce 1unctiile a1ective sunt alterate @ina1ectivitateE.
5

1 2cr!(caru .h, 3 1e !c!na le/ala, E . D! ac#!ca &! Ae a/o/!ca, Bucure&#!, 1993. 2. Bel!& V. &! colabora#or!! 3Bra#a# e me !c!na le/ala, E . 1e !cala, Bucure&#!, 1995.

22

-Disc %na)an#/l a"!li# apare cel mai adesea in psi.oze, cand sunt a1ectate toate cele trei compartimente ale vietii de relatie :1unctiile de cunoastere @oligo1reniiE, 1unctiile a11ective @dizarmonii de personalitateEsi 1unctiile volitive @impulsivitati patologiceE. In cazuistica I#$ Iasi pe anul 266-, se observa o crestere a numarului de expertize medico-legale psi.iatrice e1ectuate la copii comparativ cu adultii, respectiv din +55 de expertize e1ectuate, +:6 au 1ost in comisiile pentru minori si doar +5 la adulti. In ceea ce priveste distributia pe categorii de discernamant ea a 1ost urmatoarea: in +2/ de cazuri discernamantul a 1ost pastrat, 2- cazuri au 1ost cu discernamant scazut si doar 11 cazuri cu discernamant abolit. ?ulburarile de comportament ale minorului apar pe 1ondul carentei a1ective @in special maternaE asociate cu abuzul de autoritate paterna determinand aparitia indi1erentei a1ective. Pe acest 1ond de indi1erenta a1ectiva se structureaza lipsa sentimentelor de culpabilitate si implicit a celor de responsabilitate, carente ce se regasesc ulterior in psi.opatia adultului. 7na din tulburarile de adaptare si comunicare a copilului in mediul social, determinata in special de lipsa de a1ectivitate a mamei asociata cu un mediu 1amilial dezorganizat este reprezentata de autism. $a nastere copilul prezinta instinctiv o capacitate deosebita de a percepe a1ectiunea maternal si de a raspunde adecvat acesteia. Absenta mamei sau lipsa de a1ectivitate a acesteia, mani1estata in special in primele : luni de viata, ii :con1era copilului un sentiment de insecuritate a1ectiva mani1estata ulterior prin dezvoltarea treptata a unui comportament agresiv sau prin autism in1antil. A/#is)/l debuteaza in ,urul varstei de + ani prin tulburari de comunicare a1ectiva, di1icultate de interactiune, tulburari de limba, cu evolutie in trei 1aze:tristete, disperare si detasare 1. ?ulburarile de comportament cele mai 1recvente apar insa in cadrul debilitatilor mintale, 1ie pe un 1ond ence1alopat cu 1unctii de cunoastere la limita, 1ie prin intarziere in dezvoltarea intelectuala prin insu1iciente educationale variate. Oli+!5% nia se caracterizeaza prin de1icit marcat al 1unctiilor de cognitive, imaturitate a1ectiva si sugestibilitate marcata. In ma,oritatea cazurilor comportamentul aberant este bine de1init de 1actorii biogeni @1unctii de cunoastere la limita pe un 1ond ence1alopat, labilitate psi.ica marcataE dar in egala masura tulburarile de comportament pot aparea in absenta unor mani1estari neuro-psi.ice caracteristice, declansate de di1eriti 1actori stresanti.
6

1. 2cr!(caru .h. , '&#ara&#oae V. , Bo!&#eanu A. , Ch!r!#a V. , 2cr!(caru C. 3A&!h!a#r!e me !co3le/ala, E . Aol!rom, -a&!, 2002

23

7n exemplu il constituie perioada peripubertara care se asociaza cu o labilitate neuropsi.ica si endocrina crescuta iar aparitia unor esecuri in aceasta perioada asociata cu tulburari de comportament sub actiunea de1avorabila a 1actorilor psi.ogeni, poate declansa aparitia unui comportament de o gravitate deosebita, ridicand problema debutului unei psi.oze in1antile. ?ulburarile de comportament ale copilului includ o gama larga de mani1estari plecand de la sentimente de culpabilitate marcata, emotivitate crescuta, sentimente de in1erioritate, pana la crize de agresivitate, 1uga @care daca se permanentizeaza devine vagabonda,E, mitomanie, 1urt iar ca modalitate de realizare actele antisociale sunt de tip adult, dar ca motivatie sunt puerile. !e asemenea este important de precizat ca de cele mai multe ori actele antisociale sunt savarsite in grup, la inductia unui minor cu varsta mai mare sau cu dezvoltare intelectuala superioara celorlalti. Mas/%il * si+/%an#a c/ ca%ac# % ) *ic!-s!cial si ) *ic!p *a+!+ic ce se impun in urma expertizarii sunt di1erite in 1unctie de tipul de alterare a discernamantului si de gravitatea 1aptei savarsite. !aca se constata o abolire a discernamintului sunt necesare masuri de siguranta @spitalizare in internate-scoala sau in spitale de neuropsi.iatrie in1antilaE iar pentru cazurile cu discernamant pastrat se impun masuri cu caracter medico-pedagogic adecvate pentru reintegrarea sociala a minorului @internarea intr-un centru de reeducare sau institut medicaleducativ pentru in1ractiuni deosebit de grave, libertate supraveg.eata, pedepse sau mustrareE In ambele situatii este necesara asocierea acestor masuri cu psi.oterapia directionala, ceea ce va permite subiectului o abordare mai constienta a relariilor sale cu mediul si dezvoltarea unui comportament adecvat societatii 1. Principiile etice ce caracterizeaza responsabilitatea expertului legist sunt asemanatoare cu cele ce guverneaza responsabilitatea pro1esiei medicale in general, cu precizarea ca in cazul psi.iatriei expertale apar implicatii etice atat asupra individului si societatii, cat si asupra domeniului ,uridic cu care este in stransa legatura. !atorita caracterului multidisciplinar al activitatii de expertizare psi.iatrica ce implica participarea mai multor categorii de specialisti @legist, pedopsi.iatru, psi.ologEse impune respectarea de catre acestia a unor norme deontologice in cadrul te.nicii de expertizare, legate de elaborarea si obiectivarea diagnosticului, de evaluarea si reevaluarea acestuia, precum si de prognozarea diagnostica cu re1erire la posibilitatile evolutive ale a1ectiunii si conditiile sociale in care s ar putea realiza recuperarea si reinsertia sociala.

24

!e asemanea este important ca in 1inal sa existe un acord comun in elaborarea diagnosticului si a concluziilor raportului de expertiza dar si o individualizare a raspunderii prin asumarea responsabilitatii si constiintei etice a 1iecarui specialist in parte. A

!A I$(0U0 >+ #2 #"$I3A M#DI!(40#,A0A -IBIA$"I!A A ADU0$U0UI

S/p/n % a i) *ia# */pa c!)i# % a 5ap# i6 a in5%ac#!%/l/i @inclusiv minorE /n/i $a) n ) *ic!-l +al6 psi'!l!+ic si psi'ia#%ic :se tine cont de 1elul cum raspunde la (ntrebari, de motivatia 1aptei celui expertizat. !aca nu se interog.eaza in1ractorul imediat, atunci convorbirile inculpatului cu apararea, cu persoanele de a1ara sau din mediul de detentie, pot sc.imba (n mod radical comportamentul expertizatului. !e asemenea, uneori se suprapun elemente reactive care 1ac imposibil examenul psi.ic. Pe l4nga examen, se pot da date valoroase organelor de anc.eta, despre modul cum trebuie des1asurata, daca se poate continua anc.eta, sau este nevoie de un tratament sau o internare. P%i)a $p %#i&a ) *ic!-l +ala psi'ia#%ica a% c a )ai )a% ,al!a% si se bazeaza pe examenul complet, dar acesta trebuie repetat si trebuie studiat (ntregul dosar al cauzei. =e vor scoate (n evidenta atunci c4nd exista, trasaturile patologice ale inculpatului ca .alucinatii, delir, idei de persecutie sau betia patologica. =e va cerceta (ntregul trecut patologic al inculpatului J pe baza actelor medicale existente @sau 1oi de observatie de la spitalele unde a 1ost internatE; de asemenea, se va tine sub observatie pentru a nu 1i vorba de debutul unei boli, a unei stari reactive, simulari etc. =e vor cere relatii, alteori, asupra starii expertizatului dinaintea comiterii in1ractiunii, comportamentul (n 1amilie, locul de munca. ?oate aceste date trebuie analizate cu multa atentie, pentru ca unii delincventi au comportamente di1erite, (n di1erite medii. =e va studia dosarul cauzei cu deosebita atentie, iar concluziile trebuie trase cu multa rezerva, pentru a nu 1i ne(ntemeiate, eronate, pentru ca de ele depinde (ntreg viitorul expertizatului. <n urma analizei cazului, se vor trage c!ncl/&iil care trebuie sa arate:
7

1. Duble '. , Cuca 2o6!a, 1o!&e&cu =., 2cr!(caru C., Cuca Ca#al!na., Vla 1!rela3.h! !n&#!#u#!onale !n !n&#rumen#area cauzelor cu m!nor!., '&oc!a#!a 'l#erna#!+e 2oc!ale, -a&!, 2005.

e (rac#!c!

25

J daca exista vreo boala psi.ica la cel expertizat si daca ea (i altereaza constiinta sau discernam4ntul; J sa se precizeze daca 1aptele comise sunt sau nu legate cauzal de simpto-matologia bolii; J sa se stabileasca responsabilitatea expertizatului pentru 1apta comisa. R sp!nsa"ili#a# a cuprinde 8totalitatea particularitatilor psi.ice ale individului care-l 1ac capabil sa (nteleaga libertatea si necesitatea actiunilor sale (n unitate dialectica cu legile obiective de dezvoltare a societatii si sa aprecieze consecintele 1aptelor sale atunci c4nd actioneaza contrar acestei unitati9. <n cadrul expertizei, uneori este usor de stabilit lipsa discernam4ntului la bolnavii cu psi.oze grave, dar intervin greutati (n 1ata celor cu instabilitate, .iperreactivitate, labili psi.ici, care sunt privati adesea de simtul proportiilor si incapabili de a-si doza raspunsul la nivelul stimulilor de circumstanta. " mare valoare o are discutia cazului unde se va insista mai mult pe unele elemente cum ar 1i intentia, mobilul, masurile de aparare, caut4ndu-se o corelare stiinti1ica (ntre boala si 1apta, c4t si stabilirea unei 1orme de mani1estare a bolii. Problemele pe care le ridica expertiza medico-legala psi.iatrica sunt multiple si, uneori de o di1icultate deosebita. !intre ele, p%!"l )a p!si"ili#a#il!% * % c/p %a% si % ins %#i s!ciala este o problema de 1oarte mare importanta, pe care se pune din ce (n ce mai mult accentul astazi. <n vederea aprecierii posibilitatilor de recuperare si reintegrare sociala a celor (n cauza, pe l4nga criteriile generale raportate la sex, v4rsta, antecedente penale si medicale, se impun ca 1iind utile si criterii speciale cu semni1icatie criminologica: gradul de intimidabilitate, de adaptabilitate, potentialul de agresivitate, perspective de per1ectabilitate si sociabilitate. <n ac#i,i#a# a * % c/p %a% a in*i,i*/l/i , se impune, din analizele 1acute de specialisti, ca cele mai mari sanse de recuperare le prezinta categoria tinerilor in1ractori, (n perioada (n care se de1initiveaza trasaturile de personalitate si constiinta sociala. Posibilitatile de recuperare scad la in1ractorul adult, (n special prin adaugarea 1actorilor de agravare a psi.opatiilor ce caracterizeaza in1ractorii 8din obicei9, a cazurilor de degradare a personalitatii la etilicii cronici si toxicomani si aspectelor psi.opatologice determinate de v4rsta (naintata. Cercetari e1ectuate (n ultimii ani la loturi de in1ractori privind principalele categorii de v4rsta se indica procente de: - +C,C2K minori recuperabili prin masuri nedi1erentiate; - /1,-2K minori recuperabili prin masuri speciale pe plan medico-social;

26

- C/K tineri in1ractori recuperabili prin masuri cu caracter general; - 26K tineri in1ractori recuperabili prin masuri speciale, individualizate; - +-K adulti @(n ma,oritate psi.opatiE recuperabili prin masuri cu caracter de reeducare; - /-K adulti ce necesita pentru recuperare masuri complexe (n vederea reinsertiei sociale; - 12K adulti in1ractori, cu certitudine nerecuperabili. !aca pentru in1ractorul minor recuperarea (nseamna continuitatea activitatilor de psi.opro1ilaxie, sociopro1ilaxie, alaturi de activitatea instructiv-educativa, la adultul recidivist, recuperarea este conditionata de caracterul si gradul disolutiei psi.ice si posibilitatile de remediere a 1actorilor sociogeni de microclimat negativ. Av4nd (n vedere psi.opatii adulti, recuperarea lor trebuie sa urmareasca evitarea unor situatii con1lictuale, sa-i creeze posibilitatea de (ntelegere si dezvoltare a atitudinii critice 1ata de sine si 1ata de mediu, un climat de (ntelegere si stergere a sentimentului de stigmatizare sociala. *otiunea de recuperare are un caracter complex si vizeaza nu numai o reec.ilibrare psi.ica, ci si existenta tuturor premizelor unei reintegrari active si adecvate (n mediul social, cu reale posibilitati de per1ectare a personalitatii. #asurile de recuperare trebuie sa cuprinda o intensa activitate pro1ilactica de prevenire a decompensarilor, (n special pentru categoria minorilor si a tinerilor cu dezvoltare psi.opatica, cu potential antisocial. Privind (n general bolnavul psi.ic, re1erindu-ne la pericolul pe care-l prezinta pentru societate si deci la necesitatea unei bune orientari a expertizelor medico-legale psi.iatrice asupra acestuia, putem sublinia ca speci1ic in1ractional urmatoarele aspecte: 1. un mare p!# n#ial in5%ac#!+ n, ce se explica prin trasaturile de caracter ce se re1lecta (n multiplele tulburari de comportament si care contureaza personalitatea deosebita a acestor indivizi. $ipsa de corelatie (ntre orientarea caracterului si pornirile temperamentale, nematurarea a1ectivitatii si vointei, insu1icienta in.ibitie interna, stau la baza acestor trasaturi. 2. c!)p!%#a) n# an#is!cial p!li,al n#, ce este legat de instabilitatea, neadaptabilitatea permanenta ce caracterizeaza personalitatea patologica deosebita a acestor indivizi. +. spontaneitatea, actele antisociale 1iind sav4rsite, (n cea mai mare parte a cazurilor, 1ara o pregatire deosebita, 1ara o asigurare pentru 8reusita9 lor.

27

-. c!)i# % a /n!% ac# * ! * !s "i#a p %ic/l!&i#a# , legata de dezin.ibarea si pervertirea instructiv-evolutionala, rautatea si mai ales agresivitatea. /. 3)"ina% a *in#% ac as#a *i&a%)!ni a p %s!nali#a#ii c/ na%c!)ania sa/ " #ia1 <n aprecierea evolutiei bolnavului psi.ic am putea decela o suita de tendinte speci1ice, medico-legale: - tendinta de a 1ace rau, de1icitul sentimentelor moral-sociale; - tendinta de bravare (n 1ata unor pericole J pentru a-si scoate (n evidenta personalitatea, tendinta ce caracterizeaza perioada postin1ractionala; - simularea sau tendinta de simulare (n etapa postin1ractionala; - (ndaratnicia, neadaptabilitatea (ntretinuta de conditii 1avorabile de mediu (n care au aparut actele antisociale, uneori consecinte 1ie ale relaxarii supraveg.erii, 1ie ale (naspririi acesteia, (n cadrul masurilor represive, explica recidivismul; - malignitatea activitatii in1ractionale. !in cele expuse p4na acum, reiese periculozitatea sociala deosebita a in1ractorului cu tulburari psi.ice, 1apt care scoate (n evidenta odata (n plus necesitatea existentei si rolul deosebit pe care (l ,oaca (n depistarea psi.opatilor, a comisiilor de expertiza medico-legala psi.iatrica, precum si existenta (n legislatia noastra a masurilor de siguranta cu caracter medical.

!A I$(0U0 ?+ /(0&A1U0 -IBI! I& FA$A @U-$I$I#I

0olnavul psi.ic reprezint% un exemplu elocvent de rela&ie particular% medicJpacient (n care aspectele medico-legale primeaz%. 0olnavul psi.ic prezint% pe l4ng% a1ecta&iunea sa prezinta 'i un grad de pericol social 1apt ce impune uneori un comportament particular al societ%&ii (n raport cu el: internarea obligatorie + Consim&%m4ntul de internare 'i tratament su1er% o serie de 1luctua&ii determinate de evolu&ia bolii: sunt momente (n care pacientul este prezent psi.ic 'i poate 1i de acord cu tratamentul 'i cu internarea. $ipsa tratamentului sau al&i 1actori pot determina degradarea st%rii pacientului 1apt ce duce la sc%derea sau dispari&ia capacit%&ii de exerci&iu 'i a discern%m4ntului cu urm%ri personale 'i sociale grave, care duc la

28

(nr%ut%&irea st%rii generale, cu lipsa tratamentului, etc J deci apari&ia unei spirale de agravare. 0olnavul psi.ic bene1iciaz% de o suit% de m%suri medico-,uridice speciale cunoscute sub numele de m%suri de siguran&% cu caracter medico-legal, m%suri care prote,eaz% bolnavul de consecin&ele 1aptelor sale pe de o parte iar pe de alt% parte prote,eaz% societatea de traume generate de o persoan% lipsit% total sau par&ial de discern%m4nt. ela&ia medicJpacient bolnav psi.ic este analizat% prin studiul surselor interna&ionale de drept privind bolnavul psi.ic, prin prezentarea expertizei medico-legale psi.iatrice 'i prin analiza m%surilor de siguran&% care se impun in urma evalu%rii bolnavului psi.ic. !onsideraii generale privind etica relaiei medic C 7olnav psihic Probabil c% psi.iatria a ridicat mai multe controverse medicale, etice 'i ,uridice dec4t oricare alt domeniu medical. 7na din explica&ii este dat% de 1aptul c% dac% medicina clinic% nu poate trata pacientul 1%r% consim&%m4ntul liber 'i in1ormat acestuia, psi.iatrul poate 1i c.emat s% trateze un pacient care nu este capabil s%-'i exprime consim&%m4ntul. Pe de alt% parte tratamentul psi.iatric poate impune 'i o internare involuntar% pe termen lung, l%sat% la liberul arbitru al medicului. ?ratamentul psi.iatric, pentru a 1i e1icient, trebuie s% produc% modi1icari de durat% ale comportamentului. =e vor produce alter%ri ale 1unc&iilor psi.ice deci ale autonomiei umane, care pot 1i ,usti1icate doar (n circumstante excep&ionale. Acestea sunt motivele care determin% pe criticii sistemului psi.iatric actual s% considere c% medicul psi.iatric bene1iciaz% de puteri care (i permit s% inter1ere (n mod nenecesar 'i nedorit (n via&a unor indivizi av4nd comportament bizar 'i nealiniat social. Criticile aduse sistemului psi.iatric actual se bazeaz% pe dou% doctrine. Prima a 1ost intens mediatizat% de T'!)as S&as&. Consider% c% a1ec&iunea psi.iatric% nu exist%. Acei care au un comportament bizar se mani1est% de 1apt (n sensul a'teptat de un grup, capabil s%-i catalog.eze ca 1iind bolnavi. Prin aceasta, psi.iatria a devenit un instrument de control al realit%&ii, al non-con1ormismului social. Al doilea grup nu neag% existen&a a1ec&iunilor psi.ice, dar consider% cauzele a1ec&iunii psi.iatrice ca 1iind cantonate (n social mai cur4nd dec4t (n orice patologie a psi.icului. Privind a'a lucrurile, bolnavul psi.ic este o persoana care este 1or&at% s% se re1ugieze din 1a&a socio-presiunilor e1ectuate de micro sau macrosocial asupra sa. Cel mai cunoscut aderent al acestei teorii este R1 D1 Lain+, care consider% sc.izo1renia ca o aparare a pacientului impotriva di1icult%&ilor de (nt4lnite (n cre'tere.

29

*o&iunea de # )nic % asociat al unui regim politic atribuit% psi.iatrilor poate 1i 1undamentat% de abuzurile pe care ace'tia le-au avizat (n cadrul &%rilor dedicate doctrinei comuniste. Abuzurile psi.iatrice din 1osta 7niune =ovietic% sunt cunoscute at4t ca (ntindere 'i ca durat%. Exist% numeroase dovezi (n direc&ia unei colabor%ri (ntre psi.iatru 'i =ecuritate. Internarea disiden&ilor politici (n spitale de psi.iatrie a dus la instituirea tratamentelor medicamentoase (n absen&a oric%rei 1undament%ri medicale serioase. A 1ost 1undamentat% ast1el no&iunea de ?Sc'i&!5% ni L n#a?6 care nu intrunea nici unul din semnele clinice cunoscute, dar care asigura un pretext su1icient pentru internarea celor cu o atitudine politica incon1orm% cu normele rigide impuse de stat. Psi.iatria vestului a 1ost 'i ea intens criticat% c.iar din interiorul sistemului. Accentul critic (n acest caz nu a 1ost pus pe abuzul tratamentului ci pe circumstan&ele 'i mediul de tratament. Abuzurile 'i imixtiunile politice (n tratamentul psi.iatric au constituit excep&ii @dar au existatE. Problema ridicat% a 1ost determinat% de izolarea bolnavului psi.ic pe timp variabil (n interiorul unui stabiliment sanitar, izolare la care bolnavul nu a consim&it. <n acest curent de opinie un rol ma,or la avut @trebuie s% recunoa'temE 'i costul ridicat al tratamentului spitalicesc. ?endin&a actual% este de a ingr%di posibilit%&ile psi.iatrilor de a dispune pe timp nelimitat de libertatea pacientului 'i de a integra @pe c4t posibilE, pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp, bolnavul psi.ic (n societate. Existen&a unei a1ec&iuni psi.ice nu poate duce automat la internarea bolnavului (n sec&ia de psi.iatrie 'i la instituirea unui tratament. =unt a1ec&iuni psi.ice care permit un grad de discern%m4nt su1icient pentru a elabora un consim&%m4nt rezonabil. Atitudinea paternalist% este acceptat% (n condi&iile (n care apare un grad de urgen&% medico-psi.iatric% sau legal% @(n sensul unui grad de pericol social evidentE sau (n situa&ia (n care, c.iar sub tratament evolu&ia a1ec&iunii nu poate 1i controlat%. Aceste teze rigoriste de tratament paternalist la care s-au ad%ugat 'i cele ale con1iden&ialit%&ii actului medical dus% la extrem au constituit 1ondul procesului ?Ta%as!55 , %s/s Uni, %si#a# a *in Cali5!%nia?6 proces binecunoscut 'i intens exempli1icat. <n acest caz pacientul s-a con1esat medicului psi.iatru asupra inten&iei lui de a ucide o 1emeie care i-a re1uzat avansurile sentimentale. #edicul nu a anun&at pe nimeni 'i 1emeia a 1ost ucis%. 3amilia victimei a c4'tigat procesul intentat psi.iatrului, (n care acuza&ia principal% a 1ost de diagnostic 'i tratament negli,ent 'i necorespunz%tor. Consim&%m4ntul la tratament su1er% deci @cu unele amendamenteE acela'i regim cu cel al oric%rei alte a1ec&iuni. Aspectul speci1ic al

30

tratamentului psi.iatric este generat de modi1icarea temporar% sau de1initiv% a compor-tamentului pacientului care apare post terapeutic. #etodele de tratament psi.iatric sunt complexe 'i se pot cataloga (n neinvazive @1%r% interven&ii 1iziceE sau invazive @exemplul tipic este psi.o-c.irurgiaE. Ambele ridic% o suit% de (ntreb%ri etice extrem de severe: D sunt mai acceptabile dec4t m%surile ordinare de tratamentL D p4na la ce punct poate impune medicul pacientului un comportament considerat dezirabilL D poate 1i considerat consim&%m4ntul la tratament ca viabil sau ca o alternativ% la o pedeaps% coercitiv%L Psi.o-c.irurgia posed% ast%zi te.nici care modi1ic% comportamentul uman (ntr-un sens predictiv. ?e.nicile moderne &intite evit% cruzimea lobotomiei @leucotomieiE, ac&ion4nd direct la nivelul structurilor cerebrale implicate (n comportamentul agresiv, durere 'i impulsul sexual agresiv. Psi'!c'i%/%+ia poate 1i considerat% ca 1iind o metod% de tratament e1icient% dac% se consider% strict starea pacientului 'i trans1ormarea acestuia (ntrun individ docil 'i pasiv. 7n num%r mare de c.irurgi au raportat succese. !epresia pare domeniul de maxim succes al psi.o-c.irurgiei, imediat (naintea tulbur%rilor pulsiunilor sexuale 'i a comportamentului anti-social. A 1ost 1recvent (nt4lnit% cerin&a dep%'irii stadiului experimental 'i introducerii psi.o-c.irurgiei obligatorii pentru cei condamna&i pentru delictele men&ionate. Criticile metodei sunt (ns% numeroase 'i extrem de consecvente. 0aza criticii (l constituie natura drastic% 'i ireversibil% a interven&iei. Consecin&ele tratamentului c.imic pot 1i nepl%cute dar ele sunt reversibile la (ntreruperea tratamentului. Interven&ia c.irurgical% este (ns% ireversibil%, iar consecin&ele ei (n cazul unei gre'eli sunt de nereparat. Consim&%m4ntul pentru o asemenea interven&ie nu poate 1i liber 'i in1ormat, iar interven&iile de psi.o-c.irurgie se pot trans1orma (n instrumente de control al realit%&ii 'i al comportamentului, determin4nd abuzuri complet incontrolabile. ?otu'i psi.o-c.irurgia poate 1i controlat% prin lege 'i poate reprezenta (n viitor o solu&ie pentru o mare categorie de bolnavi. Controversat% este 'i metoda c.imic% de control al comportamentului 'i personalit%&ii. "ponen&ii metodei o descriu (n termeni de ?cas#%a% c'i)ic(? datorit% ac&iunii special coercitive. e1uzul administr%rii c.irurgicale de implanturi .ormonale unui individ cu comportament sexual agresiv, dar con'tient 'i care dore'te tratamentul (n scopul integr%rii sociale, poate 1i considerat% ca o atitudine paternalist% 'i ne-etic%.

31

Etica psi.iatric% reprezint% o garan&ie a pro1esionalismului psi.iatrului practicant 'i o ap%rare (n 1a&a imixtiuni politicului (n medicin%. <n elaborarea unui cod de psi.oetic% sunt c4teva idei esen&iale care trebuiesc reamintite: J limitarea interven&ionalismului (n cazurile controversate politic; J tratament corespunz%tor a1ec&iunii at4t ca intensitate c4t 'i ca durat%; J evitarea abuzului de non interven&ionalism (n cazurile evident clinice; J responsabilitate crescut% a psi.iatrului (n raport cu societatea (n leg%-tur% cu pacien&ii a1la&i (n tratament 'i (n perioade de remisie; J integrarea, (n m%sura posibilului, a pacientului a1lat (n 1aze de remisie (n s1era social% comunitar%. =ocietatea (ns% este datoare s% devin% tolerant% 1a&% de bolnavul psi.ic, indi1erent de gradul de integrare social% a acestuia. Interven&iile capabile s% modi1ice comportamentul par a 1i solu&ii de viitor, dar (n acest moment sunt extrem de controversate datorit% 1ragilit%&ii posibilit%&ilor de a le &ine sub control. -urse internaionale de drept privind 7olnavul psihic <n trecut, societatea a considerat bolnavii psi.ici ca 1iind o permanent% amenin&are pentru cei din ,ur. Ace'ti pacien&i au 1ost obliga&i s%-'i petreac% un timp mai lung sau mai scurt (n condi&ii de recluziune, iar tratamentul indicat (n ast1el de cazuri se limita 1recvent la prevenirea auto 'i .eteroagresiunii. Conceptele terapeutice moderne permit 1olosind di1erite mi,loace terapeutice J inclusiv terapia medicamentoas%, permit vindecarea unor a1ec&iuni psi.ice u'oare 'i stabilizarea st%rii bolnavilor grav. #edicul psi.iatru este un medic specialist care are drepturi 'i (ndatoriri statuate de lege @vezi legea C-B155/E. Caracterul impus medicului psi.iatru de agent de paz% al societ%&ii nu poate s% 1ie prevalent (n raport cu cel primar, de vindec%tor. /acienii bolnavi psihici au acelai drepturi cu ceilali bolnavi 7 inclusiv au dreptul la o relaie medic7pacient cu caracter privat . =unt (ns% o suit% de &%ri J inclusiv om4nia J care solicit% dep%'irea caracterului privat al rela&iei (n condi&iile (n care se contureaz% o surs% de pericol din partea pacientului, pentru societate (n special sau pentru o alt% persoan%. =ursele interna&ionale de drept care analizeaz% situa&ia medico,uridic% a bolnavului psi.ic sunt (n totalitate preocupate de o suit% de probleme privind consim&%m4ntul bolnavului @tratament, participarea la

32

experimente medicale, actele de dispozi&ie J inclusiv sterilizareaE 'i m%surile de siguran&% av4nd caracter pre 'i post-in1rac&ional. Principiile etice generale care 1undamenteaz% rela&ia medicJ pacient bolnav psi.ic se reg%sesc (n cadrul * cla%a.i i As!cia.i i M *ical M!n*ial @A##E publicate (n cadrul celei de-a -C-a Adun%ri 2enerale, 0ali, Indonezia, 155/. <n cadrul acestei adun%ri, A## a propus un c!* alc%tuit din c4teva principii generale: D combaterea discrimin%rii sociale 'i medicale a bolnavilor psi.ici. D realizarea unei rela&ii terapeutice bazate pe (ncredere (ntre medic 'i pacientul bolnav psi.ic, realizat% prin in1ormarea concret% 'i complet% a pacientului inclusiv re1eritor la riscurile care decurg din tratament. D ?ratamentul 1%r% consimt%m4ntul pacientului precum 'i internarea obligatorie vor 1i considerate conduite de excep&ie 'i vor 1i aplicate numai (n stadii acute ale bolilor, c4nd starea pacien&ilor reprezint% un pericol pentru ei sau pentru societate. D ?ratamentul 'i spitalizarea obligatorie vor 1i impuse pe perioade obligatorii. D *u orice bolnav psi.ic va putea 1i considerat (n mod automat ca iresponsabil pentru 1aptele sale. D ?erapia psi.iatric% va 1i individualizat%, concordant% cu starea 'i diagnosticul. D Con1iden&ialitatea 'i p%strarea secretului medical vor 1i garantate, iar date semni1icative vor putea 1i dezv%luite numai (n caz de pericol 'i numai c%tre autorit%&ile abilitate. D #edicul psi.iatru va 1i loial pacientului, iar (n caz de con1lict @ap%r%tor al valorilor sociale numit de societateE J s% in1ormeze pacientul (n leg%tur% cu natura con1lictului s%u. D #edicul nu va pro1ita de pozi&ia sa pentru a abuza 1izic, sexual sau psi.ic de pacien&ii s%i. D #edicul nu va permite unei persoane sau unui grup s% in1luen&e tratamentul sau deciziile sale medicale. D ci&iil AMM a/ ca%ac# % * % c!)an*a% * !n#!l!+ica (n toate &%rile care particip% la aceast% organiza&ie medical%. <n anul 15CC, Ansamblul Parlamentar al Consiliului Europei a adoptat ecomandarea D1DB15CC privind situa&ia bolnavilor psi.ic. ecomandarea men&iona necesitatea unei mai bune protec&ii legale a bolnavilor psi.ic. Plec4nd de la un caz celebru @MinterNerpJ ,udecat la Curtea European% a drepturilor omuluiE, Comitetul European pentru Cooperare $egal% a stabilit ca prioritate a anului 15C5 prote,area suplimentar% legal% a bolnavilor psi.ic. <n anul 15D+ Comitetul de #ini'tri al Consiliului Europei a adoptat recomandarea @D+E2 privind prote,area

33

bolnavului psi.ic. <n anul 155-, Ansamblul Parlamentar al Consiliului Europei a adoptat (n unanimitate ecomandarea 12+/ @155-E privind psi.iatria 'i drepturilor omului. <n ansamblu, toate aceste recomand%ri legale au la baz% documentul OConven&ia European% a !repturilor "mului 'i a libert%&ilor 1undamentale9@art +,/,:,DE. Principalele prevederi ale recomand%rilor men&ionate sunt: D diagnosticul de boal% psi.ic% este o problem% strict medical%, 1iind pus de c%tre un medic (n con1ormitate cu 'tiin&a medical%; di1icult%&i de integrare a unei persoane la valori morale, sociale sau politice nu pot 1i considerate ca apar&in4nd bolilor psi.ice. D internarea obligatorie @prein1rac&ional%E poate 1i luat% de un reprezentant al legii la recomandarea unui medic specialist; decizia este luat% numai dac% persoana reprezint% un pericol pentru sine sau pentru al&i. <n caz de urgen&% psi.iatric%, se admite internarea bolnavului pe timp scurt, (n con1ormitate cu un aviz medical competent 'i pe o perioad% scurt%. <n aceast% situa&ie pacientul trebuie in1ormat, trebuie s% i se 1ac% posibil% contestarea legal% a deciziei. D Pacientul trebuie reprezentat de un reprezentant legal care se poate numi din o1iciu (n condi&iile (n care pacientul nu se poate reprezenta singur. D ?ratamentul psi.iatric trebuie s% 1ie condus dup% acelea'i reguli ca orice tratament medical. <n caz de tratament neomologat, consim&%m4ntul pacientului este esen&ial. !ac% acestuia (i lipse'te discern%m4ntul, consim&%m4ntul va 1i dat de reprezentantul legal al pacientului. Alte tratamente cu caracter experimental e1ectuate pe bolnavi psi.ic interna&i (n virtutea m%surilor de siguran&% sunt interzise. D estric&iile privind libert%&ile bolnavilor psi.ic vor 1i luate numai pentru prote,area persoanei 'i a societ%&ii. <n orice caz, bolnavul are dreptul la comunicare liber% cu un avocat sau magistrat 'i s% trimit% scrisori (nc.ise. D Internarea obligatorG va 1i 1%cut% pe timp limitat sau va 1i reevaluat% periodic. D Internarea obligatorie va 1i ridicat% de medic sau de o autoritate competent% 1%r% ca acest lucru s% impun% (ntreruperea tratamentului obligatoriu. D Internarea obligatorie nu implic% aplicarea unor m%suri cu caracter restrictiv asupra intereselor materiale ale pacientului. D <n toate situa&iile, demnitatea pacientului va 1i respectat%. <n plus, recomand%ri actuale @neadoptateE al Comitetele de Exper&i ai CE recomand% 'i o conduit% speci1ic% 'i (n privin&a tratamentului obligatoriu (n caz de boal% psi.ic% @aplicarea tratamentelor gradual 'i

34

numai (n avanta,ul pacien&ilor, neutilizarea m%surilor de constr4ngere 1izic% dec4t ca ultim% m%sur% de protec&ie a pacientului. Msuri de siguran cu caracter medical !enumirea de Om%suri de siguran&%9 a 1ost aleas% de 7niunea Interna&ional% de !rept Penal, (n scopul deosebirii acestor sanc&iuni pre sau postin1rac&ionale 'i pedepse. <n om4nia au 1ost adoptate (ncep4nd cu anul 15+:, 1iind considerate sanc&iuni penale 'i 1iind deosebite de pedepse. Prin luarea m%surilor de siguran&% se urm%re'te (nl%turarea st%rii de pericol, cre4ndu-se, (n locul ei, o stare de siguran&%. =e realizeaz% a'adar, sc.imbarea st%rii de pericol (n stare de siguran&%, indi1erent dac% realitatea care constituie cauza st%rii de pericol J la r4ndul ei J ar putea 1i sau nu (nl%turat%. Prin internarea unui alienat se (nl%tur% starea de pericol pe care o constituie prezen&a sa (n libertate 'i aceasta, indi1erent dac% starea lui ar 1i sau nu curabil%. =tarea de pericol care serve'te ca temei la luarea m%surilor, nu se con1und% cu pericolul social pe care (l prezint% 1apta prev%zut% de legea penal%. Ea prive'te persoana 1%ptuitorului sau anumite lucruri (n leg%tur% cu 1apta sa, ce constituie o amenin&are pentru viitor. #%surile de siguran&% de natur% medical% au caracter de sanc&iune de drept penal, iar instituirea lor este, de regul%, de competen&a instan&ei ,udec%tore'ti. =trict cu titlu provizoriu, unele m%suri pot 1i luate 'i de organele de urm%rire penal%. #%surile de siguran&% se pot clasi1ica (n 1unc&ie de scop (n: D m%suri curative @tratament obligatoriu sau internare obligatorieE; D m%suri educative @inclusiv reorientare pro1esional%E. <n 1unc&ie de drepturile subordonate pot 1i: D privative de libertate; D restrictive de libertate; D privative de drepturi; D patrimoniale @con1isc%riE. <n 1unc&ie de durata de aplicare a m%surilor, acestea se pot clasi1ica (n: D m%suri de siguran&% pe durat% nedeterminat% @pe durata st%rii de pericolE; D m%suri de siguran&% pe durat% determinat% @1%r% aplicare medical%E; D m%suri de siguran&% de1initive @1%r% aplicare medical%E.

35

Articolul 11+ Cod Penal prevede obligarea la tratament a 1%ptuitorului care su1er% de o boal% sau de o intoxica&ie cronic% cu alcool, stupe1iante sau alte substan&e, ce prezint% pericol social. ?extul de lege nu de1ine'te ce boli 'i nu arat% toate substan&ele care (l pot intoxica cronic pe 1%ptuitor. 3ie c% este vorba de boli psi.ice sau intoxica&ii cronice, acestea trebuie s% 1ie susceptibile de a 1orma obiectul tratamentului medical e1ectuat (n ambulator. #%sura de siguran&% a oblig%rii la tratament medical poate 1i luat% 1a&% de 1%ptuitor, indi1erent dac% acestuia i s-a aplicat sau nu o pedeaps%. 0oala ori intoxica&ia cronic% trebuie constatat% de organele sanitare de specialitate, (n spe&% de comisiile de expertiz% medico-legal% psi.iatric%, singurele care se pot pronun&a asupra cazurilor ce necesit% obligarea la tratament medical. #edicii speciali'ti pot aprecia cronicitatea bolii psi.ice sau a intoxica&iei cu alcool, stupe1iante sau alte ast1el de substan&e, situa&ie (n care psi.icul individului se modi1ic%, (n sensul c% acesta nu-'i mai poate reprezenta (n mod corect consecin&ele 1aptelor sale. Asta atrage dup% sine starea de periculozitate pentru societate. #%sura de siguran&% a oblig%rii la tratament medical se ia pe o durat% nedeterminat%, perioad% ce se poate (nc.eia odat% cu apari&ia unui element determinant J (ns%n%to'irea. #%surile de siguran&% prev%zute de articolul 11+ Cod Penal se pot lua (n mod provizoriu 'i (n cursul urm%ririi penale sau a ,udec%rii. <n cazul (ncet%rii urm%ririi penale, a scoaterii de sub urm%rire penal% sau c4nd procesul penal ia s14r'it (n 1a&a instan&ei de ,udecat% 'i se constat% aici c% 1apta ce 1ormeaz% obiectul (nvinuirii nu este prev%zut% de legea penal% sau nu a 1ost s%v4r'it% de inculpat, m%sura de siguran&% luat% provizoriu va (nceta, 1iind (ndeplinit% cerin&a legii J de a se (n1%ptui o 1apt% penal%. <n acest caz, instan&a urmeaz% s% sesizeze organul administrativ competent, pentru a se lua m%surile ce se impun. C4nd m%sura propus% (nso&e'te pedeapsa (nc.isorii, tratamentul se va e1ectua 'i (n timpul execut%rii pedepsei. <n acest caz, al oblig%rii la tratament medical, procedura este urm%toarea: (n cazul (n care m%sura de siguran&% s-a luat provizoriu, (n 1aza de urm%rire sau ,udecat%, procurorul sau instan&a care a luat m%sura o vor comunica !irec&iei sanitare ,ude&ene pe teritoriul c%ruia locuie'te persoana (n cauz%. !irec&ia sanitar% comunic% persoanei 1a&% de care s-a luat m%sura de siguran&%, unitatea sanitar% unde i se va 1ace tratament.

36

"rdinul de executare ce se re1er% la obligarea la tratament medical const% (n comunicarea 1%cut% de c%tre instan&a de ,udecat% a copiei de pe dispozitivul .ot%r4rii de1initive 'i a copiei de pe raportul de expertiz% medico-legal% psi.iatric%, organelor ce au obliga&ia de a duce la (ndeplinire ordinul @art. -25 alin. 1 Cod de procedur% penal%E. "rdinul de executare se comunic% de c%tre instan&% 'i persoanei (n cauz%. "rdinul de executare se comunic% administra&iei locului de deten&ie, c4nd obligarea la tratament medical (nso&e'te pedeapsa (nc.isorii, ori prive'te o persoan% a1lat% (n stare de re&inere @art. -25 alin. + Cod de procedur% penal%E. 7nitatea sanitar% unde a 1ost repartizat% persoana (n cauz% pentru e1ectuarea tratamentului medical este obligat% s% comunice instan&ei care a dispus executarea, modul cum se comport% cel (n cauz%, dac% tratamentul aplicat este e1icient, dac% poate 1i continuat (n acelea'i condi&ii. C4nd comunicarea se re1er% la prezentarea persoanei la tratament, atunci ea se 1ace instan&ei ce a dispus executarea. Celelalte date se comunic% instan&ei care a dispus executarea numai dac% aceasta se a1l% pe aceea'i raz% teritorial% cu unitatea sanitar%. <n caz contrar, comunicarea se 1ace ,udec%toriei pe a c%rei raz% teritorial% se a1l% unitatea sanitar% respectiv%. <n cazul (n care persoana obligat% la tratament medical se a1l% (n stare de deten&ie, comunicarea se 1ace la locul de de&inere @art. -+6 alin. + Cod de procedur% penal%E. !ac% persoana 1a&% de care s-a luat m%sura oblig%rii la tratament medical nu se prezint% regulat la tratament, se poate dispune internarea medical%. Pot%r4rea instan&ei poate 1i atacat% cu recurs, dar acesta nu suspend% executarea m%surii. Articolul 11- Cod Penal prevede c% atunci c4nd 1%ptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman 'i se a1l% (ntr-o stare care prezint% pericol pentru societate, se poate lua m%sura intern%rii (ntr-un institut medical de specialitate p4n% la (ns%n%to'ire. Aceast% m%sur% ('i g%se'te ,uste&ea (n starea de pericol ce rezult% din alterarea capacit%&ilor psi.ice ale individului (n cauz% 'i de s%v4r'irea, din aceast% cauz%, a unor 1apte prev%zute de legea penal%. =pre deosebire de prevederile articolului 11+ Cod Penal, (n acest caz m%sura se ia atunci c4nd starea psi.ic% a 1%ptuitorului este grav alterat%, din care cauz% individul nu mai poate 1i st%p4n pe ac&iunile sale. ?otodat%, ceea ce ,usti1ic% internarea, este 'i temerea grav% c% 1%ptuitorul, dac% nu va 1i internat, va s%v4r'i 'i alte acte antisociale, (n

37

general de o deosebit% gravitate, deci se a,unge la concluzia c% numai prin aceast% m%sur% se poate (nl%tura starea de pericol. <n general, aceast% m%sur% se ia pentru bolnavii considera&i irecuperabili. Potrivit reglement%rilor (n vigoare, m%sura intern%rii medicale se ia de instan&a care (l ,udec% pe 1%ptuitor pentru s%v4r'irea unei in1rac&iuni, dup% ce, (n prealabil, 1%ptuitorul a 1ost supus unei expertize medico-legale psi.iatrice, care a constatat boala psi.ic% sau toxicomania sau alcoolismul etc. 'i a propus aplicarea m%surilor de siguran&% prev%zute (n articolul 11- cod penal. "dat% stabilit% necesitatea aplic%rii m%surilor de siguran&%, cel (n cauz% este privat de libertate, 1iind internat (ntr-o institu&ie medical% de specialitate, unde trebuie s% se supun% tratamentului prescris. #%sura de siguran&% prev%zut% de articolul 11- Cod Penal poate 1i luat% 1a&% de 1%ptuitor, indi1erent dac% psi.opatia sau toxicomania a existat (n momentul comiterii 1aptei sau a ap%rut ulterior. Internarea medical% obligatorie poate 1i dispus% 'i (n mod provizoriu, (n cursul urm%ririi penale sau a ,udec%&ii, dac% procurorul sau instan&a de ,udecat% constat% (n actele dosarului c% individul sau inculpatul este bolnav psi.ic sau toxicoman. Aceast% m%sur% de siguran&% va 1i luat% c4nd pericolul pe care-l prezint% 1%ptuitorul este evident. #%sura va r%m4ne (n vigoare p4n% la con1irmarea ei de c%tre instan&a de ,udecat%. C4nd intervine o cauz% de (ncetare a urm%rii penale sau de scoatere de sub urm%rirea penal%, procurorul va sesiza organele administrative pentru a dispune internarea medical%. !ac% tulburarea psi.ic% survine dup% de1initivarea .ot%r4rii de condamnare, (nainte de (nceperea execut%rii pedepsei sau (n timpul execut%rii ei, se dispune am4narea execut%rii pedepsei sau (ntreruperea execut%rii ei p4n% la (ns%n%to'ire, iar dac% 1%ptuitorul prezint% periculozitate social%, se ia m%sura de siguran&% a intern%rii medicale. Procedura penal% a aplic%rii articolului 11- Cod Penal este urm%toarea: c4nd m%sura a 1ost luat% printr-o .ot%r4re de1initiv% a instan&ei de ,udecat% sau provizoriu de c%tre instan&% sau procuror, o copie de pe dispozitivul .ot%r4rii 'i o copie de pe raportul de expertiz% medico-legal% psi.iatric% se trimit organelor ce au obliga&ia de a duce la (ndeplinire acest ordin de executare a m%surilor de siguran&%. "rdinul de executare se comunic% !irec&iei =anitare din ,ude&ul pe teritoriul c%ruia locuie'te persoana 1a&% de care s-a luat aceast% m%sur%, acestui organ revenindu-i sarcina de a interna persoana (n cauz%, (n'tiin&4nd de acest lucru instan&a de executare, respectiv procurorul sau instan&a de ,udecat% care a dispus luarea m%surii (n mod provizoriu.

38

7nitatea sanitar% la care s-a 1%cut internarea are, pe l4ng% obliga&ia de a supune persoana respectiv% la tratament adecvat, 'i pe aceea de a (ncuno'tiin&a ,udec%toria din raza sa teritorial%, (n cazul (n care consider% c% internarea nu mai este necesar%. @Articolul -++ alin. 2 Cod de procedur% penal%E. <n a1ara celor dou% articole din codul nostru penal, articolul 11+ C.P. 'i articolul 11- C.P., (n anul 15D6 a 1ost republicat decretul 12B15:/. !ecretul +1+ B15D6 speci1ic% m%surile ce trebuiesc luate pentru bolnavii psi.ici periculo'i cu poten&ial in1ractogen, care (nc% nu au comis 1apte prev%zute de legea penal%. <n con1ormitate cu acest decret, bolnavii psi.ici periculo'i sunt supu'i (n mod obligatoriu la tratament medical ce poate 1i e1ectuat (n ambulator sau (n sec&iile de psi.iatrie ale celorlalte spitale. Procedura (n cazul !ecretului +1+B15D6 speci1ic% (ns% c% instituirea 'i (ncetarea tratamentului medical ambulator se dispune de c%tre organele sanitare @art. + alin. 1E. Internarea pentru tratament medical se .ot%r%'te de instan&a de ,udecat% cu avizul comisiilor medicale din institu&iile medicale de specialitate. #embrii 1amiliei 'i persoanele care vin (n contact permanent cu cel ce prezint% st%ri de tulburare psi.ic% sunt obligate s% anun&e organele procuraturii. Procurorul, care se poate sesiza 'i din o1iciu, dac% deduce c% sunt su1iciente date re1eritoare la starea de tulburare psi.ic% (n care se a1l% cel presupus bolnav, va dispune examinarea medical% a acestuia, iar (n caz de nevoie punerea lui sub paz% special%. !ac% (n urma examin%rii medicale se concluzioneaz% c% este necesar tratament ambulatoriu, procurorul trimite o copie a avizului dat de medicul psi.iatru serviciului de s%n%tate 'i prevederi sociale al unit%&ii pe raza c%ruia domiciliaz% cel (n cauz%, (n vederea instituirii acestui tratament. !ac% din avizul medicului reiese c% se impune m%sura intern%rii medicale, procurorul dispune internarea provizorie a acelei persoane, (n unitatea de specialitate cea mai apropiat%. #%sura intern%rii medicale provizorii se men&ine p4n% la solu&ionarea de c%tre instan&a de ,udecat% a cererii de internare pentru tratament medical. !up% internarea bolnavului (n unitarea sanitar%, acesta va 1i supus de (ndat% examenului unei comisii medicale, care ('i va da avizul asupra m%surii, aviz ce va 1i comunicat procurorului ce a dispus internarea provizorie, (n cel mult / zile de la internare.

39

C4nd din dosarul persoanei (n cauz% c4t 'i din avizul comisiei medicale, procurorul a,unge la concluzia c% se impune internarea, acesta va sesiza instan&a de ,udecat% pentru tratament medical. !ac% instan&a de ,udecat% .ot%r%'te c% este necesar% internarea, va dispune, prin sentin&%, sesizarea serviciului de s%n%tate 'i prevederi sociale a =pitalului de care apar&ine bolnavul. ?ot cu aceast% ocazie, dac% din avizul comisiei medicale c4t 'i din celelalte date din dosarul cauzei rezult% necesitatea instituirii tratamentului medical ambulator, instan&a de ,udecat% poate dispune sesizarea serviciului de s%n%tate 'i prevederi sociale a =pitalului de care apar&ine persoana (n cauz%, (n vederea instituirii acestui tratament @articol 1/ alin.+E. C4nd m%sura intern%rii medicale nu mai este necesar% (n raport cu starea persoanei, institu&ia sanitar% de specialitate (n care se a1l% internat cel (n cauz%, va sesiza instan&a de ,udecat%, cer4nd s% dispun% (ncetarea intern%rii. =esizarea trebuie s% 1ie (nso&it% de avizul motivat al comisiei medicale din unitatea sanitar% (n care a 1ost internat cel (n cauz%. Cererea de ridicare a m%surii intern%rii pentru tratament medical mai poate 1i cerut% 'i de procuror, de persoana internat%, de un membru ma,or al 1amiliei sau de orice alt% persoan%, iar (n cazul minorilor, 'i de autoritatea tutelar% sau tutore. Instan&a de ,udecat%, dup% dezbaterea cererii, poate .ot%r( (ncetarea m%surii: (n cazul (n care consider% c% men&inerea m%surii de internare este necesar%, poate respinge cererea. <n caz de urgen&%, bolnavii psi.ici periculo'i vor putea 1i interna&i provizoriu direct de organele sanitare, cu avizul medicului psi.iatru din localitatea (n care se a1l% bolnavul sau din localitatea cea mai apropiat%. 7nitatea sanitar% de specialitate care a primit 'i internat un ast1el de om, va anun&a (n 2- de ore procurorul 'e1 al municipiului respectiv al sectorului, (n municipiul 0ucure'ti, (n raza c%ruia locuie'te bolnavul. 7lterior, (n cel mult / zile de la internare, institu&ia sanitar% de specialitate va comunica procurorului 'i avizul comisiei medicale, dup% care va urma procedura amintit% anterior. #%surile prev%zute de !ecretul nr.+1+B15D6 se propun spre instituire sau se ridic% de c%tre comisiile de expertiz% psi.iatric%. !e asemenea, de'i comisiile medico-legale nu au (n sarcin% e1ectuarea examin%rilor privind aplicarea sau ridicarea m%surilor prev%zute de !ecret, totu'i, c4nd p%rerile comisiei de psi.iatrie din unit%&ile spitalice'ti de specialitate au 1ost di1erite, sau c4nd organele ,udiciare au sesizat situa&ii ce pot avea implica&ii penale, s-a solicitat (n

40

mod excep&ional e1ectuarea expertizelor medico-legale (n comisii cu caracter interdisciplinar. Alte dispo6iii legale privind relaia medicCpacient 7olnav psihic <n condi&iile (n care se pune un diagnostic 1erm de lips% de capacitate psi.ic% a unui pacient bolnav psi.ic, acesta va 1i reprezentat legal (n toate situa&iile J inclusiv (n condi&ii de boli traumatice, de c%tre institu&ia care (l are (n gri,% @inclusiv rudeE. Aceast% prevedere legal% este cons1in&it% de art 12- al legii +B15CD @articol neabrogatE. <n con1ormitate cu acela'i articol, lipsa consim&%m4ntului de tratament (n situa&ii de urgen&%, (n cazul bolnavilor cu incapacitate ,uridic%, impune medicului curant o atitudine interven&ionist% paternalist%.

41

/I/0I(,"AFI#
1. 0elis ). si colaboratorii -?ratat de medicina legala, Ed. #edicala, 0ucuresti, 155/ 2. 0elis ). - #edicina legala in practica ,udiciara, Ed. Quridica, 0ucuresti, 2662 +. !anescu 2. - Probleme ,udiciare in psi.iatrie, Ed. #edicala, 0ucuresti, 15C+ -. !ragomirescu ). ?. - Problematica si metodologie medicolegala, Ed. #edicala, 0ucuresti, 15D6 /. 2eorgescu #. J Psi.iatrie-2.id practic, Ed. *ational, 0ucuresti, 155D :. !uble A. , $uca =o1ia, #oisescu ., =cripcaru C., $uca Catalina., )lad #irela-2.id de practici institutionale in instrumentarea cauzelor cu minori., Asociatia Alternative =ociale, Iasi, 266/ C. #oldovan ?. -?ratat de drept medical, Ed. All 0ecF, 0ucuresti, 2662 D. Pla.teanu #onica - Curs de medicina legala, Ed. ?impul, Iasi, 1555. Pla.teanu #onica - =inteze in medicina legala, Ed. Per1ormantica, Iasi, 155: 16. Predescu)-Psi.iatrie. Ed. #edicala, 0ucuresti, 15C: 11. =cripcaru 2., - #edicina legala, Ed. !idactica si Pedagogica, 0ucuresti, 155+ 12. =cripcaru C. - #edicina legala in ,ustitie, Ed. Cugetarea, Iasi, 2661 1+. 1/ =cripcaru 2.. , Astarastoae ). , 0oisteanu P. , C.irita ). , =cripcaru C. -Psi.iatrie medico-legala, Ed. Polirom, Iasi, 2662 1-. =cripcaru 2.., Astarastoae )., =cripcaru C. - #edicina legala pentru ,uristi, Ed. Polirom, Iasi, 266/ 1/. ?udose 3. , ?udose Catalina, !obrovici $etitia-Psi.opatologie si psi.iatrie pentru psi.ologi, Ed. In1ormatica, 0ucuresti, 2662

42