Tipul de sol caracteristic

Adaptri: Solurile sunt brune si cenusii de padure mai mult sau mai putin levigate; in functie de gradul de aciditate si de umiditate, ele corespund unor asociatii vegetale clar diferentiate. Dominante sunt luvisolurile albice la care pe dealuri si podisuri se adauga cambisoluri, iar in munte andosoluri. Ele au un continut de humus moderat; pe profil se produce migrarea argilei ce imprima variate subtipuri Au fertilitate medie

Densitatea populatiei Gradul de antropizare

Intens populat In America de Nord de la 50 la 100 loc pe km2 In Europa de la 100 la 200 loc pe km2 In Asia in jur de 600 loc pe km2 Mediile naturale ale cimpiilor si ale zonelor de litoral au fost transformate, in cea mai mare parte, in medii antropizate si antropice. Mediile naturale s-au pastrat in regiunile muntoase, dar si in aceste zone activitatile turistice, caile de comunicatie au conditionat procesul de antropizare, care este inca subordonat echilibrului natural. Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari, multe insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada ). Aceste asezari se datoreaza faptului ca acolo sunt situate resurse minerale insemnate: carbune superior (Bazinul Illionois, Appalasi, Donbass,Ruhr etc), petrol si gaze naturale (Bazinul Golfului Mexic), fier, aluminiu, aur, cupru, etc. Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa, combustibil sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor ca pasuni si unele terenuri agricole. Se cultiva cartoful, cerealele. Acestea sunt concentrate alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale si rezervatii naturale cum ar fi de ex Rezervatia Camargue (vestul Frantei), situata pe teritoriu de mlastini si lagune si constituita, in special, pentru ocritirea pasarilor, printre care si unica specie europeana de flamingo. Aici medile naturale ale campiilor si dealurilor fost transformate in medii de culturi agricole, portuare, industriale, de asezari de diferite tipuri. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate, locul lor fiind luat de plantatii, pajisti si terenuri agricole. Sacatuirea solurilor Folosirea ingrasamintelor Problemele teritoriilor urbanizate. Despadurirea Pentru a combate de ex sacatuirea solurilor trebuie efectuata: Irigatia corecta - Aratul transversal al versantilor - Folosirea ingrasamintelor organice in loc de cele chimice - Folosirea metodei biologice pentru protectia culturilor de cimp - Recultivarea terenurilor supuse exloatarii miniere si constructiilor

Problemele ecologice

Plantarea fisiilor de protectie pe cimpuri Agrothnia divrsifiata ( agriultura fara arat smanatul in mirist, a e rdu roziuna solului u 90 %) Pentru a combate despadurirea e necesar: - Folosirea controlata a lemnului pentru foc si pentru prelucrarea industrial - Impadurirea terenurilor degradate, a celor in panta - Combatea exploatarii intensive a padurii - Controlul folosirii abuzive a irigatiilor, pesticidelor - Impiedicarea introducerii necontrolate a speciilor invasive, a suprapasunatului - Protejarea ariilor forestiere existente care nu au fost inca degradate - Diminuarea contaminarii cu metale grele, poluanti - Inlocuirea agriculturii extensive cu cea moderna - Protejarea padurii de incendii - Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate Conservarea i creterea numrului de grdini publice mici, lrgirea spaiilor vezi pe perimetrul oraelor i satelor

Stepa si silvostepa: Problemele ecologice in mediul dat Consecinele deertificrii sunt: - diminuarea produciei de hran, reducerea productivitii solului i o scdere a capacitii de regenerare a terenului; - creterea inundaiilor n zonele din avalul rurilor, reducerea calitii apei, sedimentarea n ruri i lacuri i colmatarea lacurilor de acumulare i a canalelor navigabile; - agravarea problemelor de sntate datorate furtunilor de nisip i praf, n special a infeciilor oculare, a dificultilor respiratorii, a alergiilor i a stress-ului; - reducerea mijloacelor de trai, fornd populaia afectat s migreze.

Masuri de protectie: De aceea se impun luarea unor msuri

rapide, cele mai ieftine i eficiente dintre acestea fiind nfiinarea unor cordoane arboricole de protecie sau chiar a unor pduri. Prin intervenia pozitiv a omului, mai ales pe solurile uoare (nisipoase) i degradate din regiunile de step, dar i ncele de silvostep, au aprut n veacul trecut, arborete (teren plantat cunumeroase specii de arbori si arbusti si destinat studiului conditiilor lor de dezvoltare). - Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate - Ridicarea nivelului de trai i a gradului de civilizaie al populaiei din mediul rural - Conservarea i creterea numrului de grdini publice mici, lrgirea spaiilor vezi pe perimetrul oraelor i satelor - Conservarea i reconstruirea unor ecosisteme naionale importante, cum sunt: lacurile, spaiile mltinoase i mlatinile. - Excluderea amplasrii depozitilor de deeuri de orice natur