UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

REFERAT

Tema: Strategii de evaluare i notare Disciplina: Psiho-pedagogie

Intocmit: Damian Dragos-Stefan Grupa: 4201 Specializarea: Zootehnie

2013
1

Cuprins
Prima pagina pag. 1 Cuprins pag. 2 Introducere pag. 3 Evaluarea initiala pag. 3 Evaluarea pe parcursul procesului didactic pag. 4 Evaluarea sumativa pag. 6 Evaluarea formativa pag. 7 Evaluarea finala pag. 8 Bibliografie pag. 10

Introducere
Diversitatea situaiilor didactice, precum i multitudinea de obiective ale evalurii presupun conceperea i aplicarea unor strategii diferite. Metodele i tehnicile de evaluare ingduie o anumit clasificare, dac plecm de la dou repere principale: cantitatea de informaie sau experien incorporabil de ctre elevi i axa temporal la care se raporteaz verificarea. In funcie de primul criteriu, analitii au stabilit dou tipuri: evaluarea parial, cand se verific elemente cognitive sau comportamentale secveniale i evaluarea global, cnd cantitatea de cunotine i deprinderi este mare, datorit cumulrii acestora-prin examene i concursuri. In funcie de perspectiva temporal putem identifica evaluarea iniial, care se face la inceputul unei etape de instruire, evaluarea continu ,care se face in timpul secvenei de instruire i evaluarea final, care se realizeaz la sfritul unei perioade de formare. Prin coroborarea celor dou criterii se poate ajunge la o alt clasificare, devenit clasic: evaluarea cumulativ( sumativ) i evaluarea continu(formativ).

Evaluarea iniial
Se efectueaz la nceputul unui program de instruire ( ciclu de invatmnt, an colar, semestru, inceputul unui capitol i chiar al unei lecii). Ea este impus de faptul c la nceputul unei activiti de instruire exist o oarecare eterogenitate in rndul elevilor in ceea ce privete cunotinele, abilitile, in general a posibilitilor de invare a noilor cunotine. Evaluarea iniial constituie o condiie hotrtoare pentru reuita activitii de instruire, fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoate potenialul de invare al elevilor la inceputul unei activiti, de a ti dac sunt api s se integreze cu anse de reuit in noul program de instruire, dac vor putea inelege coninutul ce va fi predat. Evaluarea iniial devine necesar la nceputul unui ciclu de invmnt, an colar sau dup o intrerupere mai mare durat a activitii, dup cum poate fi necesar pe parcursul
3

derulrii programului, la nceputul unor capitole ca i ale fiecrei lecii. In toate cazurile , ea premerge activitii in care sunt angajai elevii. Funcii ale evalurii iniiale. In concordan cu fenomenele care o fac necesar, evaluarea iniial realizeaz dou funcii: a) Funcia diagnostic care vizeaz cunoaterea msurii in care subiecii stpnesc cunotinele i posed capacitile necesare angajrii lor cu anse de reuit intr-un nou program. b) Funcia prognostic sugereaz profesorului condiiile probabile ale desfurrii noului program i ii permite anticiparea rezultatelor. In concluzie, pot fi considerate ca aparinnd problematicii evalurii iniiale mai multe idei: Evaluarea iniial este indisolubil construciei unui demers didactic riguros i eficace. Funciile ei sunt asigurate pan la final numai dac mijloacele i resursele sunt stabilite i folosite pentru a face posibil derularea activitii in condiii de eficien. Constituie un demers pedagogic esenial pentru desfurarea cu succes a programului de instruire.

Evaluarea pe parcursul procesului didactic (evaluare dinamic)

Unul din progresele nregistrate in domeniul metodologiei evalurii randamentului colar l constituie inelegerea caracterului dinamic al acesteia, exprimat in evaluarea rezultatelor colare pe intreg parcursul procesului didactic. Aceast orientare are ca suport demonstrarea interaciunii funcionale dintre evaluare i procesele de predare/invare, mai precis a faptului c succesul in activitatea didactic depinde de maniera in care sunt evaluate efectele acesteia.

Evaluarea dinamic este realizat pe parcursul procesului didactic i privete rezultatele activitii in diverse momente ale desfurrii ei. Scopul in care sunt efectuate aceste evaluri este de a cunoate dac i in ce msur obiectivele privind cunotinele i abilitile ce trebuiau insuite au fost atinse. Se realizeaz att prin observarea curent a comportamentului colar al elevilor, ct i prin verificri, demersul viznd att cunoaterea progreselor elevilor, ct i identificarea dificultilor de invare pe care le intmpin. Evaluarea trebuie s constate nu numai ceea ce tie cel evaluat i ct de precis stpnete cunotinele ci i s repereze erorile, sursele acestora (neatenie, superficialitate in invare, carene in pregtirea anterioar ), iar profesorul s conceap un dispozitiv de corectare fcnd din evaluare un proces implicat in invare. Cunoscndu-se c insuirea cunotinelor este personal, trebuie s se propun elevului alte ci pentru a atinge obiectivul, de unde necesitatea de a prevedea exerciii de remediere difereniate. De aici decurge c rolul profesorului nu este unul de cenzor ci de participare i ghidare. Evaluarea sumativ are la origine acea viziune asupra evalurii ca proces care se adaug activitaii de instruire-invare cu rostul de a constata, sanciona efectele acestuia i ca urmare are un caracter preponderent punctual. Evaluarea formativ, dimpotriv, are ca punct de plecare strnsa interdepnden dintre aceste procese, considernd evaluarea un mijloc important prin care pot fi ameliorate practicile educative i formarea elevilor. In concluzie, evaluarea dinamic implic, din partea participanilor, in desfurarea procesului didactic, realizarea mai multor operaii: culegerea continu de date, observaii, concluzii pariale; utilizarea informaiilor in relaie cu noile situaii aprute; producerea de moduri i mijloace adecvate de aciune. Dac rezultatele finale pot fi anticipate prin evaluri iniiale, sub form de imagine i de intenii, ele se construiesc in fapt i concret in cursul activitii.

Evaluarea sumativ (cumulativ)

Rezultatele procesului de instruire/invare sunt puse in evidena prin dou tipuri de evaluare, determinate de perspectiva modului in care acestea se integreaz cu procesele de instruire: una tradiional, sumativ sau cumulativ, inspirat din grija pentru realizarea unui bilan al performanelor elevilor pe o anumit perioad; a doua, formativ sau continu, viznd o mai strns corelaie a aciunilor evaluative cu procesele de instruire/invare. Evaluarea sumativ (cumulativ) este modul de evaluare dinamic a rezultatelor colare realizat prin verificri punctuale, pe parcursul programului, ncheiate cu o evaluare global, de bilan la sfrsitul unor segmente de activitate relativ de mari, in general corespunztoare trimestrelor sau semestrelor, anului coar sau ciclului de invmnt. Ea opereaz sondaje, att in ceea ce privete elevii, ct i materia a crei insuire este verificat . Datorit acestei caracteristici, evaluarea sumativ nu poate oferi informaii sistematice i complete privind msura in care subiecii cuprini intr-un program de instruire i-au insuit coninutul predat i nici dac un elev stpnete toate coninuturile eseniale parcurse. De asemenea, evaluarea realizat in acest mod nu insoete procesul didactic in toate secvenele acestuia i nu permite reglarea /ameliorarea lui dect dup perioade relativ indelungate. Necesitatea eliminrii neajunsurilor evalurii sumative, la care s-a adugat inelegerea relaiilor dintre aciunile evaluative, pe de o parte i procesele de predare/invare, de alt parte, au condus la promovarea evalurii formative. Acestea din urm, dei a aprut ca o modalitate menit s inlture inconvenienele evalurii sumative, tradiionale, nu o exclude, ci o incorporeaz i-i modific modul de realizare i funciile in actul didactic.

Evaluarea formativa
Funciile ndeplinite de aciunile evaluative, ca i modurile de realizare sunt dependente de locul pe care acestea l dein in ansamblul procesului didactic, i integrarea lor in acest proces i de interaciunea lor funcional cu activitile de predare i invare. In consecin, notele definitorii ale evalurii formative deriv din considerarea acesteia ca proces ce se ntreptrunde multiform i funciona cu aciunile de instruire i cu activitatea de invare. a) Evaluarea formativ se realizeaz, predominant, pe parcursul procesului didactic i este menit s verifice sistematic progresele elevilor. b) Se realizeaz pe segmente relativ mici de activitate, proba fiind administrat la sfaritul unitii pentru care a fost eleborat. Din aceasta decurge o frecven mare a verificrilor, scurtarea intervalului de timp dintre evaluare i modificrile ameliorative aplicate, ceea ce permite reglarea operativ a procesului didactic. c) Diminueaz, pn la eliminarea complet, caracterul de sondaj al evalurii, propunndu-i verificarea tuturor elevilor asupra coninuturilor eseniale predate. d) Determin schimbri att in conduita didactic a profesorului, ct i in comportamentul colar al elevului. e) Faptul c scopul ei principal l constituie facilitarea continuitii invrii, determinnd activitile oportune i/sau dificultile ce trebuie depite, face necesar o abordare mai analitic. In contextul evalurii formative se disting dou demersuri aciunea in care funcia sumativ, de control i de notare este preponderent, situaie in care performanele elevilor sunt apreciate i luate in eviden; timpul in care funcia formativ este esenial. f) Evaluarea formativ este promovat i de pedagogia corectiv. Ea pornete de la o realitate frecvent constatat i anume aceea c intre rezultate i obiective sunt

diferene. Aceast constatare face necesar identificarea neajunsurilor i a deficienelor care le provoac. Procesul presupune mai multe etape i implic: cunoaterea capacitii de invare a elevului; reperarea deficienelor de instruire; stabilirea altor cauze (diagnostic); adoptarea msurilor de ameliorare.

Evaluarea final
Evaluarea de bilan are un rol important i mai cu seam indeplinete rosturi specifice: arat unde a ajuns aciunea i reconstruiete aciunea in continuare prin procesul de reglare pe care il realizeaz. Evaluarea final este trit de elevi ca singurul moment veritabil de evaluare, dei nu este dect unul din elementele sistemului de evaluare in trei timpi. Ea demonstreaz utilitatea dac avem in vedere faptul c elevul simte nevoia s tie dac a realizat, in final, nivelul de performan care-l indreptete la recunoaterea social. Importana evalurii finale decurge i din cele dou funcii pe care le indeplinete: de verificare i de comunicare.

Compararea strategiilor examinate ( iniial, dinamic sumativ i formativ) i final pune in eviden existena unor note comune ct i a unor trsturi specifice. Putem afirma c toate strategiile presupun att avantaje ct i dezavantaje. Ceea ce se pierde eventual, printr-o strategie, se ctig prin cealalt. Analiza comparativ, realizat de I. T. Radu, intre evaluarea sumativ i cea continu, pune in eviden urmtoarele note i caracteristici ale celor dou mari strategii: evaluarea sumativ se realizeaz prin verificri pariale , incheiate cu aprecieri de bilan asupra rezultatelor, pe cnd evaluarea continu se face prin verificri sistematice, pe parcursul programului, pe secvene mai mici;
8

 evaluarea sumativ opereaz prin verificri prin sondaj in randul elevilor i in materie, pe cnd evaluarea continu are loc prin verificarea tuturor elevilor i asupra intregii materii, dat fiind circumstana c nu toi elevii inva un coninut la fel de bine; evaluarea sumativ vizeaz in principal evaluarea rezultatelor, avnd ins efecte reduse pentru ameliorarea procesului, pe cnd evaluarea continu are drept scop ameliorarea procesului, scurtnd considerabil intervalul dintre evaluarea rezultatelor i perfecionarea activitii; in evaluarea sumativ se apreciaz rezultatele, prin compararea lor cu scopurile generale ale disciplinei, iar in evaluarea continu se pleac de la obiectivele operaionale concrete; evaluarea sumativ exercit , in principal, funcia de constatare a rezultatelor i de clasificare a elevilor, pe cnd evaluarea continu are funcia prioritar de clasificare, dar nu definitiv, prin lsarea unui cmp deschis sancionrilor apreciative viitoare; evaluarea sumativ genereaz atitudini de nelinite i stres la elevi ,iar evaluarea continu determin relaii de cooperare intre profesori i elevi, cultivnd simultan capacitatea de evaluare i autoevaluare la nivelul elevilor; sub aspectul folosirii timpului , evaluarea sumativ utilizeaz o parte considerabil din timpul instruirii , pe cnd evaluarea continu sporete timpul alocat instruirii prin diminuarea celui afectat evalurii. Indiferent de forma pe care o imbrac, dup R.W.Tyler, procesul evalurii parcurge mai multe etape: definirea i cunoaterea prealabil a obiectivelor procesului de invmnt; crearea situaiilor de invare pentru a permite elevilor s realizeze comportamentul pe care il presupun aceste obiective;
9

Bibliografie

I. Bonta, Pedagogie, Editura All, Bucureti, 1995 S. Cristea, Pedagogie general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,1996 T. Radu, Teorie i practic in evaluarea eficienei invmntului, Editura Didactica i Pedagogic, Bucureti,1996 S. Adrian, Evaluarea curent i examenele, Editura Prognosis, Bucureti,2001 S. Adrian, S. Mustata, Evaluarea rezultatelor colare, Editura Liceum, Chiinu, 1997

10