http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologia_personalit%C4%83%C8%9Bii http://www.opr.ro/articole/diferente-individuale-in-constituirea-si-manifestarea-personalitatii http://www.slideshare.net/simionmorozan/69112650-psihologiapersonalitatii http://www.mirelazivari.ro/abord-rile-psihanalitice http://www.slideshare.net/simionmorozan/69112650-psihologiapersonalitatii http://www.la-psiholog.ro/info/psihoterapie-adleriana http://studentabil.ro/2420.

html o teroie precede si fundamenteaza cercetarea

obiectul psi clinicein studierea personalitatii este constituit de studiul si intelegerea subiectilor singulari si a conduiteleor in cadrul interactiunii directe a psihologului cu acestia desi datele sunt subiective Interactiunea permite accesul la procesele, inaccesibile OBESRVATIEI, care stau la baza comportamentelo observate si masurate cu ajutorul tehnicilor obiective ale psihometriei psihologia experimentala studiaza psihologia omului in general cu scopul de a relaiza generalizari, metdoa cliniva urmareste un scop mai practic realizarea unei evaluari sau unui dignostic urmate de o prescriptie terapeutica observatia clinica- descrierea unui subiect in singularitatea lui argumentul istoric, ce sta la baza psihologiei, e punctul de nastere al spihanalizei si atunci nu poti avea foarte multe pretentii de la ea, pentru ca nu exista nimic inainte ca punct ed reper incearca sa explice prin teoria personalitatii procesele implicate in expresia si modelarea unei personalitati testele surprind trasaturi unice, abordarea terapeutica, personalitatea in ansamblu si ca testele sunt seci, sistematice, instrumentaole, pe cand psihanaliza antreneaza mult mai mult personalitatea pacientului, il provoaca si intelectual, cultural nu se intereseaza doar de fapte observabile ci de ce gandeste si simte in interviul psihologic subiectul raspunzand la intrebari se confrunta cu propria imagine iar proiectia ca mecanism de apararae poate genera diverse atitudini la care nu ne asteptam reliefand gradul de fidelitate in abordarea psihanalitica exista relatia pacient-terapeut, testele sunt unilaterale (sunt completate de pacient si mai apoi analizate de terapeut) ceea ce duce la disparitia relatiei terapeut-pacient testele masoara personalitatae terapia o modeleaza o restructureza corecteaza mult mai complex din oct de vedere al abordarilor unicitatea psihica si psihologica nu este surprinsa, creativitatea omului ramane neexplorata trasaturile de personalitate sunt unice dar exista VARIANTE ideea ca o persoana nu se schimba e falsa, efectele ereditatii variaza in functie de varsta, cercetatorii afirma ca schizofrenia are partial o determinare genetica, dar nu exista o relatie univocal intre ceea ce este mostenit si forma sub care aceasta caracteristica se va manifesta este falsa ideea ca o trasatura mostenita ereditar va fi responsabila de diferentele dintre sexe, dintre diferitele grupari sociale, caci individul fiind supus unor influente diferite din partea mediului, va fi imposibil de a determina cauza(ereditara sau sociala)

gesturile sunt simbolice la fel si limbajul prin acestea individul intra in relatii cu cei din jur si cu sine
Cercetarile au evidentiat faptul ca au determinari ereditare puternice trasaturile firii si trasaturile temperamentale, precum si unele trasaturi ce tin de structura afectiva (reactivitate emotionala, instabilitate emotiva, anxietate, etc.). In schimb, structura atitudinal-valorica a personalitatii nu au o determinare genetica, ci sunt rodul invatarii sociale, al calitatii socializarii primare si secundare.

Freud sustine ca orice individ are un set de recatii defensive avand rol de aparae in fata unoe eveneimente traumatice, ele sunt fundamentale pt sanataea mentala a individului

Teoria lui Freud este valoroas prin faptul c subliniaz importana relaiilor familiale n dezvoltarea copilului i, de asemenea, elaboreaz un cadru de abordare pentru problemele emoionale ce nsoesc dezvoltarea copiilor, precum i pentru c evideniaz rolul experienelor timpurii n stabilirea unor coordonate ale vieii adulte. Referitor la etapizarea psihosexuala ideile sale sunt . Ideile sale sunt relevante pentru nelegerea schimbrilor motivaionale produse o dat cu dezvoltarea individului.

Denumirea fiecrei etape reflect modificrile n aria satisfaciei sexuale pe msur ce copilul se maturizeaz, ncepnd cu etapa oral, trecnd prin etapa anal, etapa falic, etapa de lateni, n final, etapa genital. n primul rnd, un individ poate dezvolta o fixaie, caz n care dezvoltarea se oprete la o anumit etap i personalitatea nu se mai dezvolt. Psihanaliza este mai adecvat nelegerii comportamentului patologic, fiind pentru psihologia clinic un instrument eficient i valorizat. Dincolo de toate acestea, teoria freudian a reprezentat o bogat resurs de nelegere a personalitii i este valoroas i pentru nelegerea dezvoltrii normale, chiar dac imaginea contemporan asupra copilului este mai degrab o imagine a unui individ activ, responsiv, alert, aa cum l descrie Piaget, dect o sum de pulsiuni clocotitoare, strnse laolalt n sine, aa cum l descrie Freud. Psihometria nu permite a concluziona ca variabilele sunt intr o legatura de cauza si efect, poate provoca nedumeriri ca urmare a influentei unei variabile terte.
Prin "psihanaliza" se pot intelege:

O teorie a personalitatii Ca studiul al personalitatii psih investigheaza gaandurile, visele, greselile persoanei cu scopul de a descoperi sensul ascuns, semnificatia lor. O metoda psihoterapeutica intemeiata pe acest tip de investigare si avand ca instrumente asocierea libera de idei (a pacientului) si interpretarea (analistului), pe fundalul transferului (pacientului) si al contratransferului (analistului); Un ansamblu de teorii originate in practica de clinica; Aplicatiile care pot fi dezvoltate pornind de la aceste teorii ori direct de la notiunile clinice - in cele mai diverse sfere culturale: arta, literatura, filosofie, politica, societate, mentalitate etc. (asa-numita psihanaliza aplicata); O scoala de gandire si o miscare, incluzand curentele freudiste ori derivate.

Conventional, se considera ca data de nastere a psihanalizei este 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii asupra isteriei" / semnata de Sigmund Freud impreuna cu Josef Breuer. Termenul de psihanaliza a fost introdus de Freud un an mai tarziu, ca psycho-analyse, intr-un articol in limba franceza, "Ereditatea si etiologia nevrozelor" / "L'hrdit et l'tiologie des nvroses". In acelasi an, 1896, termenul apare pentru prima data si in limba germana, ca Psychoanalyse, in "Noi observatii asupra psihonevrozelor de aparare" / "Weitere Bemerkungen ber die AbwehrNeuropsychosen". De-a lungul timpului, Freud a definit in mai multe randuri psihanaliza - precum in "Psihanaliza si teorie a libidoului" / "Psychoanalyse undLibidotheorie", 1923: "Psihanaliza este denumirea:

1. Unui procedeu de investigare a proceselor mentale aproape inaccesibile prin alte metode; 2. Unei metode bazate pe acest tip de investigare pentru tratamentul tulburarilor nevrotice; 3. Unei serii de conceptii psihologice dobandite prin acest mijloc si care se dezvolta impreuna pentru a forma progresiv o noua disciplina stiintifica." Psihanaliza a mai fost numita si "cura prin cuvant" / "talking cure" Ipotezele de la care pleaca sunt ; Toate comportamentele sunt cauzate de forte din interiorul persoanei, constiente inconstiente,deci au o SEMNIFICATIE,SENS, nu sunt produse la intamplare Sursa MOTIVATIEI umane se afla in energia psihica numita si libido Personalit pe 3 paliere Inconstient preconstient constient cu 3 instante id, eu supraeu Instinctele biologice se afla in conflict cu eu si supra eu Inconstientul si id ul joaca un rol important in dezvoltarea si functionarea personalitatii Dezvoltarea din timpul copilariei timpurii rol in functionarea personalitatii prin parcurgrea celor 5 stadii ; orala, anala, falica, latenta, genitala

Psihanaliza este o abordare terapeutic bazat pe observarea faptului c, adesea, oamenii nu-i dau seama de factorii ce le determin emoiile i comportamentul. Aceti factori incontieni pot fi sursa unui disconfort care ia uneori forma unor simptome evidente, iar alteori, forma unor trsturi de personalitate ce le produc dificulti n munc, n relaiile cu ceilali, n dispoziie sau n stima de sine. Datorit caracterului incontient al acestor fore, sfaturile prietenilor i ale familiei, cititul crilor i voina de schimbare eueaz frecvent n a aduce vreo mbuntire. Ca metod de tratament, psihanaliza se bazeaz pe concepte privitoare la procesele psihice incontiente, avansate iniial de Sigmund Freud i dezvoltate de numeroii analiti clinicieni care i-au urmat. Tratamentul psihanalitic poate releva modul n care aceti factori incontieni afecteaz relaiile i modelele de comportament, modul cum s-au

format n trecutul persoanei respective, modul cum s-au dezvoltat de-a lungul timpului, ajutnd astfel la optimizarea raportului cu realitile vieii de adult. Pentru a beneficia de o explorare psihanalitic a propriei lumi interne i a modurilor de a gestiona realitatea din jur, o persoan poate s nu simt neaprat nevoia de a fi sub tratament . Uneori, dorina de a se cunoate i de a funciona mai bine poate fi o motivaie suficient pentru a se angaja ntr-o explorare mpreun cu un analist calificat. Forma intensiv a tratamentului psihanalitic este psihanaliza propriu-zis, care presupune un program sistematic de edine a cte 45-50 de minute (n funcie de ara unde are loc), cu o frecven de 3-5 ori pe saptmn, timp de un numr de ani. Un asemenea program i angajez att pe pacient ct i pe analist, implicnd plata inclusiv a edinelor la care primul lipsete. Psihanaliza difer de alte metode psihoterapeutice. Iata cteva dintre aceste diferene : fiind un tratament pe termen lung, efectele sale pozitive devin de obicei vizibile n cursul anilor ce urmeaz ncheierii tratamentului ; utilizarea divanului favorizeaz gndirea, experiena emoional i reflecia asupra propriei persoane ; efectul pozitiv este dat de fora ce rezult din nelegerea de sine, n contextul relaiei terapeutice ; frecvena crescut a edinelor susine continuitatea i caracterul intensiv, fr a fi o msur a severitii p atologiei.

Scopul psihanalizei a fost initial descoperirea semnificatiei inconstiente a cuvintelor, actiunilor, fantasmelor unui subiect, folosindasociatiile libere ale acestuia. Subiectului i se cerea sa relateze tot ce-i veneain minte in legatura cu un element dat (cuvant, imagini, o reprezentareanume etc.) sau in mod spontan. Pe baza asocierilor libere ale pacientului, precum si a comportamentului sau manifest, terapeutul ajunge sa cunoascastructura psihica a subiectului, principalele conflicte intrapsihice ale acestuiasi modalitati de aparare a eului. Astfel e posibil sa se faca interpretariadecvate rezistentelor, apararilor, transferului Freud a introdus pentru prima data termenul de psihanaliza in 1869 inarticolul "Ereditatea in originea nevrozelor" Specificul psihanalizei, ca teorie asupra psihismului rezida indescoperirea existentei nivelului inconstient al psihismului, in descoperirea mecanismelor de aparare a eului, in special a refularii si a rezistentei, inluarea in considerare a sexualitatii infantile
Unul dintre conceptele cheie ale teoriei personalitatii lui Freud este existenta mecanismelor de ego aparare. Aceste procese inconstiente actioneaza ca un scut si protejeaza ego de a fi lezat de evenimentele emotional dureroase pentru a putea functiona si face fata realitatii. Exista 7 tipuri de mecanisme de aparare folosite pentru a proteja ego: negarea, proiectia, regresia

Modul de investigare specific psihanalizei presupune construirea uneirelatii intre analist si analizant, pornind de la care sa fie puse in evidenta, prin transfer si contratransfer, conflictele inconstiente ale analizatului.Originalitatea psihanalizei consta in primul rand in relevarea faptului ca,inainte de a putea sesiza unele cauze secrete care anima o fiinta, trebuie sadescoperim aceste cauze in noi insine, sa refacem in noi insine calea de la actiunile noastre la cauzele lor, sa intelegem modul in care functioneaza inconstientul autoanalizandu-ne.

Psihanaliza este deci atat o teorie cat si o tehnica terapeutica cu urmatoarele zone de aplicabilitate:-isteria (spasmofilie),-nevroze anxioase-fobii-obsesii-perversiuni sexualeCeea ce se urmareste in tratamentul saucura psihanalitica este constientizareacontinuturilor inconsciente patogenice.Doua principii guverneaza si dau tensiune vietii noastre psihice:-

principiul placerii(cu determinante biologice, instinctuale, de satisfacere imperioasa)- principiul realitatii(constrangerile mediului natural, social si moral evaluate deconstiinta)

Pentru Adler psihologia individuala trebuie sa considere persoana intotalitatea siinegritatea ei, caci la inceput este totalitatea, ea e primara. Dar psihologia individuala vrea sainteleaga si unicitatea sau particularitateafiecarei persoane in parte.Adler a ramas toata viata un darwinist convins,considerand ca psihologia individualapoate realiza ceva hotarator pentrudezvoltarea societatii umane (Wilhem Bitter,herasugeb.,Geist und Psyche, Freud, Adler, Jung,1951, p. 52). Psihologul german era convinsca debarasarea de vointade putere poate duce la intelegere, pace si armonie.Principiile psihologieiadleriene se afla in antropologia sa viziunea asupra omului existentialista: punerea in valoare a personalitatii omului ca centru al preocuparilor sale,

Majoritatae procedurilor de masurarea a personalitatii sunt indirecte proiectata pt evaluarea proceselor inconstiente

METODE DE INVESTIGARE SI EVALUARE Asociatiile libere verbale, interpretarea viselor actelor ratate, testele proiective

Asociatiile libere : Verbalizari libere ale subiectului : Despre orice iti trec prin minte Indiferent cat de nesemnificativ trivial sau neplacut

Pe ce se bazeaz metoda? Nicio idee nu este arbitrar Va duce la identificarea problemei iniiale n aparen este o metod simpl, DAR Nu toate gndurile pot fi uor transpuse n cuvinte Unele gnduri aduc un sentiment de disconfort Metoda poate fi utilizat i pentru interpretarea viselor i a actelor ratate

Interpretarea viselor : relatarea visului dupa care ofera o serie de asociatii libere dupa care psih interpreteaza continutul latent. Multi psihlogi au demonstrat ca visele permit descifrarea caracterului, functie de previziune si perfectionare, in vis problema vietii unui om se dezvaluie ca intr o parabola

Visul calea regal spre incontient n cazul copiilor interpretarea se realizeaz mai uor Visul - dorine nendeplinite

Coninutul manifest (ceea ce ne reamintim) Coninutul latent (semnificaia coninutului manifest) Descoperirea semnificaiei viselor nelegerea travaliului visului (simboluri comune i personale)

Interpretarea actelor ratate

Pierderea sau rtcirea unor obiecte, nendemnrile, uitarea numelor proprii etc. Sens ascuns Intenia contient este inhibat de una incontient Actele ratate sunt produse de pulsiunile refulate

Testele proiective atunci cand individul atribuie un sens trairilor el reflecta trebuintele, nevoile salesentimentele atitudinile sale.releva conflictele inconstiente, frici, nelinisti

Proiectate pentru a evita distorsiunile datorate reactivitii la msurare, deoarece Testele structurate de personalitate msuri ale diferenelor interindividuale nu ofer informaii despre individ n sine, ci despre ct de mult se aseamn cu o norm ofer posibilitatea ascunderii adevratelor rspunsuri (de fapt cele mai interesante rspunsuri sunt cele ascunse) Personalitatea ar putea fi studiat fr distorsiunile datorate msurrii (stimulii nu au semnificaie intrinsec)
Surprind ntr-o manier global structurile personalitii Reliefeaz caracteristici ascunse, latente i incontiente ale personalitii Stimulii determin utilizarea mecanismelor de aprare Se vor reliefa aspectele ascunse ale personalitii individului Individul va oferi informaii pe care nu vrea s le ofere explicit

Tipuri de teste proiective :

Cu pete de cerneal (Rorschach, Holtzman) Verbale (testul asociaiilor libere, testul completrii de propoziii) Figurale (Rosenzweig, Testul Tematic de Apercepie) Desenul i pictura Jocul i arta dramatic

Conform psihanalizei, structura personalitatii cuprinde trei instante psihice: Ego, Id si Superego. Ego-ul (Eul)- entitate psihica de natura constienta, aflata in permanenta in contact cu mediul inconjurator este raspunzator de perceperea evenimentelor interne sau externe si are functia de executie. Urmeaza principiul realitatii

Id-ul (Inconstientul) este sediul impulsurilor instinctuale, de cautare a placerii si de ostilitate/agesivitate, impulsuri pe care Ego-ul le poate restructura conform datelor realitatii. Principiile placerii, necesitatile fiziologice Superego-ul (Supraeul) Constiinta ghidul moral se compune din continuturi psihice de natura social-valorica, idealuri, principii morale si elemente de autocritica in raport cu primele, care stimuleaza Ego-ul in actiunea sa de combatere a fortelor Id-ului. La adultul aflat in echilibru, Ego-ul are de regula suficienta forta pentru a face fata tendintelor inconstiente ale Id-ului prin transformarea si sublimarea acestora. La nevrotic, aceste tendinte sunt reprimate (refulate) si deci nu sunt accesibile constiintei. Mai mult, Ego-ul militeaza impotriva aducerii lor in constiinta, punand in actiune diferite mecanisme de aparare. Freud defineste nevrozele, ca fixatii la un anumit stadiu libidinal: nevroza obsesionala la nivelul anal, nevroza fobica si isteria la nivelul genital preoedipian.

Psihoterapia este forma cea mai eficienta de tratament si ameliorare in cazul problemelor de natura psihologica. Persoana predispusa catre nevroza, pe langa unele vulnerabilitati biologice, prezinta un deficit dematurizare psiho-afectiva (o nevoie crescuta de dependenta interpersonala, capacitate decizionala scazuta in planul vietii personale si sociale), o insuficienta identitate (o existenta marcata de tensiuni interioare si conflicte intrapsihice prelungite). Persoanei nevtotice ii lipseste increderea in sine, in rolul sau social, este agresiva fata de ceilaltii (ironie) sau fata de sine insusi (tentativa de suicid), prezinta tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie), de sexualitate(frigiditate sau impotenta, abstinenta sistematica sau masturbare) si pare a obosi exagerat de usor. Psihoterapia individuala ajuta persoana nevrotica sa constientizeze impasul in care se afla si sa activeaze proprile resurse emotionale, cognitive si motivationale.Utilizand metode si tehnici diverse (de modificare a comportamentelor, a emotiilor si gandurilor distructive/dezadaptative) psihoterapia are ca si finaliate dimnuarea sau disparitia simptomelor, a suferinte psihosociale si/sau psihosomatice. Totodata, psihoterapia modifica atitudinile ce perturba procesul de schimbare, incurajeaza maturizarea, contribuind la dezvoltarea si sanatatea persoanei aflate in tratament.
Ceea ce deosebeste in mod evident psihoterapia psihanalitica de celalte metode psihoterapeutice este cautarea sensului. Pentru toate celelalte terapii, simptomul (ex. atacul de panica, depresia, fobia etc ) este ceva care trebuie eliminat, fara a ne pune problema identificarii cauzelor sau a sensului sau. Pacientul este tratat oarecum dupa modelul omului-masina, simptomul este o simpla defectiune care trebuie remediata si atat. Una din cele mai mari descoperiri ale psihanalizei se refera la faptul ca simptomul este incarcat de semnificatie; mai mult, el este un strigat mascat de ajutor, strigat care nu a fost auzit in trecut si care acum apare sub forma

simptomului tocmai in speranta ca de data aceasta se va face auzit si va fi luat in considerare. Prin simptom, inconstientul incearca sa comunice intr-o forma acceptabila lucruri care nu pot fi comunicate altfel tocmai pentru ca in mare parte sunt lucruri despre care am invatat ca este interzis sa vorbesti. Sau ca sunt absolut lipsite de importanta, in timp ce ele sunt es entiale pentru sanatatea noastra psihica. Pornind de la ideea ca orice simptom ascunde o drama sufleteasca si ca acel simptom va persista atat timp cat acea drama nu va fi consumata, perlaborata, integrata, psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie simptomelor, ci sentimentelor, gandurilor, dorintelor asociate acestora. Aceste sentimente sunt accesate si retraite in relatia cu terapeutul, apoi verbalizate, analizate si intelese. Drama din spatele simptomului, care este in acelasi timp si motorul sau, este astfel consumata in relatia terapeutica, iar in acel moment simptomul isi pierde practic ratiunea de a exista. Misiunea lui a fost indeplinita.

Neopsihanalistii insista asupara diversitatii motivatiilor umane si asupra proceselor mentale si psihice in dezvolt personalitatii Psihologi ai eu lui

Adler Personalitatea este STILUL DE VIATA pe care fiecare il alegem inca din copilarie, varsta de 5 ani, modul in care traim , ne rezolvam problemele si dezvoltam relatiile interumane Potrivit lui Adler, omul are patru
convingeri despre stilul de viata: conceptul despre sine (cine sunt); sinele ideal (cine ar trebui sa fiu pentru a-mi gasi locul in lume);imaginea despre lume (convingerile despre ceilalti); convingerile etice (codul personal de bine si rau). Spre deosebire de Freud, care considera ca omul este motivat de instincte ce trebuie sa fie controlate sau transformate pentru a avea un comportament acceptat de societate, in cadrul psihologiei adleriane comportamentul este invatat si se afla sub control. Dinamica psihologiei umane este explicata prin existenta unor obiective si idealuri de perfectiune care ne motiveaza. Omul este privit ca o fiinta sociala dominata mai degraba de constient decat de inconstient. Ceea ce suntem si ceea ce facem depinde in totalitate de noi si nu de continutul inconstientului; ne controlam singuri soarta si nu suntem o victima a acesteia. Fiecare isi construieste realitatea din jurul sau, in functie de modul in care priveste lumea. Din perspectiva adleriana oamenii nu sunt fundamental buni sau rai, insa pot alege sa fie buni sau rai, in functie de evaluarea situatiei si a eventualelor beneficii. Interesul social este innascut si reprezinta capacitatea si vointa de a participa si contribui la societate . Pentru sanatatea psihica este necesar suficient interes social - prea putin sau prea mult duce la deficiente si neadaptare. Apartenenta sociala este un obiectiv urmarit pe toata durata vietii si se reflecta in efortul de "a ne gasi locul in lume".

Se desprinde de freud Pune bazele psihologiei individuale, studiaza omul holistic .

Spre deoseb de psih sexul nu reprezinta factor esential in dezvoltare, in centrul personalitatii punand constientul. Oamenii sunt fiinte sociale, culturale, motivati de interese sociale.

Teoriile lui freud s au axat pe cauzalitate si trecut, A interesat de finalitatea vietii, scopurile umane si viitor. Jung le ia in considerare pe amndoua. Continuturile inconstientului difera : f instincte si pulsiuni la A sent de inferioritate si dorinta de afirmare. Deosebirea dintre starea patologica si sanatate este de GRAD SI NU DE CALITATE. Prima copilarie este decisiva pt dezv persoanlitatii, teoria celor 2 planuri constient si inconstient psihoterapia se baza pe analiza inconstientului si a primei copilarii cu scopul constientizarii cntinuturilor inconstientului.

Explorarea dinamicii pacientului; evaluare si diagnostic Evaluarea functionarii aparatului psihic cuprinde doua parti: evaluarea stilului de viata si evaluarea si interpretarea primelor amintiri. Terapeutul il roaga pe pacient sa-i relateze povestea vietii sale, incluzand evenimentele si persoanele cele mai importante. Medicul incearca sa identifice anumite teme, cum ar fi cea a succesului sau a esecului. Pentru a obtine informatii despre constelatia familiala si stilul de viata, se foloseste un chestionar recomandat chiar de Adler. Acesta cuprinde intrebari despre ceea ce-l nemultumeste pe subiect, simptome, relatia cu parintii, educatia primita in copilarie, afectiuni in copilarie, temeri, atitudini fata de sexul opus, interese profesionale, temperament, vise. Urmatorul pas este examinarea greselilor fundamentale ale pacientului. Acestea sunt dezvoltate inca din copilarie, cand ne construim motivele si principiile pe baza carora actionam. Potrivit lui Adler, atunci cand pacientul este rugat sa povesteasca primele amintiri din copilarie si sentimentele asociate acestora, alege acele evenimente care coincid cu viziunea despre sine si despre lume - aceste amintiri pot fi reale sau doar fantezii. Primele amintiri ofera terapeutului informatii despre credinte gresite, interese sociale si actiuni viitoare. Potrivit lui Adler, visele reprezinta o modalitate de a face fata temerilor; acestea ne ajuta sa supracompensam deficientele, sau pot fi o forma de indeplinire a dorintelor. Cu cat cineva are mai multe probleme, cu atat viseaza mai mult. Analiza viselor implica examinarea partilor sale si a problemelor de inferioritate pe care le reprezinta. De exemplu, caderea in gol poate insemna frica de zbor sau inaltime, ori pierderea unui statut. Terapeutii adlerieni nu interpreteaza prea mult simbolurile obisnuite din vise, deoarece pot fi interpretate in mod diferit de la un pacient la altul. Adler a vorbit insa despre simboluri cum ar fi zborul, caderea, a fi urmarit si a fi dezbracat in public. Terapeutul strange si integreaza informatiile provenite din raspunsurile din chestionar, interviu, constelatia familiala, primele amintiri, atuuri personale, greseli fundamentale, strategii de a face fata dificultatilor, intr-un rezumat pe care il discuta cu pacientul. Acesta are dreptul sa modifice datele cu care nu este de acord.

JUNG

Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey. daugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale.

u ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.

Astfel, n tratamentul aplicat nevrozelor, att Sigmund Freud ct i Carl G. Jung obinuiau s foloseasc metoda studiului de caz, metod care implic o amintire extensiv a experienelor trecute trite de o persoan. Jung a mai numit-o i reconstituirea trecutului vieii i urmrea prin ea s identifice acel model de dezvoltare care ar fi condus la condiia nevrotic a pacientului. Prin analiza viselor i a simptomelor ei ncercau s ptrund profund n problematica nevrozelor i s cunoasc acele mecanisme i surse originare generatoare de dezechilibru. Jung s-a bazat ndeosebi pe cunotinele sale de istorie a simbolisticii ritualurilor umane ca i pe propriile vise i fantezii. El a

mrturisit c a gsit similariti deosebite ntre propriile triri sau vise i cele ale pacienilor. A tras concluzia c exist simboluri arhaice universale prezente n psihism, comune generaiilor umane trecute i actuale care se regsesc i se manifest n viaa fiecrui individ sub forma arhetipurilor.

ornind de la psihanaliz i continund cu studii ndelungate, Jung i-a structurat ideile ntr-o concepie i teorie aparte despre personalitate, atipic, totodat mistic.
El a lansat o viziune extensiv asupra omului (care o depete cu mult pe aceea a lui Freud) n care Sine-le joac un rol major. RealizareaSinelui (Self-actualization), proces pragmatic structural de mplinire a omului, este considerat de Jung aproape imposibil de realizat fr o cunoatere profund i deplin a Self-ului. Jung vedea n personalitate un ideal al maturitii, adic acea deplintate psihic bine definit, dotat cu for, capabil s reziste oricror ncercri, un el nalt de atins n dezvoltarea fiinei umane care-i urmeaz calea evoluiei spre mplinire i progres. Acest proces de difereniere a individului, numit de el proces de individualizare Jung consider acest proces o mare aventur cltorie orientat spre centrul personalitii, spreSinele care reprezint unitatea. El integreaz totul n personalitate i asigur un echilibru fiind un factor motivant care-l impulsioneaz i orienteaz pe individ n via. mplinirea omului este aproape imposibil fr o cunoatere deplin a Sine-lui, iar deplina realizare se afl n viitor, n scop i ideal, programator al evoluiei umane marcat de trei principii: al progresului, regresului i sincronicitii. n prima jumtate a vieii omului personalitatea este unic, dar nu este identic cu aceea din partea a doua a vieii cnd se parcurge criza major care va stimula procesul individurii i realizarea Self-ului n viitor. De cte ori nu am constatat c oamenilor le e fric s ncalce regulile sociale? Muli dintre noi, contient sau nu, suntem prizonierii prejudecilor i de aici se nasc i tulburrile de personalitate. n opoziie, personalitile puternice se ridic deasupra maselor cramponate de teama nclcrii conveniilor, prejudecilor, convingerilor celorlali i i aleg o cale proprie de evoluie. Aici este secretul! nelegerea omului obinuit este ngrdit de zidurile celor mai puternice prejudeci. S fii ca toi ceilali, dup Jung, este patologic i inoportun