Toma Cristiana : Iluzii cognitive: Euristici si predictia climatica

- Un numar de studii a subliniat anumite constrangeri cu privire la predictiile climatice. - Impactul iluziilor cognitive si al biasarilor a fost studiat in domenii ca:medicina,afaceri si justitie. Tema centrala: Relevanta iluziilor cognitive in predictia climatului. Lamb a subliniat ca pentru a prezice cat mai acurat predictia climatului trebuie reduse consecintele socio-economice negative ale variabilitatii climatului iar acest lucru are doua premise: ! Identificarea activitailor si regiunilor afectate de variatiile climatice. "! #conomiile regionale, cu fle$ibilitatea de a se adapta pentru a profita de disponibilitatea unor previziuni climatic necesare in procesul de detreminare. %umai dupa ce aceste prerec&izite sunt indeplinite,ne putem concentra pe dezvolatarea predictiei climatului si putem obtine beneficii reale. Cercetarile vizate pe acest subiect: a! determinarea valorilor climatului,in situatii variate' b! identificarea motivului pentru care anumite persane nu incorporeaza predictiile climatice in procesul de luare a deciziilor. Unele obstacole pentru care anumite persoane nu incorporeaza predictiile climatice in procesul de luare a deciziilor sunt: . ". (. ). *. +. previziunile dificil de interpretat lipsa modelelor de integrare a informatiilor incertitudinea necesitatea unor informatii suplimentare lipsa de acces la e$pertiza dificultatea de a evalua previziunile.

Cercetarile asupra perceptiilor si cognitiilor au aratat ca dificultatile in intelegerea proceselor probabilistice, e$perientelor inselatoare si an$ietatii generate de jocurile de noroc reprezinta cauza incertitudinii,supraestimarii sau subestimarii in procesul decisional si sunt folosite ,in permanenta ca judecati nejustificate.

Un alt grup de impedimente in utilizarea corecta a previziunilor este reprezentat de: ILUZIILE COGNITIVEacestea sunt similar cu iluziile optice ceea ce duce la erori pe care le comitem inconstient,cu e$ceptia cazului in care aceste erori apar de la problemele noastre in cuantificare si care se ocupa cu probabilitati,incertitudine si risc. Iluziile cognitive influenteaza orice persoana la orice nivel de e$pertiza,cu e$ceptia statisticienilor! aron!"##$% e$plica acest lucru prin plecarea de la -gandirea rationala.la orice fel de gandire ce ii ajuta pe oameni sa-si atinga obiectivele. a&er!"##'% a subliniat ca .oamenii sunt mult mai capabili sa inteleaga si sa utilizeze tipuri de informatii probabilistice decat sa-si assume aceste informatii. -ILU/IIL# C01%ITI2#3numite iluzii cognitive apar deoarece capacitatea mintii umane de a rezolva probleme comple$e este limitata,in comparatie cu dimensiunea problemelor a caror solutie este necesara pentru un comportament rational obiectiv in lumea reala. 3sadar oamenii utilizeaza reguli simple sau euristici pentru a simplifica procesul decisional. In general euristicile ajuta,dar in cele mai multe situatii,conduc la biasari,in special in situatii nesigure unde probabilitatile sunt intalnite. 3lte probleme legate de incertitudine reflecta incapacitatea noastra de a recunoaste factorii care par a fi contraintuitivi. #$ista o suprapunere considerabila intre surse diferite de iluzie si este de multe ori dificil sa determinam in conte$tul unui anumit e$emplu,care mecanism este responsabil pentru aceste prejudecatii iluzionistice. (E)ECTUL *E INC+*,+,E( 4odul in care problema este prezentata poate afecta o decizie. #$emplu : Imaginati-va ca %e5 6or7 se confrunta cu o epidemie in care se prezice ca vor muri +88 de persoane. 9oua , "! alternative ale programului sunt propuse pentru a combate aceasta problema: +- "88 persoane salvate - :( ca +88 persoane sa fie salvate si o probabilitate de ":( ca nimeni sa nu fie salvat. Testul a indicat ca majoritatea ar alege optiunea 3.

Ce se intampla daca formularea este usor sc&imbata; In cazul in care este adoptata variant C - )88 de oameni vor muri. In cazul in care este adoptata *- e$ista o probabilitate de o :( in care nimeni nu va muri si ":( ca +88 persoane vor muri. In acest caz majoritatea, ,<=>! prefera varianta *. #$ista dovezi considerabile ca incadrarea este un impediment foarte sever in luarea deciziilor rationale si ca,c&iar si profesionistii cu e$perienta sunt afectati de aceste incadrari. (*I./ONI ILIT+TE+( Care din cauze provoaca moartea in U.? in fiecare an: cancerul de stomaa sau accidentele cu motorul; Cele mai multe raspunsuri au fost accidentele cu motorul desi cancerul de stomac cauzeaza de doua ori mai mult moartea. 9isponibilitatea povestilor media despre moartea cu autoturismele biaseaza perceptia noastra cu privire la frecventa evenimentelor. (+NCO,+,E+ .I +0U.T+,E+( Cele mai multe persoane cand li se cere sa estimezee o valoare numerica incep cu primul numar care le vine in minte si dupa , ajusteaza estimarile in functie de acel numar. (/ON*E,+,E+( %eglijarea probabilitatilor anterioare poate reprezenta o eroare de baza in judecarea probabilitatii evenimentelor viitoare. (INC+*,+,E+ IN LU+,E+ *ECIZIILO,( 0amenii tind sa fie prea increzatori in estimarile lor. (INTUITI+ INCON.I.TENT+( 4ulte decizii sunt luate intuitive deoarce este mai accesibil (,ET,O./ECTIVIT+TE+( @ersoanele au tendinta de a supraestima gradul in care ar fi prezis rezultatul correct. (/E,.I.TENT+ C,E*INTELO,( @rimatul si inertia au o influenta foarte mare in luarea deciziiloroamenii au tendinta de a considera informatia prezentata prima oara mult mai relevanta. Inertia poate conduce la ignorarea dovezilor care contrazic credinta lor in prealabil.

2ajas ?tefan , sugestie de aplicatie!

Iluzia banilor ,iluzia monetara! Iluzia banilor, termen introdus de Irvin Ais&er , B"=! se refera la tendinta oamenilor de a gandi, analiza si aprecia banii in valori nominale si nu dupa valorile reale ,puterea de cumparare!. #$. 4ai bine o crestere a salariului cu (>, dar o inflatie de *>, sau o scadere cu "> si preturi stabile; @uterea de cumparare a populatiei in cele doua situatii este identica si totusi majoritatea oamenilor ar opta pentru prima dintre cele doua alternative. 4ulti oameni percep ca pozitiva o crestere a salariului lor, c&iar daca aceasta este apoi anulata de inflatie. #conomistii numesc acest fenomen -iluzie monetara. si de multe ori afirma ca nu ar trebui sa e$iste, avand in vedere ca in cele din urma puterea de cumparare ramane nesc&imbata.

?ofron Cosmin : Rationality for mortals: How people cope with

uncertainty evolution
INTREBARI : 1. Suntem in realitate filozofi naturali echipati cu un sens al logicii si al cautarii adevarului? 2. Suntem economisti intuitivi care isi maximizeaza utilitatea expectata? 3. Suntem utilitarieni morali , incercand sa optimizam fericirea pentru toata lumea? OMNISCIENTA = se refera la idealul de cunoastere perfecta a trecutului , prezentului , dar nu si a viitorului. Abilitatea mentala de a deduce viitorul din cunostinte perfecte necesita omnipotenta sau putere computationala nelimitata. Pentru a fi capabil sa deducem viitorul cu certitudine implica ca structura lumii sa fie deterministica. mniscienta , omnipotenta si determinismul sunt idealuri care au conturat multe teorii ale rationalitatii. RATIONALITATEA NELIMITATA: Pentru o persoana cu rationalitate nelimitata , lumea nu este in totalitate predictibila , asta insemnand ca e!perientele nu sunt deterministice. Persoanele cu rationalitate nelimitata fac erori. Ei pot "asi strate"ia optima , adica aceea care le ma!imizeaza anumite criterii # predictii corecte, casti"uri financiare, fericirea$ si le minimizeaza erorile. In rationalitatea limitata , cei trei % & domnesc: a$ optimizarea # ma!imizarea$ care inlocuieste determinismul b$ omniscienta c$ omnipotenta

O TIMI!AREA = se refera la o strate"ie de rezolvare a problemelor ,nu a rezultatului. strate"ie optima este cea mai buna pentru o clasa de probleme data # dar nu necesar perfecta , pentru ca poate conduce catre erori$. Pentru a ne referi la o strate"ie ca fiind optima , individul trebuie sa fie capabil sa demonstreze ca nu e!ista o alta strate"ie mai buna # desi sunt altele la fel de bune$. 'atorita lipsei de realism psi(olo"ic , teoriile care isi asuma conceptul de rationalitate limitata sunt deseori numite teorii daca)atunci. Ele nu au ca scop descrierea proceselor co"nitive actuale , ci sunt concentrate pe prezicerea comportamentului. In acest pro"ram de cercetare , intrebarea esentiala este: Daca oamenii ar fi omniscienti si ar avea timpul necesar si puterea computationala sa optimizeze , cum s-ar comporta? TEORII"E CONSECINTE"OR A"E ACTI#NI"OR MORA"E asuma ca , oamenii considera # sau ar trebui sa considere$ consecintele tuturor actiunilor sale , in raport cu alti indivizi , inainte de a ale"e actiunea cu consecintele cele mai bune. Aceasta subliniaza TEORII"E CONSISTENTEI CO$NITI%E , care asuma ca mintile noastre cerceteaza fiecare credinta noua pentru consistenta cu alte credinte anterioare intalnite si memorate perfect. Rationalitatea nelimitata i"nora constran"erile impuse fiintelor umane. constran"ere se refera la o limitare a resurselor mentale si de mediu. *imitarea capacitatii de retinere a memoriei este o constran"ere a mintii , iar costul informatiei este o constran"ere a mediului. O TIMI!ARE S#& CONSTRAN$ERE se refera la o clasa de teorii care modeleaza una sau mai multe constran"eri. *ipsa omniscientei impreuna cu consecintele sale , nevoia de cautare a informatiei reprezinta problema c(eie in optimizarea sub constran"ere , pe cand absenta unor modele de cautare este o trasatura definitorie a teoriilor rationalitatii nelimitate. +odele de cercetare specifica o directie de cercetare # unde sa cauti pentru informatie$ si o re"ula de oprire# cand sa te opresti din cautare$.

E!emplu: # Teoria deciziei secventiale$ ) un client vrea sa cumpere o masina la mana a,a ) el continua sa viziteze masini uzate pana cand costurile e!pectate sau cautarile viitoare depasesc asteptarile le"ate de beneficii.
mniscienta este lasata la o parte , dar optimizarea este retinuta. Punctul de oprire este optimul le"at de raportul cost)beneficiu. ptimizarea si realimul se pot in(iba una pe cealalta , cu o consecinta parado!ala. -iecare noua constran"ere realista conduce la niste calcule ale optimizarii mai difice sau imposibile. Idealul optimizarii , in sc(imb, poate submina incercarile de a realiza o teorie mai realista prin cererea de noi asumptii nerealiste) precum costul privind cunostintele si beneficiile necesarului cercetarii pentru estimarea punctului de oprire optim. TEORII"E O TIMI!ARII S#& CONSTRAN$ERI tind sa fie prezentate ca fiind teorii daca)atunci , cu scopul de a prezice comportamentul dar nu si procesele mentale) precum modelele de rationalitate nelimitata.

I"#!II"E CO$NITI%E: IRATIONA"ITATEA "O$ICA Rationalitatea nelimitata si optimizarea sub constran"eri , concep oamenii ca fiind in esenta rationali. Acest lucru este .ustificat deseori prin : ) fortele re"latoare ale pietei ) selectia naturala ) institutii le"ale care elimina comportamentul irational Pro"ramul / biasari si euristici/ sau / iluzii co"nitive/ se opune teoriilor care asuma ca oamenii sunt in principiu rationali. Are doua scopuri.: Scopul principal este sa intele"em procesele co"nitive care produc .udecati valide si invalide. Scopul secun'ar # metoda pentru a obtine primul scop$ este sa demonstreze erorile de .udecata , care sunt , deviatii sistematice de la rationalitate , numite iluzii co"nitive. Procesele co"nitive care subliniaza aceste erori sunt numite euristici , iar cele 0 reprezentative sunt : a$ Reprezentativitatea b$ 'isponibilitatea c$ Ancorarea si A.ustarea #1 afectul$ 'esi pro"ramul /euristici)si)biasari/ nu este de acord cu teoriile rationale pe subiectul daca sau nu oamenii urmeaza unele norme de rationalitate, nu c(estioneaza normele insusi. +ai de"raba, retin normele si interpreteaza deviatiile de la aceste norme ca fiind iluzii co"nitive: " rezenta unei erori de !udecata este demonstrata prin compararea raspunsurilor indivizilor cu un fapt realizat sau cu o regula de aritmetica , logica sau statistica" # 2a(neman3Tvers45 , 6778$ Pro"ramul /euristica)si)biasare/ ar"umenteaza in mod corect faptul ca .udecatile indivizilor deviaza de fapt sistematic de la le"ile lo"icii sau optimizarii. Termenul rationalitate limitata a fost utilizat atat de proponentii conceptului de optimizare sub constran"ere , subliniind rationalitatea , dar si de pro"ramul /euristici)si)biasari/ , care subliniaza irationalitatea. Punctul de pornire pentru studiul euristicilor este relatia dintre minte si mediu , mai de"raba decat dintre minte si lo"ica. amenii au evoluat in medii naturale , atat sociale cat si fizice. Pentru a supravietui si a se reproduce , sarcina este de a se adapta la aceste medii sau de a le sc(imba. Pia"et numeste aceste doua procese fundamentale : 6$ Asimilare ,$ Acomodare 9ele doua concepte c(eie sunt reprezentate de ( cutia cu instrumente a'aptative( si (rationalitatea ecolo)ica( Analiza cutiei adaptative este descriptiva , pe cand analiza rationalitatii ecolo"ice este normativa. 9utia adaptativa contine elementele de baza ale euristicilor rapide si fru"ale. euristica este rapida daca poate rezolva o problema intr)un timp scurt si este fru"ala daca poate rezolva acea problema cu putina informatie. In opozitie cu modele de optimizare /daca)atunci/ , euristicile reusesc sa ofere solutii optime indepedende de e!istenta unor solutii optime de.a e!istente. Euristicile functioneaza in medii reale ce poseda o comple!itate naturala , pe cand o stra"ie optimala este deseori necunoscuta sau computational salbatica.

problema este computational salbatica daca nicio minte umana sau al vreunei masini nu poate oferi solutia optima intr)un timp util , precum o viata sau un mileniu. # E!: .ocul de sa($ :tudiul rationalitatii ecolo"ice raspunde la intrebarea: In ce medii , o euristica data va functiona; <a functiona sau va esua; 'e notat este faptul ca ,la aceasta intrebare normativa se poate raspunde daca e!ista un model de proces al euristicilor si daca rezultatele sunt obtinute prin dovezi empirice si prin simulari. Asa cum a fost mentionat anterior, rationalitatea ecolo"ica a unei etic(ete verbale precum /reprezentativitatea/ nu poate fi determinata. Putem spune ca /reprezentativitatea/ este uneori buna si alteori mai putin buna , fara a fi capabili sa e!plicam concret. :tiinta euristicilor are * scopuri ma+ore : a$ descriptiv b$normativ c$ desi"n Cutia cu instrumente a'aptativa = scopul este de a analiza aceasta cutie , adica euristicile , ce sta la baza lor , si capacitatea de evolutie e!ploatata de elementele ce formeaza aceste euristici. Euristicile ar trebui specificate in forma unor modele computationale. Aceasta analiza include dezvoltarea filo"enetica si onto"enetica a cutiei , precum si diferentele individuale. Rationalitatea ecolo)ica = scopul este de a determina structurile de mediu in care o euristica data are succes. Adica , modul in care mintea si mediul se re"asesc in con"ruenta. Aceasta analiza include coevolutia dintre euristici si mediu ,esi)n = scopul este sa utilizam rezultatele studiilor asupra cutiei adaptative si asupra rationalitatii ecolo"ice pentru a crea euristici si=sau medii pentru imbunatatirea procesului decizional in domenii precum sanatate, mana"ement, avocatura. Eronat Clarificari

6. Euristicile produc rezultate bune la mana a,a. ptimizarea este intodeauna mai buna

6. ptimizarea nu este intotdeauna solutia cea mai buna , de e!emplu , atunci cand este salbatica computationala sau duce lipsa de robustete datorita estimarii erorilor

,. +intea noastra se bazeaza pe euristici doar datorita limitarilor noastre co"nitive

,. Ne bazam pe euristici pentru motive ce nu au de a face cu structura problemei , incluzand salbaticia computationala , robustetea si viteza de actiune

0. amenii se bazeaza sau ar trebui sa se bazeze pe euristici numai in procese decizionale rutiniere de importanta minora

0. amenii se bazeaza pe euristici pentru decizii cu "rad de importanta scazut sau ridicat , si acest lucru nu este neaparat o

eroare

>. +ai multa informatie si computatie este intodeauna mai buna.

>. 'eciziile bune intr)o lume incerta necesita i"norarea unei parti disponibile a informatiei si , ca si consecinta , performanta in estimarea mai putin comple! datorita robustetii problemei.

Ta-el .: patru / 01 cre'inte comune 'ar eronate cu privire la euristici COM ORTAMENT#" ,E IN%ESTITIE: "um poate o strategie euristica sa fie mai #una decat o strategie de optimizare? In mi.locul problemei se re"aseste conceptul de robustete si nu de /salbaticie computationala/. +ar4ovitz a demonstrat ca e!ista un portofoliu optimal care ma!imizeaza profitul si minimizeaza sansele de esec. Acesta se numeste re"ula 6=N # Aloca in mo' e)al toti -anii tai pentru fiecare N1 Trei elemente relevante ale mediului pentru ca modelul 6=N sa functioneze in le"atura cu modele de optimizare: a$ natura predictibilitatii incerte a problemei b$ numarul de N c$ marimea esantionului In mod tipic , cu cat este mai mare "radul de incertitudine si numarul de N si cu cat este mai mic esantionul , cu atat mai mare este avanta.ul euristicii. Trebuie precizat faptul ca 6=N nu este doar o euristica de investitie. E!emplu ) ) 6=N este an"a.at sa obtina corectitudine in impartirea printre copii si adulti # divizarea unui tort in parti e"ale pentru fiecare$ , lucru care este re"asit ca fiind re"ula e"alitatii. Re"ula votului in democratie # votul fiecarui cetatean are aceeasi pondere $.

6=N poate obtine scopuri diferite , de la obtinerea banilor la crearea unui sens de corectitudine si incredere. RO&"EMA C# NORME"E OR&ITE ,E CONTIN#T: In pro"ramul /euristici)si biasari/ , o norma este in mod tipic o le"e # a!ioma , re"ula$ a lo"icii sau a probabilitaii , decat un model complet de optimizare. le"e a lo"icii sau a

probabilitatii este utilizata ca norma orbita de continut pentru o problema , daca solutia rationala este determinata independent de continutul sau. Pro"ramul studiaza daca .udecatile oamenilor deviata de la normele orbite de continut si se desfasoara in patru pasi rima etapa ) :INATA?A @ Incepe cu o le"e a lo"icii si a probabilitatii A 'oua etapa) A'AABAREA 'E :E+ANTI9A :I PRAB+ATI9A @ Inlocuirea termenilor lo"ici # e!. probabilitatea matematica$ cu termeni precum # daca..atunci..probabil$ , adau"area de continut si definirea problemei ce urmeaza a fi rezolvata. A treia etapa ) N R+E*E RBITE 'E 9 NTINAT @ Atilizarea sinta!ei pentru definirea raspunsului rational la problema si i"norarea semanticii si pra"maticii A patra etapa ) I*ACII*E 9 BNITI<E @ 'aca .udecatile oamenilor deviaza de la raspunsul rational , putem numi aceasta discrepanta o iluzie co"nitiva. Atribuie acest lucru unui deficit al mintii umane , nu normelor tale. Normele orbite de continut deriva dintr)o conceptie internalista a rationalitatii. 9omportamentul adaptativ are alte scopuri decat adevarul lo"ic sau consistenta , precum lupta inteli"enta cu alti oameni. Teoria altruismului reciproc sustine ca fiecare om poseda tendinte altruiste si de inselare. Prin urmare, un scop al contractului social este de a cauta informatii ce au ca scop dezvaluirea daca un individ l)a inselat pe celalalt. E!periment: 9onsiderati un tas4 cu patru carti ale carui continut este un contract social intre un an"a.at si an"a.ator. / 'aca an"a.atul anterior obtine o pensie din partea firmei , atunci acea persoana a lucrat pentru firma cel putin 6D ani/ 9ele patru carti sunt citite astfel : a$ a primit pensie b$ a lucrat 6D ani pentru firma c$ nu a primit pensie d$ a lucrat E ani pentru firma An "rup de participanti a fost pus in locul an"a.atului si au fost ru"ati sa verifice acele carti ce reprezentatu informatii cu privire la an"a.atii anteriori , care ar fi putut sa ofere informatii daca re"ula a fost violata. +a.oritatea au ales / a primit pensie/ si / a lucrat pentru E ani/. Propunatorii normelor orbite de continut au interpretat acest rezultat ca indicand faptul ca , contractele sociale faciliteaza intr)o oarecare masura rationalitatea lo"ica. 'ar atunci cand au sc(imbat rolurile , marea ma.oritate au ales / nu au primit pensie / si / au lucrat pentru 6D ani/. Prin contrast , in "rupul an"a.atorului , nici un participant nu a verificat aceasta informatie. Acest rezultat este inconsistent cu tabelul adevarului , dar din perspectiva an"a.atului , din nou consistent cu scopul de a nu fi inselat.

Acest e!periment de perspectiva demonstreaza clar ca , "andirea lo"ica nu este centrala la fiintele rationala cu privire la aceste probleme , precum si ca lo"ica tabelului adevarului este o norma nepropice aici. Normele nepropice tind sa su"ereze intrebari "resite si raspunsurile la acestea "enereaza mai multa confuzie decat informatii esentiale cu privire la natura .udecatii umane. Normele lo"ice au foarte putin de a face cu procesul de "andire si incercarea de a le aplica pentru a invata despre procesle psi(olo"ice sunt de"eaba. *o"ica deductiva, in sc(imb ar putea .uca un rol central in ar(itectura sistemului co"nitiv. REBAN'IREA BIA:ARI* R 9 BNITI<E <iolarile rationamentelor lo"ice au fost anterior intepretate ca esuari co"nitive , dar iata ca apar ca fiind vazuta ca , comportamente adaptative , daca individul este motivat sa)si re"andeasca aceste norme. BIA:AREA :APRAIN9RE'ERII IN :INE: Este o iluzie co"nitiva. amenii ale" in prima instanta un raspuns , apoi cauta evidente pentru a le creste increderea in raspunsul dat. Tabelul , prezinta 6, e!emple de fenomene care au fost in mod initial interpretate ca fiind iluzii co"nitive # stan"a$ si mai tarziu au fost reevaluate ca .udecati rationale datorita structurii mediului # dreapta$ -enomen ce apare datorita unei ilu2ii co)nitive Fudecati rationale dupa reevaluarea mediului

6. Biasarea supraincrederii # definita ca calibrare esuata$ ,. Biasarea supraincrederii # definita ca media increderii minus proportia raspunsului corect$

6. 9alibrarea esuata poate fi dedusa dintr)o minte nebiasata intr)un mediu cu erori nesistematice , causand re"resia spre medie ,. Biasarea supraincrederii poate fi dedusa dintr)o minte nebiasata intr)un mediu cu intrebari nereprezentative : dispare in mare prin randomizare 0. Efectul "reu)usor poate fi dedus dintr)o minte nebiasata intr)un mediu cu erori nesistematice , cauzand re"resia catre medie >. Acest fenomen clasic poate fi dedus dintr)o minte nebiasat intr)un mediu cu erori nesistematice , cauzand re"resia catre medie

0. Efectul "reu)usor

>. :upraestimarea riscurilor cu nivel scazut si subestimarea riscurilor cu nivel ridicat

G. Iluzia contin"entelor

G. Poate fi dedusa dintr)o minte nebiasata ce performeaza teste semnificative pe esantioane de marimi diferite , precum minoritatile sau ma.oritatile

8. +a.oritatea soferilor sustin ca ei conduc mai bine decat media

8. 'istributia numarului accidentelor este inclinata si de fapt , ma.oritatea soferilor au mai putine accidente decat media

H. Biasul disponibilitatii

H. Acest fenomen dispare atunci cand stimulii # literele$ sunt alese in mod reprezentativ , mai de"raba decat selectate

E. Preferinta reversabilitatii

E. <alorile consistente din punct de vedere social # nu lua felia cea mai mare , nu fi primul care sa treaca linia de sosire$ pot crea acest fenomen

7. Probabilitatea potrivirii

7. Acest fenomen este suboptimal pentru indivizii studiati in izolare , dar nu necesar pentru indivizii dintr)un mediu in care e!ista competitie sociala

6D. Eroarea con.uncturii

6D. Poate fi dedus dintr)o capacitata a omului pentru inferente semantice in situatii sociale

66. Efectul fals al consensului

66. Acest bias e"ocentric poate fi dedus din re"ula lui Ba5es pentru situatii unde o persoana nu are cunostinte despre probabilitatile anticipate.

6,. <iolari ale lo"icii rationale

6,. An numar aparent de erori lo"ice poate fi de dus din statisticile Ba5esiene pentru

mediile unde distributiile empirice ale evenimentelor sunt inclinate si din lo"ica contractelor sociale.

3ahneman 4 Tvers5y /.6701 8 9u')ement un'er uncertainty : heuristics an' -iases

+ulte dintre deciziile noastre sunt bazate pe credinte ce se refera la probabilitatea unui eveniment incert , precum rezultatul unei ale"eri sau valoarea banilor in viitor. Aceste credinte sunt de obicei enuntate in propozitii de "enul : / Eu cred ca../=/ :ansele sunt ca../. cazional , credintele in ceea ce priveste evenimentele incerte sunt e!primate in forme numerice precum /sanse/ sau /probabilitati subiective/. Acest articol arata ca oamenii se bazeaza pe un numar limitat de principii euristice care reduc "radul de comple!itate al sarcinilor de evaluare a probabilitatilor si prezic valori pentru operatii mentale simplificate. In "eneral , aceste euristici sunt folositoare , dar uneori conduc catre erori sistematice "rave. Evaluarea subiectiva a probabilitatilor se aseamana cu evaluarea subiectiva a cantitatii fizicice precum distanta sau marimea. Aceste .udecati sunt bazate pe date cu validitate limitata , care sunt procesate in concordanta cu re"ulile euristice. 'e e!emplu, distanta aparenta a unui obiect este determinata in mare parte de claritatea acestuia. 9u cat obiectul este vazut mai ascutit # detaliu$ , cu atat mai aproape iti pare. Aceasta re"ula prezinta un anumit "rad de validitate , deoarece intr)o oarecare scena , cu cat obiectele sunt mai distante , cu atat sunt mai neclare. Totusi , bazarea pe aceasta re"ula conduce la erori sistematice in estimarea distantei. :pecific, distantele sunt deseori supraestimate atunci cand vizibilitatea este redusa , datorita faptului ca contururile obiectelor sunt neclare. Pe de alta parte, distantele sunt deseori subestimate, atunci cand vizibilitatea este buna , datorita faptului ca obiectele sunt vazute ca fiind ascutite # clare$. Prin urmare, bazarea pe conceptul de claritate ca fiind un indicator al distantei ne conduce la o serie de biasari. Aceste biasari , se re"asesc in .udecata intuititva a probabilitatilor. Acest articol descrie 0 euristici care sunt create pentru a evalua probabilitatile si pentru a prezice valori. Biasarile la care aceste euristici conduc sunt enumerate si implicatiile teoretice si practice ale acestor observatii sunt discutate. Repre2entativitatea: +ulte dintre intrebarile probabilistice cu care oamenii se confrunta apartin unuia dintre urmatoarele tipuri: 9are este probabilitatea ca obiectul A sa apartina clasei B; = 9are este probabilitatea ca evenimentul A sa isi aiba ori"inile in procesul B ; = 9are este probabilitatea ca procesul B sa "enereze evenimentul A; Pentru a raspunde la aceste intrebari , oamenii se bazeaza deseori pe euristicile reprezentativitatii , in care probabilitatile sunt evaluate de catre "radul in care A este reprezentativ pentru B , adica , de "radul in care A se aseamana cu B. 'e e!emplu , atunci cand A este inalt reprezentativ pentru B , probabilitatea ca A sa ori"ineze din B este .udecata ca fiind inalta. Pe de alta parte, daca A nu este similar cu B , probabilitatea ca A sa ori"ineze din B este .udecata ca fiind scazuta. Pentru a ilustra acest tip de .udecata prin reprezentativitate , considerati un individ care a fost descris de catre fostul vecin astfel :/ :teve este foarte timid si retras, invariabil a.utator , dar cu un interes scazut in relatiile sociale. An suflet curat , are nevoie de ordine si structura si are o pasiune pentru detalii./ 9um reusesc oamenii sa evalueze probabilitatea ca :teve sa fie an"a.at intr)o ocupatie particulara dintr)o lista de posibilitati # e!: fermier , vanzator , pilot de avion , bibliotecar , medic$; 9um aran.eaza oamenii aceste ocupatii de la mai putin probabil la mai mult probabil; In cazul euristicilor reprezentativitatii , probabilitatea ca :teve sa fie bibliotecar este evaluata de "radul in care este reprezentativ sau similar stereotipului de bibliotecar. Intr)adevar , studiile pe acest domeniu arata ca , oamenii aran.eaza ocupatiile dupa probabilitate si dupa similaritate , in acelasi mod. Aceasta apropiere fata de .udecata probabilitatii , conduce la erori serioase , datorita faptului ca

similaritatea sau reprezentativitatea nu este influentata de o serie de factori care ar putea afecta .udecata probabilitatii. Insensibilitatea la probabilitatea anticipata a rezultatului final: Anul dintre factorii care nu au nici un efect asupra reprezentativitatii , dar ar trebui sa aiba un efect ma.or asupra probabilitatii este probabilitatea anticipata sau frecventa base)rate a rezultatului final. In cazul lui :teve, faptul ca e!ista mai multi fermieri decat bibliotecari in populatie , ar trebui sa intre intr)o estimare rezonabila a probabilitatii ca :teve sa fie bibliotecar , decat fermier. 9onsideratiile privind frecventa base)rate , totusi , nu afecteaza similaritatea lui :teve la stereotipurile de bibliotecari sau fermieri. 'aca oamenii evalueaza probabilitatea prin reprezentativitate , prin urmare, anticiparea probabilitatii este ne"li.ata. Aceasta ipoteza a fost testata intr)un e!periment unde probabilitatile anticipate au fost manipulate. :ubiectilor le)au fost aratate descriptii scurte de personalitate ale unor indivizi , ales la nimereala dintr)un "rup de 6DD de profesionisti ) avocati si in"ineri. :ubiectilor li s)a cerut sa evalueze , pentru fiecare descriptie , probabilitatea ca sa apartina unui in"iner decat unui avocat. Intr)una din conditiile e!perimentale , subiectilor li s)a spus ca "rupul din care au fost e!trase descrierile consta din HD de in"ineri si 0D de avocati. In a doua conditie e!perimentala , subiectilor li s)a spus ca "rupul consta din 0D de in"ineri si HD de avocati. :ansele ca orice descriere particulara apartinand unui in"iner decat unui avocat ar trebui sa fie mai mare in prima conditie , acolo unde sunt ma.oritatea in"inerilor, decat in a doua conditie , unde sunt ma.oritatea avocati. Aparent , subiectii au evaluat probabilitatea ca o descriptie particulara apartinand unui in"iner decat unui avocat , referitor la "radul la care acea descriptie era reprezentativa in cazul celor doua stereotipuri , cu putina in"ri.orare pentru probabilitatile aticipate ale cate"oriilor. :ubiectii au utilizat probabilitatile anticipare cand nu aveau alta informatie. In absenta unei sc(ite de personalitate , ei au .udecat probabilitatea ca un individ necunoscut este de D.H si D.0 , respectiv in cele doua conditii base)rate. Totusi , probabilitatile anticipate au fost i"norate efectiv cand o descriere a fost introdusa , c(iar si atunci cand aceasta era total neinformativa. Raspunul la aceasta descriptie ilustreaza acest fenomen: /'ic4 este un barbat de 0D de ani. Este casatorit dar fara copii. An om de mare caracter si mare motivatie , el promite sa fie de succes in domeniul sau. El este placut de cole"ii sai./ Aceasta descriptie a fost intentionata pentru a nu oferi informatii relevante cu privire la faptul ca 'ic4 este un in"iner sau un avocat. Prin urmare, probabilitatea ca dic4 sa fie un in"iner este e"ala cu proportia in"inerilor din "rup , in situatia in care nicio descriere nu a fost data. :ubiectii , totusi , au .udecat ca probabilitatea ca 'ic4 sa fie in"iner este .DG in ciuda faptului ca proportia de in"ineri formata era .DH sau .D0. Evident, oamenii raspund diferit atunci cand nu li se ofera niciun indiciu si atunci cand primesc informatie irelevanta. Atunci cand nicio informatie specifica nu este data , probabilitatile anticipate sunt utilizate, iar atunci cand informatia irelevanta este data , probabilitatile anticipate sunt i"norate. Insensibilitatea la marimea grupului : Pentru a evalua probabilitatea obtinerii unui rezultat particular intr)un esantion dintr)o populatie specifica , oamenii deseori aplica euristicile reprezentativitatii. Acest lucru semnifica faptul ca, ei evalueaza posibilitatea unui rezultat la esantion , ca de e!emplu :/ inaltimea medie intr)un esantion randomizat de 6D barbati este de 6ED cm/ , prin similaritatea acestui rezultat cu parametrii corespunzatori populatiei "enerale. Aceasta similaritate nu depinde de marimea esantionului. Prin urmare, daca probabilitatile sunt evaluate prin reprezentativitate , atunci .udecata probabilistica a unui esantion statistic va fi esential independent de marimea acestuia. Intr)adevar , atunci cand subiectii evalueaza distributia /inaltimilor medii/ pentru esantioane de marimi diferite , ei produc distributii identice. Credinte gresite despre sanse:

amenii se asteapta ca o secventa de evenimente "enerate de procese random vor reprezenta caracteristici esentiale ale acelor procese , c(iar cand secventa este scurta. amenii se asteapta ca caracteristicile esentiale ale proceselor vor fi reprezentate , nu doar "lobal in intrea"a secventa , dar si local in fiecare parte a procesului. secventa locala reprezentativa, deviaza sistematic de la e!pectantele cu privire la sanse# contine prea multe alternari$. alta consecinta a credintelor in reprezentativitatea locala este asa numita /cadere a pariorului/. 'upa observarea unui lun" tur de /rosii/ pe roata ruletei , ma.oritatea persoanelor considera in mod eronat faptul ca /ne"rul/ trebuie sa apara , presupunand ca aparitia ne"rului va rezulta intr)o secventa mai reprezentativa decat aparitia aditionala a rosului. :ansa este vazuta ca fiind un proces de auto)corectare in care o deviere intr)o sin"ura directie induce o deviere in directia opusa pentru a restabili ec(ilibrul. 'e fapt, deviatiile nu sunt corectate ca un proces al sanselor , ci ele sunt dizolvate.