Ce se ntmpl cnd ncetezi fumatul?

Nu conteaz de ct timp ai fost un fumtor, sau cte pachete de igri fumai zilnic, corpul tu va parcurge acelai proces de vindecare dac te opreti din fumat astzi. Conform statisticilor, corpul tu va ncepe s treac prin aceleai schimbri de ndat ce ncetezi fumatul.

Dup 20 de minute de la ultima ntre 1 i 9 luni: igar: Tuse, congestia sinusurilor, oboseal, Tensiunea sngelui se va reduce deficiena respiraiei scade. la normal. Cili recresc n plmni, crescnd ulsul se va reduce la normal. abilitatea de a face fa mucusului, curarea plmnului, i diminuarea Temperatura minilor i a distrugerea acestuia. picioarelor se va reduce la !nergia general a corpului revine. normal. Dup !re: Nivelul de mono"id n snge Dup % ani: %oartea datorat cancerului de scade la normal. plmni se reduce pentru ma*oritatea Nivelul o"igenului n snge fumtorilor. crete la normal. Dup 2" de !re: #ansele de atac de cord scad. Dup 10 ani: Celulele precanceroase sunt nlocuite cu celule normale. Dup " de !re: +iscul pentru alt cancer, cum ar fi cel Terminaiile nervoase ncep s de gur, corzi vocale, esofag, rinichi se refac. i boli ale pancreasului scade. $bilitatea de a mirosi i simi ncepe s se mbunteasc. Dup #2 de !re: Cile bronhice se rela"eaz. Capacitatea plmnilor crete. ntre 2 sptmni i $ luni Circulaia se mbuntete. %ersul devine mai uor. &uncionarea plmnului crete pn la '().

,-

INVATATURA ORTODOXA DESPRE FUMAT

TUTUNUL I IGRILE = PCATUL SINUCIDERII IGARA: UN RU NECESAR! NUMAI DRACII SCOT FUM PE NRI I PE GUR! Oameni buni, fie-v mil de sntatea voastr! V sinucidei lent! Nu mai ardei banii, ci cheltuii-i fcnd milostenie, ca s scpai de fumul i de focul iadului. INVATATURA ORTODOXA DESPRE FUMAT Din totd !"n! #"$!t"% ! #o&t 'on&id (!t "n )!'!t* d o!( ' &t o &in"'id ( % nt!* "n (!" #!'"t t(")"%"i* o '!%'!( ! '"+int %o( S#!nt"%"i A)o&to% P!+ %: ,C! ni$ ni +( od!t! n" &i-! "(!t t(")"% &!"* 'i #i '!( i% .(!n &t &i i% in'!%/ &t 0 1E# & ni 234567 Fumatul a trecut cu usurinta de la usuraticii idolatri la ma oritatea crestinilor. !eosebirea intre tamaiatul cu tamaie sau smirna sfintita si fumatul cu luleaua sau cu ti"ara se vede clar de catre oricine, incat de prea multe e#plicatii nu e nevoie. 8in -'( din'io&ii '( &tini !" +!/"t totd !"n! ' +! di!+o% &' in !' !&t! )!ti$!7 Din '!"/! !' !&t!* in $"%t '!& !" #o&t ' (t"(i &i 9!t!i d ) "($! #"$!t"%"i7 C"$ $!i )ot &)"n ' i '!( #"$ !/!* &'ot!nd #"$ ) :"(! '! odinio!(! ido%"% Mo%o.* '! $!i !" '.i)"% %"i D"$n / "; Omul "aseste o multime de scu$e pentru orice deprindere rea in viata. %sa se petrec lucrurile si cu obiceiul fumatului. &a suparare omul spune ca fumea$a ca sa-si mai risipeasca "andurile ne"re ce-i napadesc sufletul. &a bucurie spune ca cea mai nevinovata distractie este o ti"ara'! (n lucrator incepu intr-una din $ile sa faca socoteala tuturor cheltuielilor, pe care le facea saptamanal cu tutunul, dar temanduse ca nu cumva, in"ro$it de risipa pe care o facea, sa se hotarasca a da uitarii acest obicei, inceta imediat socoteala. )n clipa aceea sosi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, care parasise de multa vreme obiceiul fumatului si imediat il intreba* +,e faci acolo, bunul meu amic-. /aracul lucrator, desi la inceput cauta sa ocoleasca lucrurile, trebui insa, in cele din urma, sa spuna adevarul. %tunci cole"ul sau ii $ise* +0rietene, lasa-te odata de tutun, ca orice ti"ara este un cui batut in cosciu"ul in care vei fi ,.

inmormantat. !e tine atarna sa-ti "atesti, mai curand sau mai tar$iu, acest cosciu" si odata terminat va trebui neaparat sa-ti iei ramas bun de la cei vii si sa pleci de"raba in mormant!. )mediat ce-i pleca musafirul, sarmanul om se puse din nou pe "anduri si-si $ise* +1 foarte adevarat ca pa"uba cea mai mare pe care o cau$ea$a tutunul nu este numai risipa banilor, ci si $druncinarea sanatatii, caci cata otrava nu introduce el in or"anismul nostru si cata necuratie produce el pe unde trece, fara sa putem ster"e cu ceva urmele lui vatamatoare! 2ine s-a $is ca fumatul de tutun e drumul cel mai scurt catre tuberculo$a. 3oate bune 4 $ise bietul om 4 dar cum sa fac, sa ma scap de acest obicei vatamator-! !e cate ori nu mi-am luat frumoasa hotarare de a o rupe odata pentru totdeauna cu i"arile si toate hotararile mele pentru viitor au ramas fara nici un folos!'. Omule! Nu uita ca nu e de a uns sa iei hotarari frumoase, care sa dure$e numai o clipa, caci drumul spre iad e pardosit numai cu hotarari bune si frumoase si nu e nevoie decat de o sin"ura hotarare, care sa traiasca si sa ne croiasca drumul "reu al ducerii ei la indeplinire in orice clipa a vietii noastre. 0une-ti mai inainte viata si moartea si hotaraste-te odata, ori pentru una ori pentru alta, fara sa uiti ca tutunul se "aseste totdeauna, pentru un om cuminte si preva$ator, alaturi si in fata mortii. 5otararea odata luata, cauta de o du la bun sfarsit si numai atunci vei vedea ca in privinta ruperii cu obiceiurile trecutului, nu aduce anul ce aduce ceasul. )ncearca si fii si"ur ca vei i$buti. +/i 6a cheama pe 6ine in $iua neca$ului si 1u te voi i$bavi si 6a vei preaslavi. 70salmul 89:;<=. Fumatul afectea$a sanatatea si /fanta /criptura ne invata ca +trupul nostru este templu al !uhului /fant. 7; ,orinteni <:;9=, deci ii trebuie o deosebita in"ri ire pentru acest dar pe care il are de la ,el 0reainalt. %sta$i cu totii ne vaitam de saracie, dar nimeni nu s-a lasat de fumat ca sa faca economie! O!( n )"t $ %!&! d #"$!t; D!! C"$; P(int(-o .ot!(!( t!( d ! n" $!i #"$!7 T( 9"i &ti"t '! in #i '!( '( &tin &!%!&%"i &t o )"t ( "(i!&!* '" !<"to("% '!( i! 9i("int! &t &i:"(! in %")t! '" )!ti$i% * d")! '"+!nt"% M!nt"ito("%"i: ,I!t!* +-!$ d!t )"t ( &! '!%'!ti ) &t & ()i &i ) &t &'o()ii &i ) &t to!t! )"t ( ! +(!<$!&"%"i* &i ni$i' n" +! +! +!t!$!0 1L"'! =>3=567 Voint! &t "n! din ' % t( i #!'"%t!ti !% &"#% t"%"i o$ n &'* !%!t"(i d (!ti"n &i & nti$ nt* !' &t ! #!'!nd"-% ) o$ &! & d o& 9 !&'! d !ni$!% 7 Voint! no!&t(! in&! t( 9"i &! #i in'%in!t! &)( 9in &i n" &! #i &"9<":!t! d )!ti$i7 D !' ! &)"n M!nt"ito("%: ,D!'! %"$in! '!( in tin &t int"n (i'* d!( int"n (i'"% '" '!t $!i $"%t;0 1M!t i ?34@67

'(

/i femeile fumea$a! ,e poate fi mai urat decat o femeie cu i"ar in "ura si, poate, beata si care in ura-! %cestea cand de fapt rolul si rostul femeii este acela de a creste copii. ,e fel de educatie vor primii copiii de la o astfel de mama depravata si care poate cand sunt mici le mai pune si cate-o ti"ara in "ura ca sa faca ha$ de eiLASATI-VA GRA8NIC DE PACATUL FUMATULUI! M"%ti '!( &"nt &t!)!niti d !' !&t! )!ti$!* n !+!nd o +oint! t!( &i "n &"#% t int!(it d".o+ni' &t * d &i +!d '! & )(!9"& &' in i!d"% +( $ %ni' &i + &ni' tot"&i 'ontin"! &! t!$!i ) &!t!n!* )( #!'!nd in #"$ &i &'("$ in& $n!t &"$ d 9!ni7 C( &tinii &"nt d!to(i &! t!$!i in!int ! %"i D"$n / " '" t!$!i &i '" &$i(n! i!( n" in!int ! d"."(i%o( n '"(!t * '" d".o!( ! #"$"%"i d t"t"n7 Toti '( &tinii &"nt d!to(i &! & %")t &! )!(!& !&'! !' !&t! "(!'io!&! )!ti$! ) nt(" ! '!&ti:! $"%t: d /(o9i( ! d &"9 ti(!ni'! (o9i ! )!'!t"%"i* 9!ni 'ono$i&iti '!( & )ot int( 9"int! ) nt(" #!)t #o%o&ito!( &"#% t"%"i* &!n!t!t ! i$9"n!t!tit!* $"%t"$i( ! &"#% t !&'! ) nt(" %i9 (!( ! din ti(!ni! !' &t"i o9i' i )!:"9ito( &"#% t &t &i t(") &t * ( do9!ndi( ! $ $o(i i* )"t (ii* )o#t i d $!n'!( 7 O(i' )!'!t &t d!"n!to( ) nt(" o$ &i d !' i! S#!nt"% E+!n:. %i&t Io!n ! /i&: ,Cin &!+!(& &t )!'!t"% &t d %! di!+o%"% ) nt(" '! d %! in' )"t di!+o%"% )!'!t"i &t 7 O(i'in &t n!&'"t din D"$n / " n" &!+!(& &t )A'!t* ) nt(" '! &!$!nt! %"i D"$n / " (!$!n in !' &t! &i n" )o!t &! )!'!t"i!&'!0 1= Io!n @3B-567 DE CE FUMATUL ESTE UN PCAT; 6ulti oameni, simpli sau invatati, sustin ca fumatul nu este pacat. Vai ce vremuri si ce oameni am a uns sa vedem! Vai cum ne robim noi oamenii unei puturoase de buruieni otravitoare, apoi mai sustinem ca e bine asa. !umne$eu a randuit ca din ceea ce casti"am sa folosim si pentru a utorul bisericilor, al saracilor. % arunca banii pe ceea ce ne daunea$a noua si nu foloseste nici altora este un pacat "reu. 0entru milostenie nu avem niciodata bani dar pentru ti"ari avem mereu! !aca e vorba sa cumparam icoane, carti sfinte, totdeauna stam la indoiala* ca n-avem bani, ca-s prea scumpe. )nsa cand trebuie sa cumparam pachetul uci"as, mereu "asim bani. ,hiar si ultimul leut il dam pe mahorca!

'/

Dint( to!t +i t"ito!( % )!$!nt"%"i n"$!i o$"% &'o!t #"$ ) :"(! &i ) n!&7 N"$!i o$"% &%"< &t ido%"%"i #"$!t"%"i di$in !t!* & !(!* in!int &i d")! $!&! &i ) &t /i in %o' d ! & (":! %"i D"$n / " d")! d!to(i 7 C n" !$ +!/"t ni'iod!t! %! do9ito!' % ' % #!(! d $int !% )!$!nt"%"i + d $ %! o!$ ni! O$"% )!ti$!& '.i!( )"(t!to( d n"$ '( &tin &' < (t# &t ido%"%"i #"$!t"%"i d $ii d o(i $!i $"%t d '!t ! t!$!i! %"i D"$n / " ' %"i +i"* C!( n -! '( !t* n tin &i & in:(i< &t d noi7 Di$in !t! in %o' d (":!'i"n * !)(ind $ ti:!(!7 S !(!* into'$!i7 D"$ini'! in ti$) ' in 9i& (i'! & !d"' M!nt"ito("%"i C(i&to& t!$!i int(" $i(o& d 9"n! $i( !&$! d".o+ni' !&'!* noi !d"' $ %"i S!t!n t!$!i D Ido%"% !' &t! '!( & n"$ &t )!ti$! n 9!t<o'o( &t &i n #!' &! #i$ )%ini d $i(o&"(i :( % ) nt(" o!$ nii ' i n #"$!to(i i!( noi ii &%"<i$ $!i $"%t d '!t S#int i 8i& (i'i &i-% i"9i$ $!i $"%t d '!t ) &!(!'i* ) o(#!ni &i ) +!d"+ 7 !e aici se poate vedea clar ce idol iubit ne-am facut noi oamenii pana chiar si din buruiana tutunului careia multi ii ertfesc si ii slu esc, chiar mai mult decat &ui !umne$eu caruia ii datoram toate, pana si viata noastra. Int("'!t +!t!$! &!n!t!t !* &'"(t !/! +i!t! &i !%"n:! ) D"."% S#!nt* #"$!t"% &t )!'!t7 A&t# % #"$!to(ii &!+!(& &' t( i $!(i &i in#(i'o&!t )!'!t din '!( & n!&' !)oi &i !%t % : =7 P!'!t"% &in"'id (ii* ) nt(" '! !&! '"$ +o$ + d ! $!i d )!(t #"$!to(ii* t( )t!t* i&i di&t(": &!n!t!t ! %o( )o:o(!nd"-& in i!d d +ii d!'! $o( in !' &t )!'!t* #!(! &! & )o'!i!&'! &i &! & o)( !&'! d %! !' &t )!'!t7 >. P!'!t"% (i&i) i 9!ni%o( d!ti d D"$n / " ) ' +! n #o%o&ito( ni'i ) nt(" t(")* ni'i ) nt(" &"#% t: ,P nt(" ' #o%o&iti !(:intii +o&t(i ) nt(" "n %"'(" '!( n" +! .(!n &t &i '!&ti:"% $"n'ii +o!&t( ) nt(" ' +! ' n" +! &!t"(!;0 1I&!i! 223467 ?. P!'!t"% )(o#!n!(ii t(")"%"i* in '!( %o'"i &t D"."% %"i D"$n / " &i '!( d +in )(in !' !&t! )!ti$! &!%!& !% di!+o%"%"i: ,N" &titi o!( '! +oi &"nt ti t $)%" !% %"i D"$n / " &i '! D"."% %"i D"$n / " %o'"i &t in +oi; D +! &t(i'! 'in +! t $)%"% %"i D"$n / "* i% +! &t(i'! D"$n / " )

',

%* ) nt(" '! &#!nt &t t $)%" %"i D"$n / " '!( &"nt ti +oi0 1= Co(int ni @3=2-=E67 In #i '!( dint( noi Fi&t! "n %o' '!( n" )o!t &t! ni'iod!t! :o%: o(i &t )%in d D"."% S#!nt i$)( "n! '" in: ("% ' % 9"n* o(i &t )%in d )!'!t i$)( "n! '" di!+o%ii %o(* )!'!t % !%"n:!nd ) D"."% S#!nt7 %sa trebuie sa le raspundem celor care spun* +1i, ce pacat e sa fume$i- Nu dau in cap la nimeni, nu fur banii de ti"ari, sunt munca mea. sau +Nu si tutunul este buruiana lasata de !umne$eu-. si cate si mai cate. O, bietii de ei! /e imbata cu apa chioara! ,a nu numai ce cred ei este pacat, ci cele care sunt randuite de !umne$eu sa nu le facem si nici macar sa nu le "andim, acelea sunt pacate. (n crestin adevarat trebuie sa lupte hotarat contra tuturor patimilor, fie ele mari sau mici. !e aceea S#7 A)o&to% I!'o+ ! &)"&: ,Cin +! )!/i to!t! % : !* d!( +! :( &i int(-o &in:"(! )o("n'!* &-! #!'"t +ino+!t #!t! d to!t )o("n'i% 0 1I!'o+ 43=>67 N"$!i '( &tin n" & )o!t n"$i ' % '" ti:!(! in :"(!! NUMAI DIAVOLII SCOT FUM PE NAS SI PE GURA M"%ti &#inti '!(o(! %i &-! d &'o) (it i!d"% !" &i$tit !'o%o "n $i(o& #o!(t "(!t7 L! !%ti &#inti +(!&$!&"% ' % "'i:!to( d &"#% t % -! !d"& i&)it &"9 #o($! "no( $i(o&"(i #o!(t :( % * in'!t n-!" $!i )"t"t &t! in %o'"% !' %! d !t!t! )"to!( 7 A&! )"to!( d(!' !&'! &t &i in '!&! &i in .!in % &i in :"(! &i in to!t !% #"$!to("%"i7 C!nd &#intii in&! !" +!/"t in: (i d %"$in!* i n" &-!" !(!t!t &'ot!nd #"$ &i #o' ) n!(i &i )%ini d )"to!( 7 Vai de bietii copilasi care trebuie sa respire duhoarea de tutun cu care parintii umplu casa! Vai de viitorul lor, caci sunt cu dracii in casa si nu cu parintii! ,aci numai ei scot fum pe nari si pe "ura. %cest aspect ni-l descrie cel mai bine S#Gnt"% Antoni ' % M!( '!nd /i' '"$ & !(!t! "n o(i di!+o%"%: ,O'.ii %"i &"nt '! "n '.i) d %"' !#!(* din :"(! %"i i & #!'%ii !)(in& &i & !("n'! )( '"$ ni&t &'!nt i d #o'3 din n!(i% %"i i & #"$ '! din '")to("% ' !(d '" #o' d '!(9"ni &i din :"(! %"i i & +!)!i 07 1Vi ti% &#inti%o( ) I!n"!(i * )!:7 @=267 Si tot % &)"n '! di!+o%ii ,)o!(t! '" i !& $!n!( ! #o'"%"i ' !( &!-i )(i$ !&'!0 d")! In#(i'o&!t! H"d '!t!* %! "n %o' '" )!'!to&ii7 A& $ n ! &"nt ti +oi* #"$!to(i%o(! V ti d! & !$! &i +oi !%!t"(i d d $oni* in #!t! H"d '!to("%"i* ) nt(" &")!(!(i% ) '!( % -!ti #!'"t !)(o!) %"i +o&t(" '" $i(o&"% +o&t(" ' % "(!t! V ti d! & !$! ) nt(" ' i ) '!( i-!ti i$9o%n!+it

''

'" #"$"% d".!nit d +oi! )nfricosati-va ca nu cumva de la un capat de ti"ara aprins uitat pe undeva, sa va aprinda !omnul casa si sa va pedepseasca cu asa o moarte, cum am au$it pe la televi$or multe ca$uri! F"$!to("% ! C!nd +in d(!'"% &i-ti /i' : ,M!i i! o ti:!(!0* &! t :!nd &ti '!t d #("$o!&! +i!t! &i '! ti:!(!-i $o!(t !7 Si &! $!i t :!nd &ti '! )o!t '.i!( &i ) &t "n ' !&* &"#% t"% t!" )o!t #i in!int ! %"i C(i&to& H"d '!to("% C!( -ti +! ' ( &o'ot !%! d !' &t )!'!t; C + i (!&)"nd ; P"n '!)!t )!'!t"%"i &i (o!:!-t &i i!( (o!:!-t &i (o!:!-t ! N #"$!to("% ! C!nd + /i ) "n (o9 !% !' &t"i )!'!t* n" )!'!t"i &i t"! N"-% <"d '! &i ni'id '"$ n"-% 'ond!$n!3 ni'i '.i!( in :!nd &! n" ind(!/n &ti &! #!'i !' &t !7 D!'!-ti &t $!i !)(o)i!t &#!t"i &t -%* d!( '" '"+int )ot(i+it 7 N" #i in&i&t nt* n" #i 'i'!%ito( '! n" '"$+! #"$!to("% &! $!i #!'! !%t )!'!t* !di'! &! t "(!&'!7 Stii '"$ i% )oti !<"t! ' % $!i 9in ; Ro!:!-t ) nt(" % &i i!( (o!:!-t &i (o!:!-t ! CAT DE MULTI OAMENI SE INCCINA IDOLULUI TIGARILOR; /tilul de viata sau comportamentul specific al oamenilor constituie cau$a unor frecvente de$echilibre fi$ice si psihice. )ntr4o anumita privinta, stilurile de viata par sa depinda mai de"raba de factori sociali decat individuali, pe cand comportamentul individual depinde nemi locit de personalitatea, educatia, starea sociala, varsta, credinta etc., celui ce il adopta si de$volta, astfel incat, anumite obiceiuri, practici sau ocupatii e#istentiale insusite si perpetuate de acesta pot dobandi valente ne"ative, transformandu4se in ha$arduri ce-i ameninta inte"ritatea fi$ica si psihica. Fumatul, consumul de alcool sau alte substante psihotrope 7cum ar fi dro"urile=, repre$inta unele din cele mai periculoase +deprinderi. umane care ameninta nu numai sanatatea individului ce le practica, ci si prosperitatea comunitatii din care acesta face parte, deoarece ele impun ridicate costuri sociale, devenind o povara "reu de suportat pentru toti cei din ur. %semenea costuri se e#prima nu numai prin efectele directe ale acestor tipuri de comportamente ha$ardante asupra bu"etului, capacitatii de munca si sanatatii individului ce le practica, ci si prin efectele indirecte la distanta, e#primate prin consecintele medicale, sociale, financiare si chiar morale asupra celorlalti indivi$i ai comunitatii. )n tarile cu economie de$voltata, fumatul este, de departe, cel mai important factor de risc pato"en, desi amenintarea produsa de cresterea continua a consumului de alcool si dro"uri, devine tot mai accentuata, in timp ce in tarile slab

'0

de$voltate, desi aceleasi comportamente de risc intretin ridicate cote de morbiditate si mortalitate, ele continua sa fie devansate de alte cau$e pato"ene e#terne, cum ar fi malnutritia, lipsa apei si i"ienei, bolile para$itare etc. %cest capitol isi propune sa anali$e$e dimensiunea patolo"ica a uneia din cele mai importante si frecvente deprinderi comportamentale individuale* fumatul, care se practica cu aceeasi perseverenta atat in statele de$voltate, cat si in cele in curs de de$voltare. ,onsumul de tutun, in "eneral, care se manifesta prin diferite forme de mestecare, insertie rectala, pri$are na$ala si orala sau su"ere, si fumatul, in special, produc o serie intrea"a de efecte pato"ene care nu numai ca afectea$a in mod direct sanatatea umana, dar si amplifica calitatile nocive ale altor a"enti fi$ici, chimici si biolo"ici prin insidioase reactii siner"ice. Fumatul in sine este un obicei lar" raspandit in intrea"a lume, fiind practicat in e"ala masura de barbati si femei, copii si adulti si afectand viata si sanatatea a milioane de oameni. 1l are la ba$a multiple cau$e, dar cea mai importanta se refera la dependenta de efectul dro"ant al nicotinei e#istenta in toate formele de pre$entare comerciala a produselor obtinute din frun$e de tutun. )n plus, impactul sau ma or asupra comportamentului individual a fost determinat si de industriali$area si comerciali$area tutunului sub forma de ti"ari care sunt relativ ieftine, usoare si deci eficiente din punct de vedere economic, putand fi tinute in "ura fara a folosi mainile care, intre timp, pot presta alte activitati. !e altfel, tutunul este daunator or"anismului uman nu numai prin faptul ca, in timpul arderii sale in procesul fumatului, nicotina din compo$itia sa patrunde in caile respiratorii, ci si prin faptul ca in timpul cultivarii sale se folosesc o serie intrea"a de pesticide care apoi sunt inhalate odata cu nicotina, sau prin faptul ca in timpul recoltarii sau procesarii sale, pielea umana absoarbe o mare parte din nicotina continuta in frun$ele de tutun cu care vine in contact. !in aceste motive insumate, fumatul, si nu numai, este recunoscut drept o importanta prime die a sanatatii umane: in numeroase tari adoptandu-se severe masuri le"islative de prevenire si control a consumului de tutun prin implementarea unor politici de ta#are, pro"rame educationale de promovare a unei atitudini publice sanatoase si, nu in ultimul rand, prin adoptarea unor masuri ferme de inter$icere a fumatului in diferite locuri publice.

'1

3utunul atat de lar" utili$at de milioane de consumatori din intrea"a lume este repre$entat, de fapt, de frun$ele speciilor Nicotina tabacum si Nicotina rustica care apartin "enului Nicotiana din familia plantelor /olanacee, care contine peste ;@@ de specii si subspecii. %cestea contin o substanta alcaloida, nicotina, care odata patrunsa in or"anismul uman, produce efecte de dependenta farmacolo"ica si psiholo"ica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului. )nitial, acesta era practicat numai de bastinasii amerindieni, dar dupa descoperirea %mericii de catre ,olumb, el a fost rapid adoptat si de populatiile europene. Fumul re$ultat prin arderea tutunului era inhalat, la inceput, pe "ura, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frun$e de tutun, precum si pe nari, cu a utorul unui tub in forma de A, dar ulterior, el a inceput sa fie in"hitit si e#halat de la o persoana la alta in timpul unor ritualuri reli"ioase, unde se mai practica si mestecatul frun$elor de tutun sin"ure, sau in combinatie cu cenusa, praf de scoici si miere. )n $ilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape universal, constand din arderea controlata a frun$elor de tutun 7tratate si imbo"atite cu diferiti aditivi aromati$anti= rulate sub forma ti"arilor sau introduse in recipienti speciali 7pipe= si inhalarea fumului re$ultat. !intre aceste forme, fumatul ti"arilor a avut, de departe, cea mai lar"a putere de adoptie din motive mentionate anterior. 1F1,31&1 3(3(N(&() %/(0B% /%N%3%3) !e altfel, se stie ca tutunul, prin numerosii sai compusi to#ici, afectea$a in mod direct sanatatea umana, fiind cau$a unei "ame foarte variate de boli ce pot avea caracter acut sau cronic. F"$"% d ti:!(! &t "n !$ &t ' d 'o$)"&i o(:!ni'i &i !no(:!ni'i )(od"&i )(in !(d ( ! t"t"n"%"i &i ! !diti+i%o(7 P(int( !' &ti! & !#%! :"d(on"% 1t!("%6 '!( F)"n #"$!to("% %! "n (i&' '( &'"t )t7 '!n' ( 9(on.o)"%$on!(* $#i/ $ )"%$on!( &i !# 'ti"ni 9(on&i' 7 E% &t !%'!t"it din ) &t I>>> 'o$)"&i '.i$i'i* in'%"/!nd $!i $"%t d ?> &"9&t!nt '"no&'"t '! #iind '!n' (i: n 7 Un % din !' &t &"9&t!nt )(od"' 9o%i '!(dio+!&'"%!( &i )"%$on!( &i to!t )ot #i % t!% 7 A%!t"(i d :"d(on* in 'o$)o/iti! #"$"%"i d ti:!(! int(! &i !%t &"9&t!nt '"$ !( #i: 'i!n"(i* 9 n/ n* #o($!%d .id!* $ t!no%* !' ti% n!* !$oni!'* )( '"$ &i o & (i d :!/ toFi' : oFid"% nit(i' &i $onoFid"% d '!(9on7 Tot"&i* 'o$)"&"% )(in'i)!% !% #"$"%"i d ti:!(! &t ni'otin! a carei structura

'2

chimica este beta-piridil-N-pirolidina. !in cau$a hidro-lipo-solubilitatii si a volatilitatii sale, nicotina patrunde in or"anism pe cale transcutanata, transmucoasa si respiratorie. !upa patrunderea in circulatie, ea este distribuita in toate tesuturile si or"anele, inclusiv in laptele matern 7laptele fumatoarelor poate contine pana la @,Cm" nicotinaDl=. 0rin fumat, nivelul nicotinei acumulata in or"anism in timpul $ilei persista si in cursul noptii. !e aceea, cei care fumea$a sau mesteca tutun $iua sunt e#pusi la efectele nicotinei timp de >8 ore. 0rima treapta de metaboli$are este o#idarea la cotinina. !intre metaboliti, nornicotina este mai putin to#ica decat nicotina, iar cotininei si N-o#i$ilor li se atribuie potential carcino"en. 1liminarea nicotinei se reali$ea$a pe cale renala, pulmonara si salivara. E# 't % 'o$)% F F ('it!t d ni'otin! in o(:!ni&$ &"nt F)%i'!t )(in Fi&t nt! "n i #!/ d F'it!( * "($!t! d in.i9!( * $!ni# &t!t %! ni+ %"% di# (it %o( &i&t $ * d!( $!i !% & !&")(! &i&t $"%"i n (+o&7 L! ni+ %"% !' &t"i!* ni'otin! )(od"' o &t!( d F'it!ti )&i.i'!* "#o(i * ( d"' ( ! & n/!ti i d #o!$ &i o9o& !%!3 # 't"% in.i9ito( & $!ni# &t! in &) 'i!% !&")(! ' nt("%"i ( &)i(!to(7 In !n"$it '!/"(i* $o!(t ! )o!t &"(+ ni in!int ! in.i9iti i ' nt("%"i ( &)i(!to( )(in '"(!(i/!( ! 1)!(!%i/i!6 $"&'.i%o( to(!'i'i ' )!(ti'i)! %! )(o' &"% ( &)i(!ti i7 In do/ $i'i* )(in &ti$"%!( ! n (+"%"i +!:* ni'otin! d t ($in! 9(!di'!(di 1&'!d ( ! #( '+ nt i 9!t!i%o( ini$ii6 i!( in do/ $!(i* )(in &ti$"%!( ! :!n:%ioni%o( &i$)!ti'i '!(di!'i* d t ($in! t!.i'!(di 1#( '+ nt! '!(di!'! ) &t B> 9!t!iJ$in"t67 P(i$! do/! d ni'otin! )(od"' o &t!( d !:it!ti &i t( /i( * do/ % "($!to!( : n ( !/! "n & nti$ nt d '!%$ &i ( %!F!( 7 Ni'otin! !( o $!( '!)!'it!t d ! )(od"' !ddi'ti 1d ) nd nt!6* int("n $od !& $!n!to( 'o'!in i &i . (oin i* )(od"'!nd o d &'!('!( d !d( n!%in! d %! ni+ %"% 'o(t F"%"i :%!nd i &")(!( n!% . %ceasta stimulea$a sistemul nervos central si alte "lande endocrine 7cu secretie interna= ceea ce produce o eliberare brusca de "luco$a. %sa cum am spus* &ti$"%!( ! &t "($!t! d d )( &i &i o & n/!ti d o9o& !%!* #!'!nd"-% ) #"$!to( &! '!"t !-&i !d$ini&t(! &i $!i $"%t! ni'otin!7 D ) nd nt! #!t! d ni'otin! & $!ni# &t! )(in !)!(iti! &i$)o$ %o( d & +(!< !t"n'i '!nd o ) (&o!n! in' !('! &! ( n"nt %! #"$!t7 P(in'i)!% % &i$)to$ !% & +(!<"%"i ni'otini' &"nt ( )( / nt!t d !nFi t!t 1&t!( d t !$! )t7 "n ) (i'o% i$in nt ( !% &!" i$!:in!(6* ' #!% 1d"( (i d '!)6* t"%9"(!(i !% &o$n"%"i* i(it!9i%it!t * n (+o/it!t * n %ini&t * & n/!ti d #o!$ * di#i'"%t!ti in 'on' nt(!( * )(o9% $ :!&t(oint &tin!% * ' #!% * '3

&o$no% nt!* do(int! d ! #"$!7 Un &t"di" ! !(!t!t '! !t"n'i '!nd "n #"$!to( '(oni' n" #"$ !/! ti$) d 4I o( * % )( /int! "n ni+ % '( &'"t !% o&ti%it!tii* #"(i i &i !:( &i+it!tii )( '"$ &i o 'oo) (!( &o'i!%! ( d"&!7 0ersoanele aflate in sevra dupa fumat necesita o perioada mai lun"a de timp pentru a-si redobandi echilibrul emotional perturbat in urma unor situatii stresante. )n timpul perioadei de abstinenta siDsau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii pre$inta perturbari ale unei "ame lar"i de functii psihomotorii si co"nitive, cum ar fi intele"erea limba ului. 0oate v-ati intrebat de ce tusesc fumatorii- )ata e#plicatia* fumul de ti"ara contine o serie de substante chimice care au proprietatea de a irita caile respiratorii si plamanii. ,and un fumator inhalea$a aceste substante, or"anismul sau incearca sa se prote e$e prin producerea de mucus si eliminarea lor cu a utorul tusei. 3usea matinala a fumatorilor are mai multe cau$e. )n mod normal, cilii ce tapetea$a mucoasa traheei si a bronhiilor mari a uta la eliminarea re$iduurilor din plamani. fumul de ti"ara incetineste functia lor astfel incat unele din substantele nocive ce au patruns in plamani prin inhalarea fumului de ti"ara raman acolo iar mucusul sta"nea$a in caile respiratorii. )n timpul somnului, unii cili isi revin si devin din nou functionali. !upa tre$ire, fumatorul tuseste pentru ca plamanii incearca sa se curete de +otravurile. acumulate in $iua precedenta. !upa o e#punere de lun"a durata la fumul de ti"ara, cilii isi pierd functia in mod permanent. %tunci plamanii fumatorului sunt mai e#pusi decat inainte in special la actiunea nociva a virusurilor si bacteriilor din mediul incon urator. 6odificarile care apar in or"anism in momentul in care se renunta la fumat /-a pus problema daca renuntarea la fumat este utila si in ca$ul celor care au fumat o viata intrea"a. ,onclu$ia a fost ca nu este niciodata prea tar$iu sa renunti. 3otusi, cu cat te lasi mai curand de fumat, cu atat iti scad sansele de a face o forma de cancer sau alte boli asociate cu fumul de ti"ara. /-a constatat ca la >@ minute de la oprirea fumatului frecventa cardiaca scade spre valori normale: la ;> ore nivelul mono#idului de carbon din san"e revine la normal: intre > saptamani si ? luni se imbunatateste circulatia san"uina si functia pulmonara: intre ; si 9 luni se reduce tusea si +scurtarea. respiratiei, cilii isi recapata functia normala, le creste abilitatea de a manipula mucusul, de a curata plamanul si scade riscul de infectii: la ; an riscul de a face cardiopatie ischemica scade la umatate

'-

comparativ cu cel al unui fumator: la C ani riscul de %V, este e"al cu cel al unui nefumator: la ;@ ani riscul de cancer bronhopulmonar este umatate din cel al unuia care a continuat sa fume$e. /cade si riscul de aparitie al cancerului cavitatii bucale, "atului, esofa"ului, ve$icii urinare, colului uterin si pancreasului: la ;C ani riscul de cardiopatie ischemica este e"al cu cel al nefumatorilor. E# 't % #"$!t"%"i !'ti+

P t ($ n &'"(t: ni'otin! in#%" nt !/! #"n'tii% ' ( 9(!% 1di&)o/iti!* $otii% * &'!d ( ! '!)!'it!tii d 'on' nt(!( * &o$no% nt!* t'76* d t ($in! '( &t ( ! #( '+ nt i '!(di!' &i ! t n&i"nii !(t (i!% * # 't :!&t(o-int &tin!% * &'!d ( ! t $) (!t"(ii )i %ii d!to(it! +!&o'on&t(i'ti i ) (i# (i' 7 P t ($ n %"n:: #"$!t"% &t #!'to("% d (i&' )(in'i)!% ) nt(" !)!(iti! !t (o&'% (o/ i* 'ont(i9"i %! in&t!%!( ! !''id nt"%"i +!&'"%!( ' ( 9(!%* '!(dio)!ti i i&'. $i' 1!n:in! ) 'to(!%!* in#!('t $io'!(di' !'"t6* !n +(i&$"%"i !o(ti'* 9o%ii +!&'"%!( ) (i# (i' * 8POC 19o!%! )"%$on!(! o9&t("'ti+! '(oni'!6* &t #!'to( d (i&' in '!n' ( 1in &) 'i!% '!('ino$ 9(on.o-)"%$on!(6* i$)ot nt!7 E# 't % #"$!t"%"i !'ti+ %! 'o)ii ,opii au de trei ori mai multe sanse sa fume$e daca ambii parinti sunt fumatori. ,opii care fumea$a au sanse mai mari sa de$volte ulterior diverse boli pulmonare. Fumatul in perioada copilariei determina modificari "enetice ireversibile la nivel pulmonar. Fumul de ti"areta este de > tipuri* fumul re$ultat direct din arderea ti"aretei 7ECF din fumul dintr-o camera provine direct din arderea ti"aretei si contine o concentratie mai mare de substante to#ice si carcino"ene decat fumul e#pirat de fumator= si fumul e#pirat de fumator. E# 't % #"$!t"%"i )!&i+ %! !d"%ti

'.

0e termen scurt* "reata, cefalee, tuse, iritatia ochilor, e#acerbari la pacientii astmatici, flu#ul san"uin coronarian este redus la nefumatori dupa doar ?@ de minute de fumat pasiv. 0e termen lun"* cresterea riscului de cancer pulmonar, cresterea riscului de boli cardiace, cresterea riscului de accident vascular cerebral. E# 't % #"$!t"%"i )!&i+ %! 'o)ii ,opiii ai caror parinti fumea$a sunt de ;,C ori mai susceptibili sa sufere de astm bronsic, sunt de ;,C ori mai susceptibili sa de$volte o infectie de tract respirator in copilarie, inhalea$a echivalentul fumatului a ?@ 4 E@ ti"arete pe an. &a copiii ai caror mame fumea$a in timpul sarcinii sindromul de moarte subita infantila apare de > ori mai frecvent. E# 't % #"$!t"%"i )!&i+ %! %o'"% d $"n'! (n studiu pe ;@ ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapida a functiei pulmonare la nefumatorii e#pusi la fumat pasiv la locul de munca fata de cei nee#pusi. Nefumatorii e#pusi la locul de munca la fumat pasiv au pre$entat semnificativ mai frecvent* tuse, e#pectoratie, dispnee 7sen$atie subiectiva de dificultate in respiratie=, iritatia ochilor, viro$e pulmonare, absenteism datorat afectiunilor respiratorii. 2O&)&1 /01,)F),1 F(6%3OB)&OB ,L! #i '!( ? & '"nd * "n o$ $o!( din '!"/! 'on&"$"%"i d t"t"n0 !#i($! OMS 1O(:!ni/!ti! Mondi!%! ! S!n!t!tii67 St"dii% !(!t! '! !' i '!( in' ) &! #"$ / in !do% &' nt! 1$!i $"%t d E>K dint( #"$!to(i6 &i 'ontin"! in "($!to(ii 4> !ni &!" $!i $"%t* +o( $"(i '" 4> )!n! %! 42 !ni $!i d +( $ d '!t ' i '!( n" !" !)(in& ni'iod!t! o ti:!(!7 N" n"$!i '!n' ("% )"%$on!( &i 9o%i% d ini$! )(o+o!'! )(o9% $ & (io!& d &!n!t!t &!" $o!(t !7 M!i <o& &"nt )( / nt!t '!t +! din # 't % $!i )"tin '"no&'"t !% 'on&"$"%"i d t"t"n, +din cap pana in picioare..

0(

;. C!n' ("% 9(on.o-)"%$on!( 7N20= 4 s-a demonstrat ca Fi&t! $!i $"%t d I> d &"9&t!nt '!n' (i: n in #"$"% d ti:!(!7 F"$!to(ii !" o )(o9!9i%it!t d 4> o(i $!i $!( d ! #!' "n '!n' ( )"%$on!(* 'o$)!(!ti+ '" n #"$!to(ii7 T!9!:i&$"% '!"/ !/! !)(oFi$!ti+ 5>K din '!n' ( % )"%$on!( %! 9!(9!ti &i B>K %! # $ i. Numeroase studii arata ca, cu cat fumea$a mai mult timp, cu atat un fumator isi creste riscul de a de$volta un cancer in alte or"ane* de > ori pentru cancerul de nas si sinusuri, de 8-C ori riscul de cancer al cavitatii bucale, de > ori pentru cancerul de rinofarin"e, de 8-C ori pentru cancerul de oro si hipofarin"e, de ;@ ori pentru cel de larin"e, de >-C ori pentru cel de esofa", de > ori pentru cel de stomac, de >-8 ori pentru cancerul de pancreas si de ;,C> ori pentru cancerul renal si de ve$ica urinara. /tudii recente su"erea$a o le"atura intre fumat si cancerul de san. Filtrul ti"arilor micsorea$a riscul, tutunul ne"ru il creste. Oprirea fumatului determina scaderea substantiala a riscului pentru ma oritatea cancerelor mentionate. 6a oritatea datelor de etiolo"ie privind N20 sunt centrate pe rolul dovedit al tutunului in carcino"ene$a 7aparitia cancerului=. %stfel, N20 este mai frecvent la barbati decat la femei, e#plicabil prin prevalenta 7numarul ca$urilor de imbolnaviri= mai mare a fumatorilor barbati 4 raport care tinde sa scada in societatea moderna. %ceeasi cau$a e#plica in mare parte incidenta 7numarul de ca$uri noi de boala sau de persoane imbolnavite pe o perioada de timp data si intr-o populatie determinata= mai mare a N20 in mediul urban si industrial, fata de mediul rural. Varsta de aparitie este in medie peste C@ ani la barbati si apro#imativ cu $ece ani mai mult la femei. Fumatul este principala cau$a dovedita a N20, initial prin observatii empirice si ulterior prin ample studii epidemiolo"ice si date de patolo"ie. )n /(%, se estimea$a ca cel putin EGF din totalul ca$urilor de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului de ti"arete 79@F la barbati si G9F la femei=. )ntr-un studiu lar" efectuat in 6area 2ritanie pe ?@G@ pacienti, numai >F din ca$uri s-au intalnit la nefumatori. Biscul de N20 este de cel putin ;@-?@ mai mare la fumatori decat la nefumatori. %cest risc este demonstrat prin rata deceselor prin N20, de ;@D;@@.@@@ locuitori la nefumatori si de ;8@D;@@.@@@ locuitori la fumatorii de ti"arete, per ansamblu, si de >C;D;@@.@@@ locuitori la marii fumatori. /tudiile epidemiolo"ice au demonstrat ca riscul pentru N20 este direct proportional cu durata totala a obiceiului de a fuma, cu do$a cumulativa de ti"arete 7numar

0/

pachete-an care se calculea$a inmultind numarul de pachete fumateD$i cu numarul de ani de fumat=, dar si cu varsta de incepere a fumatului, continutul in nicotina al ti"arilor, folosirea ti"arilor fara filtru, "radul inhalarii fumului. Varsta de la care creste riscul fumatorilor de a de$volta cancerul pulmonar este de 8@ ani. (n risc crescut ar e#ista si pentru fumatorii pasivi. 0ana recent, dove$ile care le"au cau$al fumatul de ti"arete de aparitia N20 erau indirecte, in special epidemiolo"ice. /-a stabilit insa, in ultimii ani, prin studii "enetice o le"atura directa intre tutun si N20. (n metabolit specific al ben$opirenului, constituient chimic al fumului de tutun, ar modifica trei loci 7punct precis de pe un cromo$om, unde se "aseste o "ena= specifici de pe "ena supresoare pC?, care este anormala la apro#imativ <@F din ca$urile de N20. 6ecanismul precis al carcino"ene$ei prin tutun este necunoscut: este posibil ca unii constituienti chimici ai tutunului sa fie carcino"eni sau cocarcino"eni, impreuna cu alti factori inductori. %nali$a chimica a fumului de tutun a identificat un mare numar de a"enti muta"eni si carcino"eni, care se "asesc fie in fa$a particulara a fumului 7ben$opiren, diben$antracen, nicotina, catechol, nichel, cadmiu etc.= sau in fa$a sa volatila 7hidra$ina, clorura de vinil, uretan, formaldehida, urme de nitrosamine etc.=. ,arcino"enele din fumul de tutun sunt nu numai absorbite de epitelilul de suprafata a cailor aeriene si alveolelor, dar sunt de asemenea metaboli$ate, fiind evidentiat prin pre$enta de muta"ene in urina fumatorilor. >. P&o(i!/i&"% 4 se pare ca fumatorii sunt mai predispusi sa de$volte psoria$is, o boala inflamatorie neconta"ioasa a pielii care se manifesta prin aparitia unor pete rosiatice si pruri"inoase 7care +mananca.=. ?. C!t!(!'t! 4 /e considera ca tutunul produceDa"ravea$a o serie de afectiuni oculare. ,ataracta, boala in care cristalinul devine opac si impiedica trecerea ra$elor luminoase, putandu-se a un"e pana la orbire, este cu 8@F mai frecventa la fumatori. %cest efect este e#plicat prin doua mecanisme* prin iritarea directa a ochilor de catre fumul de ti"ara si prin eliberarea in plaman de substante chimice care apoi sunt transportate prin san"e pana la nivelul "lobilor oculari. Fumatul se asocia$a si cu de"enerescenta maculara senila, o boala oculara incurabila provocata de de"radarea partii centrale a retinei 7macula lutea=. %ceasta $ona e responsabila de focali$area ima"inilor si ne ofera abilitatea de a citi, conduce o masina, recunoaste fi"urile sau culorile si de a vedea detaliile cele mai fine ale obiectelor.

0,

8. Rid"(i% 4 Fumatul provoaca o imbatranire prematura a te"umentelor deoarece distru"e proteinele care confera elasticitate pielii, micsorea$a aportul de vitamina % si diminua circulatia san"uina. Fumatorii au o piele uscata, aspra si cu riduri, in special in urul bu$elor si ochilor. C. Pi (d ( ! !"/"%"i 4 !eoarece fumul de ti"ara antrenea$a aparitia unor placi de aterom pe peretii vaselor de san"e 7adica se in"roasa vasele de san"e=, cu scaderea iri"atiei san"uine a urechii interne, fumatorii isi pot pierde au$ul mai curand decat nefumatorii si sunt mai e#pusi riscului de surditate cau$ata de infectii ale urechii sau de $"omote puternice. !e asemenea, fumatorii au un risc de ? ori mai mare de a suferi infectii ale urechii medii comparativ cu nefumatorii. <. C!(ii% d nt!( 4 Fumatul influentea$a echilibrul chimic de la nivelul cavitatii bucale provocand formarea tartrului dentar si in"albenirea dintilor. 1#ista studii care arata ca fumatul contribuie la formarea cariilor. !e asemenea, fumatorii au un risc de ;,C ori mai mare de a-si pierde dintii. G. 8(on&it! '(oni'!, definita ca inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic, cu alterarea structurilor ce secreta mucus, manifestata clinic prin tuse cu e#pectoratie, cu evolutie cronica de minimum trei luni pe an, timp de minimum doi ani consecutiv. /-a demonstrat de fapt, ca substantele iritante continute in fumul de ti"ara nu numai ca irita mucoasa cailor respiratorii, dar si modifica proprietatile fi$ice si chimice ale structurilor ciliare, producand "rave de$echilibre ale mecanismelor mucociliare de epurare, ceea ce presupune reducerea severa a posibilitatii plamanilor de a se apara si conserva 7pe suprafata interioara a traheelor si bronhiilor mari e#ista niste +perisori. care se numesc cili. 0rin miscarea lor impin" spre larin"e unii corpi straini de mici dimensiuni patrunsi acolo, cum ar fi de e#emplu praful=. E. E$#i/ $"% )"%$on!( 4 )n afara cancerului pulmonar, fumatul produce si emfi$em, o boala in care dilatarea si ruptura alveolelor pulmonare scade capacitatea de preluare a o#i"enului si de eliminare a dio#idului de carbon. )n ca$uri e#treme, este necesara traheostomia pentru ca pacientul sa poata respira* se face o inci$ie a traheei si aerul e impins in plamani cu a utorul unui ventilator. )n bronsita cronica se formea$a mucus purulent care se acumulea$a in bronhii producand tuse.

0'

9. O&t o)o(o/! 4 mono#idul de carbon, principalul "a$ to#ic al "a$elor de esapament si al fumului de ti"ara, este absorbit in san"e mult mai rapid decat o#i"enul. !e aceea, la marii fumatori, capacitatea de a transporta o#i"enul e redusa cu pana la ;CF. ,a urmare, oasele fumatorilor isi reduc densitatea, se fracturea$a mai usor si au nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca in ca$ul fracturilor 7cu pana la E@F mai mult timp=. !e asemenea, fumatorii sunt mai predispusi la probleme la nivelul coloanei vertebrale. (n studiu a demonstrat ca muncitorii din industrie care fumea$a au un risc de C ori mai mare de a ramane cu o durere de spate, dupa un traumatism. ;@. 8o%i% '!(di!' 4 )n lume, bolile cardiovasculare sunt responsabile de ; din ? decese. /e cuvine sa mentionam, de e#emplu, ca fumatul este cau$a a peste ><4?@ F din decesele datorate bolilor cardiovasculare si s-a dovedit de altfel ca unii compusi volatili ai tutunului, precum mono#idul de carbon, nicotina, o#idul de a$ot sau "udronul patrund in alveolele pulmonare, de unde sunt absorbite in flu#ul san"uin. Fumatul determina, de fapt, cresterea cu peste >@@48@@ F a riscului de infarct miocardic acut si de %V, 7accident vascular cerebral= deoarece nicotina patrunde in san"e si determina cresterea 3% 7tensiunea arteriala= si accelerarea frecventei batailor inimii, ceea ce inseamna ca inima suporta o activitate si presiune mult mai intense. Fumatul e unul din cei mai importanti factori de risc pentru de$voltarea bolilor cardiovasculare. %ceste afectiuni omoara intr-un an mai mult de ;.@@@.@@@ oameni in tarile in curs de de$voltare. 2olile cardiovasculare le"ate de fumat provoaca anual mai mult de <@@.@@@ decese in tarile de$voltate. ;;. U%' ( :!&t(i' 4 Fumatul scade re$istenta or"anismului la bacteria numita 5elicobacter pHlori, asociata cu (I 7ulcer "astric=. !e asemenea, scade capacitatea stomacului de a neutrali$a aci$ii care pot apoi eroda straturile peretelui "astric. !eci (I e mai "reu de tratat la fumatori, iar riscul de recidiva e mai mare. )ncriminarea fumatului in ulcero"ene$a este cate"oric concludenta deoarece acesta este asociat cu incidenta crescuta a ulcerului iar frecventa acestuia la fumatori se corelea$a po$itiv cu durata fumatului. )n plus, s-a dovedit ca la fumatori vindecarea ulcerului este intar$iata si recurentele sunt mult mai frecvente decat la nefumatori. Fumatul intervine prin anularea mecanismelor inhibitorii ale secretiei acide "astrice si scaderea secretiei alcaline pancreatice. ;>. Co%o(!( ! d : t %o( 4 Iudronul 7tarul= din fumul de ti"ara se acumulea$a in pielea de"etelor si in $ona un"hiilor de unde si tenta "albui-maronie specifica.

00

;?. C!n' ("% d 'o% "t (in &i !+o(t"% &)ont!n 4 )n afara cresterii riscului de cancer al colului uterin, fumatul provoaca probleme de fertilitate la femei si complicatii in timpul sarcinii si a nasterii. Fumatul pe parcursul sarcinii creste riscul ca nou nascutul sa aiba o "reutate mica la nastere si probleme de sanatate in viitor. &a fumatoare pierderea sarcinii e de >-? ori mai frecventa, ca si nasterea prematura, de feti morti, din cau$a privarii de o#i"en a fatului si anomaliilor placentare produse de mono#idul de carbon si de nicotina din fumul de ti"ara. !e asemenea, sindromul de moarte subita a nou nascutului se asocia$a cu consumul de tutun. )n plus, prin scaderea nivelului estro"enilor, fumatul poate induce instalarea prematura a menopau$ei. ,and nicotina este inhalata in plamani, flu#ul san"vin preia aceasta substanta si o transporta catre tesuturi intr-un interval de $ece secunde. %tat in ca$ul femeilor, cat si al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice este strans le"ata de obiceiul fumatului. 1ste un fapt cunoscut ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale se#ualitatii feminine. Fumatul a mai mult de o umatate de pachet de ti"ari pe $i este asociat cu un numar ridicat de ca$uri de infertilitate. ,iclul menstrual nere"ulat are o cota ridicata printre fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopau$a survine mai devreme. Numarul de ca$uri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in crestere. ,opiii nascuti din mame fumatoare cantaresc in medie cu ?@@ de "rame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. %cest fapt este unul foarte important, deoarece "reutatea la nastere este importanta pentru evolutia ulterioara a copilului. /e pare ca aceasta scadere a "reutatii la nastere este le"ata de cantitatea mai mica de o#i"en pe care fatul o primeste intrauterin. (n alt efect este acela al cresterii riscului de avort spontan. !e fapt, acest risc este dublu in ca$ul fumatoarelor. 1#ista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului 7e#. risc de hemora"ii si de nastere prematura=. !e asemenea, e#ista o le"atura certa intre fumat si ca$urile de moarte subita a nou-nascutilor. ,opiii nascuti din mame fumatoare se pot de$volta mult mai lent, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o de$voltare psihica defectuasa si un coeficient de inteli"enta sub medie. ,hiar daca fumatul nu produce in mod obli"atoriu malformatii ale fatuluiDcopilului,el repre$inta un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei in acest ca$ este, intr-adevar, mare. ;8. A# 't!( ! &) ($ i 4 Fumatul poate altera sperma si implicit %!N-ul pre$ent la nivelul spermato$oi$ilor, putand astfel provoca avorturi spontane si anomalii con"enitale. (nele studii au demonstrat ca riscul de cancer e mult mai mare la copilul al carui tata fumea$a. 3otodata, fumatul reduce numarul spermato$oi$ilor si in"reunea$a circulatia san"elui la nivelul penisului, ceea ce poate duce la tulburari de

01

dinamica se#uala 7probleme de potenta=. )nfertilitatea de cuplu e mai frecventa in randul fumatorilor. ;C. 8o!%! 8" (: ( 1t(o$9!n: it! o9%it (!nt!6 4 aceasta boala e o inflamatie a arterelor, venelor si nervilor, locali$ata in special la nivelul membrelor inferioare si in care se produce o reducere a circulatiei san"uine. !aca nu e tratata adecvat poate evolua catre "an"rena, necesitand amputarea $onei afectate. )n conclu$ie, fumatul este o cau$a ma ora a morbiditatii si mortalitatii, ceea ce reclama or"ani$area unor ample campanii educationale pentru constienti$area oamenilor asupra pericolelor care ii ameninta pe fumatori si nefumatori deopotriva. J

02