MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Conferina republican a elevilor ,,Spre viitor,,

Tema: Cutremurele sunt cu adevrat distrugtoare!

Domeniul - Geografie

Cuprins

1. Formarea cutremurului; Fore naturale uriae 2. Scara Mercalli; Zone seismice; Marginile lcilor tectonice !. "nali#a originii cutremurului; $i ocentrul %i e icentrul &. Magnitudinea %i intensitatea; Mi%care lcilor tectonice '. Cutremure su(acvatice; Semnale de avertisment ). Detectoare de cutremur; Seismograful; Diminuarea efectului distrugtor *. +i uri de cutremure
8. Cele mai in ense !u remure "nre#is ra e

,. Ce tre(uie s facem -n tim ul unui cutremur uternic.

Cutremurele sunt cu adevrat distrugtoare!

Din c-nd -n c-nd/ scoara terestra se une -n micare i -i modific su rafaa0 acest fenomen este cutremurul/ unul din cele mai -ns im-nttoare fenomene naturale. 1n oraele mari/ cutremurele sunt cu adevrat distrugtoare/ aduc-nd agu(e foarte mari.

$%rmarea !u remurului
Cutremurele sunt declanate ad-nc su( scoara terestr. 1nveliul e2tern al 3am-ntului este format din lci tectonice mo(ile. Cele mai uternice cutremure se roduc -n interiorul 3m-ntului/ la marginile acestor lci. Micarea lcilor nu este uniform/ se acumulea#a o tensiune in c-nd rocile se ru / iar lacile intr -n (alans. 4nergia acumulat se eli(erea# su( forma unor cutremure mai mici sau mai mari. 4fectul de inde de intensitatea cutremurului/ de ad-ncimea la care se roduce i de natura rocilor de la su rafa. 3m-ntul se oate desc5ide/ ridica sau sur a. 1n muni se ot roduce avalane/ alunecri de teren/ i c5iar e antele mai uin a(ru te/ solul argilos se oate scurge asemeni lavei to ite. "mestecul af-nat de nisi si argil este su us unei fore at-t de mari/ -nc-t se lic5ifia# i se transform -n nisi uri micatoare. "ceasta s-a -nt-m lat la cutremurul din "las6a din 1,)&.

$%re na urale uriae

Cutremurul este unul din cele mai distrugtoare fenomene naturale de e 3m-nt. 4l oate rovoca distrugeri de #eci mii de ori mai mari dec-t (om(a atomic aruncat -n 1,&' este $iros5ima. Multe cutremure roduc o micare a solului/ asemnatoare cu legnatul unui va or. 1n funcie de intensitatea cutremurului/ solul este micat -n valuri fine sau smucit cu utere. 7neori unduirile solului sunt vi#i(ile i la su rafa/ martorii oculari susin c -n tim ul cutremurului din San Francisco din anul 1,8) solul fcea valuri -nalte de un metru. 3-na la o rirea cutremurului/ locul de declanare al acestuia/ linia de refracie s-a de lasat cu ) metri. Ma9oritatea cutremurelor durea# doar c-teva secunde/ dar sunt unele care in -na la un minut/ sau mai mult. Cutremurul din San Francisco din 1,8) de e2em lu a durat doar &8 de secunde/ iar cel din "las6a din 2& ianuarie 1,)& este * minute. Cutremurul rinci al este urmat de altele cu intensitatea din ce -n ce mai mic. "cestea sunt rovocate de fa tul c rocile dislocate -nce s se reae#e -ntr-o o#iie sta(il/ ceea ce oate din nou rovoca distrugeri enorme. 1n anul 1,:'/ -n centrul oraului Me2ico/ un cutremur de gradul 11 e scara Mercalli a rovocat agu(e imense. ;e lica din #iua urmtoare/ de intensitatea 18 e scara Mercalli a distrus i ceea ce a mai rmas. Cele dou cutremure -m reun au rovocat moartea a a ro2imativ #ece mii de oameni si ruinarea cldirilor din ora.

&

S!ara Mer!alli
Scara Mercalli/ numit du italianul Giuse e Mercalli ia -n considerare efectul cutremurului -ntr-un unct sau -n altul de e 3m<nt/ sta(ilind 12 grade. De e2em lu0 Gradul 20 foarte sla(. mici tre ida=ii. >(iectele sus endate endulea# fin Gradul '0 destul de uternic. 4fectele ot fi mai (ine o(servate. ?ic5idele se vars/ geamurile se s arg. Gradul *0 foarte uternic/ =iglele cad de e aco eri%. Gradul :0 distrugtor structurile mai sla(e/ statui %i #iduri se ot dr<ma Gradul 180 de#astruos/ multe cldiri sunt distruse/ solul se cra . Sunt osi(ile alunecri de teren %i cunami Gradul 120 catastrofal. Solul se deformea#/ se modific. Din e icentru se rs <ndesc valuri de m<nt. >(iectele sunt aruncate -n aer.

'%ne seismi!e
>ameni de %tiin= au -nce ut s cartografie#e locurile -n care sunt frecvente cutremurele -nainte de a -n=elege motivul cutremurelor. Cutremurele se ot -nt<lni -n orice loc -n care rocile se mi%c de-a lungul liniilor/ dar ma9oritatea cutremurelor mari se roduc -n anumite #one/ (ine determinate. Sunt deose(it de frecvente -n regiunile vulcanice/ de e2em lu -n cercul de foc din 9urul oceanului 3acific. 3e msur ce metodele de determinare a locali#rii cutremurelor au devenit mai recise/ %i 5r=ile au fost -m(unt=ite/ contur<ndu-se o imagine mult mai clar des re activitatea seismic. Seismologia de fa t s-a @maturi#atA doar ron anii )8/ c<nd au -nce ut s studie#e felul -n care se oate res ecta conven=ia referitoare la inter#icerea e2 erimentelor nucleare. Cercettorii au fost -nsrcina=i s studie#e dac se ot detecta micile e2 lo#ii nucleare su(terane; ei au instalat c<teva sta=ii de detectare seismic/ %i au anali#at toate vi(ra=iile erce ute de a arate. $arta activit=ii seismice format -n acest fel/ a artat c cel mai frecvent cutremurele se roduc -n scoar=a oceanic %i %an=urile oceanice/ res ective de-a lungul liniilor de refrac=ie/ lan=urilor muntoase tinere %i -n #onele vulcanice. "ceste date au venit -n s ri9inul teoriei conform creia litosfera 3m<ntului B scoar=a de 188 de 6m grosime %i stratul su erficial solid B este format din 1' lci tectonice care lutesc deasu ra stratului intern semito it al 3m<ntului/ numit astenosfer.

Mar#inile pl(!il%r e! %ni!e

De%i cutremurele se ot roduce este tot -n lume/ sunt mai frecvente -n regiunile a ro iate de marginile lcilor tectonice. 7na din cele mai cele(re este linia de refrac=ie Sf. "ndrei; aceasta se -ntinde de-a lungul coastei de vest a Statelor 7nite/ fiind locul de ornire al cutremurelor din California.

) Anali*a %ri#inii !u remurului

Folosind ra ortul dintre vite#ele celor doua unde/care ramane relativ constant in orice cutremur/ seismologii ot calcula distanta dintre orice unct de e su rafata amantului si e icentrul cutremurului/ mai e2act unctul unde vi(ratiile isi au originea. Seismologii reusesc acest lucru rin intermediul seismografului B un a arat care inregistrea#a undele. 3entru a afla distanta dintre seismograf si e icentru/ seismologii tre(uie sa cunoasca de asemenea si momentul in care au a9uns vi(ratiile. 3e (a#a acestor informatii/ ei ur si sim lu notea#a cat tim a trecut intre a aritia celor doua unde iar du a aceea verifica un ta(el care le arata distanta e care undele au arcurs-o/ (a#andu-se e intar#ierea undelor. "dunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe uncte/ se oate locali#a e icentrul/ rin rocesul numit trilateratie. "cest roces consta in desenarea unei sfere imaginare in 9urul locatiei fiecarui seismograf/ cu unctul de masurare dre t centru si ra#a egala cu distanta masurata Cnotata cu DE de la acel unct ana la e icentru. "ria cercului re re#inta toate unctele aflate la D mile de artare de seismograf. "tunci e icentrul tre(uie sa se afle undeva e aceasta sfera. Daca sunt desenate doua sfere/ e (a#a informatiilor rovenind de la doua seismografe diferite/ se va o(tine un cerc (idimensional in unctul de concurenta al sferelor. Deoarece e icentrul tre(uie sa se gaseasca in aria am(elor sfere/ toate unctele e icentrale osi(ile sunt locali#ate e cercul format rin intersectarea acestor doua sfere. > a treia sfera va intersecta doar de doua ori acest cerc/ sta(ilind dre t osi(ile doar doua uncte de e icentru. Si deoarece centrul fiecarei sfere se afla e su rafata amantului/ iar unul dintre aceste uncte osi(ile se va gasi in aer/ ramane o singura locatie logica entru e icentru.

+ip%!en rul ,i epi!en rul

Focarul seismului este locul in care acesta se naste/ iar e icentrul/ unctual de la su rafata 3amantului situate e verticala fata de acest focar. Focarele seismelor sunt situate0 1. in crusta terestra/ ana la o adancimede 28 6m in regiunile continentale si la cativa 6ilometric su( fundul marii Cla nivelul faliilor transformate sau al dorsalelor oceaniceE; ele se afla deci/ oarecum la su rafata. 2. in interiorul lacilor in curs de su(ductie/ unde seismele se roduc c5iar si la o adancime de *88 6m. Focarul seismic/ -n general/ nu este o e2 lo#ie -n scoar=a terestr care s oat fi considerat unctiform. Cercetrile asu ra mecanismului de roducere a cutremurelor au demonstrat c acestea s-nt generate de formarea unor fisuri/ iar -n ca#ul seismelor uternice - a nenumrate fracturi ale rocilor. 3unctul ini=ial al ru erii e numit focar sau 5i ocentru %i oate fi situat at-t a roa e de su rafa=/ c-t %i la ad<ncimi mari. 3unctul de e su rafa=a 3m<ntului/ situat e verticala ce trece rin focar/ este numit e icentru.

Ma#ni u.inea ,i in ensi a ea

3uterea unui cutremur este caracteri#at rin magnitudinea sau intensitatea acestuia e2 rimat -n grade. Deoarece uterea cutremurului varia# -ntr-un interval foarte larg/ C5arles ;ic5ter a introdus/ -n 1,!1/ scara logaritmic a magnitudinilor care-i oart numele %i care e (a#at e msurarea am litudinii ma2ime a undelor seismice -nregistrate. Cre%terea magnitudinii cu o unitate cores unde cre%terii am litudinii undei de 18 ori. Din unct de vedere matematic/ scara magnitudinilor nu are o limit su erioar/ -ns ractic limita ei su erioar e determinat de re#isten=a rocilor. 1n re#ent/ se utili#ea# mai multe scri de intensitate0 scara de 12 grade Mercalli modificat CMME/ scara de 12 grade Medvedev-S on5auer-Farnic CMSFE Cmai frecvent a licat -n =rile est-euro ene/ inclusiv ;e u(lica MoldovaE/ recum %i scri ada tate la condi=iile sociale %i te5nice ale unor =ri/ ca de e2em lu Ga onia C* gradeE/ C5ina C12 gradeE. "cestea fiind scri descri tive/ a recierea intensit=ii se (a#ea# e cercetarea fenomenelor reale -n #onele afectate.

Mi,!are pl(!il%r e! %ni!e

"cest rodus este e2trem de lent/ %i nicidecum uniform. Mult vreme s-ar rea c nu se -nt<m l nimic dar datorit fa tului c frecarea rocilor men=ine lcile la locul lor. "tunci c<nd tensiunea de %e%te for=a de re#isten= a rocilor/ lcile se mi%c/ rovoc<ndu-se (rusc o cr tur B un cutremur. Himeni nu oate ronostica e2act momentul declan%rii cutremurului. 3rin cartografierea %i o(servarea temeinic a activit=ii seismice/ oamenii de %tiin= au reu%it s identifice #onele seismice %i au reu%it s sta(ileasc frecven=a evenimentelor mai im ortante. C<teva cutremure mari %i-au @anun=atA sosirea rintr-o serie de cutremure mai mici/ iar cercettorii ru%i au o(servat c -nainta de cutremurele ma9ore se sc5im( vite#a undelor 3 ale cutremurelor mai mici. Modificrile fine ale formelor de su rafa=/ recum %i unduirile locale ale c<m ului magnetic al 3m<ntului sunt studiate ca osi(ile revestitoare ale cutremurelor.

/ Cu remure su0a!1a i!e

Cutremurele marine ot rovoca ni%te valuri imense/ numite tsunami. "cestea ot avansa e ocean cu vite#a de *,8 6mI5/ dar acolo sunt a(ia vi#i(ile. " ro iindu-se ctre mal/ valurile -ncetinesc/ dar -n acela%i tim se %i ridic. C<nd valurile se a ro ie de mal/ marea ini=ial se retrage/ a oi inund =rmul cu o serie de valuri. Jalurile care trund -n golfuri -nguste/ se ot ridica <n la -nl=imea de 28 de metri/ mtur<nd totul -n cale. 1n 1**' du un cutremur/ deasu ra ?isa(onei s-a a(tut un val de 1* metri -nl=ime/ iar re lica cutremurului a rovocat alunecri de teren %i incendii. "u fost distruse trei sferturi din cldiri %i )8 de mii de oameni %i-au ierdut via=a. 3m<ntul este -n mi%care ermanent/ dar din fericire/ cutremurele catastrofale sunt rare. S eciali%tii -n cutremure/ seismologii/ -nregistrea# anual -n 9ur de '88 de mii de cutremure/ adic un cutremur e minut. Ma9oritatea acestor vi(ra=ii rm<n neo(servate/ fiind detectate doar de seismologi/ cu a9utorul unui a arat sensi(il/ numit seismograf. Mai demult/ seismologii au msurat intensitatea cutremurelor B cantitatea de energie eli(erat B e scara ;ic5ter. "ceasta a fost numit du cercettorul american C.F. ;ic5ter/ fiind introdus de ctre el -n 1,!'. "st#i se folose%te mai mult scara Mercalli; aceasta a fost conce ut de ctre seismologul Giuse e Mercalli/ -n anul 1,82.

Semnale .e a1er ismen

Sc5im(area com ortamentului animalelor oate semnala a ro ierea unui cutremur. C<inii sc5eaun/ caii se s erie/ srile devin nelini%tite %i #(oar -n cerc. 1n 1,*'/ locuitorii unui ora% c5ine#esc au o(servat mai multe semne ale cutremurului/ rintre care com ortamentul ciudat al animalelor/ rsindu-%i locuin=ele cu c<teva ore -nainte de cutremur. Cercettorii studia# %i a ele f<nt<nilor -n #onele seismice. Kmediat ce rocile su(terane se sfarm -n (uc=i/ structura lor cristalin devine desc5is/ a oi se desc5ide din nou/ eli(er<nd radon -n a ele freatice; radonul a9unge %i -n f<nt<ni. Cre%terea concentra=iei radonului -n a ele de f<nt<n/ oate fi un semnal de averti#are al cutremurului. Kmediat -nainte de seism se ot eli(era %i ga#e cu -ncrcare electric. "cestea sunt sla( incandescente; se numesc @lumini seismiceA. Cercettorii au o(servat c -nainte de cutremur/ concentra=ia de 5idrogen este de #ece ori mai mare l<ng liniile de refrac=ie. Din cate / nu toate cutremurele sunt -nso=ite de asemenea fenomene. Din acest motiv/ oamenii de %tiin= au de#voltat diferite te5nici entru o ronosticare e2act. S-au folosit a arte de msur s eciale entru detectarea unor cre%teri de tensiune deasu ra liniilor de refrac=ie. "ceste cr turi imense se ot -ntinde e o lungime de c<=iva 6ilometri la su rafa=a m<ntului sau -n rofun#ime. " aratele de msur a -nclinrii B acestea seamn cu nivela folosit de dulg5eri %i #idari B care urmresc mi%crile roduse la su rafa=a m<ntului/ iar a aratele de msurare a alunecrii B ca(luri -ntinse de-a lungul liniilor de refrac=ie B semnalea# mi%crile laterale.

2 De e! %are .e !u remur
Seismografele sunt cele mai recise a arate de averti#are -n ca#ul unor cutremure. "cest a arat sensi(il sesi#ea# %i msoar cele mai mici vi(ra=ii su(terane e care le transform -n semnale electrice %i le -nregistrea# -ntr-un grafic. Din citirea diagramei/ seismologii ot o(serva imediat %i cea mai mic tensiune rodus -n roci. > alt metod de o(servare a mi%crilor m<ntului este trimiterea unor semnale de e sateli=i la diferite sta=ii de rece =ie terestre. Din re=eaua de semnale rin satelit/ oamenii de %tiin= ot s-%i dea seama dac s-a sc5im(at o#i=ia una fa= de cealalt a sateli=ilor de rece =ie.

Seism%#ra3ul
Seismograful este un a arat s ecial/ conce ut entru msurarea undelor seismice. 4ste format din dou com onente0 o greutate sus endat e arc %i un cilindru ac=ionat de un ceas. Sc5eletul a aratului este scufundat -ntr-un at de roc. 7ndele seismice rovocate de un osi(il cutremur/ rovoc<nd o mi%care ori#ontal/ mi%c<nd a aratul -nainte %i -na oi. 3eni=a fi2at la endul se va de lasa -n aceea%i direc=ie %i va marca e 5<rtie aceast sc5im(are0 a%a se formea# seismograma.

Diminuarea e3e! ului .is ru#( %r

De%i nici una dintre metodele enumerate nu este infaili(il/ ele au contri(uit foarte mult la -m(og=irea cuno%tin=elor noastre des re seisme. Cercettorii studia# osi(ilit=ile de diminuare a efectului distrugtor al cutremurelor. Du unii/ cu mici e2 lo#ii se ot rovoca cutremure de intensitate sc#ut/ sl(ind astfel tensiunea rocilor care determin cutremurele uternice. 1n c<teva locuri au in9ectat a -n liniile de refrac=ie/ rovoc<nd cutremure mai mici. De aici au tras conclu#ia c rin cutremure mici se ot eli(era de-a lungul liniilor de refrac=ie tensiuni acumulate. Constructorii din "merica %i Ga onia studia# metode de construc=ie re#istente le cutremure. 1n tim ul cutremurelor ere=ii care se r(u%esc re re#int unul din cele mai mari ericole. "ceasta se oate evita rin roiectarea unor cldiri fr ornamente grele %i co%uri. Casele de locuin=e %i cldirile administrative tre(uie construite e un fundal s ecial/ care reduce cu o treime declina=iile -n tim ul seismului.

4 Tipuri .e !u remure
Du frecven= %i intensitate/ cutremurele ot fi oli6inetice / caracteri#ate rintr-o #guduire rinci al/ la -nce ut/ urmate de altele/ mai sla(e /numite re lici ; cutremure mono6inetice / cu o singur #guduire rinci al/ recedat uneori de cutremure sla(e."u o intensitate ridicat/ cu 5i ocentre intermediare %i ad<nci."stfel de cutremure se re et eriodic/ cu descrcri mari de energie. Cutremurele ot fi -nso=ite de fenomene luminoase/ #gomote su(terane %i rocese tectonice.Zgomotele su(terane sunt re#ultatul #dro(irii/ fisura=iei %i frecrii rocilor din scoar= %i a rea%e#rii diferitelor (locuri litosferice afectate. Cele mai multe cutremure tectonice se roduc la contactul lcilor litosferice/ care / -n de lasare/ se freac -ntre ele/ acumul<nd cantit=i im ortante de energie.Mi%crile (ruste eli(erea# aceast energie/ gener<nd undele elastice/ care se ro ag -n 9ur cu vite#e varia(ile. 3e (a#a -nregistrrii undelor -n sta=ii seismice se sta(ile%te o#i=ia %i intensitatea cutremurului. >amenii de %tiin= au -nce ut s cartografie#e locurile -n care sunt frecvente cutremurele -nainte de a -n=elege motivul cutremurelor. Cutremurele se ot -nt<lni -n orice loc -n care rocile se misc de-a lungul liniilor/ dar ma9oritatea cutremurelor mari se roduc -n anumite #one/ (ine determinate.Himeni nu oate rognostica e2act momentul cutremurului. 3rin cartografierea %i o(servarea temeinic a activit=ii seismice/ oamenii de %tiin= au reu%it s identifice #onele seismice %i au reu%it s identifice frecven=a evenimetelor mai im ortante. C<teva cutremure mari %i-au @anun=atA sosirea rintr-o serie de cutremure mai mici/ iar cercettorii ru%i au o(servat c -nainte de cutremurele ma9ore se sc5im( vite#a undelor 3 ale cutremurelor mai mici. Modificrile fine ale formelor de su rafa= ale c<m ului magnetic al 3m<ntului sunt studiate ca osi(ile revestitoare ale cutremurelor.

Cele mai in ense !u remure "nre#is ra e

in ensi a e

Nr.!r .

.enumire

l%!ul

.a a

meniuni

1.

Cutremur -n C5ile C5ile

22.8'.1,) 8

,/'

1)'' de mori/ !888 de rnii i 2 milioane fr ad ost

2.

3rince Lilliam Sund

"las6a

2:.8!.1,) &

,/2

!.

Cutremur -n >ceanul Kndian

Sumatra

2).12.288 &

,/1

Du noile inter retri a avut intensitatea de 18/1-11.!

&.

Famciat6a

;usia

8&.11.1,' 2

,/8

'.

>ceanul 3acific

C5ile

2*.82.281 8

:/:

).

Cutremur -n 4cuador

4cuador

!1.81.1,8 )

:/:

*.

;at Kslands

"las6a

8&.82.1,) '

:/*

:.

Cutremur -n Hord-Sumatra

HordSumatra

2:.8!.288 '

:/)

,.

"ssam

+i(et

1'.8:.1,' 8

:/)

18.

"ndreanof Kslands "las6a

8,.8!.1,' *

:/)

Du noi a recieri mai uin de 1!

11.

Cutremur -n Mandasee

Kndone#ia

81.82.1,! :

:/'

12.

Famciat6a

;usia

8!.82.1,2 !

:/'

1!.

C5ile-"rgentina

C5ile

11.11.1,2 2

:/'

Du noi a recieri mai mult de :/!

1&.

Furil Kslands

Knsulele Furile

1!.18.1,) !

:/'

1'.

Hing2ia-Gansu

C5ina

1).12.1,2 8

*/:

Du noi a recieri mai uin de :/)

Ce re0uie s( 3a!em "n impul unui !u remur pu erni!5

"ceste recomandari se refera la o multidunine de situatii care se ot regasii in mod fregment atat inr-o cladire de invatamant cat si in mediul contruit incon9urator/ e durata calatoriilor #ilnice/ sau in locurile u(lice. "ceste recomandari se adresea#a atat elevilor cat si adultilor0 1. 3astrati-va calmul/ nu intrati in anica/ linistiti-i si e ceilalti/ rote9ati co iii/ (atranii si femeile. Hu va s eriati de #gomotele din 9ur. 2. 3reveniti tendintele de a arasi sala de clasa/ curs/ la(orator etc !. Daca va aflati in fata unei cladiri ramaneti de arte de aceasta/feriti-va de tencuieli/ carami#i/ cosuri/ ara ete/ cornise/ geamuri care de o(icei se ot ra(usi in strada. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo/de arte de ferestrele care se ot s arge/ stati ins re centrul cladirii/ langa un erete structural re#istent. &. 3rote9ati-va su( o grinda/ toc de usa solid/ (irou/ masa iar elevii su( (ancile din clasa / s ri9initi-va cu almele e odeasau tineti-va cu mainile de iciorul mesei sau tocul usii s re a va asigura sta(ilitatea. Kn li sa unor astfel de osi(ilitati de a va mentine su( soc sta(ilitatea/ va uteti rote9a stand la odea langa un erete solid/ g5emuit e genunc5i si coate cu fata in 9os; cu almele im reunate va veti rote9a ca ul CceafaE/ iar cu ante(ratele e lateral/ fata. '. Kinc5ideti sursele de foc cand si cat uteti de re ede/ iar daca a luat foc ceva interveniti imediat du a ce a trecut socul uternic. ). Daca sunteti intr-un atelier a licati imediat du a ca# masurile de rotectie s ecifice locului dvs. de activitate. *. Hu fugiti e usa/ nu sariti e fereastra/ nu alergati e scari/ nu utili#ati liftul/ dar -daca uteti- desc5ideti usa s re e2terior/ s re a deveni (locarea acesteia/ in vederea eventualei evacuari du a terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a #onei de le iesire.4vitati aglomeratia. :. Hu alergati in strada sau e strada/ de lasati-va cat uteti de re ede intr-un loc dec5is si sigur/ feriti-va de versantii de unde ot cadea roci sau de unde ot avea loc alunecari de teren. ,. Daca seismul va sur rinde in autoturism/ o riti-va cat uteti de re ede intr-un loc dec5is/ evitand cladirile rea a ro iate de strada/ dincolo de oduri/ asa9e/ linii electrice aeriene si stati inauntru.Feriti-va de firele de curent ca#ute. 18. Daca sunteti intr-un mi9loc de trans ort in comun sau in tren/ stati e locul dvs. ana se termina miscarea seismica. Conducatorul tre(uie sa o reasca si sa desc5ida usile/ dar nu este indicat sa va im(ul#iti la co(orare sau sa s argeti

ferestrele. Kn metrou astrati-va calmul si ascultati recomandarile ersonalului trenului/ daca acesta s-a o rit intre statii in tunel/ fara a arasi vagoanele. 11. Daca va aflati intr-un loc u(lic cu aglomerari de ersoaneC teatru/ cinematograf/ stadion/sala de sedinteE nu alergati catre iesire/ im(ul#eala roduce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de e rand.

A1er i*%r seismi! a1ansa !u !%n a! .e pr% e! ie.

4lementul de detectie al sistemului de averti#are il constituie averti#orul seismic de ti "S-81. > tional/ el oate transmite semnalul unui modul de averti#are vocala care difu#ea#a instructiunile de securitate s ecifice fiecarui utili#ator. $UNCTIONAREA AVERTI'ORULUI SEISMIC >rice seism se manifesta mai intai rin ro agarea unei unde rimare/ de atentionare/ iar mai a oi a celei secundare/ distructiva. Cele doua unde se ro aga cu vite#e diferite/ deci sosesc intr-un unct mai inde artat de e icentru la momente diferite. Kntar#ierea de inde de mediul rin care se ro aga/ in ca#ul Mucurestiului aceasta diferenta este de 28 - !8 de secunde. "verti#orul detectea#a/ folosind te5nologie foarte avansata/ iminenta sosirii undei de soc distructive Cunda secundaraE si ii informea#a e utili#atori/ care au astfel tim sa se ada osteasca. Detectia unui cutremur ma9or este fia(ila/ datorita fa tului ca are loc o identificare a vi(ratiilor detectate/ in urma careia orice vi(ratie a carei forma a undei nu cores unde cu o forma de unda seismica este ignorat.

Bi0li%#ra3ie
1."r(orele ?umii0seciunea N3laneta 3m-ntA ag.2*-!8 2.Manual Geografie 4ditura $umanitas/1,,,.

7e0%#ra3ie 1. 5tt 0IIreferat.clo otel.roICutremurele-1&)8,.5tml 2. 5tt 0IIOOO.referat.roIreferateICutremureP*1,,.5tml !. 5tt 0IIOOO. referatele.comIdocsIgeografieI1Iecanismul-distrugato1). 5

&8