Topal Mdlin-Liviu Facultatea de Electronic, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei Grupa 41 E

!anocristale de celulo"

!anocristale de celulo"
# aparut un nou material-minune, mai re"istent decat $evlar-ul, iar denumirea lui este !%% &nano cristal de celulo"'( #flat )nc )n fa" de cercetare-de"voltare, !%%-urile de*a au atras atenia unor gigani ai industriei moderne + ,ioneer Engineering le folosete pentru noua serie de displa--uri fle.i/ile, iar I0M le folosete la componente de calculator( 1e cur2nd armata 34# este interesata pentru a-i asigura re"erve pentru producerea de veste antiglon sau sticl securi"at antiglon pentru vehiculele sale( 1e unde tot acest interes pentru celulo", un material at2t de /anal )nc2t )l )nt2lnim chiar i la prosoapele de /uctrie5 3e pare c celulo"a, procesat chimic din al/urul &pulpa' lemnului, devine un nou material-minune + transparent, cu un raport re"isten6greutate proprie de opt ori mai /un dec2t oelul i care, pe deasupra, este i foarte ieftin( Totul datorit structurii aciculare a cristalelor, care se interconectea" d2nd natere unei matrici e.trem de re"istente(

Modelul tri-dimensional a polimerului de celuloza 7Este varianta natural i regenera/il a nanotu/urilor de car/on &cel mai puternic material inventat p2n acum'( i vine doar cu o fraciune din preul acestora8, declar 9eff :oung/lood, profesor la Institutul pentru !ano-3ilvicultur din cadrul 4niversitii ,urdue( !%%-urile au un modul de elasticitate de 1;< G,a i o re"isten la )ntindere de =,;G,a( 3pre comparaie, oelurile u"uale din construcii au un modul de elasticitate de apro.imativ <<G,a i re"istene la )ntindere de <, + <,; G,a( !%% )nving detaat i >evlarul, materialul din care sunt fcute vestele antiglon( !%%-urile ar putea fi folosite ca materiale structurale pentru construcii, pstr2nd ductilitatea oelului dar av2nd )n acelai timp o re"isten de peste "ece ori mai mare( #cest lucru va conduce, )ntr-un viitor mai apropiat sau mai )ndeprtat, elemente de re"isten mai mici i cldiri mai ieftine( #sta dac se re"olv pro/lema apei, deoarece re"istena acestor cristale este diminuat radical atunci c2nd intr )n contact cu apa( 1ei )n domeniul construciilor aplicaiile practice )nc ateapt finali"area cercetrilor, )n domeniile pe care le aminteam la )nceputul articolului producia a demarat de*a( Mai mult, armata 34# a investit de*a 1,= milioane de dolari )ntr-o u"in care produce aceste materiale( The Forest ,roducts La/orator- a construit o fa/rica e.perimentala de 1(= milioane de dolari pentru productia de !%% din aschii de lemn si rumegus( #sadar, /ine 7preparate8, !%%-urile sunt mai re"istente decat $evlar-ul sau fi/rele de car/on, dar produsele alcatuite din !%% sunt mai usoare decat cele din materialele o/isnuite( ,e langa acestea, costul !%%-urilor este mai putin de 161< din costul fi/relor de $evlar sau de car/on(

%elulo"a este cel mai a/undent polimer /io de pe planeta si este gasit in peretii celulelor a plantelor si in celulele /acteriilor( %ompuse din lanturi lungi de molecule de gluco"a, fi/rele de celulo"a sunt aran*ate intr-o pan"a complicata care asigura atat structura cat si suport pentru celulele plantelor( ,rincipara intre/uintare comerciala pentru celulo"a este lemnul, acesta fiind o retea de fi/re de celulo"a tinute impreuna de o matrice de lignina, alt polimer natural care este usor de degradat si inlaturat( ,ulpa lemnului este produsa printr-o varietate de procese, toate acestea au rolul de a 7rupe8 si de a inlatura lignina, lasand in urma fi/re de celulo"a amestecate cu apa( ? fi/ra de celulo"a are doar cateva "ecimi de microni in latime si apro.imativ un milimetru lungime(

Fibre celulozice din pulpa lemnului %elulo"a din pulpa lemnului, cand e uscata, are consistenta unui puf sau a unei scame + un strat de celulo"a din pulpa lemnului are proprietatea mecanica ce aminteste de un prosop de /ucatarie ud( !u este chiar ce te-ai astepta sa fie sursa unuia dintre cele mai puternice materiale cunoscute de ?m( In continuare, procesarea 7rupe8 fi/rele de celulo"a si formea"a nanofi/re, care sunt cam de 1<<< de ori mai mici decat fi/rele( In nanofi/re, celulo"a ia forma unor grame"i tridimensionare neramificate de molecule de gluco"a, care sunt tinute impreuna de legaturi de hidrogen( %hiar daca legaturile chimice nu sunt 7reale8, legaturile de hidrogen dintre moleculele de celulo"a sunt destul de puternice, adaugand la re"istenta si rigiditatea nanocristalelor de celulo"a(

Figura de deasupra reprezinta structura polimerului de celuloza. Figura din mijloc infatiseaza o nanofibra, ce contine atat celuloza cristalina cat si amorfa. Figura de jos arata nanocristalele de celuloza dupa ce celuloza amorfa este inlaturata de hidroliza acida. In aceste nanofi/re sunt regiuni care sunt foarte /ine ordonate, in care lanturile de celulo"a sunt po"itionate in paralel foarte aproape unul cu celalalt( %ateva dintre ceste regiuni de cristaline apar ca o singura nanofi/ra si sunt separate de o regiune amorfa( Individual, nanocristalele de celulo"a sunt apoi produse di"olvand regiunile amorfe folosind un acid puternic(

Patru molecule de celuloza legate impreuna de legaturile de hidrogen intermoleculare In pre"ent randamentul separarii !%% de pulpa lemnului este apro.imativ de @<A( 4n scop pe termen-scurt este sa se a*unga la costul de 1< B pe >ilogram de !%%, dar in ca"ul unei productii pe scara mare ar tre/ui sa reduca costul la 1- B pe >ilogram( !%%-urile separate din pulpa lemnului sunt cam o fractiune de micron in lungime si au o sectiune in forma de patrat cu latura de cativa nanometri( 1ensitatea lui este mai mica decat 1(C g 6 cc, dar au o re"istenta foarte mare( #u modulul elastic de aproape 1;< G,a, si o re"istenta la rupere de aproape 1< G,a( Mai *os vedem cum re"istenta !%%-urilor se compara cu a catorva materiale cunoscuteD

Material(((((((((((((((((((((((((((Modulul Elastic((((((((((((((((Ee"istenta la rupere !%%((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1;< G,a(((((((((((((((((((((((((((((=(; G,a $evlar 4F((((((((((((((((((((((((((((((1 ; G,a(((((((((((((((((((((((((((((@(; G,a Fi/ra de car/on(((((((((((((((((((((1;< G,a(((((((((((((((((((((((((((((@(; G,a !anotu/uri de car/o(((((((((((((@<< G,a(((((((((((((((((((((((((((((( < G,a

?tel ino.ida/il((((((((((((((((((((((( << G,a(((((((((((((((((((((((((((((<(; G,a 3te*ar(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1< G,a(((((((((((((((((((((((((((((<(1 G,a 3ingurul material care este mai puternic decat nanocristalele de celulo"a este nanotu/ul de car/on, care costa cam de 1<< de ori mai mult( ?telul ino.ida/il e inclus doar pentru a o/serva diferenta dintre !%% si un material conventional( %a si a ma*oritatea lucrurilor, !%% nu este un material perfect( %el mai mare 7dusman8 este apa( %elulo"a nu este solu/ila in apa, nici nu se depolimeri"ea"a( Legaturile de eter dintre unitatile de gluco"a a moleculei de celulo"a nu sunt usor de separat, avand nevoie de aci"i puternici pentru a activa reactiile de disociere(

!anocristalele de celulo"a pre"inta un comportament termic diferit fata de pudra de celulo"a( %elulo"a 7originala8 pre"inta o decompo"itie la o temperatura putin peste @<<G % &Fig( #' si acest lucru a coincis cu o pierdere masiva de masa lasand in urma doar (H=A cenusa la C<<G %( !anocristalele de celulo"a, pe de alta parte, incep tran"itiile termice la o temperatura mai sca"uta, in *ur de 1;<G %( #cestea au pierdut aproape 4<A din masa lor intre 1;<-@<<G % urmand sa mai piarda inca @<A din masa in intervalul @<<-C<<G %, lasand semnificativ mai mult re"iduu, aproape @<A la C<<G %( #ceste mari diferente intre comportamentele termice dintre nanocristalele de celulo"a si pudra de celulo"a 7originala8 ar putea implica procese de decompo"itie-ga"ificare diferite( Este cunoscut faptul ca celulo"a se decompune in levoglucosan la temperatura de 1H<G % care apoi se ga"ifica eficient la @<<G %( #ceasta pierdere de masa treptata a nanocristalelor de celulo"a intre 1;< si @<<G % si aparitia de mici endoterme in *ur de 1C< si 1<G % sugerea"a un mecanisc de decompo"itie diferit, posi/il fiind fa"a de tran"itie directa solid-ga" catali"ata de grupurile cu suprafata de sulfat( # fost demonstrat ca energia necesara activarii degradarii nanocristalelor de celulo"a a fost semnificativ redusa introducand grupari de sulfat prin intermediul hidroli"ei acida( #sadar, termosta/ilitatea nanocristalelor de celulo"a a fost compromisa de gruparile de sulfat( 3uprafata mare a nanocristalelor de celulo"a ar putea sa ai/e un rol important in diminuarea termosta/ilitatii lor din cau"a e.punerii marite a ariei de suprafata la caldura( Mai mult, descompunerea nanocristalelor de celulo"a la temperaturi sca"ute de la 1;< la @<<G % ar putea indica un transfer de caldura mai rapid in ca"ul nanocristalelor de celulo"a(

Legaturile de hidrogen dintre moleculele de celulo"a sunt si ele prea puternice in agregat pentru a fi rupte de moleculele de apa( Intr-adevar, cristalele de celulo"a necesita

tratament cu apa la temperatura de @ <G % si o presiune de ;< atmosfere pana cand destula apa intercalea"a intre moleculele de celulo"a pentru a le face sa devina amorfe in strucura( %elulo"a inca este insolu/ila, doar putin de"ordonata fata de aproape-perfectul cu/ din strucutura cristalinului( 1ar celulo"a contine grupari de hidro.il &?I' ce se afla lateral de-a-lungul moleculei de celulo"a( #cestea pot forma legaturi de hidrogen cu moleculele de apa, determinand ca celulo"a sa fie hidrofila( #vand destula apa, celulo"a aproape isi va du/la volumul fata de atunci cand e uscata( 74mflarea8 introduce o numar vast de nano-defecte in structura celulo"ei( %hiar daca este o mica umflare a unui singur nanocristal de celulo"a, apa poate sa patrunda in celulo"a amorfa cu usurinta, impingand fiecare molecula de celulo"a in acele regiuni( ,e langa acest fapt, legaturile dintre !%%-urile vecine vor fi pertur/ate, reducand semnificativ re"istenta oricarui material ranforsat cu !%%-uri( 3unt cateva metode pentru a face materialul compo"it !%% o alegere via/ila pentru aplicatiile din lumea reala( %ea mai simpla, dar cea mai limitata, este sa alegi aplicatii in care materialul sa nu fie e.pus la apa( #ltul este sa altere"i chimia 7suprafetei8 astfel incat sa fie hidrofo/a( #cest lucru este destul de simplu de facut, dar cel mai pro/a/il va reduce su/stantial proprietatile mecanice a !%%-urilor modificate( ? a treia aplicatie ar fi sa alegi un material matrice care sa fie hidrofo/, si prefera/il ar fi sa forme"e o interfata hidrofo/a cu !%%-urile( 1esi nu ar fi foarte dificil din punct de vedere chimic, e.ista o dificultate practica, interfata dintre materialul hidrofo/ si cel hidrofil de o/icei nu este destul de re"istenta( ,oate cea mai practica solutie ar fi sa vopsesti sau acoperi materialul compo"it !%% cu un material care tine apa departe( ,entru un asemenea premiu putem fi siguri ca inovatiile vor urma pentru a putea face teoreticul - practic( !anocristalele de celulo"a cu o structura de 7funie8, sferica sau in forma unei retele sunt produse cu a*utorul hidroli"ei acide si a liofili"arii a /um/acului de celulo"a( Iidroli"a cu acid sulfuric a inlaturat celulo"a amorfa pentru a produce nanocristale de celulo"a i"olate cu noile introduse grupari de sulfat pe suprafata nanocristalelor de celulo"a( Eepulsia dintre nanocristalele de celulo"a incarcate negativ si congelarea rapida cu a"ot lichid a fost foarte eficienta in prevenirea formarii de agregat incura*ate de legaturile de hidrogen( !anocristalele de celulo"a au retinut structura lor chimica si structura cristalina IJ, in timp ce au aratat o semnificativa diferenta termica si de decompo"itie, sugerand o conductivitate electrica mai mare si posi/il tran"itia directa solid-ga"( Mai mult, nanocristalele de celulo"a au format o structura me"oporoasa cu o latime a unui por de F1(FF K (;= L( Ee"ultatele arata ca hidroli"a acida nu numai ca a produs structuri nanocristaline dar a si introdus incarcari electrice de suprafata ce permit separarea lor eficienta( %uplate cu liofili"area, nanocristalele de celulo"a pre"inta o capacitate de redispersie rapida ce este esentiala pentru aplicatiile lor practice(

0i/liografieD 1( httpD66MMM(sciencedirect(com ( httpD66MMM(gi"mag(com