Ipomoea batatas = batatul Aveau la serele facultatii de ierburi si balarii batat sau cartoful dulce.

Chiar am mancat piure din el si e mult mai gustos ca cel din cartof. Pentru prajit se taie in felii foarte subtiri, 1-2 mm. Batatul e original din America de Sud, ca si rosiile sau ardeiul, si este cartoful africanilor fiind printre primele alimente ca aport de amidon. Batatul este foarte pretentios la caldura avand nevoie de temperaturi de peste 1 grade si are nevoie de ! luni de caldura. "a origine e o planta perena, dar la noi se comporta ca anuala. Prefera soluri usoare, nisipoase, bine drenate si fertile Batatul se inmulteste prin butasi care se produc asa# - la sfarsit de martie sau inceput de aprilie se pune cartoful intr-o lada mai adanca $1 -2% cm de pamant& si se acopera cu pamant cernut amestecat cu 2%' nisip. Se tin la temperatura de 2%-2 grade si se uda. (upa 2-) saptamani apar lastarii care se rup de pe cartof cand au 1%-12 cm si se pun in ladite cu pamant sau recipiente cu apa la inradacinat. -la sfarsitul lui mai, pana la sfarsitul lui iunie se plantea*a in camp. -butasii se mocirlesc la radacina si se rupe 1+! din limbul frun*elor. -distantele de plantare sunt ,%-, cu %--% cm "ucrari# -se pune un pumn de mranita in cuib la plantare -se uda imediat dupa plantare si de cate ori era nevoie. -2-)-! prasile -pe perioada vegetatiei vrejii se ridica de pe pamant 2-) ori pentru a rupe radacinile adventive care cresc din vreji. Se recoltea*a in octombrie, noiembrie inainte de caderea brumei. .u stiu daca vei reusi sa produci lastari din cei cumparati din /eal, dar merita incercat. Ipomoea Familia: Convolvulaceae Aspect: Cataratoare Perioada de inflorire: 0ara Expunere: Plina lumina Udare: Abundenta 1pomoea are %% de specii, anuale si perene, cu aspect arbustiv sau catarator. Au flori mari, asemanatoare cu o palnie, cu colola plisata pe margini si cu un colorit diverrsificat# alb, albastru, rosu, purpuriu. 2run*ele sunt complete si lobate. Cultivare: usoara. Plantele nanuale se obtin din seminte, iar cele perene se transplantea*a in februarie -martie. .ecesita multa lumina si udare regulate. Bobocii apar din aprilie pana in septembrie si se recomanda adaugarea la fiecare 2-) saptamani un ingrasamant lichid in apa de udat. Speciile perene trebuie tinute iarna la o temperatura cuprinsa intre ,-1) ? C. Reproducere: Aceste specii se seamana int-un compost special pentru insamantat, care este definitiv. Semintele se acopera cu un strat subtire de compost umed la o temperatura de 13-21 ? C la o lumina slaba. Specii si soiuri: 1pomoea holubii, 1pomoea nil, 1pomoea tricolor, 1pomoea purpurea.

Acopera bucatile cu un strat de cativa centimetri de pamant si pastrea*a-le intr-o *ona calda si umeda. #escriere Cartofii dulci sunt plante cataratoare cu tulpini subterane care produc tuberculi alungiti. nu mai este nevoie sa le oferi substante nutritive. Cartofii dulci cresc cel mai bune intr-un mediu fara "uruieni. Poti incepe sa sapi dupa tuberculi odata de frun*ele au inceput sa se ingalbeneasca. deoarece tuberculii pot plesni. vor incepe sa prinda radacini si pot fi plantate apoi in gradina dupa sase saptamani. *ona care va fi umpluta de frun*e si tulpini la maturitate. cupru. care are insa o valoare nutritiva exceptionala. cu coaja. . dupa plantarea intr-un sol bogat in materie organica. atunci cand sunt plantati la distanta de )%-! cm unul de altul. folosita in bucataria traditionala romaneasca. . . iar florile.face din cartoful dulce o leguma mult mai hranitoare decat varietatile de cartofi traditionale. 0aloarea nutritiva este mai mare daca alegi sa coci cartofii in coaja. Continutul caloric este de 12) de calorii la 1%% de grame de cartof dulce copt. galbena si chiar violeta. Pentru evitarea acestor probleme se recomanda alegerea unui soi re*istent de cartofi dulci si rotirea culturilor in gradina.Cartoful dulce este o leguma putin cultivata in Romania. Utili!are culinara Cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C si contine de trei ori mai multiantioxidanti decat afinele $la aceeasi cantitate&. odata ce te obisnuiesti cu gustul diferit. au de obicei o lungime intre 1% si 1 cm. ingri i. Adusi de Cristofor Columb din American Centrala.u recolta cartofii dulci la mai putin de ! luni de la plantare. in timp ce tu"erculii. cartofii dulci poarta numele stiintific deIpomoea "atatas si sunt mai hranitori decat varietatea europeana de cartof. Cartofii dulci de inmultesc de obicei cu ajutorul tuberculilor. chiar daca gustul lor este mult mai dulce. Sub forma de pireu sau amestecat cu alte legume fierte. insa in *onele fierbinti si uscate pot avea nevoie de putina umbra dupa-amia*a. Aceste legume nu necesita ingrasaminte. Afla cum poti cultiva. 6da-i in mod reculat. 2run*ele au forma de inima. recolta si utili!a cartofi dulci in gradina ta. Prefera sa stea la soare intreaga *i. 1n cateva *ile. fi"re si vitamina B. Cultivare si ingri ire Cel mai bun sol pentru a creste cartofii dulci este cel usor acid. 4ulpinile pot ajunge la o lungime de % cm. Cartofii dulci pot fi atacati de nemato*i si de diverse "oli. cu un p5 intre si -. alba. de culoare portocalie. Continutul ridicat de mangan. deoarece cresc aproape de suprafata solului si coaja este subtire si poate fi lovita si rupta cu usurinta. Acest proces necesita multa atentie. decat daca ii fierbi. de culoare alba sau violeta. au petalele lipite. dar nu si in ultimele )-! saptamani inainte de recoltare. cartoful dulce este delicios si hranitor. taiati pe jumatate in lungime si pusi in pamant de flori umed. Aceste legume pot fi gatite in aceleasi modalitati ca si cartoful european.

Tulpinile lui se inradacineaza la noduri. sau in . 2iind o planta tropicala. portocalii. Batatul – leguma comestibila. Cartof dulce 8 descriere 9 Batat $1pomoea batatas&. 6n avantaj considerabil fata de cartoful obisnuit este ca gandacul de Colorado nu-l atinge #&. si mai mult. Se sadesc tuberculii in sere. se ingroasa puternic. <am-ul nu re*ista la inghet. ro* sau rosii. Se inmulteste prin butasi. acesta creste foarte bine in conditiile noastre climaterice. Salvează legătura permanentă. seminte si lastari $crescuti din tuberculi&. solarii. Batatul are mai multe soiuri. 6n tubercul de . Acest articol a fost publicat :n Batat $1pomoea batatas&. Cultivat pentru radacinile (tuberculi) asemanatoare cu cartofii obisnuiti. Sunt soiuri dulci. Cu toate ca la noi este putin cunoscut. Batatul este o liana care se imprastie pe pamint (la fel ca dovleacul).Sursa foto# 7otherfitness. formind tuberculi albi.<am= cintareste de la 2%% grame pina la ) >g.com Batat. cu gust dulce-făinos. soiuri asemanatoare la gust cu cartoful obisnuit. si inca soiuri decorative. Cel mai des sunt crescuti prin rasad obtinut din tuberculi.

% cm sau 3%B) cm. ajunge la ?1 @13AС dupa schema . /ecoltarea cartofului dulce se face in octombrie 8 noiembrie. se .ladite cu nisip umed chiar pe fereastra din casa.%B. /asadul obtinut se plantea*a atunci cind temperatura medie. de afara. Se scot tuberculii din pamint. Peste inca 1 8 2% *ile cresc alti lastari noi $daca la prima taiere au ramas cioturi de --3 cm&. Peste !% 8 ! *ile lastarii $de 1 -2% cm& se taie si se inradacinea*a :n ghivece sau borcane.

%i odată ce planta este stabilită. Batatul fiert este mai putin nutritiv decat cel facut la cuptor. si multe alte bucate. Sursa# http#++DDD. 4ulpinile si frun*ele tinere se folosesc in salate. *ceasta e puţin mai scăzută dec+t pentru ma.ingradina. %i astfel . 4uberculii de <am se maninca copti. A4C. unul dintre za/arurile responsabile pentru flatulenţă. rafinoză.-) luni pentru a a. Pot servi ca ingredient la piureu.unge la maturitate. supe. asta deacum depinde de fante*ia bucatarului. 4uberculii proaspat curatati trebuiesc folositi imediat sau tinuti intr-un vas cu apa $acoperiti complet&. 1n *ilele noastre. batatul este cunoscut doar ca cultura $agricola&. -ste necesar un sezon scurt de cre%tere de . Trei dintre za/arurile care se găsesc &n ţesuturile plantei. stac/ioză %i verbascoză nu sunt digerate &n tractul digestiv superior. Pot fi fierti cu coaja sau fara. @. Factori Antinutriţionali Cartofii dulci conţin rafinose. placinte.41C 8 Consumul ridicat de cartof dulce este inter*is persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor. subtropicale.#( cm de precipitaţii pe an. dar creste si in *ona noastra tempetata. poate tolera moderat seceta.com+EpF-1 !GiH**1aHs1*o-m Cartoful Dulce Caracteristici Agronomice Cartofii dulci necesită un sol bine drenat %i cresc cel mai bine &n sezonul de primăvară. gemuri.usuca $*vintea*a& si se pastreaza in beci la temperatura + !" #$С. prajiti si fierti. 'mezeala optimă necesară este de aproape (). Se cultiva in *onele tropicale. deoarece altfel li se inegreste mie*ul.oritatea celorlate recolte de rădăcini %i bulbi.

2n 3ndonezia. Utilizare şi Procesare Cartofii dulci pot fi m+ncaţi fierţi. -ste o legatură semnificativă &ntre conţinutul in/ibator de tripsină %i conţinutul de proteine a soiurilor de cartofi dulci. 2ncălzirea la 4!$C pentru c+teva minute dezactivează efectul in/ibator al tripsinei. fripţi sau pră. rafinosa %i stac/iosa Ca răspuns la răniri sau la e0puneri de agenţi infecţio%i. Coacerea distruge numai 6!5 din aceste to0ine. &n special furano-terpenoidele sunt cunoscute a fi to0ici. Contaminarea tuberculilor de cartofi dulci cu ciuperci ca Ceratocystis fimbriata %i diverse specii de Fusarium conduc la producerea de ipomeamarone. cartofii dulci vor produce anumite metabolisme. 1ivelul prezent de rafinoase depinde de specie. se dă o aromă care răm+ne &n condiţii bune o perioadă &ndelungată de timp.sunt fermentate de bacteriile din colon pentru a produce gaze. &n reacţia cu stimulatori psi/ologici sau a e0punerii ţesuturilor rănite la contaminarea cu ciuperci. /idrogenul %i dio0idul de carbon.iţi. 2n unele părţi ale *fricii soiurile folosite sunt considerate prea dulci %i cauzează gaze. cartofii dulci sunt &nmuiaţi &n apă sărată pentru aproape o oră pentru a in/iba cre%terea microbiană &naintea uscării. &n timp ce alţi metaboliţi ca 6-ipomeanol sunt to0ine pulmonare. C+nd feliile se usucă &n soare %i pe păm+nt. . C+ţiva dintre ace%ti compu%i. * fost stabilit că cartofii dulci au o activitate in/ibatoare a tripsinei (T3*) variind &ntre 4!5 in/ibare la unele soiuri %i #!5 la altele. un /epato0in.

uscarea la cuptor are numai efecte reducătoare scăzute asupra conţinutului de fitaţi. amidonul arată proprietăţi intermediare &ntre amidonul cartofilor %i amidonul de porumb.7ăina este folosită ca o cocă &n coacerea p+inii %i ca stabilizator &n industria &ng/eţatei. peste noapte cu Aspergillus kawachii. varietatea sărată e populară &n Statele 'nite ale *mericii. coco8am %i 8am-ul conţin de asemenea fitaţi. @ierderea de fitaţi din timpul fermentaţiei este datorată enzimei fitase. 3n ceea ce prive%te v+scozitatea %i alte caracteristici.ută la &ndepărtarea impurităţilor %i dizolvarea pigmenţilor. băuturilor din acid lactic. glucozei %i siropului de amidon izomerizat.casava.($C. 7iltratul este &n cele din urmă distilat. prezentă &n mod natural &n tuberculi sau secretată de microorganismele fermentative. Procesul este foarte similar celui de producere a =/is>8-ului cu e0cepţia că koji. . timp de dou ă zile la . Casava. ec/ivalentul demaratorului de malţ &n producerea =/is>8ului. care a. Comparativ cu fermentarea. p+ine ca %i alte produse din industria alimentaţiei.)) prin folosirea varului. este obţinut prin inocularea orezului aburit lăsat &n apă. Koji este amestecat cu amidon. În Japonia amidonul cartofilor dulci este de asemenea folosit pentru producerea spirtului distilat numit shochu . apă %i dro. Cartofii dulci au fost procesaţi &n cipsuri &n aproape acela%i fel ca %i cartofii %i produsul este acum popular &n *sia. 2n <aponia aproape 4!5 din amidonul produs de cartofii dulci este folosit la fabricarea siropului de amidon.? to . @rocesarea &n m+ncare fermentată va reduce nivelul p/8late-ului recoltelor de rădăcinoase suficient &nc+t să anuleze efectele adverse. *midonul este produs de cartofii dulci &n aproape acela%i fel ca %i din celelalte rădăcinoase cu e0cepţia că soluţia e ţinută alcalină (p9 :.die pentru a provoca za/arisirea %i fermentarea.. &n timp ce cele picante cu piper ca8enne %i acid citric au fost testate cu rezultate favorabile &n Banglade. Aătirea are de asemenea un efect semnificativ. Cipsurile &nvelite &n za/ăr sunt populare &n C/ina.