Ipomoea batatas = batatul Aveau la serele facultatii de ierburi si balarii batat sau cartoful dulce.

Chiar am mancat piure din el si e mult mai gustos ca cel din cartof. Pentru prajit se taie in felii foarte subtiri, 1-2 mm. Batatul e original din America de Sud, ca si rosiile sau ardeiul, si este cartoful africanilor fiind printre primele alimente ca aport de amidon. Batatul este foarte pretentios la caldura avand nevoie de temperaturi de peste 1 grade si are nevoie de ! luni de caldura. "a origine e o planta perena, dar la noi se comporta ca anuala. Prefera soluri usoare, nisipoase, bine drenate si fertile Batatul se inmulteste prin butasi care se produc asa# - la sfarsit de martie sau inceput de aprilie se pune cartoful intr-o lada mai adanca $1 -2% cm de pamant& si se acopera cu pamant cernut amestecat cu 2%' nisip. Se tin la temperatura de 2%-2 grade si se uda. (upa 2-) saptamani apar lastarii care se rup de pe cartof cand au 1%-12 cm si se pun in ladite cu pamant sau recipiente cu apa la inradacinat. -la sfarsitul lui mai, pana la sfarsitul lui iunie se plantea*a in camp. -butasii se mocirlesc la radacina si se rupe 1+! din limbul frun*elor. -distantele de plantare sunt ,%-, cu %--% cm "ucrari# -se pune un pumn de mranita in cuib la plantare -se uda imediat dupa plantare si de cate ori era nevoie. -2-)-! prasile -pe perioada vegetatiei vrejii se ridica de pe pamant 2-) ori pentru a rupe radacinile adventive care cresc din vreji. Se recoltea*a in octombrie, noiembrie inainte de caderea brumei. .u stiu daca vei reusi sa produci lastari din cei cumparati din /eal, dar merita incercat. Ipomoea Familia: Convolvulaceae Aspect: Cataratoare Perioada de inflorire: 0ara Expunere: Plina lumina Udare: Abundenta 1pomoea are %% de specii, anuale si perene, cu aspect arbustiv sau catarator. Au flori mari, asemanatoare cu o palnie, cu colola plisata pe margini si cu un colorit diverrsificat# alb, albastru, rosu, purpuriu. 2run*ele sunt complete si lobate. Cultivare: usoara. Plantele nanuale se obtin din seminte, iar cele perene se transplantea*a in februarie -martie. .ecesita multa lumina si udare regulate. Bobocii apar din aprilie pana in septembrie si se recomanda adaugarea la fiecare 2-) saptamani un ingrasamant lichid in apa de udat. Speciile perene trebuie tinute iarna la o temperatura cuprinsa intre ,-1) ? C. Reproducere: Aceste specii se seamana int-un compost special pentru insamantat, care este definitiv. Semintele se acopera cu un strat subtire de compost umed la o temperatura de 13-21 ? C la o lumina slaba. Specii si soiuri: 1pomoea holubii, 1pomoea nil, 1pomoea tricolor, 1pomoea purpurea.

0aloarea nutritiva este mai mare daca alegi sa coci cartofii in coaja. 1n cateva *ile. 4ulpinile pot ajunge la o lungime de % cm. 6da-i in mod reculat. *ona care va fi umpluta de frun*e si tulpini la maturitate. Continutul caloric este de 12) de calorii la 1%% de grame de cartof dulce copt. Pentru evitarea acestor probleme se recomanda alegerea unui soi re*istent de cartofi dulci si rotirea culturilor in gradina. Poti incepe sa sapi dupa tuberculi odata de frun*ele au inceput sa se ingalbeneasca. . Adusi de Cristofor Columb din American Centrala. dar nu si in ultimele )-! saptamani inainte de recoltare. 2run*ele au forma de inima. de culoare alba sau violeta. deoarece cresc aproape de suprafata solului si coaja este subtire si poate fi lovita si rupta cu usurinta. Acopera bucatile cu un strat de cativa centimetri de pamant si pastrea*a-le intr-o *ona calda si umeda. chiar daca gustul lor este mult mai dulce. iar florile. vor incepe sa prinda radacini si pot fi plantate apoi in gradina dupa sase saptamani. alba. nu mai este nevoie sa le oferi substante nutritive.face din cartoful dulce o leguma mult mai hranitoare decat varietatile de cartofi traditionale. Prefera sa stea la soare intreaga *i. decat daca ii fierbi. recolta si utili!a cartofi dulci in gradina ta. cartofii dulci poarta numele stiintific deIpomoea "atatas si sunt mai hranitori decat varietatea europeana de cartof.Cartoful dulce este o leguma putin cultivata in Romania. Cartofii dulci de inmultesc de obicei cu ajutorul tuberculilor. Cultivare si ingri ire Cel mai bun sol pentru a creste cartofii dulci este cel usor acid. odata ce te obisnuiesti cu gustul diferit. atunci cand sunt plantati la distanta de )%-! cm unul de altul. au de obicei o lungime intre 1% si 1 cm. fi"re si vitamina B. Aceste legume pot fi gatite in aceleasi modalitati ca si cartoful european. . in timp ce tu"erculii. . cu un p5 intre si -. Afla cum poti cultiva. Acest proces necesita multa atentie. cupru. au petalele lipite.u recolta cartofii dulci la mai putin de ! luni de la plantare. Utili!are culinara Cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C si contine de trei ori mai multiantioxidanti decat afinele $la aceeasi cantitate&. deoarece tuberculii pot plesni. Sub forma de pireu sau amestecat cu alte legume fierte. Cartofii dulci pot fi atacati de nemato*i si de diverse "oli. de culoare portocalie. ingri i. Aceste legume nu necesita ingrasaminte. cartoful dulce este delicios si hranitor. taiati pe jumatate in lungime si pusi in pamant de flori umed. folosita in bucataria traditionala romaneasca. Continutul ridicat de mangan. #escriere Cartofii dulci sunt plante cataratoare cu tulpini subterane care produc tuberculi alungiti. dupa plantarea intr-un sol bogat in materie organica. Cartofii dulci cresc cel mai bune intr-un mediu fara "uruieni. galbena si chiar violeta. insa in *onele fierbinti si uscate pot avea nevoie de putina umbra dupa-amia*a. care are insa o valoare nutritiva exceptionala. cu coaja.

Se sadesc tuberculii in sere. <am-ul nu re*ista la inghet. si inca soiuri decorative. solarii. Cel mai des sunt crescuti prin rasad obtinut din tuberculi. acesta creste foarte bine in conditiile noastre climaterice.com Batat. soiuri asemanatoare la gust cu cartoful obisnuit. Batatul – leguma comestibila. Cartof dulce 8 descriere 9 Batat $1pomoea batatas&. si mai mult. cu gust dulce-făinos. Batatul este o liana care se imprastie pe pamint (la fel ca dovleacul). 2iind o planta tropicala. Sunt soiuri dulci. sau in . Cultivat pentru radacinile (tuberculi) asemanatoare cu cartofii obisnuiti. portocalii.<am= cintareste de la 2%% grame pina la ) >g.Sursa foto# 7otherfitness. Acest articol a fost publicat :n Batat $1pomoea batatas&. 6n tubercul de . Tulpinile lui se inradacineaza la noduri. ro* sau rosii. se ingroasa puternic. Cu toate ca la noi este putin cunoscut. Se inmulteste prin butasi. Batatul are mai multe soiuri. seminte si lastari $crescuti din tuberculi&. formind tuberculi albi. Salvează legătura permanentă. 6n avantaj considerabil fata de cartoful obisnuit este ca gandacul de Colorado nu-l atinge #&.

/ecoltarea cartofului dulce se face in octombrie 8 noiembrie. Peste inca 1 8 2% *ile cresc alti lastari noi $daca la prima taiere au ramas cioturi de --3 cm&. de afara. ajunge la ?1 @13AС dupa schema .%B. se . Peste !% 8 ! *ile lastarii $de 1 -2% cm& se taie si se inradacinea*a :n ghivece sau borcane.% cm sau 3%B) cm. Se scot tuberculii din pamint.ladite cu nisip umed chiar pe fereastra din casa. /asadul obtinut se plantea*a atunci cind temperatura medie.

Sursa# http#++DDD. prajiti si fierti. subtropicale. Batatul fiert este mai putin nutritiv decat cel facut la cuptor. Factori Antinutriţionali Cartofii dulci conţin rafinose. stac/ioză %i verbascoză nu sunt digerate &n tractul digestiv superior. @. 1n *ilele noastre. batatul este cunoscut doar ca cultura $agricola&. Pot fi fierti cu coaja sau fara.-) luni pentru a a. -ste necesar un sezon scurt de cre%tere de . gemuri. unul dintre za/arurile responsabile pentru flatulenţă. %i odată ce planta este stabilită. 4ulpinile si frun*ele tinere se folosesc in salate. dar creste si in *ona noastra tempetata.unge la maturitate. Pot servi ca ingredient la piureu. supe. Trei dintre za/arurile care se găsesc &n ţesuturile plantei. 4uberculii de <am se maninca copti.41C 8 Consumul ridicat de cartof dulce este inter*is persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor.ingradina. Se cultiva in *onele tropicale.com+EpF-1 !GiH**1aHs1*o-m Cartoful Dulce Caracteristici Agronomice Cartofii dulci necesită un sol bine drenat %i cresc cel mai bine &n sezonul de primăvară. si multe alte bucate. asta deacum depinde de fante*ia bucatarului.#( cm de precipitaţii pe an. %i astfel . rafinoză. placinte. 'mezeala optimă necesară este de aproape ().usuca $*vintea*a& si se pastreaza in beci la temperatura + !" #$С. *ceasta e puţin mai scăzută dec+t pentru ma. poate tolera moderat seceta.oritatea celorlate recolte de rădăcini %i bulbi. A4C. 4uberculii proaspat curatati trebuiesc folositi imediat sau tinuti intr-un vas cu apa $acoperiti complet&. deoarece altfel li se inegreste mie*ul.

fripţi sau pră. rafinosa %i stac/iosa Ca răspuns la răniri sau la e0puneri de agenţi infecţio%i. 1ivelul prezent de rafinoase depinde de specie. Utilizare şi Procesare Cartofii dulci pot fi m+ncaţi fierţi.sunt fermentate de bacteriile din colon pentru a produce gaze. C+nd feliile se usucă &n soare %i pe păm+nt. Coacerea distruge numai 6!5 din aceste to0ine. C+ţiva dintre ace%ti compu%i. cartofii dulci vor produce anumite metabolisme. &n special furano-terpenoidele sunt cunoscute a fi to0ici. -ste o legatură semnificativă &ntre conţinutul in/ibator de tripsină %i conţinutul de proteine a soiurilor de cartofi dulci. cartofii dulci sunt &nmuiaţi &n apă sărată pentru aproape o oră pentru a in/iba cre%terea microbiană &naintea uscării. . &n reacţia cu stimulatori psi/ologici sau a e0punerii ţesuturilor rănite la contaminarea cu ciuperci. Contaminarea tuberculilor de cartofi dulci cu ciuperci ca Ceratocystis fimbriata %i diverse specii de Fusarium conduc la producerea de ipomeamarone. se dă o aromă care răm+ne &n condiţii bune o perioadă &ndelungată de timp. * fost stabilit că cartofii dulci au o activitate in/ibatoare a tripsinei (T3*) variind &ntre 4!5 in/ibare la unele soiuri %i #!5 la altele. 2n unele părţi ale *fricii soiurile folosite sunt considerate prea dulci %i cauzează gaze. un /epato0in. &n timp ce alţi metaboliţi ca 6-ipomeanol sunt to0ine pulmonare. 2n 3ndonezia. 2ncălzirea la 4!$C pentru c+teva minute dezactivează efectul in/ibator al tripsinei. /idrogenul %i dio0idul de carbon.iţi.

varietatea sărată e populară &n Statele 'nite ale *mericii.casava. *midonul este produs de cartofii dulci &n aproape acela%i fel ca %i din celelalte rădăcinoase cu e0cepţia că soluţia e ţinută alcalină (p9 :. 3n ceea ce prive%te v+scozitatea %i alte caracteristici. prezentă &n mod natural &n tuberculi sau secretată de microorganismele fermentative. p+ine ca %i alte produse din industria alimentaţiei. peste noapte cu Aspergillus kawachii. Comparativ cu fermentarea. glucozei %i siropului de amidon izomerizat.die pentru a provoca za/arisirea %i fermentarea. apă %i dro. timp de dou ă zile la . uscarea la cuptor are numai efecte reducătoare scăzute asupra conţinutului de fitaţi. 2n <aponia aproape 4!5 din amidonul produs de cartofii dulci este folosit la fabricarea siropului de amidon. Casava. este obţinut prin inocularea orezului aburit lăsat &n apă. ec/ivalentul demaratorului de malţ &n producerea =/is>8ului.. Procesul este foarte similar celui de producere a =/is>8-ului cu e0cepţia că koji. 7iltratul este &n cele din urmă distilat. amidonul arată proprietăţi intermediare &ntre amidonul cartofilor %i amidonul de porumb.ută la &ndepărtarea impurităţilor %i dizolvarea pigmenţilor. Aătirea are de asemenea un efect semnificativ. băuturilor din acid lactic. În Japonia amidonul cartofilor dulci este de asemenea folosit pentru producerea spirtului distilat numit shochu .? to . @ierderea de fitaţi din timpul fermentaţiei este datorată enzimei fitase. Cartofii dulci au fost procesaţi &n cipsuri &n aproape acela%i fel ca %i cartofii %i produsul este acum popular &n *sia. coco8am %i 8am-ul conţin de asemenea fitaţi.)) prin folosirea varului. @rocesarea &n m+ncare fermentată va reduce nivelul p/8late-ului recoltelor de rădăcinoase suficient &nc+t să anuleze efectele adverse. &n timp ce cele picante cu piper ca8enne %i acid citric au fost testate cu rezultate favorabile &n Banglade.7ăina este folosită ca o cocă &n coacerea p+inii %i ca stabilizator &n industria &ng/eţatei.($C. care a. . Cipsurile &nvelite &n za/ăr sunt populare &n C/ina. Koji este amestecat cu amidon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful