Ipomoea batatas = batatul Aveau la serele facultatii de ierburi si balarii batat sau cartoful dulce.

Chiar am mancat piure din el si e mult mai gustos ca cel din cartof. Pentru prajit se taie in felii foarte subtiri, 1-2 mm. Batatul e original din America de Sud, ca si rosiile sau ardeiul, si este cartoful africanilor fiind printre primele alimente ca aport de amidon. Batatul este foarte pretentios la caldura avand nevoie de temperaturi de peste 1 grade si are nevoie de ! luni de caldura. "a origine e o planta perena, dar la noi se comporta ca anuala. Prefera soluri usoare, nisipoase, bine drenate si fertile Batatul se inmulteste prin butasi care se produc asa# - la sfarsit de martie sau inceput de aprilie se pune cartoful intr-o lada mai adanca $1 -2% cm de pamant& si se acopera cu pamant cernut amestecat cu 2%' nisip. Se tin la temperatura de 2%-2 grade si se uda. (upa 2-) saptamani apar lastarii care se rup de pe cartof cand au 1%-12 cm si se pun in ladite cu pamant sau recipiente cu apa la inradacinat. -la sfarsitul lui mai, pana la sfarsitul lui iunie se plantea*a in camp. -butasii se mocirlesc la radacina si se rupe 1+! din limbul frun*elor. -distantele de plantare sunt ,%-, cu %--% cm "ucrari# -se pune un pumn de mranita in cuib la plantare -se uda imediat dupa plantare si de cate ori era nevoie. -2-)-! prasile -pe perioada vegetatiei vrejii se ridica de pe pamant 2-) ori pentru a rupe radacinile adventive care cresc din vreji. Se recoltea*a in octombrie, noiembrie inainte de caderea brumei. .u stiu daca vei reusi sa produci lastari din cei cumparati din /eal, dar merita incercat. Ipomoea Familia: Convolvulaceae Aspect: Cataratoare Perioada de inflorire: 0ara Expunere: Plina lumina Udare: Abundenta 1pomoea are %% de specii, anuale si perene, cu aspect arbustiv sau catarator. Au flori mari, asemanatoare cu o palnie, cu colola plisata pe margini si cu un colorit diverrsificat# alb, albastru, rosu, purpuriu. 2run*ele sunt complete si lobate. Cultivare: usoara. Plantele nanuale se obtin din seminte, iar cele perene se transplantea*a in februarie -martie. .ecesita multa lumina si udare regulate. Bobocii apar din aprilie pana in septembrie si se recomanda adaugarea la fiecare 2-) saptamani un ingrasamant lichid in apa de udat. Speciile perene trebuie tinute iarna la o temperatura cuprinsa intre ,-1) ? C. Reproducere: Aceste specii se seamana int-un compost special pentru insamantat, care este definitiv. Semintele se acopera cu un strat subtire de compost umed la o temperatura de 13-21 ? C la o lumina slaba. Specii si soiuri: 1pomoea holubii, 1pomoea nil, 1pomoea tricolor, 1pomoea purpurea.

Cartoful dulce este o leguma putin cultivata in Romania, care are insa o valoare nutritiva exceptionala. Afla cum poti cultiva, ingri i, recolta si utili!a cartofi dulci in gradina ta. Adusi de Cristofor Columb din American Centrala, cartofii dulci poarta numele stiintific deIpomoea "atatas si sunt mai hranitori decat varietatea europeana de cartof, folosita in bucataria traditionala romaneasca. #escriere Cartofii dulci sunt plante cataratoare cu tulpini subterane care produc tuberculi alungiti. 2run*ele au forma de inima, iar florile, de culoare alba sau violeta, au petalele lipite. 4ulpinile pot ajunge la o lungime de % cm, in timp ce tu"erculii, de culoare portocalie, alba, galbena si chiar violeta, au de obicei o lungime intre 1% si 1 cm. Cultivare si ingri ire Cel mai bun sol pentru a creste cartofii dulci este cel usor acid, cu un p5 intre si -, . Cartofii dulci de inmultesc de obicei cu ajutorul tuberculilor, taiati pe jumatate in lungime si pusi in pamant de flori umed. Acopera bucatile cu un strat de cativa centimetri de pamant si pastrea*a-le intr-o *ona calda si umeda. 1n cateva *ile, vor incepe sa prinda radacini si pot fi plantate apoi in gradina dupa sase saptamani. Cartofii dulci cresc cel mai bune intr-un mediu fara "uruieni, atunci cand sunt plantati la distanta de )%-! cm unul de altul, *ona care va fi umpluta de frun*e si tulpini la maturitate. Prefera sa stea la soare intreaga *i, insa in *onele fierbinti si uscate pot avea nevoie de putina umbra dupa-amia*a. Aceste legume nu necesita ingrasaminte, dupa plantarea intr-un sol bogat in materie organica, nu mai este nevoie sa le oferi substante nutritive. 6da-i in mod reculat, dar nu si in ultimele )-! saptamani inainte de recoltare, deoarece tuberculii pot plesni. .u recolta cartofii dulci la mai putin de ! luni de la plantare. Poti incepe sa sapi dupa tuberculi odata de frun*ele au inceput sa se ingalbeneasca. Acest proces necesita multa atentie, deoarece cresc aproape de suprafata solului si coaja este subtire si poate fi lovita si rupta cu usurinta. Cartofii dulci pot fi atacati de nemato*i si de diverse "oli. Pentru evitarea acestor probleme se recomanda alegerea unui soi re*istent de cartofi dulci si rotirea culturilor in gradina. Utili!are culinara Cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C si contine de trei ori mai multiantioxidanti decat afinele $la aceeasi cantitate&. Continutul caloric este de 12) de calorii la 1%% de grame de cartof dulce copt, cu coaja. Continutul ridicat de mangan, cupru, fi"re si vitamina B- face din cartoful dulce o leguma mult mai hranitoare decat varietatile de cartofi traditionale. 0aloarea nutritiva este mai mare daca alegi sa coci cartofii in coaja, decat daca ii fierbi. Aceste legume pot fi gatite in aceleasi modalitati ca si cartoful european, chiar daca gustul lor este mult mai dulce. Sub forma de pireu sau amestecat cu alte legume fierte, cartoful dulce este delicios si hranitor, odata ce te obisnuiesti cu gustul diferit.

Sursa foto# 7otherfitness.com

Batat, Cartof dulce 8 descriere 9 Batat $1pomoea batatas&, Acest articol a fost publicat :n Batat $1pomoea batatas&. Salveaz legtura permanent.

Batatul leguma comestibila, cu gust dulce-finos. Cultivat pentru radacinile (tuberculi) asemanatoare cu cartofii obisnuiti. Batatul este o liana care se imprastie pe pamint (la fel ca dovleacul). Tulpinile lui se inradacineaza la noduri, se ingroasa puternic, formind tuberculi albi, portocalii, ro* sau rosii. 6n tubercul de ;<am= cintareste de la 2%% grame pina la ) >g, si mai mult. Batatul are mai multe soiuri. Sunt soiuri dulci, soiuri asemanatoare la gust cu cartoful obisnuit, si inca soiuri decorative. Cu toate ca la noi este putin cunoscut, acesta creste foarte bine in conditiile noastre climaterice. 6n avantaj considerabil fata de cartoful obisnuit este ca gandacul de Colorado nu-l atinge #&. 2iind o planta tropicala, <am-ul nu re*ista la inghet. Se inmulteste prin butasi, seminte si lastari $crescuti din tuberculi&. Cel mai des sunt crescuti prin rasad obtinut din tuberculi. Se sadesc tuberculii in sere, solarii, sau in

ladite cu nisip umed chiar pe fereastra din casa. Peste !% 8 ! *ile lastarii $de 1 -2% cm& se taie si se inradacinea*a :n ghivece sau borcane. Peste inca 1 8 2% *ile cresc alti lastari noi $daca la prima taiere au ramas cioturi de --3 cm&. /asadul obtinut se plantea*a atunci cind temperatura medie, de afara, ajunge la ?1 @13A dupa schema ,%B,% cm sau 3%B) cm.

/ecoltarea cartofului dulce se face in octombrie 8 noiembrie. Se scot tuberculii din pamint, se

usuca $*vintea*a& si se pastreaza in beci la temperatura + !" #$. 4uberculii de <am se maninca copti, prajiti si fierti. Pot fi fierti cu coaja sau fara. Pot servi ca ingredient la piureu, placinte, supe, gemuri, @, si multe alte bucate, asta deacum depinde de fante*ia bucatarului. 4ulpinile si frun*ele tinere se folosesc in salate. A4C.41C 8 Consumul ridicat de cartof dulce este inter*is persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor. 4uberculii proaspat curatati trebuiesc folositi imediat sau tinuti intr-un vas cu apa $acoperiti complet&, deoarece altfel li se inegreste mie*ul. 1n *ilele noastre, batatul este cunoscut doar ca cultura $agricola&. Se cultiva in *onele tropicale, subtropicale, dar creste si in *ona noastra tempetata. Batatul fiert este mai putin nutritiv decat cel facut la cuptor. Sursa# http#++DDD.ingradina.com+EpF-1 !GiH**1aHs1*o-m

Cartoful Dulce
Caracteristici Agronomice
Cartofii dulci necesit un sol bine drenat %i cresc cel mai bine &n sezonul de primvar. 'mezeala optim necesar este de aproape ()- #( cm de precipitaii pe an. *ceasta e puin mai sczut dec+t pentru ma,oritatea celorlate recolte de rdcini %i bulbi, %i odat ce planta este stabilit, poate tolera moderat seceta. -ste necesar un sezon scurt de cre%tere de .-) luni pentru a a,unge la maturitate.

Factori Antinutriionali
Cartofii dulci conin rafinose, unul dintre za/arurile responsabile pentru flatulen. Trei dintre za/arurile care se gsesc &n esuturile plantei, rafinoz, stac/ioz %i verbascoz nu sunt digerate &n tractul digestiv superior, %i astfel

sunt fermentate de bacteriile din colon pentru a produce gaze, /idrogenul %i dio0idul de carbon. 1ivelul prezent de rafinoase depinde de specie. 2n unele pri ale *fricii soiurile folosite sunt considerate prea dulci %i cauzeaz gaze. * fost stabilit c cartofii dulci au o activitate in/ibatoare a tripsinei (T3*) variind &ntre 4!5 in/ibare la unele soiuri %i #!5 la altele. -ste o legatur semnificativ &ntre coninutul in/ibator de tripsin %i coninutul de proteine a soiurilor de cartofi dulci. 2nclzirea la 4!$C pentru c+teva minute dezactiveaz efectul in/ibator al tripsinei.

rafinosa %i stac/iosa

Ca rspuns la rniri sau la e0puneri de ageni infecio%i, &n reacia cu stimulatori psi/ologici sau a e0punerii esuturilor rnite la contaminarea cu ciuperci, cartofii dulci vor produce anumite metabolisme. C+iva dintre ace%ti compu%i, &n special furano-terpenoidele sunt cunoscute a fi to0ici. Contaminarea tuberculilor de cartofi dulci cu ciuperci ca Ceratocystis fimbriata %i diverse specii de Fusarium conduc la producerea de ipomeamarone, un /epato0in, &n timp ce ali metabolii ca 6-ipomeanol sunt to0ine pulmonare. Coacerea distruge numai 6!5 din aceste to0ine.

Utilizare i Procesare
Cartofii dulci pot fi m+ncai fieri, fripi sau pr,ii. C+nd feliile se usuc &n soare %i pe pm+nt, se d o arom care rm+ne &n condiii bune o perioad &ndelungat de timp. 2n 3ndonezia, cartofii dulci sunt &nmuiai &n ap srat pentru aproape o or pentru a in/iba cre%terea microbian &naintea uscrii.

7ina este folosit ca o coc &n coacerea p+inii %i ca stabilizator &n industria &ng/eatei. Cartofii dulci au fost procesai &n cipsuri &n aproape acela%i fel ca %i cartofii %i produsul este acum popular &n *sia. Cipsurile &nvelite &n za/r sunt populare &n C/ina, varietatea srat e popular &n Statele 'nite ale *mericii, &n timp ce cele picante cu piper ca8enne %i acid citric au fost testate cu rezultate favorabile &n Banglade,. *midonul este produs de cartofii dulci &n aproape acela%i fel ca %i din celelalte rdcinoase cu e0cepia c soluia e inut alcalin (p9 :.)) prin folosirea varului, care a,ut la &ndeprtarea impuritilor %i dizolvarea pigmenilor. 3n ceea ce prive%te v+scozitatea %i alte caracteristici, amidonul arat proprieti intermediare &ntre amidonul cartofilor %i amidonul de porumb;casava. 2n <aponia aproape 4!5 din amidonul produs de cartofii dulci este folosit la fabricarea siropului de amidon, glucozei %i siropului de amidon izomerizat, buturilor din acid lactic, p+ine ca %i alte produse din industria alimentaiei. n Japonia amidonul cartofilor dulci este de asemenea folosit pentru producerea spirtului distilat numit shochu . Procesul este foarte similar celui de producere a =/is>8-ului cu e0cepia c koji, ec/ivalentul demaratorului de mal &n producerea =/is>8ului, este obinut prin inocularea orezului aburit lsat &n ap, peste noapte cu Aspergillus kawachii, timp de dou zile la .? to .($C. Koji este amestecat cu amidon, ap %i dro,die pentru a provoca za/arisirea %i fermentarea. 7iltratul este &n cele din urm distilat. Casava, coco8am %i 8am-ul conin de asemenea fitai. @rocesarea &n m+ncare fermentat va reduce nivelul p/8late-ului recoltelor de rdcinoase suficient &nc+t s anuleze efectele adverse. @ierderea de fitai din timpul fermentaiei este datorat enzimei fitase, prezent &n mod natural &n tuberculi sau secretat de microorganismele fermentative. Comparativ cu fermentarea, uscarea la cuptor are numai efecte reductoare sczute asupra coninutului de fitai. Atirea are de asemenea un efect semnificativ.