Ipomoea batatas = batatul Aveau la serele facultatii de ierburi si balarii batat sau cartoful dulce.

Chiar am mancat piure din el si e mult mai gustos ca cel din cartof. Pentru prajit se taie in felii foarte subtiri, 1-2 mm. Batatul e original din America de Sud, ca si rosiile sau ardeiul, si este cartoful africanilor fiind printre primele alimente ca aport de amidon. Batatul este foarte pretentios la caldura avand nevoie de temperaturi de peste 1 grade si are nevoie de ! luni de caldura. "a origine e o planta perena, dar la noi se comporta ca anuala. Prefera soluri usoare, nisipoase, bine drenate si fertile Batatul se inmulteste prin butasi care se produc asa# - la sfarsit de martie sau inceput de aprilie se pune cartoful intr-o lada mai adanca $1 -2% cm de pamant& si se acopera cu pamant cernut amestecat cu 2%' nisip. Se tin la temperatura de 2%-2 grade si se uda. (upa 2-) saptamani apar lastarii care se rup de pe cartof cand au 1%-12 cm si se pun in ladite cu pamant sau recipiente cu apa la inradacinat. -la sfarsitul lui mai, pana la sfarsitul lui iunie se plantea*a in camp. -butasii se mocirlesc la radacina si se rupe 1+! din limbul frun*elor. -distantele de plantare sunt ,%-, cu %--% cm "ucrari# -se pune un pumn de mranita in cuib la plantare -se uda imediat dupa plantare si de cate ori era nevoie. -2-)-! prasile -pe perioada vegetatiei vrejii se ridica de pe pamant 2-) ori pentru a rupe radacinile adventive care cresc din vreji. Se recoltea*a in octombrie, noiembrie inainte de caderea brumei. .u stiu daca vei reusi sa produci lastari din cei cumparati din /eal, dar merita incercat. Ipomoea Familia: Convolvulaceae Aspect: Cataratoare Perioada de inflorire: 0ara Expunere: Plina lumina Udare: Abundenta 1pomoea are %% de specii, anuale si perene, cu aspect arbustiv sau catarator. Au flori mari, asemanatoare cu o palnie, cu colola plisata pe margini si cu un colorit diverrsificat# alb, albastru, rosu, purpuriu. 2run*ele sunt complete si lobate. Cultivare: usoara. Plantele nanuale se obtin din seminte, iar cele perene se transplantea*a in februarie -martie. .ecesita multa lumina si udare regulate. Bobocii apar din aprilie pana in septembrie si se recomanda adaugarea la fiecare 2-) saptamani un ingrasamant lichid in apa de udat. Speciile perene trebuie tinute iarna la o temperatura cuprinsa intre ,-1) ? C. Reproducere: Aceste specii se seamana int-un compost special pentru insamantat, care este definitiv. Semintele se acopera cu un strat subtire de compost umed la o temperatura de 13-21 ? C la o lumina slaba. Specii si soiuri: 1pomoea holubii, 1pomoea nil, 1pomoea tricolor, 1pomoea purpurea.

Aceste legume pot fi gatite in aceleasi modalitati ca si cartoful european. Prefera sa stea la soare intreaga *i. . dupa plantarea intr-un sol bogat in materie organica. Continutul caloric este de 12) de calorii la 1%% de grame de cartof dulce copt. 6da-i in mod reculat. nu mai este nevoie sa le oferi substante nutritive. Continutul ridicat de mangan. decat daca ii fierbi. vor incepe sa prinda radacini si pot fi plantate apoi in gradina dupa sase saptamani. . insa in *onele fierbinti si uscate pot avea nevoie de putina umbra dupa-amia*a. Acopera bucatile cu un strat de cativa centimetri de pamant si pastrea*a-le intr-o *ona calda si umeda. *ona care va fi umpluta de frun*e si tulpini la maturitate. 2run*ele au forma de inima. Utili!are culinara Cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C si contine de trei ori mai multiantioxidanti decat afinele $la aceeasi cantitate&. Afla cum poti cultiva. cartofii dulci poarta numele stiintific deIpomoea "atatas si sunt mai hranitori decat varietatea europeana de cartof. Cartofii dulci cresc cel mai bune intr-un mediu fara "uruieni. au de obicei o lungime intre 1% si 1 cm. folosita in bucataria traditionala romaneasca. ingri i.face din cartoful dulce o leguma mult mai hranitoare decat varietatile de cartofi traditionale. de culoare alba sau violeta. Aceste legume nu necesita ingrasaminte. dar nu si in ultimele )-! saptamani inainte de recoltare. cu coaja. Sub forma de pireu sau amestecat cu alte legume fierte. care are insa o valoare nutritiva exceptionala.Cartoful dulce este o leguma putin cultivata in Romania. de culoare portocalie. . 4ulpinile pot ajunge la o lungime de % cm. atunci cand sunt plantati la distanta de )%-! cm unul de altul. 1n cateva *ile. Adusi de Cristofor Columb din American Centrala. cu un p5 intre si -. iar florile. chiar daca gustul lor este mult mai dulce. au petalele lipite. Pentru evitarea acestor probleme se recomanda alegerea unui soi re*istent de cartofi dulci si rotirea culturilor in gradina.u recolta cartofii dulci la mai putin de ! luni de la plantare. fi"re si vitamina B. in timp ce tu"erculii. Cartofii dulci pot fi atacati de nemato*i si de diverse "oli. Poti incepe sa sapi dupa tuberculi odata de frun*ele au inceput sa se ingalbeneasca. alba. recolta si utili!a cartofi dulci in gradina ta. cupru. cartoful dulce este delicios si hranitor. taiati pe jumatate in lungime si pusi in pamant de flori umed. Cartofii dulci de inmultesc de obicei cu ajutorul tuberculilor. Cultivare si ingri ire Cel mai bun sol pentru a creste cartofii dulci este cel usor acid. deoarece tuberculii pot plesni. Acest proces necesita multa atentie. galbena si chiar violeta. #escriere Cartofii dulci sunt plante cataratoare cu tulpini subterane care produc tuberculi alungiti. 0aloarea nutritiva este mai mare daca alegi sa coci cartofii in coaja. deoarece cresc aproape de suprafata solului si coaja este subtire si poate fi lovita si rupta cu usurinta. odata ce te obisnuiesti cu gustul diferit.

<am-ul nu re*ista la inghet. Se sadesc tuberculii in sere. 6n tubercul de . Batatul are mai multe soiuri. portocalii. Se inmulteste prin butasi. si inca soiuri decorative. Batatul este o liana care se imprastie pe pamint (la fel ca dovleacul). si mai mult. Cultivat pentru radacinile (tuberculi) asemanatoare cu cartofii obisnuiti.<am= cintareste de la 2%% grame pina la ) >g. formind tuberculi albi. Cu toate ca la noi este putin cunoscut. 2iind o planta tropicala. soiuri asemanatoare la gust cu cartoful obisnuit.com Batat. 6n avantaj considerabil fata de cartoful obisnuit este ca gandacul de Colorado nu-l atinge #&. ro* sau rosii. cu gust dulce-făinos. Acest articol a fost publicat :n Batat $1pomoea batatas&. solarii. sau in . Cartof dulce 8 descriere 9 Batat $1pomoea batatas&. se ingroasa puternic. Batatul – leguma comestibila.Sursa foto# 7otherfitness. Sunt soiuri dulci. Cel mai des sunt crescuti prin rasad obtinut din tuberculi. acesta creste foarte bine in conditiile noastre climaterice. Tulpinile lui se inradacineaza la noduri. Salvează legătura permanentă. seminte si lastari $crescuti din tuberculi&.

Peste inca 1 8 2% *ile cresc alti lastari noi $daca la prima taiere au ramas cioturi de --3 cm&.ladite cu nisip umed chiar pe fereastra din casa.%B.% cm sau 3%B) cm. ajunge la ?1 @13AС dupa schema . /ecoltarea cartofului dulce se face in octombrie 8 noiembrie. se . /asadul obtinut se plantea*a atunci cind temperatura medie. de afara. Se scot tuberculii din pamint. Peste !% 8 ! *ile lastarii $de 1 -2% cm& se taie si se inradacinea*a :n ghivece sau borcane.

Batatul fiert este mai putin nutritiv decat cel facut la cuptor.ingradina. Factori Antinutriţionali Cartofii dulci conţin rafinose. 1n *ilele noastre. *ceasta e puţin mai scăzută dec+t pentru ma. Sursa# http#++DDD. poate tolera moderat seceta. stac/ioză %i verbascoză nu sunt digerate &n tractul digestiv superior. %i odată ce planta este stabilită. Trei dintre za/arurile care se găsesc &n ţesuturile plantei.com+EpF-1 !GiH**1aHs1*o-m Cartoful Dulce Caracteristici Agronomice Cartofii dulci necesită un sol bine drenat %i cresc cel mai bine &n sezonul de primăvară. Pot fi fierti cu coaja sau fara. asta deacum depinde de fante*ia bucatarului.usuca $*vintea*a& si se pastreaza in beci la temperatura + !" #$С. Pot servi ca ingredient la piureu. supe. A4C. unul dintre za/arurile responsabile pentru flatulenţă.unge la maturitate. si multe alte bucate. -ste necesar un sezon scurt de cre%tere de . 4ulpinile si frun*ele tinere se folosesc in salate. gemuri. batatul este cunoscut doar ca cultura $agricola&.#( cm de precipitaţii pe an. 'mezeala optimă necesară este de aproape (). 4uberculii de <am se maninca copti.oritatea celorlate recolte de rădăcini %i bulbi. subtropicale. Se cultiva in *onele tropicale. prajiti si fierti. deoarece altfel li se inegreste mie*ul. @.41C 8 Consumul ridicat de cartof dulce este inter*is persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor. placinte. rafinoză. %i astfel . 4uberculii proaspat curatati trebuiesc folositi imediat sau tinuti intr-un vas cu apa $acoperiti complet&.-) luni pentru a a. dar creste si in *ona noastra tempetata.

fripţi sau pră. cartofii dulci sunt &nmuiaţi &n apă sărată pentru aproape o oră pentru a in/iba cre%terea microbiană &naintea uscării. un /epato0in. Utilizare şi Procesare Cartofii dulci pot fi m+ncaţi fierţi. &n special furano-terpenoidele sunt cunoscute a fi to0ici. -ste o legatură semnificativă &ntre conţinutul in/ibator de tripsină %i conţinutul de proteine a soiurilor de cartofi dulci. 2n 3ndonezia. se dă o aromă care răm+ne &n condiţii bune o perioadă &ndelungată de timp. C+ţiva dintre ace%ti compu%i.sunt fermentate de bacteriile din colon pentru a produce gaze.iţi. rafinosa %i stac/iosa Ca răspuns la răniri sau la e0puneri de agenţi infecţio%i. /idrogenul %i dio0idul de carbon. &n reacţia cu stimulatori psi/ologici sau a e0punerii ţesuturilor rănite la contaminarea cu ciuperci. C+nd feliile se usucă &n soare %i pe păm+nt. * fost stabilit că cartofii dulci au o activitate in/ibatoare a tripsinei (T3*) variind &ntre 4!5 in/ibare la unele soiuri %i #!5 la altele. Contaminarea tuberculilor de cartofi dulci cu ciuperci ca Ceratocystis fimbriata %i diverse specii de Fusarium conduc la producerea de ipomeamarone. cartofii dulci vor produce anumite metabolisme. 1ivelul prezent de rafinoase depinde de specie. 2n unele părţi ale *fricii soiurile folosite sunt considerate prea dulci %i cauzează gaze. Coacerea distruge numai 6!5 din aceste to0ine. . 2ncălzirea la 4!$C pentru c+teva minute dezactivează efectul in/ibator al tripsinei. &n timp ce alţi metaboliţi ca 6-ipomeanol sunt to0ine pulmonare.

. În Japonia amidonul cartofilor dulci este de asemenea folosit pentru producerea spirtului distilat numit shochu .($C. Cartofii dulci au fost procesaţi &n cipsuri &n aproape acela%i fel ca %i cartofii %i produsul este acum popular &n *sia.? to . @ierderea de fitaţi din timpul fermentaţiei este datorată enzimei fitase. amidonul arată proprietăţi intermediare &ntre amidonul cartofilor %i amidonul de porumb.ută la &ndepărtarea impurităţilor %i dizolvarea pigmenţilor.die pentru a provoca za/arisirea %i fermentarea. coco8am %i 8am-ul conţin de asemenea fitaţi. Procesul este foarte similar celui de producere a =/is>8-ului cu e0cepţia că koji. Cipsurile &nvelite &n za/ăr sunt populare &n C/ina. @rocesarea &n m+ncare fermentată va reduce nivelul p/8late-ului recoltelor de rădăcinoase suficient &nc+t să anuleze efectele adverse. &n timp ce cele picante cu piper ca8enne %i acid citric au fost testate cu rezultate favorabile &n Banglade.7ăina este folosită ca o cocă &n coacerea p+inii %i ca stabilizator &n industria &ng/eţatei. uscarea la cuptor are numai efecte reducătoare scăzute asupra conţinutului de fitaţi. varietatea sărată e populară &n Statele 'nite ale *mericii. p+ine ca %i alte produse din industria alimentaţiei. 3n ceea ce prive%te v+scozitatea %i alte caracteristici. . Comparativ cu fermentarea. Koji este amestecat cu amidon.)) prin folosirea varului. apă %i dro. care a. băuturilor din acid lactic. glucozei %i siropului de amidon izomerizat. ec/ivalentul demaratorului de malţ &n producerea =/is>8ului. Aătirea are de asemenea un efect semnificativ. timp de dou ă zile la . 7iltratul este &n cele din urmă distilat. peste noapte cu Aspergillus kawachii. 2n <aponia aproape 4!5 din amidonul produs de cartofii dulci este folosit la fabricarea siropului de amidon. *midonul este produs de cartofii dulci &n aproape acela%i fel ca %i din celelalte rădăcinoase cu e0cepţia că soluţia e ţinută alcalină (p9 :. este obţinut prin inocularea orezului aburit lăsat &n apă. prezentă &n mod natural &n tuberculi sau secretată de microorganismele fermentative.casava. Casava.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful