Ministerul Educatiei din Republica Moldova Universitatea de Stat din Rebublica Moldova Catedra Chimie Industriala si Ecologica

Referat
Rolul catalizatorilor in tehnologia chimica anorganica

A efectuat : Mardare Natalia Glavatcaia lga Corentova !aniela Mar"inean Ecaterina Studente anului II C#h$ % gr$II A verificat : &unduchi E$

Chisinau '()' Cuprinsul I$ II$ Introducerea*************************$**$$+ Catali,atorii**$$$*********$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$***$*$$$$$II$)$ Clasificarea catali,atorilor*$$****$$$$$*************$ $$ *$II$'$ Metode de obtinere si de sinte,a a catali,atorilor****$$$$$***$***$$$$$$$$. II$+$ Utili,area catali,atorilor in industria chimica$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$/ III$Sugestii proprii si conclu,ii************$$$**********$$$)+ I0$&ibliografia******************$$***********)-

'

I.

Introducere

Cei mai eficienti si mai selectivi catali,atori au fost de,voltati de natura$ Cei care lucrea,a 1n mediul academic sau 1n industrie mai au un drum lung de urmat pentru a a"unge la o asa 2sofisticata2 capacitate de a sinteti,a catali,atori ca a naturii$ perioada de timp destul de mare% catali,atorii au fost preparati empiric% ba,indu3se pe cunostintele si e4perienta din acea perioada$ 5n natur6 se pot 1nt7lni frecvent fenomenul de catali,6% ca e4emplu procesul de biosinte,6 proteic6 a vieuitoarelor$ !e asemenea 1n procesul de respiraie% sau la procesul de obinere a energiei din hran6$ 8recvent catali,atorii 1n natur6 sunt anumite proteine% en,ime$ Circa 1n procent de 9( : sunt folosii catali,atori 1n reaciile chimice din industrie$ 86r6 catali,atori anumite reacii chimice ar foarte lente sau nu ar avea loc$ Catali,atorul este adesea% daca nu chiar 1ntotdeauna% 2inima2 procesului chimic% iar strategia aleasa 1n tehnica prepararii acestuia este etapa cea mai importanta 1n a 1ntelege producerea catali,atorlui$ Strategia este prote"ata prin lege% prin patent% care este 1nregistrat si nu pot e4ista doua patente care sa pre,inte aceeasi metoda$ Acest fapt l3a facut pe Richardson sa spuna: 2;repararea catali,atorilor este secretul obtinerii activitatii% selectivitatii si stabilitatii dorite2$ Recent% au fost de,voltate metode noi% printre care asa numitele metode 2combinatoriale2$ 5n acest sens% o gama larga de materiale au fost sinteti,ate ca potentiali catali,atori si testati% iar re,ultatele au fost evaluate statistic$ Aceste metodologii permit o selectie a unui material efecient 1n ca,ul unor parametrii multiplii$ Metoda combinatoriala poate fi considerata o versiune moderna a metodei lui Mittasch pentru obtinerea mai rapida a unor catali,atori% cu costuri mai sca,ute$ Ma"oritatea reactiilor chimice% ca si o serie de procese tehnologice <fabricarea N= +% ='S(-% =N(+% cracarea fractiilor grele din titei etc$> folosesc cantitati mici de substante straine care maresc vite,a de reactie sau chiar determina sensul unei reactii$ Catalizatorii sunt substante care adaugate in cantitate mica% modifica vite,a unei reactii chimice <reactie termodinamic posibila si in absenta catali,atorului>$ Catalizatorii au o actiune selectiva, determinind in unele ca,uri chiar sensul transformarii chimice% de unde se trage conclu,ia ca ei intervin chimic in reactie$?'@

II.Catalizatorii: II.1.Clasificarea catalizatorilor !efinirea unei mase catalitice comporta cunoasterea aspectului e4terior% a te4turii% a naturii si structurii chimice a fa,ei active% a proprietatilor sale catalitice$ Numarul e4trem de mare si de variat al catali,atorilor cunoscuti si folositi 1n pre,ent face aproape imposibila intocmirea unei clasificari generale si complete a acestora$ In functie de metoda de preparare% putem face urmatoarea clasificare: 3 catali,atori masici si suporti 3 contin practic un singur component chimic$ 3 catali,atori suportati 3 fa,a activa este introdusa sau fi4ata pe un solid pree4istent <suportul> printr3un proces care% intrinsec% depinde de suprafata acestuia$ In functie de natura catali,atorilor se desting: Catalizatori fizici: 3 c6rbune de lemn fin divi,atA 3 c6rbune animal fin divi,at$ Catalizatori chimici: 3 3 3 3 3 3 3 3 Aci,i <= +
+

> B hidroli,6% esterificare% eterificareA

&a,ici < = 3> B saponificare% reducereA S6ruri <Mn% Ce% C% Mo> B o4idareA Metale <0III b: 8e% Co% Ni> B reacDii de reducereA 4i,i anhidri <Al' 0itamine =ormoni En,ime
+

% 0'

% #i

'

> B deshidratare% esterificare% dehidrogenare$

Catalizatori biochimici:

AceEti catali,atori sunt implicaDi 1n reacDii de hidroli,6% redo4% acido3ba,ice etc$ En,imele au un suport coloidal B apoen,ima% de care se leag6 grupa activ6 propriu ,is6 B coen,im6$ Apoen,ima asigur6 leg6tura dintre coen,im6 Ei substrat Ei determin6 specificitatea en,imei$ Reacia de descompunere a apei oxigenate: ='
'

F ='

GH

'

ReacDia necatali,at6 B E a I )9 Jcal K molA Catali,ator ;latin6 3 E a I )' Jcal K mol A Catali,ator en,ima catala,a B E a I .%. Jcal K molA Cataliza poate fi: 3 mogen6A -

3 3

Eterogen6A Autocatali,a$ catali,ea,6 reacDia de descompunere a o,onului 1n straturile superioare ale

Cataliza omogen3 are loc atunci c7nd reactanDii Ei catali,atorul se g6sesc 1n aceeaEi fa,6$ E4emplu: N atmosferei$ '
+ +

F+

' '

G N FN
'L

'

N G

FN G
+

F'

'

Cataliza eterogenB reactanDii Ei catali,atorul se afl6 1n st6ri de agregare diferite$ Catali,atorul este solid iar reactanDii sunt ga,oEi sau lichi,i$ ReacDiile se desf6Eoar6 la suprafaDa catali,atorului solid% 1n stratul superficial de molecule adsorbite temporar la suprafaDa catali,atorului $ Aceste molecule reali,ea,6 leg6turi cu atomii sau moleculele catali,atorului prin unele valenDe libere ale acestuia$ Autocataliza Apare cand una din substantele care intra in reactie sau unul din produsii de reactie pot e4ercita actiune catalitica asupra procesului chimic$ C3+ . M C3+ ! 2e!

= G 'NMn7+ = + e!
-

G +='S

F )(C4+

'

G 'Mn2+S

G N'S

G 9='

ReacDia decurge cu vite,6 mic6 la 1nceput$ ;e m6sur6 ce se formea,a ionii de Mn 'G% aceEtia vor catali,a reacDia iar vite,a de reacDie va creEte$ ;roprietatile fundamentale care definesc un catali,ator sunt: activitatea, selectivitatea si

stabilitatea. ;e l1nga acestea% 1n aplicatiile industriale sunt necesare si alte proprietati ca: regenera"ilitate, reproducti"ilitate, sta"ilitate mecanica si termica, anumite caracteristici morfologice$?-@ II.2. Metodele de obtinere si de sinteza a catalizatorilor. 5n prepararea catali,atorilor% un rol important asupra formarii masei catalitice active finite 1l "oaca si etapele metodei chimice propriu3,ise: ratamente hidrotermale

#ratamentul precipitatelor% floculatelor sau gelurilor la temperaturi relativ sca,ute 1n solutie% poarta numele de tratament hidrotermal$ !iferenta principala 1ntre maturare si tratamentele hidrotermale este data de conditiile de operare <1n principal temperatura% presiune si timp>% maturarea fiind reali,ata la temperatura si presiune ambiante pentru un timp mai 1ndelungat$ ;rincipalele transformari hidrotermale sunt: Solide amorfe Cristale mici Solide cristaline Cristale mari ;articule amorfe mari 8a,e favori,ate termodinamic Geluri cu poro,itate sca,uta

;articule amorfe mici 8a,e favori,ate cinetic

Geluri cu poro,itate mare

Una dintre cele mai importante transformari hidrotermale este sinteza zeolitilor si a materialelor me,oporoase% c7nd geluri amorfe cristali,ea,a 1n conditii hidrotermale 1n "urul unor agenti structurati$ Astfel% ,eolitii sunt preparati prin reactia 1n solutie apoasa% la p= ba,ic% prin reactia dintre silicatul si aluminatul de sodiu$ p=3ul ba,ic este obtinut prin utili,area unui hidro4id alcalin siKsau a unei ba,e organice ca agent structurat <template>$ Se formea,a un gel prin copolicondensarea ionilor silicat si aluminat% care este 1ncal,it usor <)((3'.( oC> 1ntr3un sistem 1nchis timp de apro4imativ doua ,ile$ Materialul obtinut depinde de conditiile de sinte,a: temperatura% timp% p= si agitare mecanica$ Recuperarea fazei solide Separarea fa,ei solide de fa,a lichida <solutia muma> se poate reali,a prin decantare% filtrare si centrifugare$ Aceste operatii sunt usor de reali,at pentru precipitatele cristaline% dificile pentru floculate si nu sunt aplicabile 1n ca,ul hidrogelurilor% 1ntruc7t 1n ca,ul acestora apa este 1nglobata 1n scheletul solid <hidrogelul contine p7na la /( : apa>$ Alegerea metodei de separare depinde de dimensiunea particulelor fa,ei solide: un solid cu particule mici se separa prin filtrare sau centrifugare$ Separarea fa,ei solide este urmata de o etapa de spalare cu apa distilata 1n scopul 1ndepartarii complete din fa,a solida a solutei mume si a impuritatilor$ Oa spalarea floculatelor pot aparea probleme 1ntruc7t 1ndepartarea contraionilor conduce la revenirea floculatului 1n sol <pepti,are>$ 5n acest ca, se poate utili,a pentru spalare apa calda sau la apa de spalare se adauga amoniac care are 1n general doua efecte: 1n primul r7nd% usur7nd stabili,area precipitatului% accelerea,a etapa de decantare si% 1n al doilea r7nd% prin adsorbtia concurenta amoniacul elimina impuritatile nevolatile$ E4ista situatii 1n care ionii contaminati nu pot fi 1ndepartati din precipitate prin simpla spalare% fiind necesar un schimb ionic 1naintea spalarii$ !e e4emplu% ionii care contaminea,a gelul de alumo3silice sunt 1nlocuiti prin schimb ionic cu N=-G si Al+G 1naintea spalarii$ !scarea P

Uscarea se reali,ea,a% 1n general% la temperaturi cuprinse 1ntre )(( si '(( oC% 1n aer$ 5n cele ce urmea,a vom pre,enta uscarea gelurilor% dat fiind faptul ca ea este 1nsotita de transformari fi,ico3 chimice si fi,ico3mecanice care pot modifica puternic scheletul gelului$ Astfel% 1n momentul uscarii% particulele constitutive ale gelului sunt supuse unor forte capilare foarte importante care sunt cu at7t mai mici cu c7t diametrul porilor este mai mare$ Aceste forte de tensiune capilara tind sa apropie particulele unele de altele 1n timp ce legaturile chimice care leaga 1ntre ele diferitele particule si repulsiile electrostatice datorate eventualelor sarcini re,iduale tind sa retina scheletul solidului 1n starea sa primitiva$ 5n general% fortele de tensiune capilara se impun iar uscarea este 1nsotita de o contractie a scheletului gelului% cu at7t mai importanta cu c7t diametrul porilor este mai mic$ ;rodusul re,ultat 1n urma uscarii se numeste xerogel$ 0olumul de pori scadeA diminuarea volumului de pori si densitatea 4erogelului vor fi cu at7t mai mari cu c7t dimensiunea porilor hidrogelului sau floculatului este mai mica$ !aca 1n timpul uscarii 1ndepartarea umiditatii este blocata de catre porii mici% vaporii re,ultati vor crea o presiune interna mare av7nd ca re,ultat distrugerea structurii gelului cu pierderea volumului de pori si a suprafetei interne$ Acest lucru poate fi evitat prin scaderea gradientului de temperatura% cresterea umiditatii relative a mediului de uscare sau diminuarea debitului de aer prin stratul de gel$ 8ortele de tensiune capilara pot fi complet eliminate daca apa este sublimata sub vid la temperaturi foarte sca,ute <3.( la 3. oC>$ 5n aceste conditii lichidul 1ngheata% iar gheata formata sublimea,a$ ;rodusul re,ultat se numeste criogel$ !aca se operea,a la o temperatura mai mare dec7t temperatura critica a apei <+Q- oC>% fortele de tensiune capilara sunt% de asemenea% complet eliminate% solidul re,ultat 1n urma uscarii fiind numit aerogel$ 5ntruc7t temperatura critica a apei este destul de ridicata% apa poate fi 1nlocuita cu alcooli% sau C
'

lichid% lucr7ndu3se la temperaturi superioare temperaturii critice a acestora% deci

1n conditii mai bl7nde$ "asonarea catalizatorilor 8asonarea catali,atorilor se poate reali,a fie 1nainte fie dupa etapa de calcinare$ Astfel% daca 1n etapa de calcinare au loc modificari te4turale importante% atunci fasonarea trebuie reali,ata dupa calcinare$ !imensiunea si forma granulelor de catali,ator <8ig$)$> determina re,istenta hidraulica a stratului si procesele de transfer de caldura si influentea,a procesele de transfer a reactantilor spre suprafata activa$ Granulele de catali,ator pot avea forme neregulate sau geometrii regulate: sfera% cilindru% inele Rashing% inele Oessing% tablete% gratare% site% si care se pot obtine prin diferite tehnici de fasonare$

Fig.1. Dimensiunea si forma granulelor de catalizator. #astilarea 3 consta 1n aglomerarea pulberii fine de catali,ator prin comprimarea 1ntr3o matrita% 1ntre doua poansoane mobile$ Se considera ca tableta se aglomerea,a datorita fortelor intermoleculare de aderenta care actionea,a la distante foarte mici$ ;ulberile supuse pastilarii trebuie sa posede o buna fluiditate necesara pentru umplerea omogena a matritei% o anumita plasticitate pentru a creea ma4imum de contacte 1ntre granule si calitati de adezivitate care sa mentina pastila dupa evacuarea din matrita$ $%trudarea 3 aceasta metoda consta 1n a forta o pasta sa treaca printr3o filiera urmata de taierea periodica a e4trudatului$ ;asta folosita trebuie sa aiba o anumita v7sco,itate: o v7sco,itate prea mare va conduce la blocarea e4truderului% iar una prea mica va conduce la e4trudate fara re,istenta mecanica$ Este% de asemeea necesar ca pasta utili,ata sa fie omogena$ ;asta se obtine% 1n general% prin umectarea pulberii de catali,ator% la care se pot adauga lianti si lubrefianti$ #e exemplu% la obtinerea Al' Al< =>+ filtrat si spalat% se adauga )3+ : =N
+

de mare re,istenta mecanica% la precipitatul de

+

concentrat$ ;asta obtinuta se amesteca bine% se

e4trude% se usuca si se calcinea,a$ Oa calcinare% a,otatul de aluminiu format sub actiunea acidului a,otic% se descompune gener7nd alumina care sudea,a 1ntre ele cristalele de alumina re,ultate din descompunerea hidro4idului de aluminiu$ Un inconvenient al pepti,arii este acela ca se micsorea,a poro,itatea catali,atorului$ &ranularea 3 consta 1ntr3o aglomerare sub forma de bile prin ume,irea progresiva a unor pulberi foarte fine <dpR.( S>$ Astfel% pulberea este trimisa 1n flu4 continuu pe un disc care se roteste pe un a4 1nclinat% fiind totodata ume,ita cu apa sau cu solutia unui lian oarecare$ Oa rotirea discului pulberea ume,ita capata% sub efectul tensiunilor capilare% forma unor sfere al caror diametru este cu at7t mai mic cu c7t turatia discului si 1nclinatia a4ului 1n "urul caruia acesta se roteste% sunt mai mari$ Calcinarea catalizatorilor Oa fel ca si uscarea% calcinarea catali,atorului se poate reali,a 1nainte sau dupa operatia de fasonare$ Aceasta operatie este reali,ata 1n general% 1n aer% la o temperatura mai mare dec7t cea a reactiei catalitice sau a regenerarii catali,atorului pentru a asigura stabilitatea structurii si te4turii catali,atorului 1n conditiile de operare$ 9

Calcinarea catalizatorului are drept scop: )$ '$ +$ )$ '$ obtinerea unei structuri bine determinate a catali,atorului sau suportuluiA obtinerea unei te4turi corespun,atoare <suprafata specifica si volum de pori>A obtinerea unei bune re,stente mecanice% In cursul procesului de calcinare pot avea loc urmatoarele fenomene: crearea unei te4turi% 1n general macroporoasa% prin descompunerea 1n compusi volatili a Modificari de te4tura prin sinteri,are <cristalele mici dau cristale mari% particulele mici substantelor porogene adaugate 1n prealabil solidului$ dau particule mari>$?)@ II.'.!tilizarea catalizatorilor in industria chimica Catalizatorii sunt substante care adaugate in cantitate mica% modifica vite,a unei reactii chimice <reactie termodinamic posibila si in absenta catali,atorului>$ Catalizatorii au o actiune selectiva, determinind in unele ca,uri chiar sensul transformarii chimice% de unde se trage conclu,ia ca ei intervin chimic in reactie$ #e exemplu% reactia de deshidratare a alcoolului etilic poate duce la etena sau la eter etilic% in functie de catali,atorii folositi$ In pre,enta de A)'(+ sau Si('% reactia predominanta conduce la formarea de etilena% iar folosind drept catali,ator ='S(- sau =+;(- reactia cu vite,a mai mare este cea de formare a eterului% Al' C'=. = !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!C'=- G =' = +;(-% 'C'=. = 333333333333333333<C'=.>' G =' ;rin masurarea vite,elor de reactie% in pre,enta si in absenta catali,atorilor% calculandu3se energia de activare a proceselor% s3a a"uns la conclu,ia: catalizatorii actioneaza cinetic, modificind mecanismul proceselor c$imice si prin aceasta micsorind energia de activare a reactiei c$imice% Catalizaiorii sint deci substante care sc$im"a viteza de reactie% prin participarea la reactii chimice intermediare cu componentii reactiei: recuperarea lor are loc dupa fiecare ciclu de reactie$ Schimbarea vite,ei reactiei catali,ate se e4plica prin scaderea energiei de activare a etapelor sale intermediare$ Sa presupunem ca substantele A si & pot forma un compus A&: A G & 33T A $$$$ & 33T A& <Complex activat& !atorita energiei de activare inalta% starea de comple4 activat nu se poate reali,a% incat reactia se produce cu vite,a mica <practic ,ero>$ !aca consideram e4ista o substanta% N <catali,atorul>% care poate reactiona usor cu A% pentru a forma compusul AN <energia de activare este "oasa% interactia intre A si N fiind de natura diferita celei intre A si &>: AGN 33TA * N 33T AN <Complex activat& / ='S(+

Si

'

!aca compusul AN reactionea,a usor cu & se obtine: & GAN3 3T & $$$$ AN 33T A& G N <Complex activat& Insumind aceste ecuatii% se observa ca substanta folosita drept catali,ator ramine neschimbata in reactie: A G & I A& In unele reactii% catali,atorul actionea,a ca donor de radicali liberi% reactia capatind un mecanism in lant$ Astfel% o4idarea C = 3GC IC =3 G C G
'

prin o4igen: ' C

G '2 I'C(' e ste catali,ata de pre,enta vaporilor de

apa% ca urmare a de,voltarii lanturilor datorita radicaiilor liberi = 3 si =3

'

G =3

I = 3G IC
'

Sistemele catalitice se clasifica in sisteme omogene si eterogene, in functie de starea de agregare a catali,atorului si a reactantilor$ In cataliza omogena, catalizatorul si su"stantele care reactionea,a formeaza o singura fa,a <ga,oasa sau lichida>$ (xemple de catiliza omogena sunt: o4idarea C la C
'

in fa,a ga,oasa in

pre,enta vaporilor de apa% sau o4idarea dio4idului de sulf la trio4id de sulf% in pre,enta o4i,ilor de a,ot drept catali,ator <la obtinerea ='S(- prin metoda camerelor de plumb>$ In ultimul ca,% reactia de o4idare are loc in urmatoarele etape:
'

G 'N I ' N

'

'

G S(' I S

GN

Mecanismul reactiei catalitice% ce are loc cu vite,a apreciabila% se e4plica prin formarea unor compus"i intermediari intre reactanti si catali,ator$ Astfel% la obtinerea trio4idului de sulf <C> reactantii% o4igen <A> si dio4id de sulf <&>% pot reactiona cu vite,a mica% conform reactiei: AG&IC In pre,enta catali,atorului N<N >% o4igenul va forma cu acesta un produs intermediar AN<N
'

>% care impreuna cu & va reactiona rapid% cu regenerarea catali,atorului si formarea

+

produsului final C<S

>: A G N3 3T AN si AN G & 33T C G N

Cataliza eterogena se caracteri,ea,a prin existenta suprafetelor de separatie in sistemul respectiv% catali,atorul si substantele care reactionea,a apar3tinind unor fa,e diferite$ !e obicei% catali,atorul este solid% iar reactantii sint in fa,a ga,oasa sau lichida$ (xemplu: sinte,a amoniacului din a,ot si hidrogen% foloseste catali,atorul format din /PU/Q: o4i,i de fier% ': A)'
+

% ): N' si ) : Ca % Mg sau Si

'

Reactiile catalitice au loc in stratul superficial al catalizatorului, procesul comple4 ce are loc decurgind in mai multe etape: )(

)> )dsor"tia moleculelor de reactanti pe suprafata catalizatorului, prin reali3,area unor legaturi chimice intre moleculele de reactant si catali,ator *c$emo!sor"tie&% ;rin adsorbtie are loc o deformare si o labili,are a legaturilor intre atomii moleculelor reactante$ '> Reactia c$imica propriu!zisa, cu formarea de produsi intermediari ne3stabili cu catali,atorul% aceasta ducind la micsorarea energiei de activare a reactiei$ +> #esor"tia produsilor de reactie, cu eliberarea suprafetei catali,atorului pentru un nou ciclu$ !esorbtia are loc rapid% astfel incit o cantitate mica de catali,ator poate transforma% o cantitate mare de reactanti$ importanta deosebita$ o are marimea suprafetei catalizatorului si in acelasi timp natura acestei suprafete% Nu toata$ suprafata catali,atorului poseda$ o activitate uniforma$% ci e4ista puncte <virfuri si muchii ale cristalelor% pori% diverse neregularitati>% in care este concentrata activitatea catali,atorului% numite centre active% ;entru a avea un numar cit mai mare de centri activi pe suprafata catali,atorului% se folosesc unele adaosuri la catali,ator% sau se folosesc suporturi pentru catalizator, adica substante cu suprafata mare pe care se depune catali,atorul in forma% fin divi,ata$ ?+@ E4emple concrete de utili,are a catali,atorilor in industria chimica anorganica pot fi enumerate urmatoarele:#ehnologia de producer a acidului sulfuric%tehnologia de producere a amoniacului%tehnologia de producer a acidului a,otic s$a$ ehnologia de producer a acidului sulfuric E4ist6 dou6 procese principale folosite 1n producia de ='S
-

% procedeul camerei de plumb i

procedeul de contact$ ;rocesul camerei de plumb este o metod6 veche i produce o solu ie de acid 1n ap6 de concentraie P'VQ9:$ ;rin procesul de contact se obine acid sulfuric pur$ 5n ambele procese% dio4idul de sulf% S S<s> G <g> F S <g> <s> G 9 S <g>
'

% este o4idat la trio4id de sulf S

% care este di,olvat 1n ap6$

!io4idul de sulf este obinut prin arderea sulfului:

' '

prin pr6"irea piritei <sulfura de fier> sau a altor sulfuri metalice - 8eS'<s> G )) ' ='S<g> G + 'S <g> G
'

<g> F ' 8e'

'

sau prin arderea hidrogenului sulfurat%

'

<g> F ' S

'

<g> G ' =' <g>

&io4idul de sulf este o4idat catalitic la trio4id de sulf

' '

<g> F ' S

<g>
'

5n absena catali,atorului% o4idarea S 0'

este lent6$ 5n procesul vechi cu camera de plumb%

catali,atorul este dio4idul de a,ot$ 5n procedeul contact% catali,atorul este o4idul de vanadiu%
.

$ #rio4idul de sulf produs este di,olvat 1n acid sulfuric /9:% 1n care reacionea,6 cu cele ':
-

ap6% formand ='S S

+

$
-

<g> G =' <l> F ='S

<l> ))

ehnologia de producere a amoniacului ;roducerea pe scar6 industrial6 a amoniacului este reali,at6 1ntr3un procent de /( : din a,ot i hidrogen <1n raport de ):+> dup6 procedeul =aber3&osch% procedeu descoperit de chimitii germani 8rit, =aber <)9P9B)/+-> i Carl &osch <)9Q-B)/-(>$ Acest procedeu obine amoniacul dintr3un amestec ga,os de hidrogen i a,ot% 1n pre,ena unui catali,ator de o4id de fier 8e+
-

% N' % Ca % Al'

i bio4id de siliciu Si

'

supus la o presiune de

+(( bari i o temperatur6 de -.( WC$ ehnologia de producere a acidului azotic Una din etapele principale de producer a acidului a,otic repre,inta o4idarea catalitica a amoniacului$ In literature de specialitate sunt amintiti drept catali,atori ai procesului de o4idare a amoniacului la o4id de a,ot diverse metale s3au amestecuri de metale$ Se fac cautari pentru a inlocui catali,atorul ;t3Rh<platina3rhodiu>% care este cel mai usual% din metale foarte deficitare cu alte tipuri$ Se amintesc numai doua dintre ele: X X Catali,atorul neplatnic pe ba,a de o4id de fier cu diverse compo,itii% posibil a fi folosit Catali,atorul Girdler% posibil a fi folosit la presiuni inalte <Q3)) atm> in procesul de la orice presiune de lucru in procesul de o4idare cataliticaA o4idare catalitica$ ;rimul catali,ator amintit se utili,ea,a in special in U$R$S$S$% literature de specialitate respective dand detalii dupa incercarile reusite$ Al doilea catali,ator mentionand de"a cateva instalatii in functiune cu acest catali,ator$ Categoric% in acest domeniu pot aparea oricand noutati% dar asa cum aratam si cum re,ulta din literature de specialitate% catali,atorul de platina3rhodiu este cel mai utili,at si cu cel mai mare succes$ Influenta compo,itiei catali,atorului$ Catali,atorul de platina se utili,ea,a sub forma de site de forma circulara care se caracteri,ea,a prin numarul de ochiuri pe centimetrul patrat si diametrul firului$Alegerea unor site cu diametrul firului prea mare <(%(/' mm> inseamna o creste a pierderilor de platina$ #rebuie retinut ca% cu cat diametrul firului sitei este mai mare cu atit sunt mai mari pierderile de platina$ ?.%P@

)'

III.(ugestii proprii si concluzii In chimie s3a observat ca un catali,ator activea,6 energia reaciei chimice printr3un mecanism de potenare$ Se considera c6 1n timpul reaciei structura catali,atorului se schimb6% el insa se reface in finalul reaciei chimice$ Catali,atorul trebuie sa fie comparativ efectivi si economic convenabili din punct de vedere al costurilor de productie% sau cel putin costurile sa nu3l faca sa fie o povara prea grea din punct de vedere economic pentru procesul 1n care este utili,at$ Este foarte important ca un catali,ator si un proces 1n care este folosit catali,atorul respectiv sa fie e4ploatat legal% cu licenta$ Acest lucru este posibil daca acel catali,ator este original% sau daca apartine unui domeniu public% ca, mai frecvent 1nt7lnit$ 5n primul ca,% catali,atorul poate fi prote"at ca urmare a obtinerii unui patentA 1n al doilea ca,% posibilele patente pot fi folosite numai pentru eventuale 1mbunatatiri$?'@ Re,istenta mecanica este de asemenea demonstrata de re,istenta granulelor de catali,ator la u,ura prin sfar7mare care conduce la granulatii mai mici si care pot cau,a cresteri ale caderilor de presiune pe patul catalitic$ 5n ca,ul catali,atorilor sub forma de pulbere utili,ati 1n pat fluidi,at sau la fierbere% este necesara de asemenea o buna re,istenta la frecarea de pereti$ conductivitate termica ridicata a masei de catali,ator conduce la reducerea gradientului de temperatura de3a lungul stratului de granule% pentru reactiile endo sau e4oterme prin 1mbunatatirea transferului de caldura$ ;entru unii catali,atori% caldura specifica are mai mare importantaA o caldura specifica mare permite de e4emplu catali,atorilor pentru cracarea catalitica sa transfere o cantitate mare de energie de la combustia cocsului 1napoi la reactia endoterma de cracare unde poate fi refolosita$ ;roprietatea catali,atorilor de a diri"a transformarea chimica% preferential spre o directie anumita% din mai multe posibile termodinamic% se numeste selectivitate$ Ca si activitatea% selectivitatea depinde de mai multi factori% cei mai importanti fiind compo,itia amestecului de reactie si temperatura$ Selectivitatea ridicata conduce la cantitati mari din produsii doriti% 1n conditiile 1n care sunt suprimate reactiile consecutive si competitive$ Aceasta 1nseamna ca te4tura catali,atorului% 1n particular volumul si distributia porilor% poate fi modificataK1mbunatatita astfel 1nc7t sa se reduca difu,ia interna% care 1n ca,ul reactiilor consecutive reduce selectivitatea$ !eci catali,atorii repre,inta substante chimice foarte importante in orice industrie$ Utili,area acestora duce la marirea gradului de conversie a materiei% sporeste vite,a de obtinere a produsului finit si la reducerea cheltuielilor financiare si energetice in industria respectiva$

)+

I).*ibliografie 1. SchYth 8$ SchlYsseltechnologie der chemischen Industrie: =eterogene NatalZse in: Chemie in unserer% 3 [eit$ '((P% pp$ /'B)(+$ 2. R\per M$ =omogene NatalZse in der chemischen Industrie% in: Chemie in unserer% 3 [eit$ '((P% pp$ )'PB)+.$ '. StYrmer R$% &reuer M$ En,Zme als NatalZsatoren$ Chemie und &iologie =and in =and% in: Chemie in unserer$ 3 [eit '((P% pp$ )(-B)))$ +. ;etrache I$Catali,atorii$KReviata ]farmaco/'^%Nr$'<)'> 3Roamnia$ '/$()$'()'$ pp$ '.3'P$ ,$ C$!$ Neniescu% Chimie General6% ed$ !idactic6 i pedagogic6% &ucureti$ -$ !$ Negoiu% #ratat de chimie anorganic6% editura #ehnic6% vol$'% &ucureti% )/Q'$

)-

).