Cibernetica din (crmaci) chivernisitor Termen folosit de Platon n !

!"lci#iade$ %i a&oi de "m&ere n '()* +rientare sa, domeni, %tiin-ific din '.*( datorit/ l,i 0or#ert1iener(!23#ernetics4 or 2ontrol and 2omm,nication in the "nimal and 5achine$ (6ermann 7 2ie4 Paris4 '.*()8 Cibernetica implic
Platon

'89tiin-ele informa-ionale :8Teoria codific/rii )8Teoria ;eneral/ a sistemelor *8Teoria sistemelor a,tomate <8Teoria re-elelor c, contacte(!com&,ter science$) =8Teoria inteli;en-elor artificiale Cibernetica se implic n '89tiin-ele formale :8>i?ic/ )8@iolo;ie (incl,siv %tiin-ele creier,l,i) *8Psiholo;ie %i sociolo;ie) <89tiin-ele a&licative =8>ilo?ofie

"m&ere

1iener

tiinele informaionale se aplic

sistemelor

informaionale
Un sistem informaional c,&rinde '8+ s,rs/(A) :8Bn destinatar (C) )8Bn canal de transmisi,ne (2) *8Bn rece&tor (intrare)(D) <8Bn emi-/tor (ie%ire)(E) =8Pert,r#a-ii(?;omot)(0)

FntrG,n sistem informa-ional se transmit evenimente fi?ice n,mite ")Semnale(a&ar-innd ,nei m,l-imi finite sa, alfa#et) Aemnalele s,nt ;r,&ate n B)Mesaje 5esaHele con-in C)Semnificaii In sistemele reale intervin %i evenimente fi?ice &ert,r#atoare (zgomote noise (N) Aemnalele %i mesaHele s,nt st,diate cantitativ de teoria informa-iei Dela-ia mesaHGsemnifica-ie este st,diat/ de teoria codific/rii %i de lin;,istic/

Aemnalele &ot fi de mai m,lte ti&,ri '8Aemnale fi?ice(electrice4o&tice4sonore4mecanice4termice etc8) :8Aemnale chimice(olfactive4;,stative4hormonale4ne,rotransmi-/tori4molec,le de "C04;a?e etc8) )8Aemnale contin,e (analo;ice) *8Aemnale discrete <8Aemnale #inare(di;itale) =8Aemnale mod,late in frecven-/(>5)) J8Aemnale mod,late n am&lit,tine("5) (8Aemnale codificate n am&lit,dine (eK &oten-ilaele de ac-i,ne al mem#ranei ne,ronale somatice) .8Aemnale codificate in frecven-/(eK &oten-ialele de ac-i,ne aKonale 'L8Aemnale &eriodice ''8Aemnale a&eriodice Pot ac-8ne,ronal ':8Aemnale &,lsatile somatic

Pot8ac-8ne,ronal aKonal

Teoria informaiei se datore%te l,i Cla !e S"annon

(M" 5athematical Theor3 of 2omm,nicationM4 @ell A3stem Technical No,rnal4 :J4 &&8 )J.O*:) 7 =:)O=<=4 '.*()

Este ,n demers formal care ia n considerare distri#,-ia statistic/ a semnalelor n mesa;iile considerate fr s/ -in/ cont de semnifica-iile lor 5/s,ra cea mai c,nosc,t/ este entropia sa, negentropia(informa-ional/) # 2l Fn care Ki Psemnal,lQ Ahannon &(Kii)P&ro#a#ilitatea semnal,l,iQiPti&,l de semnal Ded,ndan-/ P cantitatea de 5/soar/ ;rad,l de semnale s,&limentare ce or;ani?are(determinare) sa, de&/%esc &e cele strict de?or;ani?are(nedeterminare) a necesare dintrG,n mesaH mesaH,l,i considerat >ia#ilitate P &ro#a#ilitatea ca Bnitatea de m/s,r/ informa-ional/ ,n sistem informa-ional s/ este bitG,l transmit/ f/r/ eroare ntrG,n definit de N T,Re3 (de la !#inar3 interval de tim& definit di;it$) 2a&acitate P limita s,&erioar/ Este cantitatea de informa-ie (Cefinirea ca&acit/-ii se face &e care #a?a a nivel,l,i de informa-ii ce &ot teoremei Ahannon 6artle3) red,ce incertit,dinea la H,m/tate fi transmise de ,n sistem informa-ional in mod fia#il

Teoria co! rilor se &reoc,&/ de tra! cerea mesaHelor dintrG,n sistem n alt,l Este ,n ansam#l, de re;,li sa, ,n al;oritm care &ermite re&re?entarea semnalelor(sim#ol,rilor)a&ar-innd ,nei m,l-imi date(,n,i alfa#et)c, sim#ol,rile alt,i alfa#et4sa, eK&rimarea ,nor secven-e de sim#ol,ri(c,vinte sinta;me etc8) n secven-e formate c, alte sim#ol,ri (a&ar-innd alt,i sistem de codificare(alfa#et de eK8) In sistemele informa-ionale aceste trad,ceri trans&,neri 4encod/ri sa, decod/ri s,nt reali?ate de dis&o?itive s&eciale n,mite tra! ctoare A,nt tra! ctoare !e intrare(eK rece&torii din or;anele de sim-4microfoanele)%i tra! ctoare !e ie$ire(eK sina&sele ne,rom,sc,lare4dif,?oare etc) Pro#lema cod,rilor folosite de sistem,l nervos &entr, a transmite semnalele sensitivo sen?oriale4 a trad,cerii acestora in semnalele memori?ate %i vice versa s,nt &ro#leme esen-iale ale ne,ro %i &sihoci#erneticei8 In sistem,l nervos se folosesc co! ri temporale (,nde intervine or;ani?area n tim& a semnalelor ca re&re?entarea intensit/-ii stim,lilor &rin frecven-a &oten-ialelor aKonale )4 co! ri spaiale (,nde intervine &o?i-ia s&a-ial/ a semnalelor ca re&re?entarea calit/-ii s,netelor &e aria

Bn sistem este ,n agregat de com&onente de com&leKit/-i diferite care formea?/ o str ct r n care com&onentele res&ective se infl,en-ea?/ ener;etic sa, informa-ional &entr, reali?area ,nor f,nc-ii diriHate s&re an,mite sco&,ri ale sistem,l,i n totalitatea l,i 2om&onentele &ot fi elemente sa, mod,li(s bsisteme)de com&leKit/-i diferite de o#icei ierarhi?ate Cistin;em &lan,l macro(al sistem,l,i ns,%i) %i micro (al com&onentelor sale)

Performanele macrosistemului sunt mai mult dect suma performanelor componentelor sale
Este vor#a de o emergen Aistemele &ot fi nc"ise(f/r/ rela-ii c, eKterior,l) sa, !esc"ise rela-ii Doss (c, "sh#3 %i c,@ertalanff3 eKterior,l)Aisteme deschise dis&,n de intrri(in%p t) %i @alacean, ie$iri(o t%p t)2nd dis&,n de cone&i ni in'erse(fee!bac( )sistemele Atolnici Aistemele a, fost temeinic st,diate s,nt ci#ernetice din toate &,nctele de vedere + sinte?/ a fost ela#orat/ de S v @ertalanff3 s,# n,mele de Teoria )eneral a Sistemelor care ,neori ;re%it este conf,ndat/ c, ci#ernetica AGa mai oc,&at Doss "sh#3

Sistemul nervos este un sistem deschis cibernetic a crui elemente sunt neuronii i sinapsele care sunt asamblate ntr-o reea cu contacte ce se influeneaz reciproc prin procese informaionale Este un sistem conexionist Aceste elemente sunt grupate n subsisteme multiple de complexiti diferite /i erarhi?ate Elementele sistemului nervos sunt microprocesoare,dotate de memorie,neliniare, analogice nu binare! sau mixte,funcion"nd pe o baz probabilistic poate i haotic! Atarea(A)a ,n,i astfel de sistem este definit/ se m,l-imea BPT, iUa intr/rilor4m,l-imea VPT3HUa ie%ilor4m,l-imea WPTKRUa st/rilor com&onentelor4de&inde de tim&(t) %i este infl,en-at/ de &ert,r#a-ii sa, ?;omot(0) Cac/ dis&,ne de elemente de memorie starea sistem,l,i la ,n moment dat de&inde %i de istoria sa, memoria sistem,l,i(5)

S(t)*S(U+,+-+t+M)

U ,

Aistem

U
Trad,ctori de intrare

&
Trad,ctori de ie%ire

5
5emori e

X;omot

7emers l sistemic B W V (intrare stare ie%ire) 7emers l be"a'iorist(c tia neagr) U , (intrare ie$ire)

SC#/M0 S1ST/M1C2 0 S1ST/MU3U1

1NT404/0 1N S1ST/MU3 N/456S ,i B

Vi(t)P Y lo;T,i((t) GZiU 4ecepia(sen?a-ia4&erce&-ia) Vi(t)PT'GeK& t[\)Y lo;T, i(t)GZiU]3L Decer&torii sen?itivosen?oriali s,nt trad,ctori de intrare analo;ici4neliniari4c,
i

&ra;(Z)%i laten-/(\) EKcita#ilitatea lor(&ra;,l)este controlat/ de semnale eferente Calitatea stim,l,l,i de intrare (Bi) este detectat/ de caracteristicile &or-i,nii ane,rale a rece&tor,l,i %i codat/ s&a-ial 1ntensitatea este codat/ tem&oral (frecven%a im&,s,rilor nervoase mod,late in frecven-/LTrad,cerea este lo;aritmic/ Fn forma-i,nile centrale este codat/ tot s&a-ial &rin n,m/r,l ne,ronilor activa-i 7 rata este codat/ &rin rece&tori onn4rece&tori off %i rece&tori onGoff Spaialitatea este codat/ s&a-ial(eK hom,nc,s,l sen?itiv)4sa, &roiec-ia Aemnalele sen?itivosen?oriale s,nt filtrate %i a&oi s,&,se ,nor &rocese retinei &e de aria vi?,aS^) co;nitive rec,noa%tere de forme ,nisen?orial/ (in ariile &rimare) %i m,ltisern?orial/ n ariile &refrontale >iltrarea informa-iilor aferente este o#li;atorie c/ci fl,K,l con%tien-ei este de circa *L #i-i &e sec8(maKim,m ':= #i-i &ce sec) in 3im& ce semnalele de
.

1NT404/0 9N C6NT1/N82

2ca 'L. #it 1NT42 41

5aK 'L:#it Con$tien

2ca 'LJ#i t /14 1

0T/N81 /
5odel,l ;t de sticl/ C @road#ent ,n,i canal este limita s,&erioar/ a fl,K,l,i de informa-ii &e Capacitatea careGl s,&ort/ 8Ea de&inde de ra&ort,l dintre semnal,l ,til %i &ert,r#a-ii %i de &ro#a#ilit/-ile condi-ionate care lea;/ semnalele de intrare de cele de ie%ire4deci de str,ct,ra o&era-ional/ a canal,l,i 2a&acitatea canal,l,i activit/-ii con%tiente este eKtrem de mic/ n ra&ort c, fl,K,l semnalelor de intrare Ele s,nt filtrate (selectate) &rin mecanism,l aten-iei8 >iltrarea n, este aleatorie ci &otrivit ,nor &ro;rame care ia, n considerare an,mite criterii(sa, &riorit/-i) >iltrele im&licate dis&,n de o memorie sc,rt/(C @road#ent) Perception and

Aistemele a,tomate

nat,rale sa, artificiale s,nt sisteme a c/ror m/rimi de ie%ire controleaz &arametrii com&onentelor ,n,i domeni, sa, dis&o?itiv f/r/ de interven-ia ,man/ 8Ele o&erea?/ &e #a?a informa-iilor de intrare(m/rimi de comand/) %i a celor stocate n memoria a,tomat,l,i (m/rimi de referin-/)folosind programe de f,nc-ionare &entr, a reali?a o#iectivele sale Bn a,tomat care rece&-ionea?/ (ca&tea?/)4 &rel,crea?/4tratea?/4stochea?/ %i emite informa-ii este ,n procesor informa-ional Pro;ramele s,nt eK&rimate a#stract s,# form/ de algoritmi4o form/ de calc,l n tre&te s,ccesive care &ermite re?olvarea ,nor &ro#leme Pro;ramele s,nt form,late c, aH,tor,l ,nor limbaje s&eciale(nat,rale4de &ro;ramare4ta#le de control4or;ani;rame etc8)2,&rind o&eratori %i condi-ii lo;ice "l;oritmii s,nt &rocedee de calc,l &recise4deterministe4,nivoce care &ermit sol,-ii o&time 8Pentr, re?olvarea ,nor &ro#leme sa, sarcini com&leKe al;oritmii s,nt foarte l,n;i %i foarte com&lica-i %i necesit/ &entr, eKec,tarea lor tim& foarte &rel,n;it In aceste ca?,ri &ro;ramele s,nt eKec,tate &e #a?a ,nor e ristici: "cestea s,nt instr,ctaHe mai &,-in &recise4mai a&roKimative care &ermit sol,-ii acce&ta#ile "nsam#l,l &ro;ramelor define%te soft;areG,l a,tomat,l,i res&ectiv A,&ort,l material al &ro;ramelor %i &roceselor de calc,l formea?/ "ar!;areG,l

",tomatele(&rocesoarele)&ot fi deschise sa, nchise cnd dis&,n de o retrocomand/ (aferenta-ie invers/ sa, fee!bac() 9n biologie $i n

sistem l ner'os a'em a tomate c

U1

C 0

fee!bac(

,<

rc b
C Canielo&ol, 2nd semnal,l retroactiv (rc) se ad,n/ n com&arator,l 2 c, semnal,l de intrare (,i)avem ,n fee!bac( poziti' 2nd se scade avem ,n fee!bac( negati': >eed#acR,rile ne;ative definesc sistemele !e re;laH8 >eed#acRG,rile ne;ative s nt eseniale in sistem,l nervos %i cel endocrin Ele s,nt foarte im&ortante in &siholo;ie 8", semnalate de C ", nce&,t s/ fie temeinic st,diate nfost #ilo;ie de 0 1iener Canielo&ol, %i 9t %i+do#leHa definesc sistemele c i#ernetice Procesoarele c, feed#acR ne;ativ &ot intra n oscila-ii(oscilatori ci#ernetici)%i &ot astfel servi ca ceas,ri #iolo;ice Ce asemenea &ot ;enera manifest/ri &eriodice anormale ca trem,r/t,rile 9t +do#leHa

/14/0 71N S1ST/MU3 N/456S

C6M0N70 M6T641/ /ste e&empl tipic al comenzii c aferentaie in'ers (fee#acR)Calea !e e$ire(motone ron% r!cin anterioar% ner' motor%sinaps ne rom sc lar% fibr m sc lar)este completat c !o ci in'erse('ezi fig ra rmtoare)

2+5"0C " 5+T+DFE

5otone,ro ni

E>E2T 5+T+ D

Dece&tori `ol;i >orma-ia retic,lat/ >eed#acR ne; >eed#acR &o?itiv >,s,ri ne,rom,sc,lare

2nd feed#acRG,l &o?itiv intr/ n oscila-ie avem clon,s(0 1iener)

5otone,ron i_

/14/0 71N S1ST/MU3 N/456S Coman!a secretorie (en!ocrin)

9i comanda secretorie este de ti& nchis c, feed#acR

EKist/ %i a,tomate deschise feedforaard n care activitatea de control est determinat/ de instr,ctaHe(m/rimi4semnale)ce n, -in cont de re?,ltatele o#-in,te(ne avnd coneKi,ni retroactive)"ceste instr,ctaHe s,nt &redictive %i n, se ada&tea?/

Ne ron l

este ,n microprocesor neliniar(neliniaritatea este dat/ mai ales de &ra;,rile diferitelor &rocese)4analo;ic4c, fee!bac( negati' care &rime%te informa-ii &rin sina&sele de intrare( ce o&erea?/ ca ni%te trad,ctori de intrare)le transmite n l,n;,l mem#ranei sale (dendrite4cor& ne,ronal4aKon)le &rel,crea?/( n mem#rana somatic/)le stochea?/(la nivel,l rece&torilor sina&tici4al s&inilor de &e dendrite4%i n ;enom,l n,clear)%i emite informa-ii &rin sina&sele sale de ie%ire(ce o&erea?/ ca ni%te trad,ctori de ie%ire)

2 @/l/cean, Atolnici %i Edm 0icola, 5/rimile de intrare s,nt in ;eneral lo;aritmate4a&oi ns,mate de mem#rana somatic/(b)%i trad,se de con,l aKonal in tren,ri de im&,lse mod,late in frecven-/

A,nt con,ri aKonale care n, trad,c dect derivata s,mei a%a c n, informea?/ dect as,&ra nce&,t,l,i(ne roni on)sa, sfr%it,l,i(ne,roni

Sc"ema logico%mate matic a ne ron l i

Neuronul cibernetic
Traductori de intrare Sumator

Axon Generator de Traductor impuse(Conul de esire axonal) Filtru de memorie Memorie Modelul Balaceanu -Nicolau

Esire

Intrari

Co,/ modele matematice de ne,ron

0e,ronii o&erea?/ n cadr,l reelelor ne ronale n conteKt,l c/rora ace%tia se artic,lea?/ ntre ei &rin sinapse care s,nt tot micro&rocesori mai elementari ce transmit %i tratea?/ semnale chimice %i care d,&/8 C86e## a, ,n rol maHor in f,nc-ionarea %i &lasticitatea acestor re-ele Cescifrarea %i anali?a f,nc-iilor re-elelor ne,ronale este ,n domeni, esen-ial al ne,roGci#erneticei dar %i al %tiin-elor creer,l,i "cest st,di, a d,s la constr,irea de re-ele ne,ronale abstracte (lo;icomatematiced) %i artificiale (electronice4 electromecanice etc8) 2, aH,tor,l re-elelor ne,ronale artificiale sGa, reali?at a&oi inteli;en-ele artificiale At,di,l re-elelor %i inteli;en-elor artificiale a d,s la o mai temeinic/ c,noa%tere a #a?elor ne,ronale ale f,nc-iilor co;nitive

De-ele ne,ronale nat,rale

De-ele ne,ronale schemati?ate

At,di,l teoretic al reelelor ne ronale se &oate face &rin scheme sa, dia;rame(in ;eneral graf ri ceea ce se &oate reali?a n ca?,l re-elelor c, ne,roni &,-ini (pa cine ronale)Pe aceste scheme se &ot defini ec,a-ii caracteristice sa, o&era-ionale AGa, descris in fel,l acesta ,n n,m/r mare Se;/t,rile de ti&,ri de astfel de re-ele /&emple !e reele pa cine,ronale interne,ronale s,nt &onderate In ca?,l re-elelor pl rine ronale (c, mii4?eci de mii %i chiar milioane de ne,roni),n astfel de demers este im&osi#il In aceste ca?,ri sGa, reali?at modele #a?ate &e teoria cm&,rilor (din fi?ic/)sa, teoria &ro#a#ilit/-ilor(re -ele &ro#a#iliste #aiesiene sa,

De-elele ne,ronale s,nt str,ct,ri care &ot efect,a o&era-ii sim&le(eK ,n refleK4,n a,tomatism ne,rofi?iolo;ic)dar %i o&era-i,ni foarte com&leKe ca cele ce asi;,r/ f nciile cogniti'e (rec,noa%terea formelor4ra-ionamente ded,ctive %i ind,ctive4l,/ri de deci?ii)8 Cac/ &onderile le;/t,rilor interne,ronale s,nt modifica#ile re-elele s,nt &lastice %i &ot fi instr ite(a, memorie %i &ot nv/-a) 18 5c2,lloch ,nd 18 Pitts ('.*))8 !" lo;ical calc,l,s of the ideas immanent in nervo,s activit38$ @,lletin of 5athematical @io&h3sics4 <c''<G'))8a, deschis dr,m,l demonstrnd c/ re-ele c, ne,roni #inari(s,nt s,ficien-i trei astfel de ne,roni) c, &ra; varia#il &ot efect,a toate o&era-iile lo;ice(re-ele #inare #ooleene) At,di,l re-elelor ne,ronale sGa de?voltat m,lt 2ontri#,-ii im&ortante a, av,t &rintre al-ii N v 0e,man %i >r Dosen#latt >r Dosen#latt

185c 2,lloch

18 Pitts N v 0e,man

2once&t,l de re-ele ne,ronale4reali?area re-elelor artificiale %i domeni,l inteli;en-elor artificiale &rovenite din st,di,l re-elelor ne,ronale #iolo;ice sta, la #a?a imenselor &ro;rese ale informaticei mo!erne De-elele artificiale dis&,n ns/ de elemente sim&le binare(n, de ne,roni analo;ici neliniari)Ce aceea &ot fi descrise sa, constr,ite c, aj tor l algebrelor #inare(ti& @oole)A,&erioritatea lor const/ n,mai n vite?a m,lt mai mare de l,cr, %i a ca&acit/-ilor %i ele m,lt mai mari de memorare Este merit,l l,i 0lan T ring de a fi conce&,t ,n dis&o?itiv co;nitiv ;eneral care &oate reali?a orice &roces co;nitiv n f,nc-ie de &ro;ramele ce se introd,c n memoria l,i Este vor#a de ma$ina ni'ersalT ring descris/ Pn '.)=(mama t,t,ror com&,terelor de a?i) Edm 0icola,42 @alacean, Atolnici %i `r 5oisil Sa noi )r Moisil sGa oc,&at de folosirea al;e#relor lo;ice &entr, re-elele de elemente c, contacte Deali?area ,nor modele de re-ele ne,ronale a necesitat folosirea ,nor logici poli'alente sa, contin,e iar mai tr?i, a ,nor logici 'agi(f,??3$)st,diate la noi de 2 0e;oi-/

5odelele %i teoria re-elelor ne,ronale a &ermis n-ele;erea mecanismelor

memoriei
Memoria !e sc rt ! rat/ se #a?ea?/ &e eK&loatarea laten-elor &rin
circ ite !e nt=rziere nele !esc"ise $i altele circ lare(re'erberante ) i!entificate "istologic !e S 4amon . Cajal $i 3orente !e No 2irc,it rever#erant

2irc,it deschis

Memoria proce! ral din cere#el are ca s,#strat o str,ct,r/ orto;onal/ des folosit/ in tehnic/ 5emorie orto;onal/ nat,ral/ din cere#el 5emorie orto;onal/ tehnic/ Memoria l ng &rin modific/ri sina&tice(&ra;,ri4n,m/r locali?are) Dol,l &onderilor le;/t,rilor interne,ronale &entr, nv/-are (C 6e##) Sa #a?a ei s,nt mo!ificri molec lare ce im&lic/ %i ;enom,l ne,ronal

E>E2TE Plasticitatea sistem,l,i nervos asi;,r/ memorarea informa-iilor B 5emorarea informa-iilor st/ la #a?a &roceselor de nv/-are Inv/-area d,ce la ac,m,larea de date %i &rocedee n te?a,r,l (memoria cere#ral/)care infl,en-ea?/ com&ortament,l %i activitatea co;nitiv/ In nv/-are intervine aferenta-ia invers/ de la efectele Aemnal necondi-ional comen?ii motorii (e%irii) care s,n inre;istrate %i eval,ate A,mat or >iltr, W V

2oneKi,nea no,/ Achema

refleK,l,i condi-ionat(asocia tiv)

Aemnal condi-ional

Fm&licarea sistem,l,i de r/s&lat/ n nv/-are Aistem,l de r/s&lat/ intervine &rin nivel,l de confort sa, disconfort(C)%i vite?a l,i de instalare (dC[dt)

Achele #loc ale ,nor variante de nv/-are c, instr,ctor eKterior(F)

@ N ARinner

Ed ThorndiRe

M6T150810 este o manifestare com&ortamental/ -intit/ declan%at/ se ,n semnal sensibilizator care creea?/ o &resi,ne (!ri'e)ce se manifest/ &rintrGo ne'oie A,# aceast/ &resi,ne sistem,l ale;e o strate;ie n ,rma c/reia s&er/ s/G%i satisfac nevoia Cesf/%,rarea strate;iei se face &rin deci?ii s,ccesive determinate de semnale operati'e(care a, rol,l ,nor condi-ii lo;ice)tot,l &e #a?a ,n,i soft sa, &ro;ram ,neori foarte com&leK Proces,l se o&re%te s,# efect,l ,nor semnale o&erative de satietate (care intervin ca ,n feedback negativ Bn,l din s,#sistemele activatoare ale &ro;ram,l,i motiva-ional este sistem l !e rsplat `ra-ie interven-iei mecanismelor de memorie n asocia-ie c, sistem,l de r/s&lat/ semnalele sensi#ili?atoare nn/sc,te (;enetice4necondi-ionate)&ot fi nloc,ite c, semnale sensi#ili?atoare condi-ionate( nv/-ate4 e&i;enetice)

1> >a'lo'

Aemnal sensi#ili?at or Atare de motiva-ie

Pro;ra m(soft )

Semnal !e saietate
Aistem r/s&lat/

Aemnale o&era-ionale

"c-i,nile ,mane nonaleatorii &res,&,n s,ccesi,ni de alegeri ntre do,/ sa, mai m,lte 'ariante strategice diferite care se reali?ea?/ &rin cascade de deci?ii '8Ceci?iile &ot fi nt=mpltoare(de8eK8se d/ c, ?ar,l)int iti'e(&e #a?a ,nei im&resii ;enerale)sa, inteligente(ra-ionale) :8In deci?iile inteli;ente ale;erea se face &e #a?a ,nor criterii de eval,are &redictiv/(eK&ectatiiv/4s&erat/) a variantelor res&ective(ce tre#,ie alese ) )8Aistem,l deci?ional ,tili?nd o baz !e !ate format/ &rin ed,ca-ie sa, nv/-are(eK&erien-/ &ersonal/) atri#,ie fiec/rei variante &osi#ile o an,mit/ valoare sa, criteri, care &oate fi poziti'(&l/cerea sa, #,c,ria creat/4c%ti;,l material reali?at4satisfac-ia co;nitiv/ o#-in,t/ etc8)sa, negati'(s,ferin-e4efort4cost,l material4 sacrificii etc) *8>iec/r,i criteri, i este ata%at/ o &ondere &ro#a#ilistic/(definit/ &e interval,l LG') <8Aistem,l &oate o&era c, criterii si;,re( n care &ro#a#ilit/-ile de reali?are s,nt c,nosc,te) sa,(ca?,l o#i%n,it)c, criterii nesi;,re (cnd &ro#a#ilit/-ile de reali?are n, s,nt c,nosc,te) GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG GGGGGGGGGGGGG Aistem,l deci?ional &oate ale;e &rin optimizare

A,ccesi,nea deci?iilor &oate fi eK&rimat/ ;rafic &rintrG,n arbore !e !ecizii sa, ,n graf !e !ecizii

Pe ar#orele de deci?ii s,ccesi,nea de deci?ii a ,nei ac-i,ni constit,ie strategia aleasa 6ptimizarea strategiei se poate face etap c etap sa pe ntreg l parc rs 6ptimizarea poate rmri cea mai b n sol ie sa n mai o sol ie acceptabil

>46C/S04/0 31N)U1ST1C2

>onem e4alfa# et

Cic-ionar

`ramati c/

0 2homsR3

Stim lare cogniti'%s emantic

>rocesor ling istic

S1NT0)

Corte& cerebral
Aemnale nonver#ale Aist8r/s&lat / Aemnale a,ditive >roces or ling ist ic

31MB0<U 3

>erd8Aa,ss, re 5orbit

Aemnale ver#ale Aemnale vi?,ale

Scris

Mecanism l cicl l i 'eg"e%so mn

Dece&-ie

"ctivitate con%tient/

5emorie

5 No,vet Efecte (E%iri)

Aistem r/s&lat/

Mecanism l !e gestionare a ritm l i circa!ian

2eas circadian Aemnale vi?,ale (0,cle,l 0 Yleitman

2orteK cere#ral S6MN 3/NT A8r/s&lat/

5 / ela to in

5/) #/

E&ifi?/

5/)# /
>orma-i a retic,la t/

]
S6MN 4/M

?
S6MN 3/NT

2eas ,ltradian Detin / 2eas circadian