Cuiul dacic - care nu vrea sa rugineasca nici dupa mai mult de 2000 de ani.

In imaginea atasata puteti observa Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea sa rugineasca nici dupa mai mult de 2000 de ani. Cercetare realizata in 1995 de !. "iosse, . #olodin, $. rabco, C. %osteuca, &. 'alcoci, I. (ndronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu )adautan. *aptul ca in mai 1995 dl. profesor Ioan lodariu, seful santierelor din 'untii +rastiei, i-a dat lui (ndrei sa studieze un cui dacic, care nu vroia sa rugineasca de peste 2000 de ani, in umezeala si intemperiile unui sanctuar dac de la )acos, din %ersani, nu l-a impiedicat pe acelasi (ndrei #artic sa gaseasca o lupa ,bolovan- din acelasi alfa-fier pur tocmai la %estera .odii. $istanta dintre )acos si %estera .odii fiind de peste 100 /m. Ciudati si acesti stramosi ai nostri, care atinsesera perfectiunea in obtinerea si prote0earea fierului si nu numai a fierului dar si a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede si pe care, totusi, il adunau in cantitati uriase-. 1(ndrei #artic, 'agistralele te!nologice ale civilizatiei dacice, 2d. .asarabia, 1993. %e data de 4 septembrie 1995 soseam la C!isinau sa-mi intilnesc un prieten, 6udor %antiru - fostul (mbasador al )epublicii 'oldova la &atiunile 7nite, si sa ma reped pina la +r!eii #ec!i, din ratiuni sentimentale familiale. (m intilnit o multime de oameni minunati dar povestea unuia dintre ei mi s-a parut deosebit de interesanta. 8-am cunoscut pe (ndrei #artic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea9 :2ste trist sa stai de vorba cu :profesori universitari in ar!eologie: care sapa tot cu lopata vec!e de 20-40-100 de ani si nimic altceva, mentinind cercetarea ar!eologica, in )omania, pe pozitii aproape pau/eriste, negind or refuzind sa vada radacinile e;traordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii:. ( face azi cercetare ar!eologica fara laboratoare de teren, care sa-i spuna cercetatorului ce roca sapa, ce compozitie are cutare caramida sau ciob, fara acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fara urmarire prin satelit a ceea ce se intimpla in Carpati ,ca de pilda misterioasele :arsuri:-, fara o ec!ipa solida multi - disciplinara incluzind sociologi, etnologi, istorici, medici,

economisti, este in cercetarea ar!eologica moderna un fel de a 0uca turca pe rampa de lansare a unei rac!ete, nevazind altceva decit tuiul. 8-am intrebat cum de a0uns sa fie asa de pasionat de daci, la care (ndrei mi-a raspuns9 :%e vremea cind eram student in anul I la *izica, in 19<< la 8eningrad, unc!iul meu, rigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei, mi-a facut cadou cartea lui $aicoviciu :$acii: - pe atunci o carte interzisa pe teritoriul )epublicii Socialiste Sovietice 'oldovenesti. (m devenit asa de indragostit de acei $aci, incit imediat dupa colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede :(casa: in 'untii +rastiei, ca sa-i intilnesc pe $aci ori pe urmasii lor.: Ce a realizat (ndrei #artic, in e;peditia sa, este formidabil. (cesta descifreaza 6opografia $acica, redescopera 'etalurgia $acica - cea mai avansata din lumea antica, descrie materialele de constructie dacice, in special .etoanele $acice, vorbeste despre Cosmogonia $acica, 'oralitatea la $aci si ce este cel mai important ii redescopera pe $aci, scriind carti ca9 :+spetele &emuririi:, :2nigmele Civilizatiei $acice:, :*ierul-%iatra, $acii6impul:, :'agistralele 6e!nologice ale Civilizatiei $acice:, publicindu-si cercetarile c!iar si in conferinte &(6+. 2l, (ndrei #artic, ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru dacic. In timp ce se plimba, acum 5-3 ani, in 0urul 'ovilelor Ciclopice de la Sona, descopera in !uma acestora o veritabila !iara de Sfin;= fiind un om corect, el c!eama Institutul de (r!eologie din Clu0, care, trimite pe cineva pe soseste peste noapte, o ridica si ... dispare. :2i, asa or fi legile pe aici: si-a spus (ndrei, putin neca0it ca ei, ar!eologii, nu au discutat si cu el. 2ra vara, frumos, papadii galbeme peste tot cind (ndrei gaseste calupuri de fier dacic de peste 40/g si din nou corect ii anunta pe :tovarasii: ar!eologi care vin, iau si ... pleaca. 6ot el gaseste in sanctuarul dacic de la )acos, Cuie $acice si din nou :ec!ipa: de bravi ar!eologi romani ,>- soseste in frunte cu dl. prof. dr. Ioan lodariu si il felicita, iau Cuiele $acice, nu inainte de ai da :cadou: si lui (ndrei ... un Cui $acic :cu tema: sa-l cerceteze. (ndrei trece cu Cuiul peste granita, acasa, de cealalta parte a %rutului, la ceilalti romani. urmasi ai acelorasi $aci, dar despartiti de niste politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta limba, diferita, 'oldoveneasca, care ar avea si niste foarte mici asemanari cu 8imba )omaneasca, dar prea mici pentru a fi luate in consideratie. $ar ei politicienii din dreapta si din stinga %rutului, cind se intilnesc, uita ca nu folosesc traducatori, ba de multe ori sint veri ori cumnati, avind si aceleasi nume. $ar sa revenim la (ndrei #artic. Se facuse iarna la C!isinau, intr-o zi ningea, in alta ploua, iar el, (ndrei, intr-una din dupa amieze se uita cind pe geam, afara la ploaie, cind la Cuiul $acic vec!i de peste 2000 de ani, primit ca :tema de lucru:, care nu era nici mincat, nici acoperit de rugina, o adevarata minune. (stfel incepe istoria acelui Cui $acic, Cui al lui %epelea ,spun eu-, primit de la profesorul roman, de ar!eologie, de din dreapta de %rut. (ndrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de 'etalurgie de la .alti unde, minune, ?-)a@-ul arata ca, acel cui de peste 2000 de ani, acel Cui $acic care nu vrea sa rugineasca, avea in componenta lui nici mai mult nici mai putin decit alfa-fier pur de 99,95A= nici urma de impuritati, adica de compusi ai carbonului ce ramin de la prelucrare. + :'inune

(ntica:, care va atrag atentia ca se poate obtine numai in conditii speciale de laborator sau in cosmosB %ina la ora actuala sint cunoscute in lume numai doua e;emple de astfel de fier antic9 stilpul de fier de la $el!i si un disc din 'ongolia, datat din secolul I?, cercetat si in laboratoarele de la &(S( cit si la 7niversitatea Carvard. Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur este mult mai complicat c!iar decit obtinerea lui, data fiind posibilitatea introducerii in el a unor impuritati. $iscul din 'ongolia putea fi modelat doar in cosmos, sustin specialistii de la &(S(, iar cercetatorii de la C!isinau aveau aceasi parere despre Cuiul $acic. (ndrei, pragmatic, mai neincrezator, a fugit cu Cuiul la 8eningrad, la Institutul 'etalurgic caci, fier a pur, o fi el dar poate ca suprafata lui sa fi fost vopsita cu vre-o vopsea speciala :dacica:, ca sa nu rugineasca. 8a 8eningrad cercetatorii au mai descoperit o minune, despre care va voi vorbi mai tirziu. #rind sa verifice minunea, (ndrei ia :Cuiul lui %epelea: si fuge la 'oscova. Si de asta data rezultatul a fost acelasi9 Cuiul $acic care nu vroia sa rugineasca de peste 2000 de ani, format din alfa-fier pur in proportie de 99,95A era acoperit, nu cu vopsea ci cu D straturi moleculare, perpendiculare, care-l prote0au impecabil, pastrindu-i puritatea, aceste trei straturi fiind, tineti-va respiratia va rog9 1. suprafata - 'agnetita :*eD+4: 2. o;id de fier :*e+: D. alumo-silicati. %rin cercetarile efectuate de profesorul "iosse si doctor alina #olodin, utilizind metode de iradiere ci ?-)a@ aplicate la pelicule subtiri de semiconductori ,asa numitele ung!iuri mici- s-a putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. %rofesor $aria rabco a studiat la microscop microstructura deosebita a fierului dacic si a mai observat ca acest fier are foua straturi de :domene:, unul central si unul de suprafata. $omenele, si aici este :ciudatenia:, sint orientate perpendicular unul pe altul asta insemnind ca, mai intii s-a solidificat ,in cimpul magnetic al %amintului- stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat in stare lic!idB un alt strat, care s-a solidificat si el, dar ... in alta pozitie fata de cimpul magnetic al %amintuluiBBB 2i domnilor si asta se intimpla acum peste 2000 de ani, intr-o tara salbatica, populata de tarani daci, primitivi si salbatici. Cuceriti mai tirziu de romani ,numai 14A din teritoriul $aciei- care au sosit cu o :mica: armata de 150,000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de < ani sa cucereasca ce ... citiva /ilometri din Spatiul $acic. +are s-a intrebat cineva cum a putut rezista in fata )omei, o simpla civilizatie taraneasca> $e ce se temeau romanii de daci> $e ce Caesar si .urebista au murit in acelasi timp> $e ce, de la moartea lui Caesar ,care dorise sa porneasca razboiul impotriva dacilor- si pina la cucerirea a numai 14A din $acia, de catre 6raian, au mai trebuit sa treaca 150 de ani> $e ce in toti acesti 150 de ani romanii si dacii nu s-au avintat in conflicte directe> $e ce nici o armata romana nu pleca la razboi fara sa aibe cel putin un $octor $ac cu ea> Ce or

fi avut de impartit ei dacii si romanii ca acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati asa de neinsemnate din teritoriul $aciei, sa declare cea mai lunga sarbatoare cunoscuta pina in zilele noastre, o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 12D de zile, in care poporul roman putea sa manince si sa bea gratuit pe socoteala statului ... 12D de zile> Ce or fi sarbatorit de fapt romanii> (stfel se demonstreaza ca ei $acii au lasat documente mult mai rezistente in fata macinarii timpului decit cele ale anticilor reci sau )omani, dar in alt limba0 decit in cel scris-vorbit. 8imbile sint si ele supuse distrugerii, alfabetele la fel. Ca dacii ne-au lasat mostre de :civilizatie: e;traordinara ca9 - .etoane perfecte nedistruse de timp, apa si intemperii de peste 2000 de ani - 'etalurgie mai avansata decit ceea din zilele noastre - cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 /g, cind romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25/g. - 'odelele 'atematice de la radistea 'uscelului si desigur cele 6opografice, prin asezarea :asa ziselor cetati: din 'untii Sureanului, Cindrelului, %ersanilor ,)acos- intr-o ordine perfect geometrica de invidiat c!iar si azi. $ar nimanui, se pare, ca ii pasa acolo sus, la nivel :profesoral: de acesti daci, iar (ndrei #artic in loc sa gaseasca nu intelegere ci dorinta arzatoare din partea compatriotilor romani, sa nu fie nevoit sa se duca in )usia cu acel :Cui al lui %epelea:, spre a-i cerceta misterele. $e ce nu s-a oferit Institutul de 'etalurgie din )omania sa faca studii, daca nu din sentiment patriotic, macar interes stiintific> %e (ndrei #artic l-a c!emat si presedintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o intrevedere de 15 minute, care a durat o ora si 0umatate, urmata de promisiuni E dar guvernul s-a sc!imbatB Istoria poporului nostru Carpato-$unarean nu a fost scrisa inca, iar Sarmisegetuza este inca un mister acoperit de paminturi care poate ca o prote0aza. 7nii spun ca numele ei vine de la Sarmis e ,si- etuza, altii mai initiati in tainele #edice il citesc Sarmi Seget 7sa, adica :2u ma grabesc sa curg: ,in sanscrita-. $in nefericire azi pling si caprele din 'untii +rastiei de mizeria ce domneste in :Fona Sacra: a Sarmi-Segetusei. 2;cavatii cu buldozere, nepasare, c!iar reavointa iau locul a ceea ce ar fi trebuit sa fie declarata rezervatie a cetatilor dacice din 'untii Sureanului. Ce nume ciudat si acest Sureanului, ce o fi insemnind domnilor ar!eologi, istorici, lingvisti> Il citez din nou pe prietenul meu (ndrei #artic, care spunea ca :8ipsa idolilor in asezarile dacilor din 'untii Sur@anului ,Sur@a, zeul soarelui la indienii ar!aici, urmasi ai arienilor Carpato $anubieni, spun eu- ne duce cu gindul la 'arele creator $ivin, al poporului dac, $a/s!a, zapacit si el de Creatia sa, aflata in contiuna, ireversibila si cuantificata descoperire a $rumului *rumos, s-a indragostit de ea. $e aceea el daco-romanul cind spune :buna ziua: de fapt spune :.un e $@aus:. 2l $@aus %itar ,pitar - cel ce aduce pita - in sanscrita- a fost primul mare zeu al arienilor ,indo-

europeni cum se mai spune-. $e la el se trage Feus, Saturn, si intorcindune la cea mai vec!e, poate, poveste a genezei cind Feului Suprem i-a placut %amintul a dat nastere prin respiratia sa celor 5 zei ai genezei lumii, avindu-l conducator pe 'arele Feu $a/-S!a. (cesta dupa ce s-a uitat peste tot pe pamint a gasit un loc unde ape albastre tisneau din munti impaduriti, dealuri blinde ii incon0urau, acoperite de covoare verzi de iarba, unde clima era blinda si ... in timpul noptii a populat acest spatiu sacru cu primii 10,000 de fii, fii lui iubiti $acii :t!e c!osen people:. :.un e $@aus: domnilor daco-romani, treziti-va si va redescoperiti trecutul pina nu vi-l fura or distruge altii, daca nu o veti face voi insisi. ,$r. &apoleon Savescu(rticol preluat de pe http://dacia.8m.net