Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect la istorie Victima a regimului comunist din R.S.S.M.

Executat de elevii clasei a XII-a ''A''

Profesor : ...

Cuprins :
1. Descrierea situatiei interne in R.S.S. . In perioada represiilor asupra victi!ei ". Scurta sc#ita $io%rafica &. Interviul cu victi!a '. Represiile propriu-(ise ). Consecintele de ordin social* econo!ic* politic ale represiilor pentru victi!a

Descrierea situatiei interne in R.S.S.M. In perioada represiilor asupra victimei In anii Puterii sovietice* in special in anii stalinis!ului* oscova a tratat RSS oldoveneasca nu nu!ai ca o sursa de !aterie pri!a* dar si +ca o sursa de forta de

!unca ieftina pentru santierele de constructii* intreprinderile industriale si !inile de car$une din diferite re%iuni ale tarii sovietice,. Inca in anul 1-'. in RSS a fost creata o Directie repu$licana pentru recrutari la !unci iar in raioane or%ani(ate $irouri investite cu lar%i drepturi pentru a recruta !uncitori pentru +santierele co!uniste, din raioanele estice si nordice ale /RSS. De0a la - au%ust 1-'.* Consiliul econo!ic de pe lin%a 1uvernul /RSS a adoptat #otarirea nr.&- cu privire la +recrutarea in localitatile rurale ale 2asara$iei a ". !ii de !uncitori,. 3a "4 au%ust 1-'. oscova a cerut conducerii de la C#isinau sa efectue(e +recrutari supli!entare in 0udetele RSS oldovenesti,. Pina la "noie!$rie 1-'. or%anele partidului $olsevic si ale puterii sovietice au !o$ili(at si au tri!is din 2asara$ia in re%iunile indepartate ale /RSS )5.&5) persoane* nu!arul planificat fiind de 66 !ii. Populatia RSS incerca sa se esc#ive(e pe diferite cai de la !o$ili(area la lucru pe santierile din raioanele indepartate ale /RSS. In ulti!ele luni ale anului 1-''* in 0udetul 2ender or%anele de !ilitie erau in cautarea a '4" de(ertori din industria de ra($oi* in orasul 2ender 7 a )). In luna dece!$rie 1-'' procuratura 0udetului Soroca a conda!nat la diferite ter!ene de inc#isoare pentru esc#ivarea de la !unca in constructiile !ilitare - persoane. 3a intre$area citi dintre ei au a0uns sa locuiasca pe teritoriul +repu$licilor surori, in ur!a deportarilor si citi in ur!a recrutarilor la !unci pro$a$il ca nu se va putea da un raspuns exact niciodata. ai tre$uie de tinut cont si de faptul ca din RSS * pe lin%a !oldoveni* au fost deportati si recrutati la !unci si repre(entantii !inoritatilor nationale 8rusi*%a%au(i* $ul%ari* evrei etc.9 De exe!plu* la data de 1 ianuarie 1-)4 din cei peste 1& !ii de deportati din oldova care se !ai aflau in 1ula%-urile sovietice !oldovenii constituiau doar 6-.& persoane . ai departe* atunci cind vo! vor$i despre repatrierea persoanelor deportate* recrutate la !unci ori plecate din alte considerente din oldova* vo! vedea ca nu!arul repre(entantilor !inoritatilor nationale care se repatria(a asta(i in oldova este i!punator 8peste '): din nu!arul total al repatriantilor9.

Scurta sc#ita $io%rafica ;u!e* prenu!e : I%or Sir$u Data nasterii : & !artie 1-&' 3ocul nasterii : localitata 2axani* 0udetul Soroca 3ocul de trai : Soroca

<a!ilia : =ata 8=rofi! Sir$u9 7 !e!$rul Partidului 3i$eral si invatator de scoala a!a 8 aria Sir$u9 7 !oasa Sora 8Raisa Sir$u9 7 !edic I%or Sir$u si-a facut studiile in scoala pri!ara din =o!s>* revenind in R.S.S. .* si-a ur!at studiile in 1i!na(iul de edicina din Soroca. Ca tinar specialist* a lucrat in !ai !ulte localitati* cu! ar fi indic* 1lavan* Droc#ia. Apoi* a fost ad!is la Institutul de edicina din C#isinau. Dupa un an de studii* I%or Sir$u s-a i!$olnavit de tu$erculo(a. A reusit sa se insanatoseasca si a revenit la lucru in Droc#ia. In anul 1-)) s-a nascut fiul sau. A revenit la Institutul de edicina din C#isinau si si-a finisat studiile in anul 1-55 cu Diplo!a Rosie. Ca ur!are* a lucrat in localitati precu! 3apusna* 2udesti* /l!* Colonita* in functia de !edic-sef. Interviu cu victi!a -Cum a fost tratata R.S.S.M. in anii puterii sovietice? -In anii Puterii sovietice* in special in anii stalinis!ului* oscova a tratat RSS oldoveneasca nu nu!ai ca o sursa de !aterie pri!a* dar si +ca o sursa de forta de !unca ieftina pentru santierele de constructii* intreprinderile industriale si !inile de car$une din diferite re%iuni ale tarii sovietice,

-In opinia dumneavoastra, a schimbat ceva razboiul sovieto-german? -Ra($oiul sovieto-%er!an a frinat pentru un ti!p recrutarea la !unci a $asara$enilor* dar nu ia pus capat. Pentru !ine si fa!ilia !ea* ra($oiul a sc#i!$at totul.

-Ce s-a intimplat cand raioanele de nord ale asarabiei au fost reocupate? -Din aprilie 1-''* cind raioanele de nord ale 2asara$iei au fost reocupate de /RSS* conco!itent cu !o$ili(arile in ar!ata sovietica au fost reluate si recrutarile la !unci in industriile le!nului* car$unelui* !iniera* ci!entului* petroliera etc.

-Care era numarul muncitorilor recrutati, daca va mai amintiti? -Daca i!i a!intesc corect* in anii 1-'4-1-5. nu!ai !uncitorii 8fara !e!$rii fa!iliei9 recrutati pentru !unci la +!arile santiere co!uniste, au depasit cifra de 1-5 !ii de persoane* cu toate ca populatia RSS incerca sa se esc#ive(e pe diferite cai de la !o$ili(area la lucru pe santierile din raioanele indepartate ale /RSS.

-Se pedepsea cumva eschivarea de la munca? -Da* si%ur. In luna dece!$rie 1-''* procuratura 0udetului Soroca a conda!nat la diferite ter!ene de inc#isoare pentru esc#ivarea de la !unca in constructiile !ilitare - persoane.

-Se cunosc niste date e!acte despre numarul de persoane care au plecat in urma politicii sovietice? -In pre(ent este %reu de spus cite persoane au plecat din oldova in ur!a politicii sovietice de recrutare la !unci. Cunoasterea nu!arului de !uncitori an%a0ati nu per!ite a sta$ili cu exactitate nu!arul persoanelor ce au parasit RSS * dat fiind faptul ca !ari!ea fa!iliilor !uncitorilor recrutati era foarte diferita. Plus la aceasta unii dintre ei plecau fara fa!ilii.

-Cum era viata de deportat? -?iata deportatilor a fost foarte %rea si plina de lipsuri. Coloniile speciale* de re%ula* erau construite in locuri aproape nepopulate* in tai%aua de nepatruns ori in locuri !lastinoase. Doar o !ica parte din deportati au avut conditii satisfacatoare de trai* !area !a0oritate insa au indurat foa!e si au locuit in $araci in fri% si conditii de antisanitarie* de re%ula !ai !ulte fa!ilii intr-o incapere* spatiul locativ ocupat de deportati era de la 1*) la " !" de persoana sau erau ca(ati in $araci atit de in%#esuiti* ca in loc de paturi au fost construite lavite* incaperile erau !urdare si nereparate* din care cau(a in rindul deportatilor se inre%istrau ca(uri de i!$olnavire. In !a0oritatea ca(urilor in $araci nu erau nici paturi* !ese sau scaune* si deportatii dor!eau pe podea.

-"ra posibil ca deportatii sa se poata deplasa in alta localitate? -Pentru a se deplasa dintr-o localitate in alta deportatii erau o$li%ati sa o$tina per!isiune de la co!enduirile speciale ale ;@?D si sa se pre(inte o data sau de doua ori pe luna la aceleasi co!enduiri pentru a se inre%istra.

-#bligatia de baza a deportatilor era munca, insa ce fel de munca? -Ei erau o$li%ati sa lucre(e la intreprinderi forestiere* piscicole* de constructii* !inere etc. Desi locuiau in conditii de la%ar* deportatii aveau o atitudine foarte constiincioasa fata de !unca si foarte !ulti dintre ei au fost distinsi si reco!pensati de catre 1uvernul /RSS* sindicatele de ra!ura* directiile or%ani(atiilor unde au lucrat* cu

!edalii* diplo!e* cadouri etc. +pentru re(ultate inalte in !unca,.

-Se deosebeau cumva conditiile de trai a celor recrutati fata de cele ale deportatilor? -Pe +!arile santiere co!uniste, conditiile de trai ale persoanelor recrutate la !unci aproape ca nu se deose$eau de cele ale deportatilor.

-Cum puteti sa descrieti aceste conditii de trai? -2ar$atii si fe!eile ti!p indelun%at erau ca(ati i!preuna* cantina nu functiona* punct !edical nu exista. In !a%a(inul din sat lipseau produsele ali!entare necesare* fapte care conduceau la aceea ca !uncitorii refu(au sa lucre(e* desfaceau contractele de !unca. ulti dintre ei scriau scrisori rudelor* prietenilor in care descriau conditiile in care au ni!eritA circa 1.. persoane s-au i!$olnavit de de(interie. Se pare ca conducatorii acelor santiere nu intele%eau ca acei !uncitori nu sint niste detinutii ce au lucrat acolo.

-Cum v-a reusit sa reveniti in Moldova? -Cind s-a finisat ra($oiul in ')* o ruda care era !ilitar revenit de pe front a pro!is sa plece in =o!s> si sa aduca acasa fa!ilia !ea. A facut o intele%ere cu !a!a* sa ra!ina ea acolo si sa ne duca doar pe noi* copiii* inapoi in oldova. =otusi* !a!a !ea nu a putut ra!ine acolo si a renuntat la tot ce a a%onisit si a venit cu noi* nu ne putea lasa pe noi* asa de tare ne iu$ea.

-S-a rasfrant cumva acest act de cura$ asupra mamei dumneavoastra? -Da* odata venind inapoi in oldova* !a!a era cautata. Ea se ascundea pe la rude* pe la cunoscuti ti!p de doi ani. Din nefericire* au %asit-o pina la ur!a si au dus-o la inc#isoare. A fost nevoita sa ra!ina acolo foarte !ulti ani* pine la !oartea lui Stalin. Doar atunci* !a!a a fost eli$erata. Peste citiva ani* ea s-a stins din viata* din cau(a la %reutatile pe care soarta i le-a dat in cale. <oarte %reu ne-a fost tuturor. Eu a! fost sustinut de rude.

-Ce mai puteti spune despre deportari? -Deportatii in Si$eria s-au po!enit lipsiti de cele !ai eli!entare conditii de trai* iar foa!etea* fri%ul si $olile a cur!at viata la !ii de oa!eni.

Represiile propriu-(ise Anul 1-'. este !arcat cu ne%ru in calendarul victi!ei. E anul in care viata a luat o alta intorsatura si totul s-a sc#i!$at. Anu!e in acest an fa!ilia victi!ei a fost deportata* cu pri!ul val. otivele deportarii nu au fost declarate* evident. =otusi* victi!a este convinsa ca anu!e acea casa $una din Soroca in care traiau* acea avere pe care o detineau* au fost !otivele adevarate ale deportarii. Au venit intr-o noapte si le-au ordonat sa iasa din casa. =atal 8=rofi! Sir$u9* a fost i(olat de restul fa!iliei* fiind arestat si tri!is la inc#isoare. a!a 8 aria Sir$u9 i!preuna cu copiii au fost deportati in re%iunea =o!s>* in Si%arca. 3asati fara ni!ic* au fost in stare sa supravietuiasca datorita oa!enilor $uni care i-au a0utat in acele clipe de %rea cu!pana. a!a victi!ei a inceput sa lucre(e profesoara la un ofelinat* astfel capatind surse pentru a intretine fa!ilia. Doar in anul 1-')* fa!ilia a putut sa se intoarca pe pa!intul natal. Consecintele de ordin social* econo!ic* politic ale represiilor pentru victi!a DupB deportarea din noaptea de ) spre 5 iulie 1-'- i Cn%#i irea Cn col#o(uri a satelor dintre Prut i ;istru* eforturile re%i!ului totalitar co!unist aveau sB fie orientate spre alte cate%orii de $asara$eni. Astfel* Cn di!ineaa (ilei de 1 aprilie 1-)1* a fost declanatB operaia D;ord,: din )6 de sate $asara$ene au fost arestate i deportate Cn Si$eria alte 6"& fa!ilii de Dsectani, cu un nu!Br total de "516 persoane* dintre care 4.4 $Br$ai* -56 fe!ei i 4'" copii. En aa !od* dupB reanexarea din 1-''* /RSS a instaurat Cn 2asara$ia un re%i! totalitar $olevic* avCnd drept direcie esenialB de activitate teroarea Cn !asB a populaiei $Btinae. Acu(ai fBrB 0udecatB de antisovietis! i* !ai ales* de naionalis!* ro!Fnii $asara$eni erau arestai i deportai pe veci Cn partea asiaticB a /niunii Sovietice* capii fa!iliilor fiind de !ulte ori C!pucai. Desi%ur cB de teroarea stalinistB au suferit i !inoritBile naionale din 2asara$ia: !uli Brani din satele ucrainene* $ul%are* %B%Bu(e erau deportai* fiind declarai c#ia$uri. Au avut de suferit i unii intelectuali i oa!eni de afaceri locali de ori%ine etnicB rusB* ucraineanB* $ul%arB* evreiascB* polone(B etc. /nii dintre acetia erau acu(ai cB se refu%iaserB Cn anii 1-". de teroarea $olevicB din Rusia* alii 7 cB au susinut politica statului ro!Fn sau cB erau D$ur%#e(i, 7 ne%ustori* co!erciani. Dupa foa!etea or%ani(ata de cBtre autoritBGile sovietice* Cn anii 1-'571-'6* Cn ti!pul cBreia au !urit circa ".. !ii de oa!eni* deportBrile din )76 iulie 1-'constituie apo%eul terorii Cn !asB Cn spaGiul dintre Prut Hi ;istru Hi repre(intB cel !ai tra%ic eveni!ent din istoria post$elicB a 2asara$iei.

Ecoul Hi efectele deportBrilor din 1-'- se resi!t Hi astB(i Cn societatea !oldoveneascB. ii de persoane* fiind pe atunci copii* acu!* la apusul vieGii* !ai aHteaptB sB fie rea$ilitate* sB li se CntoarcB !Bcar o parte din averea confiscatB* sB pri!eascB o pensie cFt de cFt decentB pentru !unca prestatB pentru i!periul sovietic* de-a lun%ul anilor* Cn condiGii de exil antiu!an.