Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Facultatea de Filosofie si stiinte social politice Sectia RISE

Sisteme de partide. Partidele din Romania dupa 1989

-2009-

CUPRINS:

I.
II.

Introducere Sisteme de partide

III. Tipologia sistemelor de partide IV. Teoria clasica a clivajelor

V.

Sisteme de partide in Romania

VI. ANEXE

I. Introducere
Ideea de baz a lucrrii de fa o constituie partidele politice, sistemele de partide din Rom nia tratate din perspecti! !alorilor democraiei "i a consolidrii acesteia. #ccentul lucrrii cade pe impulsul politic nou pe care partidele nou aprute intr nd $ntr-un fel de reacie c%imic, o &enereaz. 'u e(ist democraie fr partide, dar reciproca $ns nu este !alabil: cci partidele nu pot &aranta prin simpl lor e(istena, democraia.

Ipote a!)n lucrarea de fa $ncerc s obser! "i s analizez e!oluia sistemelor de

partide $n Rom nia, dup 19*9,ca punct de referin $n istoria celor dou state+ momentul $n care sistemul comunist se prbu"e"te, ls nd loc apariiei pluralismului "i a !iziunilor socioeconomice de tip liberal. Important este de obser!at impactul pe care partidele politice nou aprute l-a a!ut asupra societii, "i modul $n care acestea au reu"it s implementeze politic liberal. ,ornind de la aceste premise am $ncercat s obser! totodat ce elemente difereniaz cele dou cazuri luate $n discuie, pornind de la ideea c am ndou au fost timp de c te!a decenii sub acela"i re&im politic. -etoda de cercetare care s ilustreze cel mai bine subiectul propus este analiz comparati!. .emocraia nu poate e(ista cu ade!rat dec t dac indi!izii se &rupeaz $n funcie de scopurile "i afinitile lor politice, adic dac $ntre un indi!id "i stat se $nsereaz acele formaiuni colecti!e, fiecare reprezent nd o anume orientare comun pentru membrii si, un partid politic

II.

Sisteme de partide

)n conformitate cu precizrile fcute de -aurice .u!er&er aun sistem de partide al unei ri se define"te prin formele "i modalitile $n care coe(ista mai multe partied0. ,entru autorul francez e(ist dou serii de elemente care compun un sistem de partide: pe de o parte, este !orba de asemnrile "i deosebirile care pot e(ist $n structurile interioare ale fiecrui partid+ se pot distin&e astfel sisteme de partide centralizate "i descentralizate, de partide totalitare "i partide specializate, de partide suple "i partide ri&ide. ,e de alt parte, compararea diferitelor partide permite un nou ni!el de analiz, "i anume: numrul partidelor, dimensiunile "i tipurile lor, localizarea spaial, repartiia politic a acestora. 1istemele de partide $ns sunt efectul a numero"i "i comple(i factori. ,e de o parte e !orba de factorii &enerali, comuni tuturor statelor, iar, pe de alt parte este !orba despre factorii specifici. ,rima cate&orie, cea a factorilor specifici include elemente ca: istoria "i tradiiile specifice unui stat, credinele reli&ioase ale acestuia, compoziia etnic. )n ceeea ce pri!e"te factorii &enerali ace"tia sunt $n numr de trei, "i anume: socioeconomici, ideolo&ici "i te%nici.

"actorii socio!economici.
,entru .u!er&er influena claselor sociale asupra sistemului politic are cea mai mare important. )n acest sens, autorul consider c se poate descrie di!iziunea partidelor europene din secolul al 2I2-lea, $ntre conser!atori "i liberali, ca opoziia $ntre aristocraia funciar "i bur&%ezia financiar+ de asemenea, apariia partidelor socialiste la $nceputul secolului al 22lea coincide cu intrarea clasei muncitoare $n !iaa politic.

"actorii ideologici.
#ce"ti factori de ordin ideolo&ic corespund $ntr-o bun msur poziiilor de clas. 3n partid care nu-"i sc%imb 4si&la0 nu $nseamn c nu este supus transformrii, inclusi! $n pri!in ideolo&iei sale: competiia politic obli& partidele s-"i re!izuiasc permanent poziiile ideolo&ice.

"actorii te#nici. #cesti factori !izeaza re&imul sau sistemul electoral. #ceasta are un rol esential pentru confi&urarea sistemului de partide al unui stat. .u!er&er a sc%ematizat impactul &eneral al modului de scrutin in urmatoarele trei formule: reprezentarea proportionala tinde spre un sistem de partide multiple, ri&ide, independente si stabile+ scrutinul ma6oritar cu doua tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple, dependente dar mai putin stabile+ scrutinul ma6oritar cu tur unic tinde spre un sistem dualist, cu alternanta marilor partide independente. 7ritica adusa pozitiei lui .u!er&er apartine lui .ou&las 8. Rae care arata 4ca toate sistemele electorale, inclusi! reprezentarea proportionala, dau o prima de locuri parlamentare celor mai puternice partide si afecteaza mai mult sau mai putin partidele mici. 9otodata, scrutinul ma6oritar cu un sin&ur tur implica in mod ine!itabil sistemul bipartidismului0.

III. Tipologia sistemelor de partide

:iteratura traditionala despre partidele politice este in cea mai mare parte fa!orabila sistemului bipartidic, numit si sistem cu doua partide, considerandu-se ca acest sistem nu este numai unul stabil si eficient decat cel multipartidic, dar este si superior din punct de !edere calitati! in ceea ce pri!este !alorile democratice fundamentale. #!anta6ele sistemului bipartidist sunt prezentate, succint, astfel: are o influenta moderatoare si centralizatoare asupra re&imului democratic. .aca e(ista doar doua partide competitoare ele !or tinde sa-si concentreze atentia asupra ale&atorilor nean&a6ati, aflati in mi6locul spectrului politic. in sistemul bipartidic e(ecuti!ul !a fi stabil, pentru ca el !a fi o entitate consistenta a unui sin&ur partid ; partidul ma6oritar1
1

#. :a<rence :o<ell considera ca le&islati!ul trebuie sa contina doua partide si numai doua=.in scopul ca formula parlamentara a &u!ernamantului sa poata sa produca mereu rezultate bune01

>

ale&atorii pot face o distinctie clara intre doua seturi alternati!e de politici publice+ pro&ramul partidului casti&ator !a de!eni automat pro&ramul cabinetului.

Totusi$ in literatura s!au impus si criticile aduse sistemului %ipartidist$ cum ar &i' ,unctul de referinta in analiza sistemului bipartidist ca fiind cel mai bun, au fost statele unde contrastul dintre multipartidism si bipartidist a fost puternic: -area ?ritanie, 1tatele 3nite ale #mericii, pe de o parte si Italia postbelica, Republica de la 8eimar,Republicile a IIa si a IV-a franceze pe de alta parte. Insa recentele analize compoarati!e au aratat ca in democratiile mai mici democratia este combinata cu un sistem multipartidic: statele scandina!e, @l!etia, ?enelu(. Realitatea ne arata ca multipartidismul este asociat cu o durata de !iata relati! scurta a cabinetelor, dar este eronat sa pri!im astfel instabilitatea ca un indicator al declinului unui sistem politic. In ceea ce pri!este asertiunea ca sistemele bipartidiste sunt mai bune calitati! decat cele multipartidiste trebuie aratat ca este o contradictie intre cele doua asumptii ale e(ponentilor acestor sisteme: ca ambele partide !or fi moderate si centriste precum si ca aceea ca ele ofera o ale&ere clara intre pro&rame. .aca pro&ramele lor sunt inc%ise centrului ele !or fi similare unul cu celalalt astfel incat, in loc sa ofere o ale&ere semnificati!a pentru ale&atori, partidele !or fi simple 4ecouri0 unul pentru celalalt. In final trebuie sa semnalam faptul ca adeptii bipartidismului isi intemeiaza sustinerea pe asumptia ca in sistemul politic e(ista o sin&ura dimensiune ideolo&ica: stan&a-dreapta. #stfel, un sistem bipartidist nu poate reflecta domensiunile ideolo&ice ma6ore care pot e(ista intr-o secietate. #sadar, multa !reme sistemele de partide au fost clasificate dupa criteriul numarului de partide e(istente intr-un sistem politc. A prima reactie la acest mod de abordare este scaderea bazei numerice 4pe fundamentul afirmatiei ca distinctia traditionala dintre patternurile bi si multi-partidiste nu a condus la o intele&ere suficienta02.

Bosep% :a,alombara, -Cron 8einer, Political Parties and Political Development, ,rinceton 3ni!ersitC ,ress, 19DD

#stfel, -. 8einer si B. :a,alombara propun pentru sistemele de partide competiti!e urmatoarea tipolo&ie Edupa modul de distribuire a puteriiF: (. )egemonic!ideologice* +. )egemonic!pragmatic* ,. Alternant!ideologic* -. Alternant!pragmatic. #lta reactie este aceea a lui Bean ?londel care a propus o clasificare a sistemelor de partide care ia in calcul atat numarul partidelor cat si dimensiunea lor relati!a, astfel identificand patru clase, cate&orii de sisteme de partide: (. Sistem %ipartidic* +. Sistem de doua partide si jumatate* ,. Sistem multipartidic cu un partid dominant* -. Sistem multipartidic &ara un partid dominant. 7el care !a reusi sa elaboreze o teorie unificata asupra partidelor si a sistemelor partide !a fi Gio!ani 1artori/, el considerand ca numarul partidelor conteaza in analiza unui sistem de partide, 4pentru ca numarul de partide indica o trasatura importanta a sistemului politic: masura in care puterea politica este sau nu fra&mentata, dispersata sau concentrata. ,rin simpla cunoastere a numarului de partide aflam numarul de curente de interactiune care sunt implicate0. In urma stabilirii celor doua re&uli de numarare Euna care ne spune ca un partid minor poate fi scos de la socoteala ca fiind irele!ant daca el ramane in timp inutil, si, cea de-a doua care ne spune ca un partid este considerat rele!ant daca e(istenta sa sau modul in care este perceput afecteaza tactica competitiei partidelor si, in particular, cand modifica directia competitiei electoralaF, 1artori !a propune o clasificare a sistemelor de partide nu o tipolo&ie din care !or rezulta sapte clase de sisteme politice: /

cu partid unic cu partid %e&emonic cu partid predominant

1artori, Gio!anni. 19HD. Parties and Party Systems. A Framework for Analysis.

bipartidic pluralist limita pluralist e(trem atomizat.

9otusi, 1artori !a a!ansa o tipolo&ie operationala pantru analiza sistemelor de partide: Sisteme de partide ,luralism simplu ,luralism moderat ,luralism e(trem Poluri ?ipolar ?ipolar -ultipolar Polari are nici una -ica ,olarizat Tendinte 7entripeta 7entripeta 7entripeta

,rin bipolar, autorul intele&e functionarea pi!otilor sistemului de partide in 6urul a doi poli, caz in care sistemul nu are centru+ termenul de multipolar desemneaza un sistem care pi!oteaza in 6urul a mai mult de doi poli, in care e(ista un centru.

IV. Teoria clasica a clivajelor

-ai departe !oi discuta despre sistemele de partide din prisma teoriei cli!a6elor elaborate de catre :ipset si RoIIan5. #utorii isi fundamneteaza tipolo&ia ca partidele politice sunt in acelasi timp a&enti ai conflictului si mi6loace de inte&rare politica. RoIIan si :ipset considera doua momente din e!olutia istorica a unei natiuni care sunt determinante pentru structura cli!a6elor fundamentale pe care se !or constitui ulterior partidele politice: Re!olutia 'ationala si Re!olutia Industriala. Re!olutia 'ationala determina conflictul dintre cultura centrala a natiunii in formare si rezistenta crescanda a populatiei sub6u&ate din pro!incii si periferii, distincte etnic,

1eCmour :ipset si 1tein RoIIan in lucrarea 7lea!a&e 1tructure, ,artC 1Cstems and Voter #li&nements

lin&!istic si reli&ios, conflictul dintre centralizarea, standardizarea si mobilizarea statuluinatiune si pri!ile&iile comune, istoric stabilite ale ?isericii. Re!olutia Industriala determina conflictul dintre interesele proprietarilor de pamant si clasa in ascensiune a antrepenorilor industriali si anata&onismul dintre proprietari si stapani, pe de o parte si arendasi, salariati si muncitori , pe de alta parte. JKormarea cli!a6elor sub incidenta celor doua Re!olutii: Clivajul .omentul de rascruce -pri!ile&iile corporatiste ale ?isericii RomanoRe!olutia 'ationala 1tat !s. ?iserica Eprecedata de Reforma si 7ontra-ReformaF ?iserica !s. 1tat sau ?iserica de stat !s. ?iserica minoritara 7atolice -independenta ?isericii 'ationale -educatia in limba materna -pri!ile&iile elitelor locale 7entru !s. ,eriferie Re!olutia 'ationala 7entru !s. periferie sau capitala !s. pro!incie - e(pansiunea culturii statului-natiune in detrimentul culturii traditionaliste, locale -interese economice 3rban !s. Rural Re!olutia Industriala ,opulatia urbana !s. populatia rurala industriale !s. interese economice a&rare - libera concurenta industriala !s. protectionismul de tip a&rar -interese socioeconomice 4de clasa0 - izolationism 4de clasa0 ,atron !s. muncitor Re!olutia Industriala Eurmata de re!olutia ,atron !s. an&a6at !s. inte&rare in sistemul politic national si in 9 /ponentii Pro%leme temati ate

?olse!icaF

defa!oarea unei miscari re!olutionare industriale

.e la inceputul secolului al 2I2-lea, mare parte din istoria @uropei ar putea fi descrisa in termeni de interactiune intre cele doua procese de transformare re!olutionara, unul declansat in Kranta, celalalt in #n&lia. 1in&ura si cea mai importanta analiza a deri!arii structurii de cli!a6 in sistemele democratice, se &aseste in analizele efectuate de cei doi autori. ,e de o parte, aceasta analiza se concentreaza in e!olutia istorica si comparati!a a sistemelor de partide, le&ate srans de re!olutiile industriale si nationale ale secolului al 2VII-lea pana in secolul 22, si urmareste institutionalizarea alternati!elor de partid pana la proeminenta conflictelor centruLperiferie, ca si a conflictelor intre oras si sat si clase sociale. ,e de alta parte, :ipset si RoIIan au simtit ca o reconstructie istorica ad-%oc a structurilor de cli!a6e in sistemele de partide este destul de fada si de aceea au suprapus sc%ema #GI: a lui ,arson ale functiilor in sc%ema societala cu alternati!ele de cli!a6 intalnite in formarea sistemelor de partide europene. 9ipolo&iile de mai sus sunt un element ce ne a6uta la intele&erea sistematica a sistemului de partide din @uropa de @st, cu precadere din Romania si 3n&aria. 7are sunt caracteristicile fiecarui dintre sistemele de partide din cele doua state, !oi incerca sa analizez in cele ce urmeaza. ,entru ca partidele nu e(ista si nu actioneaza decat printr-un uni!ers politic precis, la confi&urarea caruia ele insesi contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica, dar care le este totusi pree(istent si modelator. #cest uni!ers este constituit esentialmente din sistemul de partide.

V.

Sisteme de partide in Romania

#nul 19*9 a intrat in istoria omenirii ca an al prabusirii in lant a re&imurilor comuniste din tarile @uroepi 7entrale si de @st, iar rapiditatea cu care s-a desfasurat acest e!eniment marturiseste cat de artificial si antisocial era acest sistem. ,artidul unic comunist sa do!edit a fi u element strain in societate dar pe care o stapanea cu o forta si stotputernicie nemaiintalnita in istorie. .e indata ce monopolul ,artidului 7omunist a disparut se produce

10

emer&enta pluripartidismului si, odata cu acest fenomen, societatile cunosc o sc%imbare de esenta. .in punct de !edere &enetic, partidele alternati!e la partidul comunist apar in societatile comuniste intr-o maniera in!ersa fata de patternul emer&entei lor istorice. @le sunt, citandu-l pe -aurice .u!er&er, 4partide de creatie e(terioara0, pentru ca s-au formatLreformat in e(teriorul institutiilor parlamentare. 'asterea noilor partide s-a bazat efecti!, atat in Romania cat si in 3n&aria, pe noul drept constitutional de libera asociere. @ste si moti!ul pentru care ele au proliferat intr-o pro&resie &eometrica in prima etapa a e(istentei acestui drept, aparand imediat o inflatie partidista, numarul partidelor depasind cu mult paleta rezonabila de oferte politice, depasind o suta sau c%iar doua sute de formatiuni politice Ein Romania, de e(emplu, in inter!alul dintre aparitia .ecretului-:e&e nr.*L19*9, care le&ifera pluripartidismul, si ale&erile de la 20 mai 1990, s-a inre&istrat in fiecare zi cate un partid+ o situatie asemanatoare s-a petrecut si in 3n&aria, ,olonia sau ?ul&ariaF. Insa nu toate partidele au a!ut aceeasi &eneza: in acest sens trebuie amintite cel putin doua e(ceptii, si anume: pe de o parte, este !orba de faptul ca fostele partide comuniste au continuat sa e(iste Eintr-o forma mai putin primiti!aF sau ele s-au autodi!izat, redefinindu-si doctrina, si&la si asumandu-si o pozitie, de obicei, de centru-stan&a. ,e de alta parte, este !orba de reaparitia fostelor partide istorice interzise in perioada comunista+ asemenea partide se &asesc mai ales in Romania E,artidul 'ational :iberal, ,artidul 'ational 9aranesc 7restin .emocrat sau ,artidul 1ocial-.emocratF, dar ele sunt prezente si pe scena politica a 3n&ariei E,artidul -icilor ,roprietariF. In statele aflate in plin proces de democratizare, datorita faptului ca nu e(ista cai alternati!e suficient de bine elaborate si dez!oltate pentru manifestarea cetatenilor, partidele politice 6oaca un rol instrumental important in consolidarea unor noi re&imuri. #ceasta se datoreaza in principal faptului ca democratia este asociata cu (istenta mai multor partide politice. In al doilea rand, partidele politice sunt percepute la ni!el societal ca entitati mobile si mobilizatoare, cele care sesizeaza sau determina modificari in structura politica si sociala a unei tari si reactioneaza la aceasta. 9otodata, partidele apar ca principal canal de comunicare dintre cetatean si domeniul public: autoritati publice, &u!ernamant. ,artidele poltice in Romania au aparut imediat dupa re!olutie. 'oi lideri politici au fost cei care au luat o prima masura le&islati!a care a permis aparitia unui sistem pluralist de partide. Kac aici referire la .ecretul-:e&e nr.*L19*9 care stabilea dreptul cetatenilor de a 11

forma partide politice conditionand minim e(istenta acestora. ,rin acest lucru, Romania se inscria in randul sistemelor pluraliste, urmand traditia sa istorica, dar si conte(tul international in care dorea sa se inte&reze. 9inand cont ca 4noua0 elita aparuta pe scena politica era formata din fostii comunisti reformatori, este interesant de !azut de ce a adoptat ca sistem electoral reprezentarea proportionala, sistem care pe termen lun& impiedica formarea unei ma6oritati monocolore. .aca la primele ale&eri, cele din 1990, aceasta caracteristica nu a fost e!identa EK1' obtinand in ale&eri o ma6oritate co!arsitoareF, cele din 199D au dus la formarea unei coalitii pluricolore nu numai din punct de !edere ideolo&ic dar si din punct de !edere etnic. 'emidificcarea le&ii electorale de catre K1' in 1990 Edupa ce ale&erile a!usesera locF, tinand cont de situatia e(trem de fa!orabila din ,arlament, a fost determinata intr-o foarte mare masura de necesitatea pastrarii increderii Accidentului, mai ales ca ?ucurestiul incepuse sa de!ina criticat. Intre 1990-1992 discursul populist al noilor comunisti se opunea discursului criticist si ratinal al opozitiei. In aceasta perioada, prins intre dema&o&ia comunistilor refomatori si critica acerba a opozitiei electoratul se indreapta spre partide nationaliste si etnice: ,3'R >, ,R- Dsi 3.-R. ,arlamentul format in 1992 reprezinta un spectru politic-ideolo&ic mult mai lar& decat cel din 1990, de la e(trema stan&a la e(trema dreapta. 7aractersitic atat Romaniei cat si 3n&ariei, este faptul ca nu a a!ut timpul necesar sa-si dez!olte &radual sistemul de partide. Incercand sa refaca multipartidismul interbelic, noile partide politice nu s-au mai bazat pe cli!a6e sociale pree(istente, aderarera membrilor lor a!and loc primordial pe criterii ideolo&ice sau de traditie. In acest conte(t afirmatia lui RosIin cum ca: 4In multe cazuri, partidele est-europene nu a!eau baze sociale clare, iar ale&atorii est-europeni se identificau in mica masura cu partidele0, este indreptatita. In Romania ale&erile le&islati!e si prezidentiale din 2H noiembrie 1992 s-au desfasurat in baza unei noi le&i electorale E:e&ea nr.D*L1992F care continua practica reprezentarii proportionale, pe care insa o amenda, fata de !ec%ea formula, cu pra&ul electoral de /M din totalul !oturilor e(primate. 1copul reducerii acestui pra& electoral a fost reducerea numarului e(a&erat de partide politice reprezentate in ,arlament prin eliminarea celor cu

> D

,artidul 3nitii 'aiunii Rom ne E,3'RF s-a format la data de 1> martie 1990. ,artidul Rom nia -are E,R- - fost "i ,artidul ,opular Rom nia -are - ,,R-F este un partid politic din Rom nia cu orientare naionalist, fost membru al fostului &rupului europarlamentar Identitate, 9radiie, 1u!eranitate.

12

rezultate mediocre. In urma ale&erilor K.1'H E2*MF si 7.R* E20MF de!in principalele doua forte politice ale statului. @le sunt urmate de un &rup de / formatiuni politice care obtin fiecare *-10M din !oturile e(primate, aceste partide fiind: K1', ,3'R si 3.-R. In sfarsit, rezultatele electorale contureaza un al treilea &rup de partide care abia reusesc sa depaseasca pra&ul electoral, acestea fiind: ,1-, ,R- si ,.#R. Kaptul ca nici un partid politic nu a obtinut ma6oritatea absoluta a !oturilor si, implicit, a mandatelor parlamentare sunt ar&umente care pledeaza pentru un sistem multipartidic 4pur0. .e asemenea, pentru aceasta concluzie pledeaza si dispunerea pe esic%ierul politic al partidelor: ,.1R situat la centru-stan&a si 7.R, situat la centru-dreapta. Incepand cu cea de-a doua sesiune a anului 199>, !iata parlamentara din Romania a cunoscut o noua dinamica, in sensul ca s-a produs ruperea dintre ,.1R si ,R- Easociat la &u!ernare de catre ,.1R pentru a-si asi&ura ma6oritateaF. In alta ordine de idei, este !orba despre destinderea relatiilor dintre partidul de &u!ernamant si unele partide din opozitie. In acest conte(t nou, sistemul de partide, inca numeros ca parti componente dar cu pondere relati! ec%ilibrata, s-a distribuit, spre finalul mandatului parlamentar, &ratie mai ales aliantelor din opozitie E,. s-a apropiat tot mai mult de 7.RF si a anularii aliantelor ,.1R, cautand o formula de e(istenta. 9oate acestea au facut ca la ale&erile din / noiembrie 199D esic%ierul politic sa se prezinte sensibil modificat sub aspectul orientarilor politice ale unor partide si aliante. -ai intai, a a!utloc o modificare de natura compozitionala a 7.R Ein care reintra ,': si din care ies ,1.R, ,#7 si ,:N9/F si de constituirea unor aliante: 3niunea-1ocial .emocrata E,. si ,1.RF, #lianta 'ational :iberala formata din ,#7 si ,:N9/+ 3niunea 'ationala de .reapta, formata din nou aparutul ,artid 3manist Roman E,3RF. 1e obser!a foarte bine faptul ca partidele care au fost la &u!ernare s-au prezentat la ale&eri de sine statator, in timp ce fortele politice din opozitie au cunoscut o intensa dinamica a aliantelor. #stfel, al&erile parlamentare si prezidentiale din 199D au adus o sc%imbare politica esentiala asteptata de peste >0 de ani, si anume: alternanta la putere EJ!ezi 4#le&erile le&islati!e din / noiembrie 199DF.
H

Krontul .emocrat al 1al!rii 'aionale Eprescurtat K.1'F este un partid politic din Rom nia $nfiinat $n 1992 de ctre un &rup de politicieni plecai din Krontul 1al!rii 'aionale, nemulumii de ale&erea lui ,etre Roman ca pre"edinte al acelei formaiuni politice. * 7on!enia .emocrat Rom n E7.RF a fost o alian politic "i electoral format $n anul 1991 de ctre partidele care, la acea !reme, reprezentau opoziia fa de &u!ernarea Krontului 1al!rii 'aionale.

1/

1c%imbarile radicale produse in urma ale&erilor, au conturat si mai bine ideea ca sistemul romanesc de partide si-a corectat cate!a din deficientele constituti!e. In primul rand trebuie amintit ca sistemul multipartid 4pur0, rezultat la ale&erile din 1992, s-a reprodus in 199D, ceea ce reprezinta un indiciu de stabilitate si intareste un orizont de asteptare. In al doilea rand, distanta inter-partidica constituita la ale&erile din 1992 a fost sensibil diminuata, in sensul ca nu mai sunt doua forte politice care au spri6inul a cate 20M din electorat, ci sunt c%iar doua partide politice in aceasta situatie: ,.1R si ,'97., acesta din urma facand parte din 7.R, dar a!and cel mai mare procenta6. In al treilea rand, este !orba de pozitionarea ideolo&ica a partidelor parlamentare, pozitionare ce confera sistemului un ec%ilibru functional cert: 7.R situata in centru-dreapta, contra-balansata de centru-stan&a reprezentata de ,.1R. #le&erile locale din iulie 2000 au a!ut un rezultat care era surprinzator, dar totodata de asteptat. #stfel, 7.R se duce in 6os pana pe locul > in preferintele electoratului roman, asta in timp ce ,.1R iese in urma acestor ale&eri ca marele in!in&ator, fara sa-si fi modificat intr-un fel ideolo&ia sau pozitia fata de problemele societatii. ,.1R a casti&at ale&erile locale efecti! pe baza neputintei 7.R de a face fata efecti! problemelor economice cu care se confrunta Romania, iar ale&erile din noiembrie 2000, cele prezidentiale si cele parlamentare, !in sa confirme acest lucru. #ceasta asezare din startul democratiei un&are satisfacea, formal, toate cerintele de ordin normati! ale sistemului multipartidist cu partid dominant. 47and I!an Vol&Ces afirma, la scurt timp dupa ale&eri, cand e(ista de6a o perspecti!a comparatista, ca 43n&aria a de!enit sin&ura democratie multipartidista ade!arata din @uropa de @st0, el a!ea in !edere nu numai prioritatea cronolo&ica al instituirii pluralismului politic in 3n&aria, ci si calitatea sistemica a acestora0. ,entru a da o concluzie &enerala cu pri!ire la fenomenul partidic in cele doua state, trebuie aratat inainte de toate, ca ele au aparut ca raspuns a unei necesitati imperioase a re&imului reprezentati!. Adata aparute, partidele au de!enit or&anele esentiale ale !ietii politce, cu o dubla functie, si anume: sa promo!eze si sa apere interesele electorilor si sa limiteze puterea Epresedintelui si a &u!ernuluiF. .atorita sufra&iului, partidele politice pot e(ercita functia de mediatori intre poporul su!eran si poporul &u!ernant, intre corpul electoral si parlament. Intr-o democratie, nu atata partidele ca entitati sau ca unitati, conteaza ci relatia dintre ele, pentru ca ea este apana6ul sistemului pe care il formeaza, fiind facute sa confere fundament toturor problemelor ce pot aparea la un moment dat in societate.

15

@ste totusi prematur sa !orbim despre sisteme de partide, atat in cele doua state luate in discutie in prezenta lucrare, cat si in restul @uropei 7entrale si de @st. 1i asta pentru ca sistemul politic din aceasta parte a continentului se afla in plin proces de transformare si tranzitie, cunoascand reor&anizari, restructurari de la o etapa la alta a procesului de consolidare democratica darl se poate intre!edea cat de cat ca linia spre care tind sa se or&anizeze sistemele de partide din Romania este cea a pluralismului pur.

ANEXE Re ultatele alegerilor din Romania din +0 mai (110. Nr. crt. 1. 2. Partide2&ormatiuni politice Krontul 1al!arii 'ationale EK1'F 3niunea .emocratica a -a&%iarilor .in Romania /. 5. >. D. H. *. 9. 10. E3.-RF ,artidul 'ational :iberal E,':F -iscarea @colo&ista din Romania E-@RF ,artidul 'ational 7restin .emocrat E,'97.F ,artidul 3niunii 'ationale a Romanilor E#3RF ,artidul .emocratiei #&rare din Romania E,.#RF ,artidul @colo&ist Roman E,@RF ,artidul 1ocilaist .emocrat E,1.F ,artidul 1ocial-.emocrat Roman E,1.RF D,51M 2,D5M 2,>DM 2,12M 1,*/M 1,D9M 1,0>M 0,>/M H,0DM H,0DM 2,>0M 2,1>M 1,>9M 1,/*M 1,10M 0,>0M CA.ERA 3EPUTATI4/R DD,/1M H,2/M SENAT DH,2M H,20M

A4E5ERI 4E5IS4ATIVE IN R/.ANIA 6(11+7' principalele partide Nr. crt. Partide2&ormatiune politica CA.ERA 3EPUTATI4/R 1> SENAT

1. 2. /. 5. >.

K.1' 7.R K1' ,3'R 3.-R

2*M 20M 10M *M HM

2*M 20M 10M *M *M

A4E5ERI 4E5IS4ATIVE IN R/.ANIA 6(1187' principalele partide Nr.crt. 1. 2. /. 5. >. D. Partide2&ormatiuni politice 7.R ,.1R 31. 3.-R ,R,3'R CA.ERA 3EPUTATI4/R /0M 22M 1/M HM >M 5M SENAT /5M 2/M 1/M HM >M 5M

9I94I/5RA"IE'

(. -aurice .u!er&er. Introduction a la politique, ,aris, Gallimard,1990 +. 1eCmour :ipset si 1tein RoIIan. Cleavage Structure, Party Systems and oter

Alignements,19DH. 1D

,. Bosep% :a,alombara, -Cron 8einer, Political Parties and Political Development, ,rinceton 3ni!ersitC ,ress, 19DD. -. 1artori, Gio!anni. Parties and Party Systems. A Framework for Analysis, 19HD.

1H