Sunteți pe pagina 1din 3

1)Reformele lui Diocletian

Gaius Aurelius Valerius Diocletianus(244311),cunoscut drept Diocletian(284305) provenea din Dalmatia si isi incepe cariera militara ca simplu soldat,devenind comandantul garzii personale a lui umerianus!"a moartea lui umerian,Diocletian a #ost proclamat imparat de catre armata romana! "a inceput imparatul s-a con#runtat cu ceea ce istoricii numesc astazi criza secolului $$$!$nsta%ilitatea din imperiul &oman a condus la c'eltuieli militare e(cesive, in#latie si un posi%il dezastru economic!"a acestea se adauga atacurile migratorilor lansate asupra $mperiului &oman! $mparatul Diocletian a intreprins o serie de re#orme cu caracter administrativ,militar,#inanciar si politic,care aveau sa prelungeasca,dar nu sa salveze viata $mperiului &oman!)ea mai importanta m*sura cu caracter politico-militar a #ost instaurarea #ormei de conducere a statului, a monar'iei a%solute de drept divin, cunoscuta su% numele de Dominat,in locul celei a +rincipatului,care a dainuit de la Gaius Julius Caesar Octavianus Augustus pana in 284!$n anul 2,-,Diocletian a procedat si la o re#orma administrativa cautand sa sla%easca autoritatea pre#ectilor,urmarind sa introduca controlul puterii centrale asupra provinciilor!&oma a incetat sa mai #ie resedinta imperiala,autoritatea .enatului a #ost aproape des#iintata,iar pozitia privilegiat* a $taliei din punct de vedere administrativ anulata!Din punct de vedere administrativ-teritorial $mperiul a #ost impartit in patru pre#ecturi/ 0rientului, cu capitala la icomidia (1sia 2ica)3 a $ll4ricului,cu capitala la .irmium (azi 2itrovita,#osta $ugoslavie)3 a $taliei, cu capitala la 2ediolanum (azi 2ilano,in $talia)3 a 5alliei,cu capitala la 6reveri (azi 6rier,in 5ermania)! +re#ecturile erau impartite in douasprezece dioceze/0riens(.iria,7giptul,)irenaica) ,+ontus(estul 1siei 2ici),1siana(vestul 1siei 2ici),6'racia(2oesia $n#erior),2oesia (2acedonia, 7pirul, 1'aia si )reta), +annonia (Dalmatia, oricum), $talia (cu &'etia), 1#rica (la vest de .4rta 2are), 8ispania (2auretania 6ingitana), 9iennensis (sud-estul 5alliei), 5allia (restul 5alliei, cu cele doua 5ermanii) si :ritannia (impartita in patru provincii)!Diocezele,la randul lor,au #ost impartite in nouazeci si sase de provincii! +re#ectura era condusa de un prae#ectus praetorio,dioceza sau dieceza de un vicarius sau e(ar' iar provincia de un proconsul (praesides)!Diocletian a marit autoritatea reprezentantilor pre#ectilor(vicarii),#acand din acestia adevaratii conducatori ai provinciilor,care depindeau direct de imparat,singurul in #ata caruia dadeau socoteala!9icarii #i(au impozitele pe care asa-numitii praesides le e(ecutau,iar in domeniul militar tot ei dadeau dispozitii pentru organizarea limes-ului! "a %aza re#ormelor administrative si #iscale ale lui Diocletian se a#lau indeose%i consideratii de ordin militar!1st#el,el a acordat o mare atentie intaririi puterii armate a $mperiului,pentru apararea #rontierelor si pentru sustinerea autoritatii imperiale!+entru a micsora autoritatea guvernatorilor,care in repetate r;nduri se proclamasera imparati <n timpul crizei din secolul al $$$-lea,atri%utiile lor au #ost separate de cele militare in toate provinciile!)onducerea tre%urilor civile a #ost incredintata unui praeses,iar comanda militara a trecut in mainile unui du(,conducator militar care comanda in una sau mai multe provincii!1cesta nu avea nici un amestec in administratia civila!7#ectivul armatei a #ost du%lat,numarul legiunilor crescand de la 3, la =0--0,iar numeric depasea 500!000 de soldati!+entru sporirea numarului de soldati,marii lati#undiari au #ost o%ligati sa puna la

dispozitia statului un num*r de oameni,in raport cu numarul de sclavi si coloni de pe mosiile lor!De asemenea,erau inrolati in armata strainii a#lati pe teritoriul $mperiului ca si %ar%arii care erau acceptati sa se aseze in interiorul granitelor(#oederati)! 1rmata a #ost impartita in doua categorii de trupe distincte/unitati militare #i(e de granit*(milites ripenses sau limitanei),cu garnizoane sta%ile pe #rontiera #orti#icata (limes),conduse de un du( sau praepositus limitis provinciae,si unitati militare centrale mo%ile,cu garnizoane in interiorul $mperiului(milites comitatenses)!1cestea din urma alcatuiau armata de manevra a#lata la dispozitia imparatului,putand #i trimisa oriunde in #unctie de nevoile de moment!Din aceast* armata #acea parte si corpul de garda din )onstantinopol (sc'olae palatinae), condus de un magister o##iciorum!$n #runtea armatei se a#lau mai multi magistri militum,su%ordonati direct imparatului si care aveau in su%ordine comandantii din provincii,duces!1cestia alcatuiau o ierar'ie militara,distincta de cea civila! Diocletian a aratat o mare atentie organizarii limes-urilor!"a granitele $mperiului au #ost construite retele de #orti#icatii,legate intre ele prin drumuri,cu rolul de a asigura ap>rarea #rontierelor! $n domeniul #iscal,datorita c'eltuielilor cerute de armata,de aparatul administrativ marit,de constructiile marete din &oma si din alte orase,ca si de lu(ul de la )urtea imperiala,Diocletian a #ost nevoit sa initieze o serie de re#orme pentru a spori veniturile statului!1st#el, principalul impozit platit de romani,annona,a #ost trans#ormat in ceea ce sa numit capitatio-?ugatio!7l se numea ast#el deoarece la sta%ilirea lui se aveau in vedere doua elemente distincte/caput, reprezentand partea de impozit pe cap de taran si ?ugum, reprezentand supra#ata de pamant pe care o putea lucra un taran cu doi %oi (cca! 5 'a)!"a aceasta se mai adaugau di#erite consideratii privind calitatea pamantului, #elul culturii de pe el, numarul de lucratori, numarul vitelor, etc! )ei care nu posedau un teren cultivat plateau numai impozitul pe cap de om (capitatio ple%eia)! 1cest impozit era o%ligatoriu pentru toti locuitorii $mperiului, iar cu perceperea lui erau insarcinati mai multi #unctionari ai guvernatorilor! 6otodata au #ost instituite ta(e pentru e(ercitarea unei meserii in cadrul ramurilor economice ale $mperiului(c'r4sarg4ron), perceputa in moneda de aur, de unde si numele ei, ca si pe circulatia si vanzarea mar#urilor (octava, sili@uaticum)! Deprecierea monedei romane, consecinta a alterarii alia?ului si a scaderii greutatii ei, a impus o re#orma monetara!Diocletian a reluat emisiunile de monede de aur si argint,%atand in continuare si moneda din %ronz! $n cadrul acelorasi masuri,Diocletian a emis in anul 301,un edict cu privire la preturi(edictum de pretiis rerum venalium),in care se sta%ileau preturi ma(imale pentru toate mar#urile,inclusiv pentru mana de lucru,prescriindu-se pedepse aspre pentru contravenienti!Deoarece nu tinea seama de realitatile vremii(di#erenta de preturi intre regiuni,circulatia mar#urilor, etc!) edictul s-a dovedit nepractic,#iind a%rogat la scurt timp dupa pu%licare! Armare a politicii sale de romanizare, Diocletian a incercat sa #aca din lim%a latina singura lim%a o#iciala, iar in anul 2,= a #acut sa inceteze ultima monetarie greaca autonoma,cea din 1le(andria,atelierul de aici emitand in continuare numai monede latine! Diocletian a cautat sa aduca unele re#orme pentru salvarea $mperiului!1cordand o mare atentie pro%lemei religioase,el se socotea restauratorul si protectorul %unelor

moravuri si al pietatii vec'ii &ome,incura?and cu mult zel cultele romane traditionale si pe cele de origine straina care se adaptasera religiei de stat!+roclamand originea divina a autoritatii imperiale,dupa modelul monar'iilor din 0rient,Diocletian il considera pe Bupiter cel 2are si :un(Bupiter 0ptimus 2a(imus) drept tatal si principalul sau ocrotitor,izvorul inaltei sale puteri!+olitica religioasa a lui Diocletian a intampinat opozitia :isericii crestine,care isi #acea tot mai multi prozeliti in randul claselor de ?os ale societatii,in armata si c'iar in #amilia imperiala!"a <nceput,Diocletian s-a aratat ingaduitor #ata de toate cultele din $mperiu!1poi,datorita re#uzului crestinilor de a participa la cultul imparatului Diocletian a dezlantuit in anii 303-304 cea mai crunta persecutie impotriva crestinilor!+ersecutia s-a simtit cel mai mult in 0rient,in timp ce <n 0ccident,cele patru edicte contra crestinilor si-au gasit o mult mai sla%a aplicare! $n urma re#ormelor adoptate se poate spune ca atat pe plan intern,cat si pe plan e(tern,imperiul depaseste in timpul domniei lui Diocletian criza secolului $$$