Aspecte din viata cotidiana a lumii satului romanesc medieval

Ionescu Irina 12F

1. Obiect Casa taranului Antonie Mogos. Monument de arhitectura, Gorj 1 !"#1 !$. 2. %escriere &oat' casa este construita din b(rne de stejar.)nele grin*i sunt lungi de c(te 1+ metri. Antonie Mogos sustine ca acestuia i#a trebuit !+ de copaci, pe cari singur i#a cioplit cu barda. A lucrat la aceast' cas' trei ani de *ile. ,e casa, se vede cioplit anul -nceperii lucr'rii. 1 !"/ pe poarta, s0arsitul acesteia. 1 ! . Casa este 0ormata din dou' camere 1i un atelier. Odaia principal' are dou' 0erestre mici, cu *'brele de 0ier/ odaia din mijloc n#are dec(t o 0ereastra, iar ultima -nc'pere, *is' 1i pivni2', prime1te lumina prin deschiderea u1ii, mult mai larg', -n acest ca*. 3n'l2imea -nc'perilor este de numai 2 metri din vatr' p(n'#n podeal'/ u1ile -ns' 1i mai mici 41,!25, a1a c' nu po2i intra 0'r' a te apleca.%e#a lungul casei se -ntinde ceardacul sau tinda, larg' de un metru. 6um'tatea de jos e -nchis' de b(rne groase. Cealalt' parte e deschis'. 7eranda acesta constituie 0a2ada principal', podoaba casei. &oata casa este -n0lorit' cu sculpturi. Avand sapte stalpi, scun*i 1i sub2iri. 8i, de1i a1a de rudimentari ciopli2i, ei con2in, -n germen, toate elementele coloanei clasice. %e aceea produc o impresie a1a de pl'cut' 1i des'v(r1it'. 9t(lpii nu au aceea1 grosime peste tot. %easupra 0runtarului de sus apar capetele grin*ilor, pe cari e a1e*at' :cosoroaba ; sau corni1ea. 8i aceasta are crest'turi -n col2uri.<ici intrarea -n cas' nu e obi1nuit'. Are o 0orm' mai bogat', mai r's'rit'. 3n 0a2a celor = trepte e o porti2'. 8i acestea, -ntocmai ca 1i poarta cea mare, are st(lpii sau :1tenapii;, bra2ele 1i 0runtarul -ncrestate 1i -n0lorate. ,oarta 1i p'retele sc'rii e un gr'tar. 3mbr'c'mintea por2ei, ca 1i a u1ilor are la mijloc un :ochi; cu o 0loare lucrat' cu :pa*nicul; sau compasul.Casa e acoperit' cu 1indril', care se -nchee printr#o

muche de :cioc(rlani;/ iar -n ambele col2uri ale acoperi1ului se -nal2' :2apii;.

>. ?ol ?olul cladirii in viata taranului era de a#i asigura un camin, o siguranta si un acoperis deasupra capului. %e asemenea, podul era construit pentru aprovi*ionare, pastrarea alimentelor si a 0anului peste iarna. Atelierul era 0olosit pentru a 0abrica unelte, si pentru a e@ercita munca taranului de peste *i. =. ,oveste ,e prispa lui Antonie Mogos, cunoscut in sat sub numele de 7asile Otel 4putem banui cu totii ca numele este in stransa legatura cu sluja pe care o intreprindea *i de *i, aceea de 0ierar5 mereu se aduna lume care mai de care, intotdeauna barbati care abia prindeau oca*ia sa scape din ghearele nevestelor si sa dea cate o raita prin vecini, cu scu*a de a se duce la <ea 7asile sa mai cumpere cate o oala, 0iindca cea veche s#a u*at de la 0iertul vinului atat de des, sa repare hamul cailor, greble, sape si tot asa. 9e adunau laolalta pe trepte, pe prispa, sprijiniti de gard, si sporovoiau de *or despre ce mai 0ace preotul satului, 0iica primarului, cum in 0iecare *i il vedeau pe primar avand intrevederi private cu preotul satului, si ce petitori mai are 0iica coanei Florica # cea mai 0rumoasa si dorita 0ata din sat . %upa o indelugata vreme, casa lui 7asile devenise un asa#*is han, Ion ,inaru # cel care se ocupa cu vinul satului, si impartea tuturor cate o sticla din propriul sau vin din via de pe mosie doar#doar s#or mai intoarce la el si i#or cumpara cate o du*ina# ii aducea in 0iecare dimineata cate " damigene de vin alb sa#i serveasca pe cei care asteptau ticluirea uneltelor, ast0el tot satul se strangea la o vorba, un vin bun/ daca voiai sa a0lii noutati sau sa te imprietenesti cu cineva in mai putin de o *i, te duceai direct la conul 7asile si a0lai totul la 0ata locului, deoarece cele mai multe intamplari de petrecanie, acolo aveau loc. 9eara, dupa ce isi inchidea atelierul, 7asile se alatura si el , cand pe prispa, cand pe bancile din 0ata portii, cand la cate o masa din curte. Micuta lui casa, ajunsese cel mai cautat loc din tot satul,

ast0el, dupa moartea sa, cu ajutorul primarului, locuinta a 0ost numita monument istoric al satului si toti satenii si#au continuat plimbarile, betiile, discutiile, in cinstea 0ostului proprietar, sustinand ca o data cu rutina ce se repeta la nes0arsit, asa si spiritul lui 7asile va dainui de#a pururea.