Marketing social politic

TRUE/FALSE 1. Aplicarea marketingului in sectorul nonprofit este justificata doar in masura in care

organizatiile sociale se folosesc de politica de comunicatie promotionala pentru a-si face cunoscute actiunile.
ANS: F 2. Asemanator marketingului clasic, in marketingul electoral, produsul, nu poate fi schim at sau

returnat de cei care nu sunt multumiti de performantele lui.

ANS: F !. "ercetarea calitati#a #izeaza culegerea tuturor datelor deja disponi ile, necesare organizatiei

lucrati#e, sociale sau politice, pentru a-si forma o opinie generala despre mediul in care actioneaza, ca si pentru a fundamenta cercetarile ulterioare.
ANS: F $. "analele de distri utie folosite de organizatiile sociale sunt lungi ANS: F %. "andidatii pot sa eneficieze gratuit si nelimitat de timpi de antena, pe unele posturi de

radiodifuziune si tele#iziune controlate de Stat.

ANS: F &. "omportamentele, se impart in actiuni nerepetiti#e, cum ar fi renuntarea la fumat, si

introducerea unui nou model de comportament, cum ar fi semnarea unei petitii pri#ind protejarea mediului inconjurator.
ANS: F '. "omponentele comunicationale utilizate in marketingul social sunt mai apropiate de

marketingul clasic decat sunt cele utilizate in marketingul politic

ANS: ( ). "hiar daca daca di#ersitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un

su mi* promotional e*tins.

ANS: F +. "omponentele corporale ale candidatului joaca un rol adesea mai important decat ideile sale.

ANS: ( 1,. -atele secundare pro#in din inregistrari interne sau din surse e*terne. ANS: ( 11. -aca grupurile tinta sunt numeroase, cel mai potri#it mijloc de comunicatie este pu licitatea. ANS: ( 12. -aca grupurilor tinta sunt numeroase, cel mai potri#it mijloc de comunicatie este utilizarea

fortelor de #anzare.
ANS: F 1!. Fortele de #anzare ale organizatiilor sociale si politice sunt reprezentate de militanti si

#oluntari.
ANS: ( 1$. .ntr-o organizatie sociala, lucrurile se prezinta astfel: organizatia produce unuri sau ser#icii,

consumatorul plateste pentru a intra in posesia lor si compania o tine din aceasta tranzactie un castig su forma de profit.
ANS: F 1%. .n marketingul social, finalitatea acti#itatii este mai comple*a, iar succesul sau esecul nu pot fi

masurate strict in termeni financiari.

ANS: ( 1&. .n sta ilirea pretului, organizatiile sociale nu se orienteaza aproape niciodata dupa concurenta,

ci in functie de cerere.
ANS: ( 1'. .n cercetarea calitati#a de marketing, cercetatorul tre uie sa ai a cunostinte de statistica,

modele decizionale, sisteme de sprijinire a deciziei, marketing, cercetari de marketing.

ANS: F 1). /n raport cu cercetarile cantitati#e, in cercetarile calitati#e, a ordarea respondentului are loc

intr-un cadru si pentru o durata care permit o tinerea unor raspunsuri mai profunde.
ANS: (

1+. /n raport cu cercetarile cantitati#e, in cercetarile calitati#e, durata si costurile cercetarii sunt

mai reduse.
ANS: ( 2,. /n cazul marketingului electoral, pretul unui candidat este reprezentat de gradul de acceptare a

respecti#ului candidat in randul electoratului.

ANS: ( 21. .n cercetarea calitati#a de marketing, o iecti#ul cercetarii il reprezinta e*plorarea

fenomenului, identificarea moti#atiilor populatiei studiate.

ANS: ( 22. .n marketingul social-politic, unele dintre acti#itatile de distri utie au si un pronuntat caracter promotional ANS: ( 2!. .n cercetarea cantitati#a de marketing, esantionul nu este reprezentati# pentru populatia

studiata.
ANS: F 2$. 0arketingul social reprezinta planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor

si acti#itatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale care sunt indreptate, in mod direct sau indirect, catre rezol#area unor pro leme sociale.
ANS: ( 2%. 0arketingul societal #izeaza o iecti#e cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii

lucrati#e, respecti# de catre intreprinderi.

ANS: ( 2&. 0arketingul politic international a aparut odata cu deschiderea granitelor nationale in cadrul 1niunii 2uropene, ca urmare a asigurarii li erei circulatii a persoanelor. ANS: F 2'. 0arketingul realizeaza un schim reciproc de a#antaje intre producatori si consumatori. ANS: ( 2). 0arketingul politic international este practicat de oamenii politici aflati in campanie electorala care se adreseaza comunitatilor de conationali aflate in strainatate si care au drept de #ot. ANS: F

2+. 0ediul cultural cuprinde ansam lul elementelor legate de populatia e*istenta in zona #izata de

organizatia sociala sau politica.

ANS: F !,. 0ilitantii se recruteaza, de regula, din randurile grupurilor tinta care au eneficiat de ser#iciile

respecti#ei organizatii sociale.

ANS: ( !1. 3Nota de atri uire4 este atri uita in functie de raspunsurile care indica faptul ca elementul de

comunicare le-a placut.

ANS: F !2. 5rganizatiile receptor-distri uti#e dispun de o dotare constanta sau in crestere care are

propietatea generarii de resurse ce urmeaza a fi distri uite, in #ederea disponi ilizarii de ser#icii sau unuri pentru ne#oi personale, institutionale sau comunitare.
ANS: F !!. 5rganizatiile receptor-distri uti#e furnizeaza, de regula, ser#icii destinate persoanelor

handicapate, familiilor cu #enituri foarte mici, atranilor si copiilor.

ANS: ( !$. 5ferta organizatiilor sociale o oferta potentiala, care se transforma in oferta reala in momentul

intalnirii cu cererea.
ANS: ( !%. 5rganizatiile sociale si politice utilizeaza, comparati# cu intreprinderile, formule de

comunicatie mai costisitoare

ANS: F !&. 5rganizatiile sociale si politice pun un accent mai mare, comparati# cu intreprinderile, pe

relatiile personalizate, decat pe comunicatia de masa.

ANS: ( !'. 5rganizatiile sociale se folosesc de intermediari in distri utia ser#iciilor lor pentru aeficientiza distri utia si pentru a ma*imiza profiturile ANS: ( !). 5rganizatiile sociale adapteaza pretul la posi ilitatile grupului tinta #izat, desi cunosc costurile

efecti#e ale produselor si se straduiesc sa le limiteze.

ANS: F

!+. 5rganizatiile politice au tendinta de a actiona ca o intreprindere, in timp ce organizatiile

sociale raman in mai mare masura consec#ente primatului personalitatilor.

ANS: F $,. 5rganizatiile sociale si politice eneficiaza, la scara redusa si de pu licitate gratuita ANS: F $1. 6rimul concept care nu incearca numai sa adauge o noua dimensiune, sociala, marketingului

clasic, ci doreste sa inlocuiasca conceptia clasica in ansam lul ei, sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului in intreprindere, su liniind necesitatea implicarii acestuia in rezol#area pro lemelor societatii este marketingul societal
ANS: ( $2. 6rescriptorii reprezinta o categorie a su criptorilor ANS: F $!. 7esponsa ilitatea sociala a marketingului reprezinta o #iziune glo ala asupra aspectelor

sociale ale acti#itatii intreprinderii, fiind conceptul care s-a ucurat de cea mai larga audienta dintre toate cele referitoare la implicatiile si responsa ilitatile sociale ale intreprinderii.
ANS: F $$. 6rin acti#itatea lor, organizatiile social-politice faciliteaza integrarea sociala si politica. ANS: ( $%. 6rin acti#itatea lor, organizatiile social-politice promo#eaza idei noi in societate. ANS: ( $&. 6erceptia este un proces foarte comple*, care reuneste actiuni de constatare, intelegere si

judecare a di#ersilor stimuli.

ANS: ( $'. 6rincipalul element care influenteaza atitudinea alegatorilor este imaginea pe care acestia o au

despre candidat si ideile lui.

ANS: ( $). 6retul practicat de catre organizatiile sociale reprezinta contraprestatia efectuata de catre

eneficiarul acestor acti#itati si poate im raca forma monetara sau nemonetara.

ANS: ( $+. 6rintre o iecti#ele de pret ale organizatiei sociale se poate numara o tinerea de surplus, adica aunei difernte fa#ora ile intre #enituri si cheltuieli.

ANS: ( %,. 6retul nu de#ine mai putin important atunci cand scopul organizatiei sociale nu este o tinerea

profitului
ANS: F %1. 6olitica de distri utie a organizatiilor sociale si politice #izeaza punerea la dispozitia acestor grupuritinta a unor idei, unuri si8sau ser#icii corespunzatoare din punct de #edere calitati# si cantitati#, in locul si la momentul dorite de catre acestea . ANS: ( %2. 6rin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale tre uie sa se adreseze

mem rilor grupurilor tinta #izate in directia carora se folosesc, mai ales contactele personale sau personalizate si relatiile pu lice.
ANS: F %!. 6rin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale tre uie sa se adreseze

su scriptorilor potentiali, in cazul carora, cele mai eficiente mijloace sunt relatiile pu lice si pu licitatea.
ANS: F %$. 6retul este considerat important chiar daca organizatiile sociale se adreseaza cu produsele si

ser#iciile lor unor grupuri-tinta defa#orizate, iar produsele sau ser#iciile se ofera gratuit sau la un pret modic.
ANS: F %%. 6retul platit de clientii organizatiilor soaciale im raca, in cele mai multe cazuri, o forma

nemonetara.
ANS: ( %&. 6entru un candidat, a fi*a coordonatele politicii de distri utie inseamna a sta ili un program

concret al acti#itatilor prestate de el si de echipa sa de #oluntari, inaintea si in timpul campaniei electorale.

ANS: ( %'. 6entru alegerile europene, campania electorala incepe din a cinsprezecea zi care precede

scrutinul pana la data acestuia.

ANS: ( %). 7ezultatele sondajelor preelectorale, reprezinta 9cartea de #izita4 cu care institutele de sondare

a opiniei pu lice se prezinta in fata firmelor care intentioneaza sa le incredinteze efectuarea unor cercetari de marketing clasic.

&

ANS: ( %+. Spre deose ire de intreprinderile lucrati#e, succesul acti#itatii organizatiilor sociale nu depinde de cunoasterea mediului e*tern intrucat ele nu urmaresc o tinerea de profit ANS: F &,. Spre deose ire de marketingul electoral, in marketingul clasic, intreaga colecti#itate si cei ce

s-au opus achizitiei lui, si non-consumatorii a soluti, este o ligata sa il 3consume4.

ANS: F &1. Spre deose ire de marketingul clasic, in marketingul electoral, produsul, odata ales prin #ointa

unei majoritati, este impus tuturor cetatenilor

ANS: ( &2. Sistemul de distri utie al unei organizatii sociale #izeaza atat realizarea unor canale de distri utie cu grupurile tinta, cat si cu su scriptorii. ANS: ( &!. 1n candidat care nu face nici o promisiune #a primi pretul cerut - #otul - intrucat este un produs credi il. ANS: F &$. 1n candidat care face foarte multe promisiuni, #a fi catalogat drept un demagog lipsit de

credi ilitate, trezind indoieli in mintea alegatorului.

ANS: ( &%. 1n candidat care doreste sa-si sporeasca gradul de popularitate tre uie sa ai a in #edere

contacte personale cu alegatorii o isnuiti, #izitele 3din poarta in poarta4 contactele de tipul 9cafeaua candidatului4, corespondenta personalizata sau nepersonalizata, , contactarea telefonica a alegatorilor.
ANS: ( &&. :izitele 3din poarta in poarta4 se practica in cartierele cu locuri, care asigura o eficienta

ridicata si mai putin in cele cu case.

ANS: F MULTIPLE CHOICE 1. "onceptul de marketing care poate fi caracterizat ca e*primand o #iziune etatista, in masura in

care rolul statului, respecti# al gu#ernului, in desfasurarea acti#itatilor de marketing este primordial, si utopica, in masura in care acest deziderat pare imposi il de indeplinit, se numeste: '

a marketingul de ci#ilizatie . marketingul international .

c . d .

marketingul situational ;eneric "oncept of 0arketing

ANS: A 2. -iferenta dintre marketingul social si cel societal este ca: a marketingul social este un rezultat al dez#oltarii e*tensi#e a marketingului, pe cand cel . societal are o sfera de cuprindere proprie care o e*cede pe cea a marketingului clasic< marketingul social are o sfera de cuprindere proprie, care o e*cede pe cea a . marketingului clasic, pe cand marketingul societal este un concept no#ator, care nu e*cede sfera de cuprindere a celui clasic< c marketingul social reprezinta rezultatul unei dez#oltari e*tensi#e a marketingului, pe . cand marketingul societal este o specializare a marketingului clasic.

ANS: = !. Spre deose ire de marketingul social, cel societal: a #izeaza o iecti#e renta ile si este practicat de catre organizatii sociale< . . c #izeaza o iecti#e cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii . lucrati#e.

#izeaza o iecti#e cu caracter social, dar este practicat de catre institutiile statului<

ANS: " $. Sta iliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii #ala ile pentru aplicarea

marketingului social: 1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, unurilor si ser#iciilor 2. schim urile sunt de natura financiara !. finalitatea acti#itatii este mai comple*a, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari $. eneficiile sunt corelate cu platile facute %. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa &. se adreseaza doar segmentelor de piata profita ile '. piata are o singura componenta: relatia cu clientul
a 1>!>' . 2>$>& . c . 1>$>' d . 1>!>%

ANS: %. Sta iliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii #ala ile pentru aplicarea

marketingului clasic: 1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, unurilor si ser#iciilor )

2. schim urile sunt de natura financiara !. finalitatea acti#itatii este mai comple*a, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari $. eneficiile sunt corelate cu platile facute %. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa &. se adreseaza doar segmentelor de piata profita ile '. piata are o singura componenta: relatia cu clientul
a 1>!>%>' . 2>$>&>' . c . 1>!>$>' d . 1>2>!>%

ANS: = &. 6otri#it lui -enis ?indon, marketingul politic isi are originile: a in politologie c in sociologie politica in marketingul clasic . . .

ANS: = '. .n campaniile electorale tre uie respectate patru reguli generale: a coerenta, asigurarea, apropierea minima, repetitia< . coerenta, asigurarea, apropierea minima, ree*aminarea sistematica . precedente< c coerenta, securitatea ma*ima, repetitia, ree*aminarea sistematica . precedente< d coerenta, securitatea ma*ima, distantierea minima, ree*aminarea . campaniilor precedente< e coerenta, securitatea ma*ima, apropierea minima, ree*aminarea . campaniilor precedente.

a campaniilor a campaniilor sistematica a sistematica a

ANS: ). 6rimele spoturi negati#e despre contracandidatii politici apar in S1A: a in etapa copilariei c in etapa de maturitate . . in etapa adolescentei d in etapa actuala . .

ANS: A +. "onfruntarea decisi#a, specifica campaniilor prezidentiale din S1A apare: a in etapa copilariei c in etapa de maturitate . . in etapa adolescentei d in etapa actuala . .

ANS: A 1,. "onfruntarea decisi#a, specifica campaniilor prezidentiale din S1A: a a aparut in etapa copilariei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa< . in etapa adolescentei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa< . c in etapa de maturitatesi a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa< . d a aparut in etapa copilariei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata dupa 1& ani, in etapa . adolescentei, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din S1A< e a aparut in etapa adolescentei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata dupa 12 ani, in . etapa maturitatii, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din S1A

ANS: 11. 2tapa copilariei marketingului electoral din S1A se caracterizeaza prin: a reluarea practicii 3confruntarii decisi#e4 . . c suprematia constanta a tele#iziunii . d spoturi negati#e si agresi#itate .

candidatii fac training in #ederea prestatiilor audio#izuale

ANS: = 12. 2tapa adolescentei marketingului electoral din S1A se caracterizeaza prin: a se e*tinde practica spoturilor pu licitare de scurta durata, plasate strategic . . c partidele au alocat un uget special destinat comunicarii politice< . d realizarea spoturilor politice utilizand ipostaza o isnuita a imaginilor de stiri .

spoturi negati#e si agresi#itate

ANS: 1!. Acea specializare a marketingului care ajuta gu#ernantii sa cunoasca dorintele populatiei si sa o

informeze cu pri#ire la masurile intreprinse este:

a marketingul politic . marketingul social . c . d . marketingul puterilor pu lice marketingul electoral

1,

ANS: " 1$. 6rima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor pu lice si administrati#e su forma

comunicatiei politice este:

a Franta . S1A . c . ;ermania d . 0area =ritanie

ANS: = 1%. Acti#itatea desfasurata de delegatia 7omaniei la "onsiliul 2uropei se incadreaza in categoria a acti#itatilor de marketing electoral . acti#itatilor pur politice . c acti#itatilor de marketing al puterilor pu lice . d acti#itatilor de marketing politic international .

ANS: = 1&. 6articiparea cu pa#ilion national la targuri si e*pozitii internationale se incadreaza in

categoria:
a acti#itatilor de marketing electoral . acti#itatilor pur politice . c acti#itatilor de marketing al puterilor pu lice . d acti#itatilor de marketing politic international .

ANS: 1'. 0ediul asupra caruia intreprinderile nu isi propun, in general, sa actioneze, urmarind doar sa

se adapteze la cerintele lui, dar asupra caruia organizatiile sociale si politice urmaresc sa-si puna amprenta prin modificare anumitor aspecte este:
a mediul politico-institutional< . meniul socio-demografic . c . d . mediul economic< mediul tehnologic.

ANS: A 1). Acele persoane #izate de organizatiile sociale sau politice, care ocupa locul central in

acti#itatea de marketing a acestora fac parte din:

11

a su scriptori .

prescriptori .

c .

grupurile tinta

d .

militanti

ANS: " 1+. ?iceenii reprezinta pentru o uni#ersitate: a grupuri tinta militanti . . c . prescriptori d . su scriptori

ANS: A 2,. Acele persoane care contri uie financiar la una desfasurare a acti#itatii organizatiilor sociale

sau politice fac parte din:

a su scriptori . prescriptori . c . grupurile tinta d . militanti

ANS: A 21. 0oti#atia pentru care oamenii se implica in acti#itatile nonprofit: a increderea pe care o au in organismele statului . o tinerea de profit . c satisfactia morala . d largirea pietelor de desfacere .

ANS: " 22. 0oti#atia pentru care oamenii se implica in acti#itatile nonprofit: a scutirea de ta*e si impozite . o tinerea de profit . c acoperirea riscului de pret la termen . d largirea pietelor de desfacere .

ANS: = 2!. 0oti#atia pentru care oamenii se implica in acti#itatile nonprofit: a increderea pe care o au in societate .

12

o tinerea de reduceri de la furnizori . c im unatatirea relatiilor cu clientii . d statutul social, prestigiul si puterea politica ce pot fi o tinute .

ANS: 2$. Acele persoane dispuse sa sprijine, prin efectuarea unor acti#itati cu caracter #oluntar

acti#itatea unei organizatii sociale sau campania electorala a unui candidat fac parte din:
a su scriptori . prescriptori . c . grupurile tinta d . militanti

ANS: 2%. 6artidele politice sunt: a organizatii orientate pe 9 eneficial pu lic4< . . c organizatii azate pe principiul 9 eneficial reciproc4 al mem rilor lor< . d organizatii centrate pe actiuni politice menite a con#inge gu#ernul< .

organizatii filantroprice<

ANS: 2&. "lu urile sociale sunt: a organizatii orientate pe 9 eneficial pu lic4< . . c organizatii azate pe principiul 9 eneficial reciproc4 al mem rilor lor< . d organizatii centrate pe actiuni politice menite a con#inge gu#ernul< .

organizatii filantroprice<

ANS: " 2'. 5rganizatiile religioase sunt: a organizatii orientate pe 9 eneficial pu lic4< . . c organizatii azate pe principiul 9 eneficial reciproc4 al mem rilor lor< . d organizatii azate pe eneficiul propriu.

organizatii centrate pe actiuni politice menite a con#inge gu#ernul<

1!

ANS: A 2). 5rganizatiile sociale din domeniul culturii cuprind: a clu urile ci#ice, cinematografe< . . c iserici, temple, moschei< . d scoli, licee, colegii, uni#ersitati pri#ate< .

muzee, gradini zoologice, teatre<

ANS: = 2+. 5rganizatiile sociale care furnizeaza, de regula, ser#icii destinate persoanelor handicapate,

familiilor cu #enituri foarte mici, atranilor si copiilor sunt: a organizatiile paralucrati#e< c organizatiile producti#-distri uti#e<
. .

organizatiile receptor-distri uti#e<

. d .

organizatiile receptor-producti#e<

ANS: = !,. =unurile si ser#iciile orferite de organizatiile sociale prezinta anumite limite: a e*ced pro lemele sociale e*istente la un moment dat< . sunt oferite tuturor grupurilor sociale care au ne#oie de ele< . c e*ista produse su stitui ile. .

ANS: " !1. "ererea di#ersificata pentru produsele sociale apare atunci cand: a preferintele oamenilor cu pri#ire la #arietatea produselor sunt omogene si . puterniceca intensitate< . c . d .

preferintele oamenilor cu pri#ire la #arietatea produselor sunt eterogene si sla e ca intensitate< preferintele oamenilor cu pri#ire la #arietatea produselor sunt omogene si sla e ca intensitate< preferintele oamenilor cu pri#ire la #arietatea produselor sunt eterogene si puternice ca intensitate<

ANS: -

1$

!2. "ererea pentru produsele sociale este negati#a atunci cand: a di#ersitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic . . c consumatorii au tendinta de a e#ita utilizarea anumitor unuri si ser#icii . d ne#oile consumatorilor nu pot fi satisfacute de unurile sau ser#iciile e*istente la . un moment dat

di#ersitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic

ANS: " !!. "ererea pentru produsele sociale este latenta atunci cand: a di#ersitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic . . c consumatorii au tendinta de a e#ita utilizarea anumitor unuri si ser#icii . d ne#oile consumatorilor nu pot fi satisfacute de unurile sau ser#iciile e*istente la . un moment dat

di#ersitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic

ANS: !$. 6ersoanele care, la un moment dat, nu sunt hotarate cu cine sa #oteze fac parte din: a non-alegatorii a soluti < . non-alegatorii relati#i< . c alegatori< . d non-alegatori a soluti daca decid sa nu mearga la #ot sau alegatori daca decid sa mearga . la #ot.

ANS: = !%. 6ersoanele care nu sunt interesate de politica si de alegeri si care, foarte pro a il, nu #or participa la #ot, fac parte din: a non-alegatorii a soluti < c alegatori< . . non-alegatorii relati#i< d nu sunt inclusi in populatia de referinta. . .

ANS: = !&. Alegatorii care, il #or #ota cu certitudine pe candidatul analizat sunt:

1%

a alegatorii fragili< . alegatorii potentiali< .

c . d .

alegatorii e*clusi< alegatorii castigati.

ANS: !'. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru candidatul analizat, care, insa, se poate modifica, sunt: a alegatorii fragili< c alegatorii e*clusi< . . alegatorii potentiali< d alegatorii castigati. . .

ANS: A !). -ez#oltarea pietei electorale are loc: a pe cale e*tensi#a c atat pe cale intensi#a cat si e*tensi#a pe cale intensi#a .

ANS: A !+. .ntrucat sunt cunoscute numarul, numele si adresele e*acte ale celor cu drept de #ot,

dimensiunile pietei electorale sunt mai clare su aspect:

a fizic< . real< . c . potential< d . efecti#.

ANS: " $,. .n comportamentul consumatorului, intre stimuli si reactia indi#idului inter#ine a moti#atia perceptia c procesul de in#atare . . .

ANS: A $1. Atunci cand o persoana, constient sau inconstient, pe aza manifestarilor si actiunilor proprii,

face aprecieri personale, precum 3eu cred4, acesta reprezinta:

a o moti#atie< . o atitudine< . c . o #aloare< d . o opinie.

ANS: -

1&

$2. 0entinerea pe o anumita perioada a parerilor legate de o anumita situatie, care-l determina pe

indi#id sa actioneze intr-un anumit mod reprezinta:

a o moti#atie< . o atitudine< . c . o #aloare< d . o opinie.

ANS: = $!. 0odul in care un indi#id apreciaza comportamentul unui grup in totalitatea sa reprezinta: a o moti#atie< o atitudine< c o #aloare< d o opinie. . . . .

ANS: " $$. 1nul dintre cele patru modele de schim are a comportamentului consumatorului identificate

de 6hilip @otler care presupune ca persoanele culeg mai intai informatii despre produsul social si dupa aceea isi manifesta o anumita atitudine se numeste: a 6uterea de receptionare c in#at A cumpar A simt
. .

"umpar A simt A in#at

. d .

in#at A simt A cumpar

ANS: $%. 1nul dintre cele patru modele de schim are a comportamentului consumatorului identificate

de 6hilip @otler care presupune ca indi#izii accepta intai o opinie sau un model comportamental azat pe e*perienta proprie si isi modifica atitudinea fata de produsul respecti# in functie de situatie se numeste: a 6uterea de receptionare c in#at A cumpar A simt
. .

"umpar A simt A in#at

. d .

in#at A simt A cumpar

ANS: = $&. 1nul dintre cele patru modele de schim are a comportamentului consumatorului identificate

de 6hilip @otler care presupune ca persoanele tinta se hotarasc pentru un mod de comportare unic pe aza cunostintelor pe care le au in nod o isnuit din pu licitate se numeste: a 6uterea de receptionare c in#at A cumpar A simt
. .

"umpar A simt A in#at

. d .

in#at A simt A cumpar

1'

ANS: " $'. 5rganizatia sociala care militeaza pentru planificarea familiala si se adreseaza unui grup tinta

format din mem rii unui grup religios care considera copii ca fiind planul lui -umnezeu asupra caruia omul nu tre uie sa inter#ina se #a confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat: a cererea este ine*istenta< c eneficiile sunt o tinute de terti<
. .

eneficiile sunt in#izi ile<

. d .

eneficiile sunt greu de materializat<

ANS: A $). 5rganizatia sociala care militeaza pentru reciclarea deseurilor se #a confrunta cu dificultati in

realizarea misiunii sale intrucat: a cererea este ine*istenta<

. .

eneficiile sunt in#izi ile<

c . d .

eneficiile sunt o tinute de terti< eneficiile sunt greu de materializat<

ANS: " $+. 5rganizatia sociala care se adreseaza unui grup tinta format din mem rii unei comunitati nu

pot sa-si permita achizitionarea unui #accin sau nu se pot deplasa pana la clinica unde acesta le-ar fi furnizat gratuitse #a confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat: a cererea este ine*istenta<
. . c eneficiile sunt o tinute de terti< . d grupul tinta este analfa et sau foarte sarac< .

eneficiile sunt in#izi ile<

ANS: %,. 6entru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza, prin relatii pro a ilistice, decizia electorala cu caracteristicile socio-demografice ale indi#idului.Acestea sunt: a modele psiho-sociologice< c modele socio-demografice . . modele de inspiratie psihanalitica d modele atitudinale . .

ANS: " %1. 6entru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu trecutul si personalitatea profunda a indi#idului. Acestea sunt:

1)

a modele psiho-sociologice< . modele de inspiratie psihanalitica .

c . d .

modele socio-demografice modele atitudinale

ANS: = %2. 6entru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care fundamenteaza comportamentul electoral pe atitudini afecti#e profunde, chiar inconstiente, cu pri#ire la candidati. Acestea sunt: a modele psiho-sociologice< c modele socio-demografice . . modele de inspiratie psihanalitica d modele atitudinale . .

ANS: = %!. "onsumatorul care face o alegere impulsi#a, mai ales in cazul produselor de #aloare mica si lipsite de conotatii afecti#e, alegand produsul cu cel mai un scor pentru un atri ut utilizeaza in decizia sa: a 7egula le*icografica c 7egula compensatorie . . 7egula conjuncti#a d 7egula disjuncti#a . .

ANS: %$. "onsumatorul care procedeaza prin e*cludere, sta ilind niste praguri pentru fiecare atri ut si alegand produsul care le depaseste, utilizeaza in decizia sa: a 7egula le*icografica c 7egula compensatorie . . 7egula conjuncti#a d 7egula disjuncti#a . .

ANS: = %%. 2lectoratul care respinge un candidat pe care-l considera inaccepta il dintr-un anumit punct de #edere, utilizeaza in decizia sa: a 7egula le*icografica c 7egula compensatorie . . 7egula conjuncti#a d 7egula disjuncti#a . .

ANS: = %&. 2lectoratul care compara candidatii din punctul de #edere al celui mai important atri ut si il #a alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multi candidati o tin scorul cel mai mare, #a trece la atri utul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:

1+

a regula le*icografica . regula conjuncti#a .

c . d .

regula compensatorie regula disjuncti#a

ANS: A %'. "onsumatorul care #a alege produsul cu scorul glo al cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mari ale unor atri ute si cele mici ale celorlalte, utilizeaza in decizia sa: a regula le*icografica c regula compensatorie . . regula conjuncti#a d regula disjuncti#a . .

ANS: " %). "ercetarea de marketing social-politic se indi#idualizeaza in raport cu cercetarea de marketing clasic prin cate#a aspecte particulare: a mass media si opinia pu lica manifesta un interes redus . reticenta redusa din partea su iectilor cercetati in a oferi informatiile solicitate . c posi ilitatea de a #erifica rapid corectitudinea rezultatelor o tinute .

ANS: " %+. .n functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing social-politic pot fi: a e*ploratorii, instrumentale, descripti#e, e*plicati#e sau predicti#e< . . c cercetari de teren si cercetari de irou< . d cercetari neutre si cercetari proprii< .

cercetari calitati#e si cercetari cantitati#e<

ANS: " &,. .n functie de posi ilitatea generalizarii rezultatelor o tinute, cercetarile de marketing social-

politic pot fi: a e*ploratorii, instrumentale, descripti#e, e*plicati#e sau predicti#e<

. . c cercetari de teren si cercetari de irou< . d cercetari neutre si cercetari proprii<

cercetari calitati#e si cercetari cantitati#e<

2,

ANS: = &1. .n functie de eneficiarul cercetarii, cercetarile de marketing social-politic pot fi: a e*ploratorii, instrumentale, descripti#e, e*plicati#e sau predicti#e< . . c cercetari de teren si cercetari de irou< . d cercetari neutre si cercetari proprii< .

cercetari calitati#e si cercetari cantitati#e<

ANS: &2. "ecetarile cunoscute si su

numele de anchete selecti#e sau sondaje de opinie, care se desfasoara pe esantioane de mari dimensiuni, reprezentati#e, rezultatele putand fi generalizate la intreaga colecti#itate sunt: a cercetarile neutre c cercetarile proprii
. .

cercetarile calitati#e

. d .

cercetarile cantitati#e

ANS: &!. "ercetarile comandate si finantate de alte organizatii sociale sau politice sau de catre mass

media, destinate pu licului larg si care pot reprezenta o importanta sursa de informatii, practic, gratuite, pentru organizatia respecti#a sunt: a cercetarile neutre c cercetarile proprii
. .

cercetarile calitati#e

. d .

cercetarile cantitati#e

ANS: A &$. "ercetarile comandate si finantate de organizatia in cauza, dar efectuate, de regula, de institute

specializate, nefiind destinate pu licitatii in marketingul electoral, dar fiind, adesea, facute pu lice sunt: a cercetarile neutre c cercetarile proprii
. .

cercetarile calitati#e

. d .

cercetarile cantitati#e

ANS: "

21

&%. Sondaje de opinie se refera la: a cercetarile neutre . .

cercetarile calitati#e

c . d .

cercetarile proprii cercetarile cantitati#e

ANS: &&. 2stimarea preala ila a #alorii informatiei ce #a fi o tinuta prin cercetare reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala faza de planificare c faza de realizare . . .

ANS: A &'. .dentificarea pro lemei de rezol#at reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala faza de planificare c faza de realizare . . .

ANS: A &). Sta ilirea o iecti#elor cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala . faza de planificare . c . faza de realizare

ANS: A &+. Alegerea surselor de informatii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala faza de planificare c faza de realizare . . .

ANS: = ',. Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala faza de planificare c faza de realizare . . .

ANS: = '1. Formularea concluziilor si recomandarilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

22

a faza initiala .

faza de planificare .

c .

faza de realizare

ANS: " '2. 7ecoltarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala faza de planificare c faza de realizare . . .

ANS: " '!. 6relucrarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a faza initiala . faza de planificare . c . faza de realizare

ANS: " '$. Alegeti #arianta de raspuns care sta ileste ordinea corecta in care se deruleaza operatiunile aferente unei cercetari de marketing:

1. -efinirea scopului cercetarii 2. 2la orarea planului de analiza a datelor !. 7ecoltarea informatiilor $. Sta ilirea o iecti#elor %. 6relucrarea informatiilor &. 2stimarea preala ila a #alorii informatiei ce #a fi o tinuta prin cercetare '. Formularea ipotezelor cercetarii ). Analiza si interpretarea informatiilor +. Alegerea surselor de informatii 1,. Formularea concluziilor si recomandarilor 11. .dentificarea pro lemei de rezol#at 12. 7edactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia 1!. Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor
a 1<!<%<'<2<$<)<1!<11<+<12<1,<&< . 1!<1,<'<$<1<11<)<%<2<12<+<&<!< . c . d . 11<1<$<'<&<+<1!<2<!<%<)<1,<12< 1<%<+<1!<$<)<12<!<'<11<2<&<1,<

ANS: " '%. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi: a auditurile de magazin< c .nternet< . . d rapoartele de #anzari. datele pu licate de ;u#ern< . .

2!

ANS: '&. Sursele e*terne din care sunt culese datele secundare pot fi: a auditurile de magazin< c reactii ale grupurilor tinta< . . d rapoartele de #anzari. rapoarte ale distri uitorilor< . .

ANS: A ''. Sursele e*terne din care sunt culese datele secundare pot fi: a reactiile grupurilor tinta< c rapoarte de masurare a audientei (:< . . d informatiile pri#ind costurile. rapoarte ale distri uitorilor< . .

ANS: " '). .n prezent, cea mai importanta surse de date secundare este: a ser#iciile multimedia c rapoartele distri uitorilor< . . .nternetul< d rapoartele de #anzari . .

ANS: = '+. 6rintre a#antajele studiului documentar ca modalitate de o tinere a informatiilor secundare de marketing se numara: a are o acuratete foarte mare . e*ista control asupra culegerii datelor . c necesita un efort scazut .

ANS: " ),. 6entru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credi ila, aceasta tre uie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine numele, adresa, caracteristicile socio-demografice si comportamentale ale indi#izilor, elemente despre modul in care organizatia a actionat asupra acestora si rezultatele acestor actiuni este: a fisierul media c fisierul mem rilor grupului-tinta #izat . . fisierul concurentilor d fisierul su scriptorilor . .

2$

ANS: " )1. 6entru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credi ila, aceasta tre uie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine informatii despre aria de acti#itate a aorganizatiilor cu profil similar de

acti#itate, actiunile si luarile de pozitie ale acestora, strategiile utilizate in materie de comunicatie, fondurile de care eneficiaza si sursele de pro#enienta, persoanele din conducerea acestora etc. este:
a fisierul media . fisierul concurentilor . c . d . fisierul mem rilor grupului-tinta #izat fisierul su scriptorilor

ANS: = )2. 6entru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credi ila, aceasta tre uie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul alcatuit pe aza articolelor, notelor, reportajelor si emisiunilor aparute in presa audio#izuala, care se refera la organizatie sau la su iecte care #izeaza profilul acesteia este: a fisierul media c fisierul mem rilor grupului-tinta #izat . . fisierul concurentilor d fisierul su scriptorilor . .

ANS: A )!. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Basocierea li era de cu#inteB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: A )$. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Basocierea dirijata de cu#inteB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: A

2%

)%. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Btestul de aperceptie tematicaB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: = )&. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Btehnica persoanei a treiaB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: = )'. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Bportretul chinezescB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: = )). .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Bcompletarea frazeiB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: " )+. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum BpsihodramaB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: -

2&

+,. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Bjocul de roluriB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de completare . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de constructie . .

ANS: +1. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum B rainstormingulB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de intuiti#e . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de rationale . .

ANS: " +2. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Banaliza pro lemelorB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de intuiti#e . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de rationale . .

ANS: = +!. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Bin#entarierea caracteristicilorB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de intuiti#e . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de rationale . .

ANS: = +$. .n cercetarea calitati#a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Banaliza morfologicaB, care face parte din categoria: a tehnicilor de asociere c tehnicilor de intuiti#e . . d tehnicilor de e*primare tehnicilor de rationale . .

ANS: =

2'

+%. -iscutia indi#iduala, de &,-+, de minute, inregistrata, in cadrul unor grupuri de !,-%, de

persoane, a caror structura socio-demografica tre uie sa fie reprezentati#a pentru populatia studiata se numeste: a inter#iu in profunzime c reuniune de grup
. .

focus group

. d .

grupul nominal

ANS: A +&. -iscutia li era, purtata cu un grup de persoane special in#itate in acest scop, timp de 2-% ore,

fiind inregistrata atat audio, cat si #ideo, pentru a se identifica persoana care ia cu#antul si pentru a se urmari reactiile diferitelor persoane atunci cand sunt e*primate anumite opinii se numeste: a inter#iu in profunzime< c reuniune de grup<
. .

focus group<

. d .

grupul nominal.

ANS: " +'. ;rupul de lucru cu un caracter relati# omogen din punct de #edere comportamental si chiar sociodemografic al participantilor la discutie, format din !-& su grupuri, fiecare fiind alcatuit din )-12 persoane, asemanatoare dintr-un anumit punct de #edere, se numeste: a inter#iu in profunzime< c reuniune de grup< . . d grupul nominal. focus group< . .

ANS: = +). Alcatuirea grupului prin nominalizarea mem rilor unui grup a stract, construit de cercetator, care contine indi#izi ce nu se cunosc intre ei si care A spre deose ire de celelalte metode de cercetare calitati#a de grup A sunt chestionati pe rand, cu acelasi instrument, fara a putea comunica sau interactiona direct intre ei, este: a metoda grupului nominal< c metoda reuniunii de grup clasice< . . metoda focus-grupului< d metoda mini-grupurilor. . .

ANS: A ++. 6rintre regulile de desfasurare a unui inter#iu in profunzime se numara: a formularea intre arilor utilizand principiul palniei< . largirea permanenta a temei prin a ordarea elementelor de influenta indirecta< . c asigurea descentralizarii asupra fondului pro lemei<

2)

. d asigurarea unei su iecti#itati ine#oitoare a anchetatorului. .

ANS: A 1,,. 6rintre regulile de desfasurare a unui inter#iu in profunzime se numara: a respondentilor li se #a preciza tema care #a fi a ordata < . asigurarea recentrajul permanent asupra elementului trait< . c asigurea directi#itatii asupra fondului pro lemei< . d asigurarea unei su iecti#itati ine#oitoare a anchetatorului. .

ANS: = 1,1. 91nderdog effect4 presupune ca: a o parte a electoratului care ar fi #otat cu candidatul mai sla cotat de sondaje renunta sa . se prezinte la #ot, considerand infrangerea ine#ita ila o parte a electoratului, care ar #ota cu candidatul fa#orit, considera ca acesta #a castiga . si fara ajutorul lor si are tendinta de a a senta de la #ot c o parte a electoratului are, intr-ade#ar, tendinta de a #ota cu candidatul pe care sondajele . il considera drept fa#orit d o parte a electoratului, care in mod normal ar fi a sentat de la #ot, #a sari in ajutorul celui . mai sla

ANS: 1,2. 1tilizarea cercetarilor cantitati#e in domeniul electoral a dat nastere unei serii de contro#erse, precum: a esantioanele utilizate sunt nereprezentati#e in sens statistic . sondajele de opinie efectuate adesea pe strada, il iau pe respondent prin surprindere, . cerandu-i sa raspunda rapid si transant la intre ari formulate prea comple* despre pro leme simple, precum alegerea unui candidat c sondajele de opinie efectuate adesea pe strada, restrang posi ilitatile de raspuns ale celor . inter#ie#ati d sondajele preelectorale deformeaza rezultatele reale ale scrutinului, datorita faptului ca . alegatorii au tendinta de a 9miza pe castigator4

ANS: 1,!. 6opularizarea unor idei prin intermediul campaniilor electorale, care, intr-un inter#al scurt,

concentreaza atentia cetatenilor este un tip de acti#itate care se incadreaza in:

a marketingul politic international . marketingul electoral

2+

. c marketingul puterilor pu lice si administrati#e .

ANS: = 1,$. .n situatia in care un candidat se confrunta cu a senta cererii , rolul marketingului este de: a creare a cererii c dez#oltare a cererii . . d 9demistificare4 a cererii 9re#italizare4 a cererii . .

ANS: A 1,%. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta , rolul marketingului este de: a creare a cererii c dez#oltare a cererii . . d 9demistificare4 a cererii 9re#italizare4 a cererii . .

ANS: " 1,&. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, rolul marketingului este de: a creare a cererii c dez#oltare a cererii . . d 9demistificare4 a cererii 9re#italizare4 a cererii . .

ANS: = 1,'. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa, rolul marketingului este de: a distrugere a cererii c regularizare a cererii . . d reducere a cererii mentinere a cererii . .

ANS: = 1,). .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere e*cesi#a, rolul marketingului este de: a distrugere a cererii c regularizare a cererii . . d reducere a cererii mentinere a cererii . .

ANS: -

!,

1,+. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezira ila, rolul marketingului este de: a distrugere a cererii c regularizare a cererii . . d reducere a cererii mentinere a cererii . .

ANS: A 11,. .n situatia in care un candidat se confrunta cu a senta cererii, specialistii in marketing #or recomanda aplicarea: a strategiei de con#ersiune c strategiei de dez#oltare . . d strategiei de stimulare strategiei de remarketing . .

ANS: 111. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta, specialistii in marketing #or recomanda aplicarea: a strategiei de con#ersiune c strategiei de dez#oltare . . d strategiei de stimulare strategiei de remarketing . .

ANS: " 112. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, specialistii in marketing #or recomanda aplicarea: a strategiei de con#ersiune c strategiei de dez#oltare . . d strategiei de stimulare strategiei de remarketing . .

ANS: = 11!. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa , specialistii in marketing #or recomanda aplicarea: a strategiei de demarketing c strategiei de sincromarketing . . d strategiei de intretinere strategiei de antimarketing . .

ANS: 11$. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere e*cesi#a, specialistii in marketing #or recomanda aplicarea:

!1

a strategiei de demarketing . .

strategiei de antimarketing

c . d .

strategiei de sincromarketing strategiei de intretinere

ANS: A 11%. .n situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezira ila, specialistii in marketing #or recomanda aplicarea: a strategiei de demarketing c strategiei de sincromarketing . . d strategiei de intretinere strategiei de antimarketing . .

ANS: = 11&. "andidatul care se prezinta simplu, popular, lipsit de pretentii, incearca sa se identifice cu

majoritatea alegatorilor sai si sa-i faca pe acestia sa se identifice cu el, adopta o imagine de: a erou<
. . c parinte intelept al natiunii . d om o isnuit< . e parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna .

lider seducator<

ANS: 11'. "andidatul care se prezinta ca un anti-erou, cu un stil decontractat, tineresc, surazator, care

incearca sa seduca, in mai mare masura decat sa con#inga, adopta o imagine de: a erou<
. . c parinte intelept al natiunii . d om o isnuit< . e parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna .

lider seducator<

ANS: =

!2

11). "andidatul care se prezinta se#er, dar drept, capul intelept al unei familii care numara

milioane de mem ri, conducatorul re#olutionar sau fauritorul independentei nationale, foarte apropiat de imaginea de erou, adopta o imagine de: a erou<
. . c parinte intelept al natiunii . d om o isnuit< . e parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna .

lider seducator<

ANS: 2 11+. "and o circumscriptie sustine, in mod traditional un anumit partid, candidatul respecti#ului

partid tre uie sa le reaminteasca alegatorilor ca el - si nu altcine#a - este reprezentantul partidului in cauza a-i determina sa se prezinte la #ot fara a fi ne#oie de eforturi materiale si financiare, se aplica: a strategia apartenentei partinice<
. . c strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare< . d strategia crearii unei distinctii ideologice< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia crearii unei imagini poziti#e<

ANS: A 12,. "and candidatul #a crea o distinctie clara fata de oponentul sau, punand accentul pe

diferentele de natura ideologica, se aplica: a strategia apartenentei partinice<

. . c strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare< . d strategia crearii unei distinctii ideologice< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia crearii unei imagini poziti#e<

ANS: -

!!

121. "andidatul care-si defineste si, apoi, si construieste o imagine azata pe calitatile sale care sa

conduca la o tinerea unui numar suficient de #oturi, aplica: a strategia apartenentei partinice<
. . c strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare< . d strategia crearii unei distinctii ideologice< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia crearii unei imagini poziti#e<

ANS: = 122. 1n candidat poate sa cheltuiasca mari sume de ani, nu atat pentru a-si indeplini anumite

puncte din planul campaniei sale electorale, cat pentru a-si demoraliza ad#ersarul si ai determina pe sustinatorii acestuia sa renunte sa-l mai sprijine daca #or considera ca un om care cheltuieste atatia ani nu poate pierde alegerile. 7especti#ul astfel de candidat foloseste: a strategia apartenentei partinice<
. . c strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare< . d strategia crearii unei distinctii ideologice< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia crearii unei imagini poziti#e<

ANS: " 12!. "andidatul care doreste #a crea o distinctie clara fata de oponentul sau, accentuand o anumita

caracteristica: o trasatura de caracter, e*perienta, eficienta, chiar o diferenta fizica, foloseste: a strategia crearii unei imagini negati#e<
. . c strategia constituirii unei organizatii< . d strategia crearii unui contrast clar< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia propunerii unice<

ANS: 12$. "andidatul care #a gasi o tema de larg interes si isi #a orienta intregul discurs asupra acestei

teme, pentru a-i determina pe alegatori sa-i acorde #otul, foloseste: !$

a strategia crearii unei imagini negati#e< . . c strategia constituirii unei organizatii< . d strategia crearii unui contrast clar< . e strategia constituirii de di#erse coalitii< .

strategia propunerii unice<

ANS: = 12%. Atunci cand candidatul se foloseste de o echipa de #oluntari suficient de numeroasa, ine

organizata si ine instruita, pasionata de acti#itatea pe care o desfasoara, care poate inclina alanta alegerilor in fa#oarea candidatului pe care il sprijina, aplica: a strategia crearii unei imagini negati#e<
. . c strategia constituirii unei organizatii< . d strategia crearii unui contrast clar< . e strategia constituirii de di#erse coalitii. .

strategia propunerii unice<

ANS: 2 12&. Strategia potri#it careia candidatul mizeaza pe interesul creat in jurul alegerilor pentru a

transmite idei sau pentru a apara o cauza, fara a a#ea o atitudine agresi#a fata de oponenti, fara a dispune de resurse financiare importante si fara sa mizeze pe castigarea alegerilor este: a Strategia castigarii alegerilor
. . c Strategia promo#arii ideilor .

Strategia ma*imizarii scorului

ANS: " 12'. Strategia potri#it careia candidatul #a actiona atat in directia identificarii si con#ingerii

diferitelor segmente de alegatori dispusi sa-l #oteze, utilizand mijloace specifice marketingului electoral, cat si in directia contactarii di#erselor formatiuni politice concurente, pentru negocierea unor aliante sau a unor a#antaje la care ii da dreptul numarul de #oturi o tinut este: a Strategia castigarii alegerilor
.

Strategia ma*imizarii scorului !%

. c Strategia promo#arii ideilor .

ANS: = 12). /n functie de o iecti#ele sta ilite, candidatul poate a orda: a strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata< . . c . d . e .

strategia promo#arii ideilor, strategia ma*imizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor< strategie deschisa sau strategie inchisa< strategie poziti#a, strategie negati#a sau strategie pasi#a< strategia austeritatii, strategia echili rului sau strategia coplesirii ad#ersarului.

ANS: = 12+. /n functie de structura electoratului, candidatul poate a orda: a strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata< . . c . d . e .

strategia promo#arii ideilor, strategia ma*imizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor< strategie deschisa sau strategie inchisa< strategie poziti#a, strategie negati#a sau strategie pasi#a< strategia austeritatii, strategia echili rului sau strategia coplesirii ad#ersarului.

ANS: A 1!,. /n functie de cerintele electoratului, candidatul poate a orda: a strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata< . . c . d . e .

strategia promo#arii ideilor, strategia ma*imizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor< strategie deschisa sau strategie inchisa< strategie poziti#a, strategie negati#a sau strategie pasi#a< strategia austeritatii, strategia echili rului sau strategia coplesirii ad#ersarului.

ANS: "

!&

1!1. /n functie de resursele disponi ile, candidatul poate a orda: a strategie diferentiata, nediferentiata sau concentrata< . . c . d . e .

strategia promo#arii ideilor, strategia ma*imizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor< strategie deschisa sau strategie inchisa< strategie poziti#a, strategie negati#a sau strategie pasi#a< strategia austeritatii, strategia echili rului sau strategia coplesirii ad#ersarului.

ANS: 2 1!2. Strategia adoptata de fa#oriti, care presupune atragerea majoritatii alegatorilor, prin a ordarea

unor teme cu caracter general si propunerea unor solutii larg acceptate intrucat acestia au tot interesul de a mentine statutul, si nu se #or hazarda in a face promisiuni concrete, care risca sa le su mineze credi ilitatea sau chiar sa indeparteze alegatorii care s-ar simti neglijati sau afectati de aceste propuneri, este a strategia diferentiata<
. . c strategia nediferentiata. .

strategia concentrata<

ANS: " 1!!. Strategia de atac, pe care o adopta fa#oritii nesiguri, care presupune eforturi si costuri ridicate,

putand genera si pro leme de coerenta si credi ilitate si care #izeaza coagularea intereselor di#erselor segmente de alegatori, prin integrarea in discursul politic a unor teme, a unui lim aj si a unor solutii specifice fiecarui segment, este: a strategia diferentiata<
. . c strategia nediferentiata. .

strategia concentrata<

ANS: A 1!$. Strategia care presupune adoptarea unei atitudini e*trem de recepti#a la dorintele

electoratului, candidatul adaptandu-si atat programul, aspectul fizic si comportamentul la e*igentele alegatorilor, este: a strategia inchisa< d strategia deschisa< e strategia strategia poziti#a< negati#a. !'

c strategia pasi#a< .

ANS: 1!%. Strategia agresi#a care pune accentul pe discreditarea fa#oritului pentru a recupera decalajul

care ii separa pe candidatul care o aplica de acesta, este: a strategia inchisa< d strategia deschisa< e strategia strategia poziti#a< negati#a. c strategia pasi#a<
.

ANS: 2 1!&. Strategia adoptata de acei candidati de stanga care nu dispun de suficiente resurse financiare

pentru desfasurarea unei campanii electorale normale si care incearca sa transforme acest handicap intr-un a#antaj, prin suscitarea compasiunii alegatorilor, in special a celor din categoriile defa#orizate, este: a strategia coplesirii ad#ersarului<
. . c strategia echili rului. .

strategia austeritatii<

ANS: = 1!'. Strategia care presupune alocarea echili rata a resurselor de care dispune candidatul, e#itand

atat risipa, cat si insuficienta finantare actiunilor acestuia, este: a strategia coplesirii ad#ersarului<
. . c strategia echili rului. .

strategia austeritatii<

ANS: " 1!). ;radul de utilizare a politicii de produs in organizatiile politice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: A

!)

1!+. ;radul de utilizare a politicii de produs in organizatiile culturale este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut

e .

scazut

ANS: " 1$,. ;radul de utilizare a politicii de produs in organizatiile religioase este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: A 1$1. ;radul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de caritate este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: A 1$2. ;radul de utilizare a politicii de pret in organizatiile politice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: " 1$!. ;radul de utilizare a politicii de pret in organizatiile culturale este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: 1$$. ;radul de utilizare a politicii de pret in ser#icii pu lice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: A 1$%. ;radul de utilizare a politicii de pret in organizatiile religioase este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: " 1$&. ;radul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de caritate este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

!+

ANS: 1$'. ;radul de utilizare a politicii de distri utie in organizatiile politice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: 1$). ;radul de utilizare a politicii de distri utie in organizatiile culturale este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: A 1$+. ;radul de utilizare a politicii de distri utie in organizatiile religioase este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediu. . . . scazut e . scazut

ANS: 1%,. ;radul de utilizare a politicii de distri utie in organizatiile de caritate este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue . . . . scazut . scazut

ANS: 2 1%1. ;radul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile politice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue scazut . . . . scazut .

ANS: A 1%2. ;radul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile culturale este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue scazut . . . . scazut .

ANS: 1%!. ;radul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in ser#icii pu lice este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue scazut . . . . scazut .

ANS: -

$,

1%$. ;radul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile religioase este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue scazut . . . . scazut .

ANS: 2 1%%. ;radul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de caritate este: a inalt mediu-inalt c mediu d mediue scazut . . . . scazut .

ANS: = 1%&. .ntr-o campanie de crestere a securitatii rutiere, produsul de aza oferit este: a cresterea sigurantei rutiere< . determinarea comportamentului de a purta centura de siguranta< . c centura de siguranta. .

ANS: = 1%'. :arsta, se*ul, aspectul fizic, tim rul #ocii, im racamintea candidatului politic reprezinta: a componentele corporale ale produsului politic< . componentele acorporale ale produsului politic< . c comunicatiile cu pri#ire la produsul politic< . d imaginea produsului politic. .

ANS: A 1%). Numele candidatului si originea sa, apartenenta partinica, programul politic, comportamentul

pu lic al candidatului, anturajul, e*perienta, moralitatea candidatului politic reprezinta:

a componentele corporale ale produsului politic< . componentele acorporale ale produsului politic< . c comunicatiile cu pri#ire la produsul politic< . d imaginea produsului politic. .

ANS: =

$1

1%+. 0itingurile, campaniile de afisaj, spoturile tele#izate, anunturile in presa, inter#iurile si

dez aterile la tele#iziune si radio reprezinta:

a componentele corporale ale produsului politic< . componentele acorporale ale produsului politic< . c comunicatiile cu pri#ire la produsul politic< . d imaginea produsului politic. .

ANS: " 1&,. Sinteza reprezentarilor mentale ale candidatului in randul alegatorilor reprezinta: a componentele corporale ale produsului politic< . componentele acorporale ale produsului politic< . c comunicatiile cu pri#ire la produsul politic< . d imaginea produsului politic. .

ANS: 1&1. Se poate #or i despre mai multe categorii de imagine. .maginea pe care candidatul ar dori sa o

ai a in randurile electoratului si care nu se poate indeparta prea mult de imaginea e*istenta sau, in a senta acesteia, de caracteristicile reale ale candidatului este: a imaginea c imaginea e imaginea reala. . . transmisa< dorita< d imaginea receptionata< imaginea efecti#a<
. .

ANS: " 1&2. Se poate #or i despre mai multe categorii de imagine. .maginea pe care candidatul o

transmite, cel mai adesea prin intermediul unei agentii de pu licitate, si, care nu ar tre ui sa fie diferita de imaginea dorita, este: a imaginea c imaginea e imaginea reala. . . transmisa< ideala< d imaginea receptionata< imaginea efecti#a<
. .

ANS: A

$2

1&!. Se poate #or i despre mai multe categorii de imagine. .maginea ppe care fiecare alegator si-o

formeaza despre respecti#ul candidat si care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitatii de intelegere si a sistemului de #alori al persoanei receptoare, este: a imaginea c imaginea e imaginea reala. . dorita< . difuzata< d imaginea efecti#a< imaginea receptionata<
. .

ANS: 1&$. Se poate #or i despre mai multe categorii de imagine. Sinteza a imaginilor receptionate la

ni#el indi#idual, la un moment dat, prelucrate la ni#el social si singura categorie de imagine care poate si tre uie sa fie studiata cu mijloace specifice cercetarii de marketing, este: a imaginea c imaginea e imaginea . dorita< . transmisa. difuzata< d imaginea efecti#a< imaginea ideala<
. .

ANS: = 1&%. "omponenta cantitati#a a imaginii, care, in marketingul electoral se e*prima ca procent al

alegatorilor care au auzit de respecti#ul candidat, iar in marketingul social, ca procent al persoanelor care au auzit de organizatia in cauza, este: a notorietatea d claritatea imaginii e istoricul imaginii continutul imaginii c intensitatea imaginii
.

ANS: A 1&&. "omponenta preponderent calitati#a a imaginii, care #izeaza conotatiile e*istente in mintea

persoanelor inter#ie#ate in legatura cu o organizatie sociala sau politica, cu un candidat, cu o institutie pu lica, reprezinta: a notorietatea d claritatea imaginii e istoricul imaginii continutul imaginii c intensitatea imaginii
.

ANS: = 1&'. "omponenta preponderent cantitati#a a imaginii, care rele#a cat de puternica,cat de ine este

conturata o anumita imagine, reprezinta:

$!

a notorietatea

d claritatea

imaginii e istoricul imaginii continutul imaginii c intensitatea imaginii

.

ANS: " 1&). "omponenta imaginii care arata cat de distincta este imaginea unei organizatii sau a unui

candidat in raport cu concurentii sai, reprezinta: a notorietatea d claritatea imaginii e istoricul imaginii continutul imaginii c intensitatea imaginii
.

ANS: 1&+. .ncercarea de reducere a distantei e*istente intre pozitia candidatului si asteptarile

electoratului, fara a tine cont de ceilalti candidati reprezinta: a teoria ma*imizarii #oturilor<
. teoria ma*imizarii performantelor< . c teoria ma*imizarii pluralitatii. .

ANS: A 1',. -in contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, ta*ele practicate de uni#ersitatile particulare reprezinta: a contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri . . c contraprestatii directe imateriale . d contraprestatii indirecte imateriale .

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

ANS: A 1'1. -in contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, multumirile adresate de catre o persoana cu

handicap locomotor unei organizatii carita ile care i-a facilitat o tinerea unui carucior
reprezinta:

$$

a contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri . . c contraprestatii directe imateriale . d contraprestatii indirecte imateriale .

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

ANS: " 1'2. -in contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din ta*ele si impozitele platite la

ugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, in#atamant, siguranta pu lica, reprezinta: a contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri
. . c contraprestatii directe imateriale . d contraprestatii indirecte imateriale .

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

ANS: = 1'!. -in contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, satisfactia generata de formarea unei constiinte ecologice in randurile populatiei, reprezinta: a contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri . . c contraprestatii directe imateriale . d contraprestatii indirecte imateriale .

contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri

ANS: 1'$. "ampania electorala se poate construi in jurul unei a*e minimala, care nu creeaza o diferenta

intre candidati, ci doar reafirma o diferenta e*istenta, care, in principiu, este cunoscuta. Aceasta este: a a*a ideologica c a*a personala
. .

a*a politica

. d .

a*a tematica

ANS: A

$%

1'%. "ampania electorala se poate construi in jurul unei a*e care poate fi utilizata atat de catre

puterea politica in e*ercitiu, si pune accentul fie pe unire, con#ergenta, reconciliere, fie pe continuitate, cat si de candidatii opozitiei, care #or accentua necesitatea schim arii, a reinnoirii. Aceasta este: a a*a ideologica c a*a personala
. .

a*a politica

. d .

a*a tematica

ANS: = 1'&. "ampania electorala se poate construi in jurul calitatilor personale ale candidatului

care doreste sa se delimiteze intr-o oarecare masura de partidul pe care il reprezinta, datorita faptului ca se ucura de o notorietate mai mare si8sau de o imagine mai una decat a acestuia. Aceasta este: a a*a ideologica c a*a personala
. .

a*a politica

. d .

a*a tematica

ANS: " 1''. "ampania electorala se poate construi in jurul unei a*e 3circumstantiale4, care #izeaza

a ordarea de catre candidat a temelor importante pentru electorat, la momentul respecti#. Aceasta este: a a*a ideologica c a*a personala
. .

a*a politica

. d .

a*a tematica

ANS: COMPLETION 1. Ancheta .............este o cercetare instrumentala, realizata pe un numar restrans de su iecti C2,-

%,D, care isi propune sa #alideze chestionarul utilizat in cercetare.

ANS: pilot 2. "and rolul marketingului este de a spori

notorietatea omului politic si de a incerca o pozitionare originala in raport cu concurentii pentru a contracara indiferenta alegatorilor fata de acesta, se aplica strategia de ..................
ANS: stimulare

$&

!. "and alegatorii sunt nesatisfacuti de oferta actuala si asteapta aparitia unui om politic nou,

marketingul tre uie sa #alorifice aceasta situatie si sa creeze omului politic o imagine care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi sau nesatisfacuti de nici unul dintre candidatii e*istenti aplicand strategia de ......................
ANS: dez#oltare $. 5amenii politici tre uie sa e#ite aplicarea strategiei de ...................... prin innoirea permanenta

a temelor a ordate sau chiar retragerea in momentul in care constata ca temele sustinute in plan pu lic apartin iremedia il trecutului.
ANS: remarketing %. "and un candidat conteaza pe un numar de alegatori constant si suficient de numeros pentru a-

si atinge, specialistii de marketing tre uie sa aplice strategia de ....................., care sa-l ajute pe candidat sa mentina relatiile cu cei care l-au #otat.
ANS: intretinere &. Aplicarea strategiei de ................ este o situatie mai putin o isnuita in #iata politica, dar poate

fi aplicata atunci cand candidatul care doreste sa castige alegerile tre uie sa reduca interesul anumitor segmente de alegatori, altfel riscand sa fie etichetat ca reprezentant al acestor segmente si sa piarda sprijinul altor alegatori.
ANS: demarketing '. "and un candidat este fi pus in situatia de a respinge sprijinul oferit de o anumita categorie de

alegatori, pentru a e#ita ca imaginea necorespunzatoare pe care o au acestia sa se rasfranga asupra sa, marketingul #a utiliza strategia de ............................., pentru a distruge interesul pe care o categorie de alegatori cu o imagine indezira ila o are pentru candidatul respecti# .
ANS: antimarketing

$'