noi grile mks2 TRUE/FALSE (89 intrebari) 1.

Agen ia de voiaj realizeaza distribu ia direct , de tipul P-C, deci f r intermediari ANS: F 2. Amplasarea retelei de unitati financiar-bancare caracterizeaza dimensiunea geografica a pietei ANS: T 3. Biroul executiv este unitatea structural de baza a facult ii, care reune te cadre didactice i cercet tori tiin ifici de la discipline nrudite i care realizeaz activit i de nv mnt i de cercetare tiin ific . ANS: F 4. Cei ce iubesc sportul n general urm rind activit ile sportive (live sau prin massmedia) dar care nu practic exerci iul fizic sunt consumatori de sport. ANS: T 5. Cele dou categorii principale de clien i ai serviciilor culturale sunt publicul spectator i sponsorul ANS: T 6. Cererea in transporturi prezinta un grad de elasticitate ridicat ANS: F 7. Cererea pentru servicii de transport prezinta un grad de elasticitate scazut ANS: T 8. Cererea turistica are un grad nalt de mobilitate, rezultat al caracterului rigid al ofertei, ce impune satisfacerea nevoii prin migrarea turistului pn n zona de existen a produsului turistic ANS: T 9. Clientii bancari de marime mijlocie (respectiv ntreprinderile mijlocii) apeleaza mai frecvent la serviciile bancare, au mai multe nevoi financiare dect ntreprinzatorii afacerilor mici si, prin urmare, vor solicita o gama mai complexa de servicii. ANS: T 10. Companiile aeriene se implica in comercializarea vacan elor turistice? ANS: T

11. Comportamentul consumatorului este dinamic, in continua schimbare si evolutie ANS: T 12. Comportamentul de consum apare dupa decizia de cumparare , serviciul fiind consumat dupa prestatia acestuia. ANS: F 13. Comportamentul de consum se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de servicii ANS: F 14. Comportamentul de cumparare se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de servicii ANS: T 15. Comportamentul de cumparare al unui consumator este influentat de factori culturali, sociali, personali si psihologici. Factorii personali sunt cei care exercita cea mai ampla si mai profunda influenta. ANS: F 16. Comportamentul post consum de servicii educationale se apreciaz prin estimarea indicelui de nesatisfac ie. ANS: F 17. Conform Clasific rii Interna ionale Industriale Standard (International Industrial Classification ISIC), serviciile cuprind serviciile guvernamentale. ANS: T 18. Confortul este un element general al produsului in transporturi ANS: F 19. Crearea de noi servicii financiare apeleaza la modificarea serviciilor existente, metoda ce presupune aparitia de noi produse prin perfectionarea celor existente, care sunt astfel inlocuite. ANS: T 20. De calitatea educa ionale. ANS: T op iunilor for elor politice dominante depinde statutul institu iei Standard

21. De obicei, comportamentul de consum este dobandit, adica invatat. ANS: T 22. Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie adaptate intotdeauna personalitatii si trasaturilor clientilor. ANS: F 23. Difuzorii de produse educa ionale sunt clien i prefera i ai serviciilor educationale ANS: T 24. Durata transportului" este componenta a produsului in transporturi ANS: T 25. Elaborarea strategiilor in domeniul resurselor umane se face in concordanta cu nevoile organziatiei si cu nevoile clientilor sai. ANS: F 26. Etapele procesului decizional in comportamentul consumatorului sunt: 1Perceptia nevoii. 2Procesul de formare si manifestare a atitudinilor (evaluarea variantelor). 3Procesul de informare-invatare. 4Procesul comportamentului manifestat (efectiv). 5Comporamentul post-cumparare ANS: F 27. Evaluarea calitatii serviciilor culturale se face numai de catre consumatori si numai inainte de realizarea prestatiilor ANS: F 28. Excursionistul este acea persoan care c l toreste pentru pl cerea proprie, pentru o durat mai mic de 24 ore ntr-o alt tar dect cea n care si are resedinta si care nu exercit nici o activitate lucrativ n acea tar . ANS: T 29. Executia produsului cuprinde totalitatea activitatilor prin care planul de invatamant prinde viata, activitatile care alcatuiesc continutul propiu zis al serviciilor prestate. In prctica, aceasta faza de realizare a produsului este cunoscuta sub denumirea de desfasurare a procesului de elaborare a programelor analitice ANS: F 30. Factorii demografici - ce implic o diferen iere n func ie de vrst , sex, venit, etnie, educa ie, profesie i loc geografic de reziden . vizeaz acei factori care influen eaz stilul de via al consumatorului. ANS: F

31. Factorii demografici - vizeaz consumatorului ANS: F

acei factori care influen eaz

stilul de via

al

32. Fenomenul de mb trnire a popula iei produce modific ri sensibile ale consumurilor turistice, ale pie ei turistice ANS: T 33. Formarea unor echipe de lucru potrivit princiilor de munca in grup duce la necomunicare intre ele si la impartirea de responsabilitati ANS: F 34. "Harta de nepozitionare" , conceputa ca un sistem de axe si coordonate indica modul cum percep consumatorii calitatile unei prestatii. ANS: F 35. n cadrul sportului de performan avem de-a face cu persoane ce i declar apartenen a la un club, asocia ie sportiv , orice alt tip de organiza ie ce are ca obiect de activitate sportul sau la o ramur sportiv , unde practic exerci ii fizice cel pu in o dat pe s pt mn . ANS: F 36. n ceea ce prive te o serie de pachete de produse turistice, trebuie avute n vedere, mai ales urm toarele tendin e:.cre terea interesului pentru vacan ele tematice culturale, sportive mai ales n rndul clientelei fara experien , exigente, care efectueaz mai multe c l torii pe an; ANS: F 37. In domeniul financiar-bancar, la nivelul managementului superior pot fi create compartimente de marketing, servicii cu clientii, ori relatii preferentiale, care sunt incluse in marketingul intern firmei. ANS: T 38. n extrasezon promovarea turistic presupune utilizarea unor tehnici diverse intensitate scazuta fa de perioada de sezon ANS: F 39. In noua societate informationala, capitalul uman inlocuieste capitalul financiar ca resursa strategica ANS: T 40. Infrastructura de transport face parte din oferta serviciilor de transport ANS: T i cu

41. Inovarea este varianta mai rar intalnita in domeniul serviciilor financiare,de creare de noi servicii ANS: T 42. Institutiile de invatamant nu presteaza si livreaza numai servicii de invatamant si isi asuma si un rol de intermediere intre posesorii fortei de munca si beneficiarii acestora. ANS: T 43. Marketingul interactiv firmei financir-bancare implica un proces de comunicare intre unitatile de prestatie (filiale bancare) si managementul superior aflat la sediul central unde se desfasoara numeroase alte activitati (invizibile) care prelungesc si intregesc actul de prestatie. ANS: F 44. Marketingul intern al firmelor financiar-bancare priveste doar livrarea produselor si serviciilor bancare, la intalnirea prestatorului cu clientul avand loc o prestatie de servicii care presupune ambianta, echipamente, personal de contact, client (produsul), un pret (comisionul operatiunii), promovare la locul de prestatie si actiuni legate de livrarea produselor ANS: F 45. Marketingul intern al firmei implica un proces de comunicare intre unitatile de prestatie (filiale bancare) si managementul superior aflat la sediul central unde se desfasoara numeroase alte activitati (invizibile) care prelungesc si intregesc actul de prestatie. ANS: T 46. Mediul cultural constituit din anasamblul valorilor, normelor, credin elor, tradi iilor nu este foarte important atunci cnd se vorbe te de marketing educa ional. ANS: F 47. Mediul legal-institu ional cuprinde ansamblul reglement rilor care creeaz cadrul juridic pentru activitatea serviciilor educa ionale - legi, norme, recomand ri, conven ii, ordine etc. Claritatea mediului institu ional nu asigur circuintul normal al valorilor educa ionale. ANS: F 48. Navlul reprezinta pretul transportului marfurilor cu aeronave tramp si este datorat armatorului de catre navlositor pentru serviciul de care acesta a beneficiat. ANS: F 49. Nevoia de transport de calatori este dependenta de productie. ANS: F

50. Nevoia de transport de marfuri este larga si anonima ANS: F 51. Nivelul calitativ al serviciilor educationale diferentiaza strategiile in categoriile cunoscute: - adaptare calitativa, - mentinerea calitatii - si diferentiere calitativa. Aceste strategii privesc cu precadere segmentul de piata agenti economici. ANS: F 52. O politica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului se poate face pe principiul vest european ce admite mobilitatea personalului, ceea ce poate afecta imaginea companiei implicand o perceptie mai ridicata a variabilitatii serviciilor ANS: T 53. Obiectivele operationale ale strategiei de personal, de natura tactica si administrativa, au in vedere activitatile vizind conducerea zilnica a grupurilor de munca. ANS: T 54. Obiectivele strategice, pe termen lung, au in vedere organizarea si planificarea resurselor umane. ANS: T 55. Obiectivul principal al strategiei resurselor umane este acela de a furniza pricepere si experienta in acest domeniu ANS: T 56. Oferta turistic este constituit din urm toarele patru elemente: - poten ialul turistic (natural i antropic), situat ntr-un anu-mit spa iu geografic, dependent deci de teritoriu, cu o anumit structur , valoare i capacitate, acest poten ial avnd un rol determinant n dezvoltarea turismului; - baza material specific de cazare, alimenta ie, agrement etc. i infrastructura general , o asemenea component fiind cea care permite exploatarea poten ialului; - for a de munc , ce determin valoarea produc iei; - serviciile (sectorul ter iar), forma sub care se exteriorizeaz de fapt produsele turistice. ANS: T 57. Oferta turistic este rigid , neelastic n timp si spatiu. ANS: T 58. Organismele publice, organiza iile neguvernamentale, mediile de informare n mas reprezint un partener al serviciilor educa ionale. ANS: T

59. Pe baza factorilor psihografici se poate prognoza poten ialul total al pie ei ANS: F 60. Pentru piata ntreprinderilor mici, bancile ofera n general servicii mai simple, comparativ cu serviciile complicate pe care le cer organizatiile mari. ANS: T 61. Piata ntreprinderilor mari constituie cel mai complex segment de piata pentru institutiile bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile lor si, totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta n activitatea lor. ANS: T 62. Piata ntreprinderilor mici constituie cel mai complex segment de piata pentru institutiile bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile lor si, totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta n activitatea lor. ANS: F 63. Piata ntreprinderilor mijlocii constituie cel mai complex segment de piata pentru institutiile bancare deoarece clientii din acest domeniu solicita servicii adecvate nevoile lor si, totodata, solutii eficiente la problemele cu care se confrunta n activitatea lor. ANS: F 64. Planul de resurse umane este creat n acord cu planul de marketing al organiza iei. ANS: F 65. Prin canale de distributie in turism se ntelege lantul de ntreprinderi turistice independente prin care produsul turistic ajunge la cump r torul final (turist) prin procesul de vnzare cumparare. ANS: T 66. Produsele par iale (unitare) turistice sunt reprezentate de facilit ile fizice (ambian , echipamente), personalul de contact i clientul partici-pant la realizarea acesteia ANS: T 67. Programul de marketing reprezint o sintez a auditului de marketing care con ine informa iile cele mai importante pentru ntreprindere, constituite sub forma punctelor tari, punctelor slabe, oportunit ilor i amenin rilor. ANS: F 68. Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizatii ANS: T

69. Serviciile pot fi testate ANS: F 70. Serviciile pot fi necomerciale? ANS: T 71. Sponsorizarea permite scoaterea produsului din domeniul iluziei publicitare i plasarea sa n realitate ANS: T 72. Standardizarea si adaptarea pot fi realizate simultan in cazul serviciilor? ANS: T 73. Strategia de personal orientata valoric arata ca posibilitatile de asigurare cu resursele umane influenteaza semnificativ strategia firmei, functia de personal contribuind semnificativ la stabilirea obiectivelor firmei si la realizarea acestora. ANS: F 74. Strategia de personal orientata valoric: se bazeaza pe respectarea intereselor si aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a potentialului acestuia ANS: T 75. Strategiile de produs turistic trebuie stabilite caracterul nesezonier al cererii turistice ANS: F 76. Strategiile utiliz rii personalului presupun activit i ca asigurarea suportului necesar tehnologic ANS: T 77. Succesul unei organizatii, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa ca bunul cel mai de pret al organizatiei sunt clientii. ANS: F 78. Tendin ele generale ale pie ei sportului sunt c tre sporturile individuale ANS: F 79. Termenele de rambursare si mixul de marketing sunt cei mai importanti factori luati n considerare atunci cnd se urmareste obtinerea unui credit. ANS: F i diferen iate, avndu-se n vedere

80. Transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte activitati asemanatoare pot forma obiectul contractului de transport ANS: F 81. Transportul postal se integreaza in contractul de transport ANS: F 82. Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezult din deplasarea si sejurul persoanelor n domiciliul lor, atta timp ct sejurul si deplasarea nu sunt motivate printro stabilire permanent si activitate lucrativ oarecare ANS: F 83. Turismul este un un punct de interferen a mai multor sectoare, pentru c reune te un ansamblu de bunuri i servicii i antreneaz poten ialul natural, material i uman, avnd implica ii att asupra dezvolt rii economice i sociale, ct i asupra rela iilor interna ionale ANS: T 84. Turistul, este considerat a fi orice persoan care traverseaz o tar , chiar dac ramne mai mult de 24 ore, cu conditia ca toate opririle s fie de scurt durat si s aibe alte motive dect turistice. ANS: F 85. Turistul este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, ntr-o alt tar diferit de cea n care se afl domiciliul s u permanent ANS: T 86. Turistul este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, ntr-o alt tar diferit de cea n care se afl domiciliul s u permanent ANS: T 87. Un individ cu o educatie precara are mai putina ncredere n sistemul bancar si n serviciile bancare, prefernd sa detina o dovada materiala a existentei banilor. Asemenea consumatori vor putea fi convinsi usor n ceea ce priveste utilitatea apelarii la servicii bancare de genul cardurilor, cecurilor ANS: F 88. Un individ cu o educatie superioara are mai putina ncredere n sistemul bancar si n serviciile bancare, prefernd sa detina o dovada materiala a existentei banilor. ANS: F

89. Un sistem coerent si consecvent de motivare a personalului prin utilizarea unor standarde de evaluare si recompensare prin care ei sa se implice in activitate poate duce si la dorinta de neimplicare profesionala ANS: F

MULTIPLE CHOICE (134 intrebari) 1. Agentiile sunt intermediari in transportul de : a. calatori ANS: A 2. Alcatuiesc grupa serviciilor social - culturale suplimentare: a. cercetarea stiintifica (fundamentala c. prestarea unor servicii in cadrul si aplicativa ), practicii studentilor b. activitati de comerciale, ANS: D 3. ANPC protejeaza pe toti consumatorii, amendand prestatorii care inseala clientii cu produse sau servicii: a. prin legea 363/2007 b. 366/2007 ANS: A 4. Aprecierea si comportarea in utilizare a produselor realizate in domeniul educatiei se exprima prin indicatorul: a. productia vanduta si incasata c. rata interna de rentabilitate a institutiei c. .210/2006 microproductie si d. nicio varianta b. marfuri

b. ponderea absolventilor angajati de d. cota de piata catre agentii economici educationale ANS: B

5. Att n privin a practic rii sportului, ct i a particip rii la ac iuni culturale i sportive criteriul de segmentare cel mai puternic este a. familia b. veniturile ANS: C c. varsta

6. Brand-ul unei companii se manifesta prin: a. nivelul produsului sau serviciului c. comportamentul angajatilor si apartinand companiei reprezentantilor companiei/produsului/serviciului cu clientii, subalternii sau sefii b. ambientul si comunicare d. comportamentul angajatilor si reprezentantilor companiei/produsului/serviciului cu clientii, subalternii sau sefii

ANS: A 7. Canalul de distributie folosit in sectorul financiar bancar, in varianta moderna, este de tipul: a. Producator-Consumator (R-C) c. P-I-I-C b. Producator-IntermediarConsumator (P-I-C) ANS: B 8. Care mediu este factorul cel mai amenin at de invazia turi tilor? a. socio-cultural b. natural ANS: B 9. Care sunt activitatile de distributie fizica: a. transport b. depozitare ANS: D c. stocare d. toate c. economic d. Producator (P)

10. Care sunt cele mai utilizate instrumente ce alc tuiesc mixul promo ional in turism? a. reclama, promovarea vnz rilor, b. promovarea vnz rilor, vnz ri personale, comunicare publice, publicitatea direct ANS: B 11. Care sunt factorii modelatori ai culturii organizationale: Stilstilul a. de conducere, nivelul de c. sta standardele si obiectivle angajatilor formalism, structura de organizare b. insinstruirea, recunoasterea recompensarea personalului ANS: A si rela iile

12. Care sunt stimulii de marketing ai comportamentului consumatorului: a.Produsul,Pretul,Plasamentul (locul),Promovarea c. Recunoasterea problemei,Cautarea informatiei,Evaluarea variantelor,Decizia de cumparare

b. Economici,Politici,Culturali,Tehnolo d. Alegerea produsului,Alegerea gici marcii,Alegerea distribuitorului,Alegerea momentului cumpararii,Alegerea cantitatii cumparat ANS: A 13. Cea mai mare influenta n ceea ce priveste decizia de utilizare a serviciilor bancare o au familia si grupurile de referinta, n special cnd se pune problema selectarii institutiei bancare. Acestia fac parte din categoria factorilor: a. psihologici b. sociali ANS: B 14. Cercetarea de piata, transporturile si asigurarile fac parte din categoria: a. servicii pure, standardizate, grad ridicat de contact, ANS: A 15. Cererea de servicii financiare are un grad de elasticitate : a. ridicat, b. scazut ANS: A 16. Cererea de transport de calatori depinde de: a. gradul de inzestrare cu mijloace de c. dimensiunile si componenta familiei transport b. factorii psihologici,sociologici, d. toate sezonieri, naturali, climaterici ANS: D c. este inelastica cu b. servicii pure, standardizate, grad scazut de contact, cu c. personali d. culturali

17. Cererea de transport de calatori depinde de: a. nivelul veniturilor banesti b. oferta de mijloace de transport ANS: D 18. Cine stabile te politica n domeniul transporturilor la nivel na ional? a. firma de transport ANS: B 19. Comportamentul de consum al consumatorului de servicii turistice reprezint elementul determinant al marketingului extern firmei, fiind definit de a. acte, atitudini i decizii luate de b. totalitatea actelor, atitudinilor i client n timpul consumului, ele deciziilor cump r torului privind putndu-se sintetiza n exprimarea, utilizarea unei p r i din veniturile sub form de cerere, a unor nevoi sale pentru achizi ionarea de generate de consumul serviciului servicii turistice turistic, solicitarea, dac este cazul, de informa ii suplimentare legate de alegerea impus de derularea procesului de presta ie i a consumului propriu-zis, evaluarea mental a variantelor oferite, stabilirea unor reguli de decizie strict determinate de fiecare situa ie n parte, evaluarea permanent a fiec rui proces, precum i evaluarea postachizi ionare a serviciului turistic. ANS: A 20. Condi iile de trecere a frontierelor na ionale, facilit i ce vizeaz documentele i viza de intrare sau de ie ire din ar , bunurile aduse sau duse de turi ti, controlul la vam , taxele i alte obliga ii pe care turi tii le au n rile de destina ie sunt facilitati utilizate de tehnici ale : a. promovarii vnz rilor, b. rela iilor publice, ANS: A 21. Conducerea operativ a catedrei facultatii revine: a. sefului de catedra ANS: A b. decanului c. publicitatii b. ministerul c. nivelul preturilor si al tarifelor d. toate

22. Comportamentul de cump rare al consumatorului de servicii turistice reprezint elementul determinant al marketingului extern firmei, fiind definit de a. acte, atitudini i decizii luate de b. totalitatea actelor, atitudinilor i client n timpul consumului, ele deciziilor cump r torului privind putndu-se sintetiza n exprimarea, utilizarea unei p r i din veniturile sub form de cerere, a unor nevoi sale pentru achizi ionarea de generate de consumul serviciului servicii turistice turistic, solicitarea, dac este cazul, de informa ii suplimentare legate de alegerea impus de derularea procesului de presta ie i a consumului propriu-zis, evaluarea mental a variantelor oferite, stabilirea unor reguli de decizie strict determinate de fiecare situa ie n parte, evaluarea permanent a fiec rui proces, precum i evaluarea postachizi ionare a serviciului turistic. ANS: B 23. Conceptul de cultura organizationala se refera la: for a. formarea unor echipe de lucru Stastandarde c. colective de gandire , potrivit principiilor de munca in grup atitudini, valori, convingeri, norme si obiceiuri care exista intr-o organizatie b. op o plitica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului ANS: C 24. Consumatorii neconditionali sunt cei care: a. frecventeaza activitatea culturala c. nonconsumatorii indiferent de locul si structura ofertei b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii ANS: A

25. Consumatorii potentiali a. frecventeaza activitatea culturala c. sunt nonconsumatorii indiferent de locul si structura ofertei b. adopta un comportament activ numai daca sunt indeplinite anumite conditii ANS: B 26. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare complex atunci cand: a. cand exista un grad scazut de c. se simt extrem de implicati in implicare al cumparatorului in achizitia respectiva si vad diferente serviciul primit si diferente minore semnificative intre marci intre servicii (marci) b. cand exista un grad ridicat de d. cand exista diferente semnificative implicare datorat faptului ca intre marci si grad scazut de achizitia este costisitoare, nu are implicare loc frecvent, este riscanta si atunci cand clientul nu sesizeaza diferentele prea mari intre marci. ANS: C 27. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare orientat spre reducerea disonantei atunci cand: a. and exista un grad scazut de c. se simt extrem de implicati in implicare al cumparatorului in achizitia respectiva si vad diferente serviciul primit si diferente minore semnificative intre marci intre servicii (marci) b. cand exista un grad ridicat de d. cand exista diferente semnificative implicare datorat faptului ca intre marci si grad scazut de achizitia este costisitoare, nu are implicare loc frecvent, este riscanta si atunci cand clientul nu sesizeaza diferentele prea mari intre marci. ANS: B

28. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare orientat spre varietate atunci cand: a. cand exista un grad scazut de c. se simt extrem de implicati in implicare al cumparatorului in achizitia respectiva si vad diferente serviciul primit si diferente minore semnificative intre marci intre servicii (marci) b. cand exista un grad ridicat de d. cand exista diferente semnificative implicare datorat faptului ca intre marci si grad scazut de achizitia este costisitoare, nu are implicare loc frecvent, este riscanta si atunci cand clientul nu sesizeaza diferentele prea mari intre marci. ANS: D 29. Consumatorii se angajeaza intr-un comportament de cumparare uzual spre atunci cand: a. cand exista un grad scazut de c. se simt extrem de implicati in implicare al cumparatorului in achizitia respectiva si vad diferente serviciul primit si diferente minore semnificative intre marci intre servicii (marci) b. cand exista un grad ridicat de d. cand exista diferente semnificative implicare datorat faptului ca intre marci si grad scazut de achizitia este costisitoare, nu are implicare loc frecvent, este riscanta si atunci cand clientul nu sesizeaza diferentele prea mari intre marci. ANS: A 30. Consumatorul acorda importanta si incredere mai mare informatiilor provenind din: a. surse personale, ANS: A 31. Decizia de necumparare a serviciilor, pune in evidenta discrepanta dintre: a. nivelul dorit si cel perceput de c. nivelul dorit si cel perceput de consumator in urma procesului de consumator in urma procesului de evaluare. evaluare, diferente notabile intre serviciul efectiv livrat si cel perceput de consummator b. diferente notabile intre serviciul d. nicio varianta efectiv livrat si cel perceput de consummator ANS: A b. ziar, reclama

32. Diferentierea cea mai pronuntata a serviciilor financiar-bancare fata d alte servicii se obtine: a. printr-o calitate inalta a serviciilor c. prin marketingul extern performant prestate b. printr-un pregatit ANS: A 33. Din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului feroviar in comparatie cu cel : .flufluvial, maritim, prin conducte a. b. . b.auto si aerian personal foarte bine d. printr-o salarizare mare

ANS: A 34. Din punct de vedere economic se remarca costul mai scazut al transportului feroviar in comparatie cu cel: a. fluvial, maritim si prin conducte ANS: B 35. Distribu ia exclusiv in turism implic : a. selec ionarea unui num r limitat de c. organizarea i utilizarea unui agen i (intermediari) distribuitori, in num r mai mare de unit i de acest caz, firma turistic poate distribu ie, care asigur vnzarea controla mai bine segmentele de produsului turistic al unui ofertant. pia c rora li se adreseaz produsele sale, realiznd i un cost mai sc zut al distribu iei b. utilizarea re elei de distribu ie a unui singur intermediar pe o anumit pia sau arie geografic ANS: B 36. Distribu ia in sport vizeaz : a. amplasamentul c. toate b. specificul amenaj rilor (instala ii sportive, aparatur , biletele i transmisiile ANS: C b. auto si aerian

37. Distribu ia intensiv in turism presupune: a. selec ionarea unui num r limitat de c. organizarea i utilizarea unui agen i (intermediari) distribuitori, in num r mai mare de unit i de acest caz, firma turistic poate distribu ie, care asigur vnzarea controla mai bine segmentele de produsului turistic al unui ofertant. pia c rora li se adreseaz produsele sale, realiznd i un cost mai sc zut al distribu iei b. utilizarea re elei de distribu ie a unui singur intermediar pe o anumit pia sau arie geografic ANS: C 38. Distribu ia selectiv in turism presupune: a. selec ionarea unui num r limitat de c. presupune organizarea i utilizarea agen i (intermediari) distribuitori, in unui num r mai mare de unit i de acest caz, firma turistic poate distribu ie, care asigur vnzarea controla mai bine segmentele de produsului turistic al unui ofertant. pia c rora li se adreseaz produsele sale, realiznd i un cost mai sc zut al distribu iei b. implic utilizarea re elei de distribu ie a unui singur intermediar pe o anumit pia sau arie geografic ANS: A 39. Elementele acorporale (nemateriale) sunt reprezentate de ansamblul serviciilor puse la dispozi ia turi tilor de c tre prestatorul de servicii turistice, i se refer , mai ales, la: a. elementele psihologice, respectiv c. zone, regiuni sau ambian a, confortul, peisajele naturale b. patrimoniul de resurse naturale, culturale, istorice, artistice etc. specifice unei sta iuni, ANS: A 40. Elementul care d valoare unei opere culturale: a. comportamentul consumatorului b. calitatea crea iei respective ANS: B c. cererea ei ri

41. Elementele corporale (materiale) alc tuiesc, de fapt, suportul material al activit ii turistice i au n vedere, n principal a. servicii de transport, c. patrimoniul de resurse naturale, telecomunica ii, de cazare, culturale, istorice, artistice etc. alimenta ie i tratament, servicii de specifice unei sta iuni, zone, ghizi regiuni sau ri b. elementele psihologice, respectiv ambian a, confortul, peisajele naturale ANS: C 42. Este considerat a fi .... orice persoan care traverseaz o tar , chiar dac ramne mai mult de 24 ore, cu conditia ca toate opririle s fie de scurt durat si s aibe alte motive dect turistice. a. turist b. excursionist ANS: C 43. Exista doi factori care pot sa intervina intre intentia de cumparare si decizia de cumparare: a. atitudinea celorlalti si conjuncturali neprevazuti factorii b. comportamentul de cumparare orientat spre varietate si comportamentul de cumparare orientat spre reducerea disonantei c. calator in tranzit

ANS: A 44. Factorii care influen eaz general, sunt lega i de : a. tehnologie b. legislatia tarii ANS: C 45. Factorii personali care influenteaza comportamentul in consum sunt: a. grupurile de referinta, familia, c. varsta si etape din viata, ocupatia, rolurile sociale si statutul social situatia materiala, stilul (modul) de viata, personalitatea si conceptia despre sine. b. cultura, subcultura (subsistemul d. motivatia, perceptia, invatarea, cultural) si clasa sociala propriile convingeri si atitudini. ANS: C comportamentul consumatorului de servicii sportive, n c. mediu si de individ

46. Factorii care influenteaza oferta de servicii sunt: a. infrastructura si masurile adoptate c. importul si exportul de servicii de de stat transport b. productia de mijloace de transort ANS: D 47. Factorii psihologici: care influenteaza comportamentul consumatorului de servicii financiar-bancare sunt: a. motivatie, perceptie, c. influentele exercitate de grupul de nvatare,conceptii si atitudini. referinta,familie, statut social n alegerea serviciilor b. varsta, ocupatia, situatia materiala, stilul de viata, personalitatea asupra comportamentului de achizitie a serviciilor bancare. ANS: A 48. Faptul ca serviciul nu este platit, de regula, decat dupa furnizarea si consumarea lui, ofera consumatorului un grad considerabil de sig siguranta a. ANS: A 49. Formele de vanzare practicate (bilete unice, dus-intors, abonamente, locuri rezervate, posibilitati de intrerupere a calatoriei) sunt elemente ale a. produsului ANS: B 50. Gama sortimentala a serviciilor financiar-bancare, comparativ cu alte servicii, este a. mult mai redusa standardizata. si practic c. la fel ca a altor prosuse si servicii b. distributiei b. risc d. toate

b. mult mai larga si standardizata ANS: A 51. Gradul de noutate al serviciilor educationale prestate se refera la: a. noutatea specializarilor, b. a planurilor de invatamant, ANS: D c. a bazei tehnico- materiale, a unor servicii sociale d. toate variantele

52. Grupa prestatiilor social-culturale in marketingul educational este formata din: a. servicii de cazare, b. masa, ANS: D 53. Grupa prestatiilor suplimentare inmarketingul serviciilor este formata din: a. servicii de cazare, c. petrecere a timpului liber b. masa ANS: D 54. Grupa serviciilor de baza, denumite servicii de invatamant sunt: a. servicii educationale invatamant ) b. servicii suplimentare ANS: D 55. Imaginea bancii rezulta din: a. imaginea interna (cultura bancii); c. imaginea sociala (rolul bancii in societate). (de c. servicii social - culturale. d. toate variantele d. nicio varianta c. petrecere a timpului liber d. toate variantele

b. imaginea de marca (se refera la d. toate variantele notorietate, pozitia fata de concurenta); ANS: D 56. In cadrul deciziei de cumparare Decidentul este : a. persoana care sugestia de serviciului. vine prima cu c. persoana care hotaraste in cumparare a legatura cu oricare dintre componentele deciziei de cumparare

b. persoana a carei opinie sau recomandare influenteaza decizia alteia ANS: C

57. In cadrul deciziei de cumparare Influentatorul este: a. persoana care sugestia de serviciului. vine prima cu c. persoana care hotaraste in cumparare a legatura cu oricare dintre componentele deciziei de cumparare (daca sa cumpere sau nu, ce sa cumpere, cum sa se cumpere sau de unde sa se cumpere).

b. persoana a carei opinie sau recomandare influenteaza decizia alteia ANS: B 58. In cadrul deciziei de cumparare Initiatorul este : a. persoana care sugestia de serviciului. vine prima cu c. persoana care hotaraste in cumparare a legatura cu oricare dintre componentele deciziei de cumparare (daca sa cumpere sau nu, ce sa cumpere, cum sa se cumpere sau de unde sa se cumpere).

b. persoana a carei opinie sau recomandare influenteaza decizia alteia ANS: A 59. In cadrul manifest rilor sportive participarea spectatorului (client) este a. mai mare dec t n alte servicii b. mai mica ANS: A 60. In cadrul serviciilor de invatamant distributia se adreseaza, in primul rand, a. agentilor de piata , beneficiari ai c. toate variantele produsului b. segmentului elevi,studenti ANS: C 61. In cazul pietei bancare, oferta este alcatuita din urmatoarele prestatii: a. depozite, imprumuturi, incasari si garantii; plati, c. plasamente in investitii si titluri de valoare de piata

b. asigurari de credite, reasigurari, ANS: A

62. In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic: a. drumul b. mijlocul de transport ANS: D c. forta de munca a mijlocului de transport d. toate

63. In domeniul serviciilor, oamenii sunt brand-ul, fiecare angajat reprezentand: a. imaginea serviciului ANS: B 64. In educatie se pune accent pe a. informarea continu b. bunuri educationale ANS: A 65. In general, plata serviciului se face: a. inaintea prestatiei ANS: B 66. In privinta agentilor economici beneficiari de absolventi, gama de prestatii vizeaza: a. numarul specializarilor existente in b. gradul de cadrul instituiei absolventilor ANS: B 67. In stabilirea nivelului de pret pentru serviciile culturale se tine seama de: a. noutatea produsului, b. de imaginea lui, ANS: D 68. In transporturile de utilitate publica intra: a. caile ferate, fluviale si maritime, b. transportul corespondentei, faxul, rutiere, transportul aerian si transmisiunile telefonice transportul de calatori. ANS: A c. de cerintele clientelei, d. toate variantele specializare al b. dupa prestatie c. servicii institutionale b. .imaginea companiei

69. n turism, cea care st la baza politicii de produs, fiind plasat ntr-o pozi ie dominant n raport cu celelalte elemente ale produsului este: a. Cre terea productivit ii b. Diferen ierea serviciilor ANS: C 70. Indicatorii calitatii ce pot fi folositi in cultura sunt: a. cererea ce notorietatea serviciilor poate sau contribui la c. aprecierea pozitiva a criticii de celebritatea specialitate d. toate variantele c. Calitatea

b. longevitatea prestatiilor

ANS: D 71. Institutia financiara utilizeaza ca instrumente cheie ale politicii sale a. dobanda prestate si calitatea serviciilor c. stilul de management adoptat n cadrul firmei

b. adaugarea unor noi servicii la cele d. nicio varianta existente ANS: A 72. Intr-o biblioteca publica imprumutul de publicatii este: a. serviciu de baza b. serviciu auxliar ANS: A 73. Intr-o companie de servicii cine creeaza valoarea? a. produsul b. personalul ANS: B 74. Majoritatea specialistilor aprecieaza ca, in domeniul financiar, locul central in cadrul politicii promotionale il detine: a. promovarea personala b. publicitatea ANS: A c. relatiile publice c. mediul de lucru d. toate variantele c. serviciu suplimentar

75. Managementul resurselor umane este un proces care const n : a. asigurarea si resurselor umane dezvoltarea c. nicio varianta

b. motivarea si men inerea resurselor d. asigurarea si dezvoltarea umane resurselor umane, motivarea si men inerea resurselor umane ANS: A 76. Manifestarea cultural apare ca: a. intermediar b. furnizor ANS: A 77. Marile proiecte inginere ti, consultan managerial management al proiectelor fac parte din categoria: a. serviciilor adaptate la comand ANS: A 78. Marketing sportiv practicat la nivelul comitetelor olimpice este a. la nivel macro, ANS: A 79. Marketing sportiv practicat la nivelul unor asociatii sportive este a. la nivel macro ANS: B 80. Marketingul care confer posibilitatea de a se folosi pia a sportului dar i imaginea acestuia pentru promovarea de produse/servicii se numeste: a. marketingul n sport, ANS: B 81. Mediul demografic influen eaz a. mai pu in pia a educa ional b. mai mult ANS: A c. nu influenteaza b. marketingul prin sport b. la nivel micro b. la nivel micro. pe termen lung i serviciile de c. inta a informa iilor transmise

b. Servicii profesionale independente de localizare

82. Marketingul educa ional are unele func ii.Care sunt? a. investigarea pie ei, a consumului c. dimensionarea serviciilor de educa ie i a mediului; educa ionale n consens cu nevoile, preferin ele, gusturile, a tept rile, exigen ele calitative ale consumatorilor, dar i cu dezideratele politicii educa ionale; b. adaptarea politicilor de marketing d. toate variantele la cerin ele mediului; ANS: A 83. Mediul extern, are n turism aceea i semnifica ie, ca i n cazul bunurilor, fiind definit de totalitatea factorilor externi firmei, care ac ioneaz asupra acestuia, afectndu-i activitatea i rezultatele. n func ie de modul n care ac ioneaz asupra firmei de turism, ace ti factori pot fi inclu i n dou mari grupe a. factorii umani si factorii materiali ai b. micromediul i macromediul firmei ntreprinderii (firmei) de turism. ANS: B 84. Mediul economic este poate componenta principal macro-mediului firmei turistice. Elementele mediului economic sunt a. pre urile i tarifele c. legile de protec ie a consumatorilor b. m rimea i structura popula iei ANS: A 85. Marketingul turistic este: a. Acea politic promovat de o c. Ambele variante sunt corecte ntreprindere turistic care prin cercetarea permanent a conditiilor pietei, att prezente ct si de perspectiv , urmareste s determine adaptarea continu a ofertei proprii la aceste conditii n vederea satisfacerii optionale a cerintelor si realiz rii pe aceast baz a unei activit ti economice rentabile. b. Strategia organizatorilor de turism si a prestatorilor de servicii turistice n conditiile existente pe piata cump r torului, arta de a descoperi noi clienti, de a p trunde pe noi piete sau segmente de piat , de a mentine si cultiva piete traditionale. ANS: C d. valorile culturale fundamentale ale societ i

86. Mediul natural influen eaz a. mai pu in pia a educa ional b. mai mult ANS: A 87. Modelul Fishbein arata ca: a. atitudinea subiectului fata de un b. atitudinile pot fi prevazute prin obiect reprezinta intensitatea si analiza convingerilor si evaluarilor. directia efectului atitudinal indus de obiect. ANS: B 88. Modelul Rosenberg arata ca: a. atitudinea subiectului fata de un b. atitudinile pot fi prevazute prin obiect reprezinta intensitatea si analiza convingerilor si evaluarilor. directia efectului atitudinal indus de obiect. ANS: A 89. Motivatia unui anumit comportament in momentul exprimarii cererii educationale se formeaza: a. in decursul a mai multi ani ANS: A 90. Motivatia unui anumit comportament in momentul exprimarii cererii educationale se formeaza: a. in decursul a mai multi ani ANS: A 91. Nevoia de transport face parte din randul nevoilor. a. primare ANS: A 92. Numarul intermediarilor diferentiaza alternativele strategice astfel: a. distributie directa , b. prin intermediari ANS: D c. mixta d. toate variantele b. secundare b. instantaneu b. instantaneu c. nu influenteaza

93. Obiectivele de ansamblu ale ntreprinderii din planul de marketing pot fi clasificate n obiective. a. cantitative b. calitative ANS: C 94. Obiectul activitatii de transport il constituie: a. deplasarea in spatiu informatiilor b. deplasarea in spatiu a calatorilor si marfurilor. ANS: B 95. Oferta societatilor de asigurare este constituita din: a. emitere de obligatiuni;investitii si c. intermedieri de titluri de valoare plasamente; evaluari (actiuni si obligatiuni); b. asigurari de bunuri servicii,asigurari de persoane, ANS: B 96. Pentru majoritatea prestatiilor, cererea de servicii este o cerere curenta, avand character: a. permanent b. sezonier ANS: A 97. Pentru serviciile internationale care necesita un grad scazut de contact, se poate recurge la a. standardizare ANS: A 98. Personalul intr-o firma de servicii reprezinta: a. serviciul b. compania ANS: D c. vanzatorul d. toate variantele b. adaptare c. anual si c. toate variantele c. toate

99. Piata potentiala care face obiectul a. marketingului extern, b. marketingului intern ANS: A 100. Politica de maketing educa ional trebuie elaborat prin studierea a. motiva iilor i a reprezent rilor c. ofertei editurilor simbolice ale consumatorilor definirea b. prin fundamentale ale indivizilor ANS: D 101. Piata turistic este reprezentat de: a. totalitatea tranzactiilor al c ror c. toate definitiile sunt corecte obiect l constituie produsele turistice privite n conexiune cu relatiile pe care le genereaz si spatiul geografic si chiar timpul n care se desf soar . b. sfera de confruntare dintre oferta turistic , materializat n productia specific si cererea turistic ca expresie a dorintelor clientilor. ANS: C 102. Posesorii fortei de munca sunt: a. produsul creat si livrat pietei b. produse partiale op iunilor d. toate variantele grupurilor i c. marketingului interactiv

ANS: A 103. Pretul transportului este in functie de: a. distanta parcursa, b. de tipul autovehiculului utilizat ANS: D c. de consumul specific al acestuia, d. toate

104. Prin materializarea serviciilor ntr-un produs, accesul pe pie e str ine se poate dovedi mai u or. Aceast solu ie este deosebit de atractiv atunci cnd barierele vamale la servicii sunt a. mai mici dect cele pentru comer ul b. mai mari dect cu m rfuri comer ul cu m rfuri cele pentru

ANS: B 105. Principalele componente ale macromediului ntreprinderii de turism sunt: a. clien ii, concuren ii, furnizorii, b. mediul economic, demografic, prestatorii de servicii, institu iile social, cultural, politic, legislativfinanciar-bancare institu ional, natural ANS: B 106. Principalele componente ale micromediului ntreprinderii de turism sunt: a. clien ii, concuren ii, furnizorii, b. mediul economic, demografic, prestatorii de servicii, institu iile social, cultural, politic, legislativfinanciar-bancare institu ional, natural ANS: A 107. Principalele elemente ale mediului intern firmei de turism sunt a. terenul, cl dirile, echipa-mentul, c. terenul, cl dirile, echipa-mentul, tehnologiile, personalul i resursele financiare

b. tehnologiile, personalul i resursele financiare ANS: C 108. Printre necesitatile care se afla la baza achizitionarii produselor/serviciilor bancare se nscriu: a. siguranta valorii depuse b. locul prestatiei ANS: A c. finantarea unor masuri prevenire a pagubelor, de

109. Procesul comportamentului efectiv reprezinta decizia adoptata de comparator: a. de cumparare, de necumparare, c. de cumparare, de necumparare, amanare a cumparaturii, inlocuirea serviciului

b. amanare a cumparaturii, inlocuirea serviciului ANS: C 110. Procesul de formare si manifestare a atitudinilor sau evaluarea variantelor se carcterizeaza prin a. afectivitate, cunoastere deprinderi native, si c. afectivitate, cunoastere si deprinderi native, obiceiuri, motive, experienta dobandita in urma consumului

b. obiceiuri, motive, experienta dobandita in urma consumului ANS: C 111. Produse educationale promise sunt constituite in principal din: a. servicii educationale invatamant ) b. servicii suplimentare ANS: D 112. Produsele se diferentiaza din punct de vedere al costurilor , prin : a. durata studiilor, b. forma de invatamant, ANS: D 113. Proiectarea produsului in marketingul educational se realizeaza pe baza unei tehnologii in cadrul careia elementele esentiale sunt urmatoarele: a. definirea profilului specializarilor, si a c. a modalitatilor de desfasurare a activitatilor didactice si de sustinere a examenelor. c. marimea formatiilor de studii d. toate variantele (de c. servicii social - culturale. d. toate variantele

b. stabilirea continutului planului de d. toate variantele invatamant si elaborarea programelor analitice, ANS: D

114. Proiectele ingineresti, consultanta de management si turismul a. a. necesita un grad inalt de contact b. nu au un grad inalt de contact intre client si prestator ANS: A 115. Promovarea la locul vanzarii se utilizeaza de catre firmele de transport a. calatori ANS: A 116. Promovarea serviciilor financiar-bancare pt. ntreprinderile mici se poate realiza prin canale de mediatizare cum sunt: a. radioul, b. televiziunea, ANS: D 117. Recunoasterea problemei sau a nevoii nesatisfacute este etapa: a. Perceptia nevoii. b. Procesul de informare-invatare. c. Procesul de formare si manifestare a atitudinilor (evaluarea variantelor). ANS: A 118. Reteaua de unitati de vnzare a prestatiei, situata n incinta cladirilor proprietate sau nchiriate ale transportatorilor (agentii, case de bilete) sunt elemente ale a. produsului ANS: B 119. Romtrans si Navrom sunt intermediari in transportul de : a. calatori ANS: B 120. Servicii care creeaza ele insele cultura sunt a. teatrul TV, productia spectacole muzicale. ANS: A de film, b. servicii editoriale, servicii de lectura publica, servicii muzeistice b. marfuri b. distributiei d. Procesul comportamentului manifestat (efectiv). e. Comporamentul post-cumparare c. presa d. toate variantele b. marfuri

121. Serviciile de marketing intra in categoria: a. Servicii financiare b. Servicii personale ANS: C 122. Serviciile educa ionale ce pot fi oferite ntr-o institu ie colar sunt: a. cursuri, seminarii , activit i extra colare conferin e c. toate variantele c. de afaceri

b. sesiuni de comunic ri stiintifice, spectacole , activit i culturale n biblioteci ; ANS: C 123. Serviciile educationale fac parte si din grupa celor pentru care contactul prestator client asigura a. o personalizare inalta, b. personalizare mica ANS: B 124. Serviciile educationale ofer informa ii, cuno tin e, valori, simboluri, modele i idealuri menite s satisfac o diversitate de nevoi umane ca: a. nevoia de cunoa tere i informare, c. nevoia de de ac iune i participare, imaginar justi ie, nevoia de c. nu asigura nicio personalizare

b. de relevare a propriei identit i, de d. toate variantele afirmare i prestigiu n societate, ANS: D 125. Serviciile educationale se afla in grupa serviciilor intangibile care actioneaza a. asupra mintii omului b. pt.procesarea bunurilor ANS: A 126. Serviciile educa ionale sunt activit i prestate n beneficiul a. consumatorilor de servicii b. consumatorilor de educa ie ANS: B c. consumatorilor potentiali c. pt. procesarea informatiilor

127. Serviciile internationale care necesita un grad scazut de contact intre client si prestator a. nu sunt sensibile la specificul b. sunt sunt sensibile la specificul cultural, deci costurile de marketing cultural, deci costurile de marketing sunt mai mici sunt mai mari ANS: A 128. Sfera activit tii de promovare in turism cuprinde instrumente variate: a. publicitatea prin mass-media, b. tariful sc zut; ANS: A 129. Starea social poate determina a. apetitul fa de educa ie de educa ie c. dezinteresul fa d. apetitul fa dezinteresul fa de educa ie de educa ie, de educa ie c. diferentierea produselor;

b. dezinteresul fa ANS: D

130. Strategiile de produs educational privind dimensiunile gamei vizeaza: a. agentii economici beneficiari ai c. nicio varianta absolventilor b. candidatii la obtinerea unui loc in d. toate variantele cadrul institutiei respective ANS: D 131. Tarifele sportive sunt diferen iate n func ie de: a. pozi ia locului n sala de spectacol c. de notorietatea sportivilor si gradul de atractivitate a "jocurilor"

b. perioada din zi, saptamn sau an d. toate n care are loc reprezenta ia ANS: D 132. Transporturile se pot clasifica din punctul de vedere al obiectului transportului: a. trat ANS: A transport de calatori transport de marfuri. si b. fer feroviare, rutiere, navale, aeriene,

133. Transporturile se pot clasifica dupa mijloacele intrebuintate in: ransport a. de calatori si transport marfuri. ANS: B 134. Variantele strategice ale politicii financiar-bancare ,de baza, sunt: a. orientarea dupa costuri, concurenta si dupa cerere. b. dobanda,comision,prima, tarif ANS: A dupa c. toate variantele de b. feroviare, rutiere, navale, aeriene,

COMPLETION (15 intrebari) 1. Comportamentul de cumparare se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de .......... ANS: servicii 2. Comportamentul .................. este dinamic, in continua schimbare si evolutie. ANS: consumatorului 3. ..................este orice persoana care se deplaseaz pe o durat de cel putin 24 ore, ntro alt tar diferit de cea n care se afl domiciliul s u permanent. ANS: Turistul 4. Comportamentul de ..................... se defineste ca totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului, privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de servicii. ANS: cumparare 5. ................... turistica are un grad nalt de mobilitate, ce impune satisfacerea nevoii prin migrarea turistului pn n zona de existen a produsului turistic. ANS: Cererea 6. Prin canale de distributie in turism se ntelege lantul de ................. prin care produsul turistic ajunge la cump r torul final (turist) prin procesul de vnzare cumparare. ANS: agentii de turism

7. O politica atent definita in recrutarea, selectia si angajarea personalului se poate face pe principiul vest- european ce admite ............................, ceea ce poate afecta imaginea companiei implicand o perceptie mai ridicata a variabilitatii serviciilor ANS: mobilitatea personalului 8. Obiectivele ................ ale strategiei de personal, de natura tactica si administrativa, au in vedere activitatile vizand conducerea zilnica a grupurilor de munca. ANS: operationale 9. ................... si adaptarea pot fi realizate simultan in cazul serviciilor. ANS: Standardizarea 10. Strategia de personal orientata valoric: se bazeaza pe respectarea intereselor si aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a ............... acestuia. ANS: potentialului 11. Companiile aeriene se implica in ......................... vacan elor turistice. ANS: comercializarea 12. In noua societate ....................., capitalul uman inlocuieste capitalul financiar ca resursa strategica. ANS: informationala 13. In domeniul .........................., la nivelul managementului superior pot fi create compartimente de marketing, servicii cu clientii, ori relatii preferentiale, care sunt incluse in marketingul intern firmei. ANS: financiar-bancar 14. ................. este varianta mai rar intalnita in domeniul serviciilor financiare,de creare de noi servicii ANS: Inovarea 15. ..................................de transport face parte din oferta serviciilor de transport. ANS: Infrastructura