Structura logica a HD urilor

Am vazut mai sus structura fizica a hardului care sta in formarea pistelor si a sectoarelor pe disc. Pe discul formatat fizic trebuie depusa o cantitate mare de informatie. Pentru a putea accesa usor informatia dorita si pentru a putea inscrie o alta informatie se foloseste structura logica a HD-ului. Aceasta structura permite identificarea rapida a informatiei dorite pe disc. Pe un HD se poate forma unul sau mai multe discuri logice prin procesul de partitionare. In sistemul Windows XP se pot forma ma im patru partitii active !partitii de pe care se poate boota". Dupa ce s-au format partitiile# se trece la formatarea logica a fiecarui disc logic. Deoarece pe un HD este un numar enorm de sectoare# nu este convenabil sa se utilizeze sectorul ca unitate a informatiei. In loc de sector se foloseste clusterul care este format din mai multe sectoare si care contine $# % # &#'...# ( octeti. )a discul logic clusterul este unitatea fundamentelor de informatie. *olosirea clusterului in loc de sector are si avanta+e si dezavanta+e. Avanta+e, - folosirea clusterului necesita un spatiu mai mic- accesarea informatiei se face foarte rapid. Dezavanta+, - informatia se inscrie pe un numar intreg de clusteri. Pe ultimul cluster este posibil sa fie ocupat foarte putin si clusterul in ansamblu apare ca ocupat. Atunci cand sunt foarte multe fise pe disc e ista foarte multe clustere finale incomplet ocupate. .onele neocupate de pe cluster se numesc zone moarte !/lac( Area". Din acest motiv atunci cand se afiseaza un program si se da vvolumul# se pune si spatiul ocupat pe disc care de regula este mai mare. Partea mai rea este ca zonele moarte sunt de obicei folosite de virusi pentru a se instala pe disc. 0 solutie este sa se inscribe pe zona moarta informatia redundanta. De e emplu sa se scrie cifra 1 in toate zonele ramase libere. 2hiar si asa# virusii recunosc zonele respective si se pot instala pe HD. Pentru a intelege mai usor structura logica a unui HD# consideram ca volumul acestuia poate fi desfasurata liniar. 3ai presupunem ca avem pe HD numai doua partitii care sunt apro imativ egale. *iecare partitie are o zona de sistem si o zona de date. Prima partitie este accesata automat la pornirea discului si in zona lui de sistem este un foarte mic programel care indica cate spatii sunt formate pe disc si intre ce adrese se gasesc acestea. Acesta se numeste table de partitii si apare numai pe prima partitie a discului.

4rmeaza apoi pe ambele zone# sectorul de 5oot. Aici sunt inscrise o serie de programe care permit trecerea de la biosul HD-ului la sistemul de operare. 5I0/ 6 5asic Input 0utput /7stem contine o serie de fisiere memorate intr-un circuit integrat programabil# care asigura pornirea calculatorului# verifica tensiunea de alimentare si apoi accesul catre HD. Dupa ce calculatorul a bootat si s-a instalat sistemul de operare# urmeazape zona de sistem accesarea adreselor de inceput si sfarsit a fiecarui dosar si fisier. 8umele acestora si adresele lor se gasesc in *A9 6 *ile Allocation 9able. Daca acest fisier se deterioreaza# discul devine inutilizabil. Din acest motiv# *A9 se scrie in doua e emplare, *A9 $# *A9 % si in caz ca unul din tabele devine inutilizabil# adresele se iau de pe tabelul % si se rescriu sip e tabelul $. 4ltima zona este :D 6 :oot Director7 si contine modul de utilizare a informatiei pe disc. /istemele de operare actuale folosesc o structura arborescenta a informatiei pe disc. :adacina este partitia data# apoi urmeaza trunchiul care este sistemul de operare# ramurile care sunt subdiviziunile sistemului de operare plus programele instalatede utilizator si asa mai departe pana la frunze care sunt fisierele simple. Atunci cand se doreste o informatie# se merge la :D si se acceseaza aplicatia dorita. .ona de date impartita in clustere contine toate programele si rezultatele acestora inclusiv sistemul de operare. .onele de inceput si de sfarsit a fisierelor se gasesc in *A9. )a sistemul actual *A9 este scris pe ;% bitts# dar sunt si sisteme mai evoluate de e emplu 89*/ care are o singuranta mult mai mare in e ploatare. Atunci cand un fisier se sterge in adresa lui de inceput se inscrie o litera !de obicei <". De e emplu, mcad# <cad. Atunci cand calculatorul intalneste fisier care incepe cu <# considera spatial liber si inscrie peste el. Informatia stearsa poate fi recuperata daca peste ea nu s-a inscris de+a alta informatie. /unt programe speciale, 48D=)=9=# 48=:A/=# care afiseaza toate fisierele care au < la inceput si utilizatorul trebuie sa scrie in loc de < litera normala. In mod special# in sistemul de >& bitts# se foloseste formatarea 89*/ pentru Windows. 89*/ 6 8ew 9echnolog7 *iles /7stem este mai elastic si mai sigur decat sistemul *A9. /istemul lucreaza cu clustere de marime variabila astfel incat zona moarta este foarte mica. *ormatarea logica se face cu programe de formatare care e ista in sistemul de operare. 2and se instaleaza sistemul de operare# operatorul isi stabileste numarul partitiilor dupa care formatarea se face relativ rapid.

Principii constructive ale video recorderelor.

In perioada $?@1 6 %111# aparatele cele mai convenabile pt stocarea informatiei video au fost video recorderele !A:". In varianta simpla s-au produs si video pla7ere 6 aparate de redat informatia de pe suport magnetic preinregistrat. Aparatura de inregistrare video a aparut dupa raspandirea televiziunii. In studiourile de televiziune nu se puteau transmite toate emisiunile live. Din acest motiv# multe emisiuni trebuiau inregistrate video si redate pe post la ora programata. Apoi multi utilizatori de televiziune au simtit nevoia sa-si inregistreze multe programe de interes. /istemele de inregistrare video pe suport magnetic au fost realizate sa fie compatibile cu televizoarele. =le folosesc acelasi mod de reprezentare a semnalului video si acelasi mod de inregistrare a sunetului ca in televiziune. Pentru a putea intelege functionarea video recorderelor vom reaminti particularitatile semnalului video comple . In afara sistemului PA) care este raspandit in =uropa# mai e ista in /4A sistemul 89*/# care se caracterizeaza prin ;1 de cadreBsec. 2elelalte sisteme folosesc %C de cadreBsec# aceste valori fiind preluate de la frecventa retelei electrice, >1 Hz in /4A# C1 Hz in =uropa. 2el mai performant sistem la un pret accesibil este sistemul PA). Imaginea care se vede la un moment dat pe ecran poarta numele de cadru. Din motive tehnice nu se poate afisa efectiv simultan pe ecran intregul cadru# in schimb se afiseaza semicadre care se succed cu frecventa de C1 Hz in =uropa respectiv >1 Hz in /4A. 9otusi ochiul nu vede afisarea succesiva a semicadrelor si nici macar a cadrelor din cauza memoriei vizuale a vederii umane. 0chiul uman memoreaza o imagine pe durata a 1#$ s astfel incat# abia procese ce se succed cu o frecventa mai mica de $1 Hz# apar ca discontinue. 4n semicadru efectiv afisat este completat de sistemul visual uman cu semicadrul anterior afisat si se percepe o imagine continua pe tot cadrul. Pentru a se afisa imaginea fascicolului de electroni al tubului cinescop# baleiaza sau matura ecranul pe linii orizontale. In sistemul PA)# un cadru contine >%C de linii# ceea ce inseamna ;$%#C linii pe semicadru. *recventa de baleiere este de Durata unei linii este, . Pe durata unei linii intensitatea luminoasa variaza intre nivelul de negru si nivelul de alb dupa legi date de imaginea transmisa. 9ensiunea aplicata pe grila tubului cinescop este monopolara.

In dreptul varfurilor# imaginea este alba# iar la prima vale imaginea este neagra. In pozitie intermediara imaginea este gri. )a interval de >& Ds se transmit impulsuri scurte de sincronizare care fac ca liniile afisate televizor sa fie in sincronism cu cele transmise. Aceste impulsuri sunr scurte si au nivel mai mic decat nivelul de negru. In cazul unui televizor alb-negru# luminanta este singurul element necesar transmiterii informatiei. Imaginea color are nevoie de informative suplimentara privind culoarea imaginii. 2a urmare# daca la televizorul alb-negru se transmite semnal de luminanta !intensitatea iluminarii"# la televizorul color pe langa acest semnal trebuie trimis un semnal de crominanta !privind culoarea". 5anda de frecventa a acestor semnale,

)a sistemul PA) semnalul de luminanta a+unge la &#% 3Hz# iar cel de crominanta a+unge pana la &#&;;>$? 3Hz. /emnalul de crominanta este modelat in amplitudine# pe cand cel de luminanta depinde de sistemul folosit !in amplitudine sau in frecventa". Partea de inalta frecventa din luminanta asigura redarea detaliilor imaginii# iar intensitatea luminantei asigura partea de semnal-zgomot al imaginii. 5anda de tercere a amplificatoarelor video trebuie sa a+unga pana la C 3Hz. Pentru a putea inregistra o asemenea banda larga de frecventa# pe banda magnetica trebuie o viteza relativa intre banda si cap de peste & mBs. Principiul de transmitere se bazeaza pe piste elicoidale# turatia tamburului cu capete este de $C11 rotBmin dat de numarul cadrelor. Diametrul tamburului este de >%#11C mm# ceea ce conduce la o viteza periferica de &#? mBs. Aiteza benzii este de %;#@ mBs in AH/. Intrefierul are o latime de geometrica de 1#; 6 1#;C Dm# iar inaltimea de &@#C Dm# aceasta fiind si latimea pistei. Pe o pista oblica se inscrie semnalul corespunzator unui semicadru.

Doua piste adiacente sunt e plorate succesiv de cele doua capete diametral opuse. In lungul pistei se inscriu semnalele celor ;$%#C linii care formeaza semicadrul. /2/ 6 semicadru superior/2I 6 semicadru inferior. Problema importanta este ca pentru a economisi suprafata benzii# pistele se inscriu fara spatiu de garda intre ele. In acest caz apare pericolul diafoniei# adica a patrunderii unui semnal de semicadru peste celalalt. )a o inregistrare pe pista longitudinala# a a intrefierului trebuie sa fie perpendiculara pe viteza de deplasare a benzii.

Daca apare o deviatie de unghi E de la perpendicularitate# atunci semnalul redat scade e treme de mult. De e emplu o eroare de azimut de $F reduce cu mai mult de +umatate frecventa superioara redata. )a ansamblul capetelor# cap cu pista longitudinala# e ista pozitia de reglare a azimutului.

Atunci cand parcurge o pista elicoidala un cap se deplaseaza longitudinal pe ea. Intrefierul unui cap nu este paralel cu generatoarea tamburului port capete ci inclinat cu un unghi de >F.

2apatul de pe fata opusa este inclinat invers cu >F astfel incat decala+ul unghiurilor intre capul care e ploreaza o pista si pistele vecine este de $%F. Pentru pista curenta azimutul este 1F# iar pentru pistele invecinate este $%F. Asa se inlatura diafonia. Pe banda mai sus sunt dispuse trei piste, A) !Audio )eft"# A: !Audio :ight" si // !semnal de sincronizare". Acestea sunt plasate pe traseul benzii inafara zonei tamburului. Pe banda de sincronizare se inscriu //# cadre si linii. In afara de cele doua capete diametral opuse# pe periferia tamburului pot fi plasate si alte capete. De e emplu la circa $%1F se monteaza un al treilea cap cu a+utorul caruia se redau imaginile in regim stil !imagini fi e".

)a aparatele long pla7# care functioneaza cu viteza benzii +umatate decat la aparatele de mai sus# se folosesc inca doua capete & si C situate in plan perpendicular pe $ si %. In acest caz fiecare cap urmareste o +umatate de pista oblica# adica o +umatate de semicadru. 2alitatea imaginii este mai slaba# dar este satisfacatoare in scopul de supraveghere. Atunci cand se doreste inregistrare audio cu calitate inalta se mai folosesc doua capete > si G situate diametral opus intr-un unghi la &CF ! ". De regula insa aparatele care au HI *I nu au long pla7 astfel incat un aparat are cel mult C capete. /istemul de inregistrare magnetica a inregistrarii sunt parasite odata cu aparitia DADului. Principii de inregistrare redare a semnalului video complex. )a inceput legatura intre capete si partea electrica s-a facut cu colectoare cu periute de Ag montate pe a ul tamburului. Dezavanta+ul sistemului, - uzura relativa repida a contactelor dintre perii si collector - aparitia zgomotului datorita fluctuatiilor rezistentei de contact cauzate de rugozitatea suprafetei. /istemul a fost inlocuit cu asa numitul transformator rotativ.

*iecare cap este legat la o bobina infasurata plan si constituie primarul transformatorului rotativ la redare respectiv secundarul la inregistrare. Infasurarea legata la cap se roteste o data cu tamburul in fata unei infasurari fi e. 9ransformatorul are ca miez aerul si prin urmare un randament scazut al transmisiei. *iecare infasurare fi a este legata la un amplificator bidirectional. )a iesirile amplificatorului se gasesc cele doua semnale de semicadre. Acestea se dispun succesiv pe aceeasi iesire cu a+utorul unui comutator electronic 2=. )a redare se obtine semnal video comple . )a inregistrare semnalul video comple este separate de catre comutator pe semicadre. Translatarea spectrului video. =ste o masura care se ia pentru a asigura redarea corecta a culorilor imaginii inregistrate. Atunci cand banda de trecere a intregului sistem nu a+unge la C 3Hz# primul semnal care are de suferit este cel de crominanta. Aariatia amplitudinii semnalului de crominanta duce la redarea incorecta a culorilor. /istemul trebuie sa fie sigur ca# culorile redate nu au de suferit. In acest scop se aplica translatarea spectrului# adica trecerea semnalului de crominanta la frecvente mici# iar al celui de luminanta la frecvente mari. 0 scadere a benzii de trecere elimina o parte din semnalul de luminanta !cel de frecventa mare" si atenueaza detaliile. :edarea culorilor ramane corecta. In urma translatiei# spectrul capata urmatoarea forma,

2rominanta devine centrata pe >%G HHz# iar luminanta ocupa banda $#@ 6 C 3Hz.

Schema bloc a inregistrarii semnalului de luminanta.

)a intrare soseste semnalul video comple !de e emplu din 9v". )uminanta si crominanta se separa pentru a fi prelucrate independent. )uminanta se separa printr-un filtru trece sus care elimina crominanta. Dupa filtru este preaccentuarea semnalului. =ta+ul de preaccentuare este un divisor de tensiune selectiv cu frecventa. )a frecvente foarte mici# 2$ nu are efect si apare divizorul de tensiune :$:%. )a frecvente foarte mari# 2$ este in scurt circuit si factorul de transfer devine $. *recventa f$ este de circa C1 Hz# iar frecventa f% este $3Hz.

/emnalul de frecventa mare este mai amplificat decat cel de frecventa mica. )a iesire se pune un eta+ de dezaccentuare care readuce caracteristica de transfer la o linie orizontala prin reducerea amplificarii la frecvente mari. /imultan se reduce si zgomotul. )imitatorul de nivel negru si alb mentine tensiunea e trema corespunzatoare celor doua nivele negru-alb si negru-negru la valorile corecte. Astfel aceste nivele pot fi alterate de eta+ul de preaccentuare. 3odulatorul in frecventa transforma semnalul modulat in amplitudine in semnal modulat in frecventa. 2ircuitul este realizat astfel incat intre nivelele 4n si 4o sa aiba o caracteristica liniara. Procesul de modulatie in frecventa este proces de produs si el contine pe langa semnalul dorit si componente parazite. Acestea sunt eliminate printr-un filtru trece +os de la care rezulta semnale de luminanta modulat in frecventa.

Amplificatorul liniar Al# elimina modulatiile de amplitudine ramase si transforma semnalul in semnal dreptunghiular. /emnalele obtinute se aplica unui mi er unde se mi eaza cu semnalul de crominanta. :ezultatul mi arii se aplica unui comutator electronic 2=. Schema bloc a circuitului de luminanta la redare.

)a redare semnalul vine de la comutatorul electronic si contine semnalul de luminanta mi at. Acestea se separa din nou pentru a fi prelucrate independent.

In urma translatarii# semnalul de luminanta are frecventa mare si se separa printr-un filtru *9/. Amplificatorul limitator A)# elimina eventualele variatii de amplitudine produse de filtrul trece sus. /emnalul de amplitudine constanta si frecventa variabila# se aplica unui demodulator de frecventa care are caracteristica inversa modulatorului. /e obtine astfel un semnal modulat in amplitudine retranslat in domeniul frecventelor +oase. Deoarece in procesul de demodulare apar componente parazite mari# acestea se elimina cu filtrul *9I. /emnalul obtinut este supus unui process de dezaccentuare cu caracteristica simetrica fata de caracteristica de accentuare. Amplitudinea componentelor de inalta frecventa revin la nivel inalt si o data cu el se reduce si zgomutul. Schema bloc a circuitului de crominanta la inregistrare.

/emnalul de crominanta se e trage din /A2 cu un filtru trece banda centrat pe &#&; 3Hz. Pentru a se translata# se aplica unui convertor# care primeste la cealalta intrare un semnal de C

3Hz de la un oscilator local comandat in tensiune. )a iesire# component de >G% HHz se separa si se aplica in vederea transmiterii catre 2=. Procesul esta mult mai simplu ca la luminanta. Schema bloc a circuitului de crominanta la redare.

De la 2= semnalul de crominanta vine amestecat cu cel de luminanta. /emnalul crominanta trece printr-un *95 sau *9I la aparatele mai ieftine. 4rmeaza apoi un convertor care are la intrarea cealalta C 3Hz. /e separa semnalulde crominanta printr-un *95 acordat pe &#&; 3Hz. se obtine astfel semnalul de cromnanta. Acesta se aplica direct sau prin intermediul unei linii de intarziere )I sunetului # unde se combina cu sunetul de la luminanta# generand semnalul video comple .

Atenuarea caderilor de scurta durata. Datorita desprinderii unor particule magnetice de pe banda este posibil sa se perturbe semnalul# producand desincronizari si intunecarea ecranului. Pentru a elimina acest fenomen se foloseste linia de intarziere in lantul de redare a crominantei# deoarece intre doua linii nu sunt mari diferente de culoare atunci cand semnalul de crominanta corespunde unei linii# dispare si preia semnalul de la linia de intarziere. 2alitatea imaginii scade# dar perturbatia este mult mai mica decat atunci cand semnalul lipseste complet pe o linie. In felul acesta se atenueaza caderile de tensiune de scurta durata.