ALIMENTATIA COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

Cum am putea defini nou nascutul ?s-ar putea raspunde vag daca am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii. Tocmai datorita acestei complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani . i, in contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele ! luni de viata. "ceasta este laptele de mama , cel mai mare #ine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si care repre$inta fundatia pentru o de$voltare armonioasa si sanatoasa. %ste la indemana oricui si, orice mama tre#uie sfatuita si mai ales incura&ata sa faca asta. e stie a$i ca orice mama poate alapta, important e sa fie informata si spri&inita de familie. %ste dificil la inceput dar dupa o saptamana secretia de lapte se declansea$a si permanent se adaptea$a nevoilor in continua crestere ale micului voinic. 'u cere eforturi deose#ite din partea mamei, este mereu la indemana si repre$inta o adevarata fa#rica de anticorpi, prote&and copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. (ai mult, prote&ea$a de o serie de #oli alergice,pregatind tu#ul digestiv pentru momentul diversificarii alimentatiei. )n ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni dupa care se va incepe procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei din antura&ul copilului. *entru a mentinerea secretiei lactate se recomanda: alaptare frecventa, $i si noapte+ dupa primele , -- saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de - . ore+ niciodata copilul nu va fi tre$it din somn pentru al alimenta c/iar daca a trecut ora de masa+ alimentatia mamei sa fie una ec/ili#rata care sa contina toate principiile alimentare+ /idratare corespun$atoare a mamei+ se pot folosi ceaiurile de stimulare a lactatiei sau c/iar medicamente insa doar la recomandarea medicului+ nu se rec manda administrarea de m tilium pentru cresterea secretiei de lapte!decat la indicatia medicului" evitarea su$etei sau tetinei+ evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu e suficient+ in general orice sugar mai accepta suplimentare c/iar daca a supt #ine+ pentru a preintampina aceasta situatie e #ine a se efectua pro#a suptului0cantarirea inainte si dupa masa1 si , doar in ca$uri reale sa se administre$e laptele praf. "ceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita alimentatia la san0pentru care tre#uie sa depuna un mai mare efort1 in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la recomandarea pediatrului! "limentatia mixta 0 lapte de mama 2 lapte praf1 se indica numai atunci cand sunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate: nu creste #ine in greutate0in prima luna 344 grame, lunile ,---. :534g,lunile 3 ! 5 6 cate 344 grame iar in ultimele . luni cate ,34 g lunar1+ urinea$a putin, urina miroase puternic+ emite scaun rar, tare uscat,ver$ui+ plange dupa fiecare alaptare0tre#uie excluse alte cau$e ce pot crea un disconfort: colicile a#dominale, refluxul gastroesofagian fiind cele mai frecvente1+ )ntotdeauna inaintea deci$iei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru #e#elus. )n ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este varia#il in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie. "stfel pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta de ! luni. e poate incepe mai repede cu 7-, saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala sau are scaun doar la - . $ile. )n aceste ca$uri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume. *entru cei cu greutate su# medie, se va incepe cu cereale0fara gluten1, fiertura de ore$ sau $eamil in lapte0toate aceste produse se gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa 7

corespun$a varstei sugarului : cereale pentru . luni, ! luni, etc1. unt ca$uri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme0--. luni1 cum este ca$ul copilasilor cu scaune la cateva $ile0de o#icei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf1 cand se pot administra sucuri de fructe 0cel mai frecvent mar,para,piersica1. e incepe in prima $i cu o lingurita de suc proaspat pregatit 0 niciodata din comert oricat de natural ar fi1 si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare $i, pana se a&unge la ,4 --4 ml0in general se administrea$a la masa de ora 74 77 + intre mic de&un si pran$1."cestea sunt ca$uri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica0supo$itor, termometru1 in vederea emiterii scaunului.8a #e#elusii alimentati artificial0cu formule de lapte praf1 sunt disponi#ile pe piata formule speciale pentru cei cu tul#urari de tran$it+se vor incerca intai aceste formule si doar in ca$ul refu$ului se va incepe diversificarea. )n ceea ce priveste #e#elusii alaptati, acestia pot avea 5-6 scaune pe $i, la fel cum pot avea scaune la 5-6 $ile+ daca consistenta scaunului este normala, nu exista disconfort si durere nu se recomanda interventie nici alimentara0diversificare1 si nici medicatie. 9aca s-a inceput administrarea sucurilor de fructe din considerentele enuntate mai sus, nu se continua diversificarea, indiferent de tipul de lapte pe care il primeste+se va recurge la diversificare a#ia in momentul implinirii varstei de ! luni. C nditii de diversi#icare$ sugar sanatos+ #e#elusul tre#uie sa-si sustina #ine capul+nu vor fi alimentati in po$itie culcata sau semiinclinata+ introducerea noului aliment se face progresiv, cate 7-, lingurite pe $i, la inceputul mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese+ de preferat a se incepe diversificarea la masa de pran$+ nu se introduc simultan mai multe alimente noi+ nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere deoarece acest fapt afectea$a ec/ili#rul nutritional al sugarului+intre doua alimente nou introduse tre#uie sa existe minim ,. de ore0ideal ,-- $ile1 interval li#er pentru ca in ca$ul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta+ in preparerea alimentelor nu se adauga sare0pana la varsta de 7 an1,vegeta,deli:at0de evitat si dupa varsta de 7 an1+se pot adauga insa ier#uri aromatice0patrun&el, marar, cim#ru, leustean, #usuioc,etc1+ alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favori$area procesului de masticatie si de$voltarea maxilarului+ t ate alimentele se v r administra cu lin%urita& mancarea tre'uie sa #ie pr aspat preparata si nu tre'uie pastrata de la (i la alta& Le%umele: sunt alimente /ipocalorice cu un continut redus de proteine si grasimi0lipide1 insa foarte #ogate in vitamine, minerale si fi#re+ se pot oferi :morcovi,telina,patrun&el,pastarnac,fasole verde,gal#ena,ma$are, spanac, dovlecel,cartof dulce, cartoful romanesc in cantitate mai mica0se poate creste progresiv dupa varsta de 6 luni1, salata, ardei gras0in ca$ de constipatie se evita morcovul1,conopida,#rocoli+cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, var$a. )nitial se administrea$a supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 7 - ml ulei vegetal0masline, rapita, floarea soarelui1+ la piureul de legume se adauga 7g unt0un varf de cutit1 si 74 ml lapte+ se ofera la inceput su# forma de supica apoi treptat se creste consistenta pana se a&unge la administrarea lor su# forma de piure+ Carnea: foarte importanta in alimentatie datorita c ntinutului crescut de pr teine de inalta valoare #iologica, necesarul de proteine la #e#elus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de crestere+ se introduce dupa varsta de ! luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi dupa 5 luni curcan, ficat de pui, peste al# pentru ca dupa 6 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte #ogat in aci$i omega+se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta provine din surse sigure+

se poate introduce in supa de $ar$avat initial, ulterior mixata in piureul de fructe+ e necesara o cantitate de )*+,* % carne administrate $ilnic+ dupa varsta de ; luni se pot administra perisoare de carne+ c/iftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu pra&ite+ me(elurile- c nservele de carne- pate+ul nu c nstituie variante ptime de a inl cui carnita in alimentatia c piil r dat rita pr cesului de preparare si aditivil r si c nservantil r pe care le c ntin. atarg atentia in special asupra consumului de cremvrusti la copii+ acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 7 an, cu atat mai mult #e#elusilor+ doar pentru ca sunt acceptati cu placere0datorita aditivilor si potentiatorilor de gust1 nu tre#uie inclusi deloc in alimentatia copiilor+ se poate introduce in alimentatie dupa varsta de ! luni+ e necesar fier#erea timp de 74 minute si se administrea$a numai gal#enusul0initial 7<6 din gal#enus, apoi se creste progresiv1 pana la varsta de 7 an cand se poate administra si al#usul + se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de ,-- ori pe saptamana, inglo#at in piureul de legume sau folosit la prepararea perisoarelor, c/iftelutelor+ se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic+

Oul$

.ructele$ se pot oferi su# forma de sucuri, compoturi, piureuri simple0varianta recomandata1 sau in com#inatie cu #ran$a de vaci,iaurt, cereale, seminte0in, canepa, dovleac crud1 si repre$inta #a$a gustarilor dintre cele trei mese principale+ in primul an se pot oferi:mere, pere,piersici,caise,nectarine, #anane, prune, gutui, avocado,mango, papa=a, :a:i, , citrice, pepene gal#en, cirese, visine, pepene verde+fructele cu potential alergen0capsuni, fragi, $meura, afine,:i>i,etc1 se ofera cu multa precautie in cantitati foarte mici care se cresc progresiv. varianta cea mai optima de consum este su# forma de piure, proaspat preparat0se foloseste ra$atoarea de sticla pentru a preveni oxidarea1+ piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o cantitate suplimentara de fi#re, atat de #enefice in procesul de digestie+ /ran(a de vaca : se prepara in casa din lapte de vaca proaspat0-,3? grasime1 la care se adauga calciu lactic0la ,44 ml lapte se adauga doua ta#lete de calciu lactic0 ,x344g<t# sau $eama de lamaie1, se incal$este intr-un vas iar cand apar grun&i se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul+ se strecoara dupa care se poate servi singura sau in com#inatie cu fructe, #iscuiti0fara $a/ar1, cereale, seminte+ se poate administra ca si gustare+ Iaurtul natural : se poate administra dupa varsta de 5 luni, simplu sau cu adaos de #iscuiti0fara $a/ar1, fructe, cereale, seminte+ se evita iaurturile cu #ructe din c mert+ ideal continutul de grasimi al iaurtului tre#uie sa fie mare0.-!? sau c/iar peste1, sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi+ "stfel, practic, la varsta de: 6 luni $

. mese de lapte0lapte de mama sau formula adaptata varstei1 o masa diversificata0 orele 7- -7. 1 supa de $ar$avat 0 64 744 ml1 2piure de legume 0 53 744 g1 2 carne mixata ,4 -4 g - mese de lapte0lapte de mama sau formula adaptata varstei1 , mese diversificate

0 luni$

ora 7- -7. : la piure se poate adauga ficat sau gal#enus de ou, peste0salau, stiuca, somn, pastrav, cod1 -

- ora 74 77 suc de fructe, piure de fructe0de preferat1+ 1 luni $

, mese de lapte0dimineata si seara1+ ora ; -74 piure de fructe in diverse variante+ ora 7, 7- supa $ar$avat, piure cu carne0pui, vita, curcan, gaina, iepure de casa1 mixata, ficat0de pui, gal#enus ou+ poate fi introdus somonul+ ora 7! 75 cereale0de recomandat cele #rute: malai, ore$, gris, mei, amarant/, /risca, @uinoua1, #ran$a de vaci cu fructe si<sau cereale, seminte+

*ana la varsta de 7 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 3, dintre care trei principale si doua gustari. (esele de dimineata si seara raman pe #a$a de lapte.A importanta deose#ita tre#uie acordata carnitei0-4-34 g $ilnic1 care nu tre#uie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita continutului mare in proteine si aminoaci$i esentiali .Tre#uie evitate pra&elile, me$elurile 0 cremvrusti, salam1,carnea afumata, $a/arul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul intre mese0 articol detaliat: Alimente Interzise Bebelusului, Spune NU Mezelurilor1. e pot adauga toate legumele0precautie pentru fasolea uscata1. Catre varsta de , ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios 0 refu$a alimente pe care le primea cu placere1 insa, important e sa se mentina orarul meselor principale0Alimentatia copilului mic- articol detaliat1. Cantitatile de alimente sunt varia#ile, important e pre$enta tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. )n ca$ul in care aportul caloric $ilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau c/iar o#e$. O'e(itatea la aceasta varsta este pr 'lema de sanatate # arte imp rtanta , deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in pre$ent, un sugar supraponderal are toate sansele sa a&unga un adult o#e$. 9e aceea, regimul alimentar precum si o#iceiurile de /ranire ale sugarului tre#uie atent monitori$ate de catre mama. )n ca$ul in care copilul are pro#leme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa /raneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar tre#ui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa tre#uie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. *ro#lema :ilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cau$ata de calitatea nutrientilor 0dieta tre#uind sa fie adaptata varstei, cat mai ec/ili#rata si diversificata, atunci cand este posi#il1 ci in special de cantitatea lor. Re%imul alimentar al unui c pil suprap nderal ar tre'ui sta'ilit cu medicul pediatru acestia #iind in masura sa rec nsidere intrea%a sc2ema de alimentatie a c pilului- rap rtandu+se la #act ri precum varsta- starea de sanatate- %reutatea actuala- %reutatea ideala- dar si de(v ltarea psi2 +s matica3 )n primele ,. luni de viata se va adauga suplimentar Vitamina D 0 Bigantol, Bitamina 9- 1 , picaturi $ilnic0do$a profilactica1+ nu se creste do$a de vitamina 9 decat in urma unor investigatii medicale si la recomandarea medicului pediatru sau ortoped+ este indicata administrarea si dupa , ani in se$onul rece 0 lunile care au C1 pana la varsta de 5 ani si ulterior la pu#ertate."rticol detaliat:Profilaxia Rahitismului. *entru o de$voltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plim#arile in aer li#er. "stfel incepand cu varsta de , saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv - saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 74 -73 minute, care se cresc progresiv, pana se a&unge la minim - ore $ilnic. 9e asemenea tre#uiesc evitate $onele aglmerate, in special (allurile care, din pacate au inlocuit aleile din parc. )n conclu$ie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele ! luni si o diversificare corespun$atoare va asigura o de$voltare armoniosa ce se va mentine si dupa varsta de 7 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului.

12 principii de baza in alimentatia sugarului

7. Copilul va fi /ranit numai dupa indicatiile medicului specialist. ,. 9aca copilul nu poate fi alimentat la san, se va utili$a laptele praf integral dupa prescriptia medicului. -. Copilul nu va fi lipsit de laptele matern, aliment care asigura o #una de$voltare si-l face re$istent la infectii. .. *rin diversificarea precoce a alimentatiei din luna a treia se acopera necesarul de vitamine si saruri minerale. 3. 'evoia de vitamina 9 pentru prevenirea ra/itismului se acopera prin administrarea acesteia in picaturi sau in&ectii, inca din prima luna. !. )n alimentatie se va aplica metoda progresiva, introducandu-se insa numai cate-un aliment nou, intotdeauna in perioadele de sanatate. 5. 9aca noul aliment nu place copilului, se va reveni la el fiind administrat su# alta forma. 6. 'evoia de fier se acopera din luna a treia, prin introducerea sucurilor de fructe si legume. ;. *entru administrarea oricarui aliment se va folosi lingurita. 74. 'umai amestecarea corecta a /ranei declansea$a o secretie digestiva normala. 77. )n perioadele de fe#ra sau inapetenta, deseori primele semne de #oala, se vor administra numai lic/idele: ceaiuri sau supe de legume, ori lapte cu ceai, deci nu lapte cu fainoase. 7,. Bolumul /ranei tre#uie sa corespunda apetitului: celor inapetenti li se administrea$a o /rana concentrata redusa ca volum, care sa includa principiile nutritive necesare unei #une de$voltari, evitandu-se administrarea de lic/ide inainte de masa, in timpul mesei sau imediat dupa aceasta.

Alimentatia copilului sugar

7. "lcatuiti o dieta ec/ili#rata ,. Dusturile alimentare -. 'u exista o varsta ideala la care tre#uie inceputa administrarea alimentelor solide .. Cunostintele noastre legate de nutritie au evoluat extrem de mult pe parcursul ultimilor ani 3. 9iversificarea alimentatiei la sugar o 3.7. "limentele solide se administrea$a inainte sau dupa lapte? o 3.,. Ce fel de lingurita folosim? o 3.-. istemul digestiv si apetitul copilului o 3... )nitierea precoce a diversificarii alimentatiei !. "limentele solide o !.7. Eainoasele o !.,. 9ati-i timp sugarului sa se invete sa-i placa noul aliment o !.-. Cum se introduc alimentele solide? o !... Ce fel de fainoase se folosesc? 5. Eructele si legumele in alimentatia sugarului o 5.7. ugarul care refu$a cerealele o 5.,. "limente cu continut crescut de proteine o 5.-. )ntroducerea fructelor o 5... 8egumele o 5.3. "limente cu continut crescut de proteine 6. Tipuri de mese pentru copii sugari o 6.7. (esele gata preparate o 6.,. (esele la varsta de ! luni o 6.-. "limente pe care #e#elusul le poate introduce singur in gura o 6... "limentele pasate sau maruntite ;. *reparate speciale si #auturi o ;.7. *repararea in casa a mancarurilor pentru #e#elusi 3

;.,. *reparatele comerciale specifice pentru copii ;.-. "limente taiate in #ucati ;... Fauturile 74. "limentatia #e#elusului la sfarsitul primului an de viata o 74.7. Auale o 74.,. uplimentele o 74.-. "limente care tre#uie evitate
o o o

Alcatuiti

dieta ec2ili'rata

Cand copilul dumneavoastra incepe sa consume alimente solide face un pas urias catre independenta. "cum se formea$a o#iceiuri alimentare ce repre$inta premi$ele sanatatii in viata. Fe#elusii tind sa respecte programul de masa de mai devreme si nu vor avea pro#leme de adaptare daca /rana care li se ofera este sanatoasa. %ste foarte importanta sta#ilirea unui orar corect de alimentatie, deoarece, la aceasta varsta, #e#elusii isi pot forma foarte repede o#iceiuri gresite, ceea ce ingri&orea$a specialistii nutritionisti. Copii consuma din ce in ce mai multa carne, mai multe dulciuri, alimente inalt procesate industrial, mancaruri pra&ite si sarate. Cu timpul aceste o#iceiuri duc la o#e$itate, dia#et $a/arat, la afectiuni cardiace si /ipertensiune arteriala. "stfel, copii sunt lipsiti de vitamine, proteine si fi#re alimentare in cantitati suficiente.

4usturile alimentare
Dusturile alimentare se formea$a devreme in copilarie si persista, deci este foarte important sa se forme$e inca de la varste fragede o#iceiuri sanatoase. 9e pilda, preferinta pentru consumul a#undent de sare 0aceasta avand un rol important in aparitia /ipertensiunii arteriale1 se formea$a in prima copilarie. Tot foarte devreme se formea$a si preferinta pentru alimentele #ogate in grasimi. tudiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe ca$uri de o#e$itate se datorea$a unei diete cu un continut foarte mare de calorii 0multe dulciuri si grasimi1 si isi au originea in copilarie. Colesterolul si grasimile conduc la aparitia oclu$iilor arteriale 0prin formarea placilor de aterom asterosclero$a1 si a infarctului miocardic la adult, mai ales in ca$ul celol cu antecedente familiare de acest gen. "limentatia saraca in cereale, fructe, paine si legume formea$a un deficit in fi#re alimentare, ceea ce poate duce la cancerul de colon la adultii varstnici. 8egumele, cerealele, fructele si fasolea tre#uie sa constitue #a$a dietei copilului dumneavoastra, fiind foarte #ogate in elemente nutritive.

Nu exista varsta ideala la care tre'uie inceputa administrarea alimentel r s lide

8a inceputul secolului GG, in momentul cand copilul implinea un an, i se introduceau in alimentatie alimentele solide. (edicii au experimentat introducerea acestora c/iar de la varsta de , luni. Ce$ultatele au de$valuit , avanta&e certe: multe dintre alimentele solide im#unatatesc dieta cu elemente 0in special fier1 care nu se gasesc in lapte, iar #e#elusii accepta mai usor noul la aceasta varsta. (edicii recomanda, in pre$ent, introducerea primelor alimente solide intre . si ! luni. )n primele ! luni de viata !

copilul acumulea$a tot necesarul de calorii din laptele matern sau din preparatele de lapte. 9in cau$a sistemului sau digestiv imatur, #e#elusul nu poate asimila fi#rele alimentare foarte #ine, cea mai mare parte a acestora fiind eliminata prin scaun. Cu cat este mai mare copilul cand i se ofera un aliment nou, cu atat riscul de a de$volta o alergie la acesta scade, de aceea medicul recomanda amanarea alimentelor din solide sau orice alte alimente in afara laptelui, in ca$ul unui istoric familiar de alergii.

Cun stintele n astre le%ate de nutritie au ev luat extrem de mult pe parcursul ultimil r ani
9aca in trecut se considera importanta introducerea unor cantitati mari de carne si lapte in alimentatia copiilor, in pre$ent s-a a&uns la conclu$ia ca este prefera#il sa se ofere celor mici alimente din surse vegetale. 8egumele, fructele, cerealele si fasolea contin putine grasimi, dar multe vitamine, minerale si fi#re alimentare. 9oar recent s-a descoperit valoarea acestor alimente si multitudinea de pro#leme de sanatate ce pot fi prevenite prin predominarea acestora in dieta. Cea mai simpla solutie este ca parintii sa-si modifice dieta nesanatoasa cu una in care sa predomine aceste alimente. %ste un mod de a-i a&uta pe copii sa se oriente$e intr-o directie corecta si sanatoasa.

Diversi#icarea alimentatiei la su%ar

Alimentele solide se administreaza inainte sau dupa lapte?
%ste recomanda#il sa se inceapa /ranirea #e#elusului cu laptele, data fiind o#isnuinta acestuia de a #ea lapte la ora mesei, evitand astfel o indignare a acestuia. "ceasta ordine se poate modifica dupa una sau doua luni, #e#elusul find de&a o#isnuit cu alimentele diferite de lapte. Cu timpul, toti copii vor prefera alimentele solide inaintea laptelui.

Ce fel de lingurita folosim?

e recomanda folosirea unei lingurite mai mici decat cea normala, aceasta din urma dandu-i multe #atai de cap #e#elusului, care nu o poate goli in intregime. %xista - de asemenea - in comert lim#i plate din lemn sau din metal neascutite, folosite in secial pentru intinderea untului pe paine sau pentru examinarea gatului de catre doctor 0"##aise-langue1. *ot fi folosite lingurite care au cupa invelita in cauciuc, special constituite pentru #e#elusii carora le ies dintii si care au tendinta de a musca din lingurita. *entru varsta de un an - varsta la care copilul incepe sa manance singur - exista lingurite cu cupa pivotanta care stat tot timpul in po$itia ori$ontala sau lingurite mai usor de manuit, cu cupe mai largi si coada scurta.

Sistemul digestiv si apetitul copilului

9aca la 6 saptamani sugarul - alaptat la san - nu castiga suficient in greutate sau pare vesnic infometat, acesta tre#uie alaptata mai des. 'u este ca$ul sa se introduca in alimentatia acestuia alimente solide. 9aca sugarul a avut preponderent scaune moi, fiind /ranit numai cu lapte, se recomanda sa asteptati mai mult pana sa introduceti si alte alimente, pentru a nu afecta si mai mult sistemul digestiv al copilului.

Initierea precoce a diversificarii alimentatiei

Hn factor foarte important in initierea precoce a diversificarii alimentatiei se constituie in nera#darea parintilor, 5

care nu vor ca #e#elusul lor sa ramana in urma. 9esi cei mai multi dintre parinti insista sa faca acest pas cat mai repede, este de preferat sa se astepte cel putin pana la varsta de . luni, sau, mai #ine, pana cand #e#elusul arata ca-si doreste si alte alimente 0este interesat de mancarea pe care o vede, incearca c/iar sa a&unga la ea, este capa#il sa-si tina capul drept si nu mai are reflexul de a impinge alimentele cu lim#a spre fundul gurii1.

Alimentele s lide
Fainoasele
unt primele cu care se incepe administrarea de alimente solide. Dustul acestora nu este foarte atragatoare pentru unii #e#elusi, de aceea se recomanda sa se amestece cu lapte si sa se diversifice.

Dati-i timp sugarului sa se invete sa-i placa noul aliment

"dministrarea alimentelor solide tre#uie sa inceapa cu o lingurita sau c/iar mai putin, cantitatea fiind crescuta pana ala ,- - linguri, daca sugarul doreste. 'u e ca$ul sa va gra#iti, lasati #e#elusul sa se o#isnuiasca si sa inceapa sa agree$e gustul noilor alimente.

Cum se introduc alimentele solide?

Copilul tre#uie ase$at intr-un scaun inalt si ro#ust si IinarmatI cu o #aveta. Cel mai potrivit moment este cand #e#elusului ii este foame, dar nu este prea o#osit si nici /amesit. 9in cau$a noutatii, unii copii sunt derutati, nostimi si poate un pic de$gustati. *rimul reflex este sa arunce mancarea afara din gura, pentru ca ei sunt o#isniuti sa duca lim#a spre cerul gurii. *ana cand capata o oarecare experienta tre#uie sa aveti ra#dare cu ei. %ste important sa nu introduceti alimentele solide la masa in care copilului ii este cel mai putin foame. 9upa o ora dupa o alaptare o#isnuita incercati sa i le oferiti, avand gri&a ca saugarul sa fie perfect trea$ si #inedispus. Camaneti la o singura masa pe $i cu alimente solide pala la varsta de cel putin ! luni, pentru ca laptele este foarte important in alimentatia copilului in primele luni.

Ce fel de fainoase se folosesc?

Cele mai preferate de parinti sunt fainoasele speciale pentru #e#elusi, care se pot administra imediat dupa ce au fost preparate. unt de diferite tipuri, multe dintre ele continand fier. "nemia datorata unei cantitati insuficiente a fierului din organism este foarte frecventa in &urul varstei de un an. e recomanda sa ii oferiti #e#elusului un singur tip de fainoase . - 3 $ile. 9aca in familia copilului sunt persoane care au de$voltat diverse alergii, este necesar ca alimetele diferite de lapte sa se introduca mai tar$iu, incepandu-se cu ova$, ore$, porum# sau or$. 9in cau$a ca fainoasele declansea$a mai frecvent reactii alergice, introducerea acestora se face peste inca cateva luni. *uteti incepe cu cerele de greu, dar - cum acesta este sarac in fi#re alimentare - dupa varsta de ! luni este necesara intreoducerea graului integral si a fulgilor de ova$, acestea continand o mai mare cantitate de vitamine, proteine si fi#re alimentare. e poate prepara si ore$ integral 0cel mai inc/is la culoare, care tre#uie trecut ulterior prin masina de tocat1 cu lapte.

.ructele si le%umele in alimentatia su%arului

Sugarul care refuza cerealele

(ulti #e#elusi accepta fara mari pro#leme cerealele din alimentatia lor. 9ar ce e de facut cu cei care nu vor sa le accepte? 9aca incercati sa-l fortati nu faceti decat sa-l enervati si sa-i de$voltati o atitudine suspicioasa fata de mancare. "ceasta suspiciune poate a&unge atat de departe incat el sa refu$e pana si #i#eronul cu lapte. olutia este sa i se administre$e cereale numai o data pe $i, in cantitati foarte mici. e poate adauga si suc de fructe peste ele. 9aca insa copilul se incapatanea$a sa le refu$e, amanati administrarea acestora cateva saptamani, dupa care incercati din nou, cu precautiile de rigoare. 9aca #e#elusul nu accepta in continuare cereale, oferiti-i fructe mai intai, trecand treptat si in cantitati mici si la administrarea cerealelor.

Alimente cu continut crescut de proteine

9upa ce copilul s-a o#isnuit cu cerealele, fructele si legumele, se introduc in dieta si alte alimente. %ste randul leguminoaselor 0ma$are, linte, fasole #oa#e1, care tre#uie foarte #ine fierte. "dministrarea acestora tre#uie oprita - daca #e#elusul pre$inta o iritatie fesiera sau se gasesc #oa#e nedigerate in scaunul sau - pentru cateva saptamani. Hn alt aliment preferat de copii este tofu, amestecat cu sos de mere sau cu piure de alte fructe sau legume. Carnea, pestele, puiul, produsele lactate si puiul - desi nu demult parintii le preferau pentru aportul de proteine pot provoca neplaceri din cau$a grasimilor, proteinelor animale si colesterolului in exces. *rodusele din carne de pui, porc, vita si alte animale pot contine #acterii invi$i#ile cu oc/iul li#er, capa#ile sa provoace infectii severe unui #e#elus. tatisticile arata o frecventa ingri&oratoare a acestor infectii asupra copiilor.

Introducerea fructelor
"cestea tre#uie introduse dupa ce copilul este o#isnuit cu cerealele si poate c/iar si cu legumele. Apiniile medicilor in legatura cu momentul introducerii fructelor difera. Hnii sunt de parere ca tre#uie primele oferite #e#elusilor, deoarece sunt foarte entu$iasmati si le accepat foarte repede, dar altii atrag atentia asupra o#isnuirii acestora si formarea preferintelor pentru alimentele dulci. Cam in aceasi perioada se introduce si sucul de mere. Eructele se ofera #e#elusului de pana la ! - 6 luni numai fierte, exceptand #ananele care se pot folosi in stare naturala, dar tre#uie avut gri&a sa fie foarte #ine coapte. "lte fructe folosite sunt: piersicile, merele, caisele, perele si prunele. *roaspete sau congelate, dupa fier#ere acestea tre#uie pasate pentru #e#elus. )n comert se gasesc fructe pasate special pentru #e#elusi sau conservate in apa sau propriul suc. Cele conservate in sirop nu sunt potrivite pentru copii mici. Eructele se pot administra la oricare dintre mese, de una sau doua ori pe $i, in functie de cat de mult ii plac #e#elusului. Cantitatea oferita copulului se creste progresiv. 9aca /raniti #e#elusul cu fructe pasate, nu pastrati cantitatea ramasa mai mult de - $ile si nu-i dati sa manance direct din #orcanel, pentru ca saliva care poate patrunde in vas degradea$a rapid continutul. Fananele tre#uie sa fie #ine coapte cu pete negre pe coa&a si maronii in interior. *isati-le #ine cu o furculita si amestecati-le cu lapte, eventual din soia. Eructele au efect laxativ, iar prunele sunt foarte indicate in ca$ul constipatiilor, su# forma de fruct fiet si pisat sau suc de prune. )n a doua &umatate a primului an de viata se trece si la alte fructe, exclu$and insa capsunile, strugurii sau alte fructe de padure cu sam#uri, pentru a evita inecarea #e#elusului cu ele, pana dupa varsta de - ani.

Legumele
8egumele se introduc in alimentatia copilului dupa ce acesta s-a o#isnuit cu cerealele si - eventual - fructele. e ;

recomanda, in principal, urmatoarele legume: ma$area, fasolea verde, morcovii, dovleceii, cartofii dulci si sfecla, desigur fierte si pasate. 8egumele cu un gust foarte puternic 0conopida, #rocoli, var$a, ceapa sau napii1 nu sunt acceptate de marea ma&oritate a #e#elusilor la inceput. 8e puteti dilua cu suc de mare, dar - daca nu le plac copiilor - nu insistati. *orum#ul se evita la aceasta varsta din cau$a co&ilor tari ale #oa#elor. 8egumele se pot fier#e, gati si transformste in piure cu un mixer sau un ro#ot de #ucatarie sau se pot cumpara conserve speciale cu piure de legume. e recomanda ca aceste conserva sa contina un singur fel de leguma si sa nu i se ofere toata #e#elusului la o singura masa. aliva care poate patrunde degradea$a continutul+ gatite, legumele se alterea$a mai repede. )n general, multi #e#elusi refu$a legumele sau - cel putin - cateva dintre ele. 'u tre#uie sa-l fortati, dar incercati sa i le oferiti la fiecare luna. 9in cau$a nematuri$arii suficiente a sistemului digestiv al #e#elusului, se poate intampla ca resturi nedigerate ale legumelor sa apara in scaun. 'u este un motiv de ingri&orare, dar cresteti treptat cantitatile de legume administrate, lasandu-i timp sistemului digestiv al copilului sa se o#isnuiasca cu ele. 9aca, insa, un adin legume provoaca diaree sau scaune #ogate in mucus, opriti-le pentru o perioada de o luna, dupa care este indicat sa o reintroduceti treptat.

Alimente cu continut crescut de proteine

9upa ce copilul s-a o#isnuit cu cerealele, fructele si legumele, se introduc in dieta si alte alimente. %ste randul leguminoaselor 0ma$are, linte, fasole #oa#e1, care tre#uie foarte #ine fierte. "dministrarea acestora tre#uie oprita - daca #e#elusul pre$inta o iritatie fesiera sau se gasesc #oa#e nedigerate in scaunul sau - pentru cateva saptamani. Hn alt aliment preferat de copii este tofu, amestecat cu sos de mere sau cu piure de alte fructe sau legume. Carnea, pestele, puiul, produsele lactate si puiul - desi nu demult parintii le preferau pentru aportul de proteine pot provoca neplaceri din cau$a grasimilor, proteinelor animale si colesterolului in exces. *rodusele din carne de pui, porc, vita si alte animale pot contine #acterii invi$i#ile cu oc/iul li#er, capa#ile sa provoace infectii severe unui #e#elus. tatisticile arata o frecventa ingri&oratoare a acestor infectii asupra copiilor.

Tipuri de mese pentru c pii su%ari

esele gata preparate
"cestea se gasesc in comert su# forma de conserve ce contin fie legume separat, fie carne, legume in amestec cu ore$, cartofi sau or$. unt de preferat conservele cu un singur tip de aliment, astfel incat sa stiti cu exactitate cantitatea de legume oferita copilului dumneavostra si puteti sta#ili care aliment a provocat - eventual - o reactie alergica.

esele la varsta de ! luni

9esi nu exista reguli stricte de reparti$are a alimentelor pe parcursul $ilei, aceasta se intalneste frecvent in modul urmator: cereale la micul de&un, tofu, leguminoase #ine pregatite termic si legume la pran$ si cereale si un fruct la cina. 9epine fireste de apetitul #e#elusului, care nu tre#uie fortat sa manance mai mult decat doreste. 8a sugarii carora li se introduc in dieta alimente solide la ! luni, puteti introduce mai rapid cereale, fructe si legume, avandu-se in vedere un nivel mai ridicat de maturi$are a sistemului digestiv al acestora. 74

Alimente pe care bebelusul le poate introduce singur in gura

8a ! - 5 luni #e#elusii au tendinta de a apuca tot ce le iese in cale si de a le #aga in gura. "cest o#icei este pe de o parte periculos, dar si foarte #inevenit, fiind un exercitiu pentru introducerea mai tar$iu a linguritei. 9aca i se inter$ice este foarte pro#a#il ca #e#elusul sa nu mai doreasca sa introduca ceva nou in gura. 9e cele mai multe ori, primele alimente IasaltateI sunt o coa&a de paine si fructele. 9esi mare parte din acestea a&ung pe /ainele si in parul #e#elusului, este indicat sa i se ofere cat mai multe oca$ii de a apuca singuri diverse alimente, evident sortate cu gri&a. )n general la 5 luni apare primul dinte, iar la un an pot a&unge la . sau c/iar ! dinti, ceea ce le permite o incercare a alimentelor intr-o gama mai diversificata.

Alimentele pasate sau maruntite

9upa varsta de ! luni se poate trece la alimente taiate sau maruntite. Contrar convingerilor generale, #e#elusii se pot descurca si fara dinti cu #ucati de alimente fierte, folosindu-se de gingii si lim#a. )n introducerea #ucatilor alimentare in dieta copilului este necesar sa tineti cont de doua elemente importante. )n primul rand acest proces tre#uie sa se desfasoare gradual. *rimele dati maruntiti #ucatile de fructe sau legume, lasandu-le din ce in ce mai mari odata cu trecerea timpului si cand copului da semne ca s-a o#isniut cu ele. "poi, permiteti-i copilului sa ia singur un cu#ulet de fruct sau leguma si sa-l #age in gura. 9aca se folosesc preparate de carne, tre#uie tocata fin in continuare, pentru ca este greu mastica#ila pentru copii. unt agreate de ma&oritatea copiilor pastele fainoase, cartofii, ore$ul. %ste prefera#il sa optati pentru faina si ore$ul integral 0cu #o#ul mai inc/is la culoare1, acestea continand mai multe vitamine si fi#re alimentare decat ma&oritatea alimentelor rafinate.

Preparate speciale si 'auturi

"repararea in casa a mancarurilor pentru bebelusi
"vanta&ele pe care le resupune aceatsa varianta sunt: "veti controlul deplin atat asupra modului de preparare, dar si a ingredientelor. (ai mult, mancarurile gatite acasa sunt mult mai ieftine. 9aca nu va descurcati, apelati la carti de specialitate. 'u uitati sa verificati temperatura alimentelor inainte de a le oferi #e#elusilor, in special daca ati gatit la cuptorul cu microunde 0care pastrea$a mai puternic temperatura ridicata a mancarii1. 9aca este ca$ul, alimentele pot fi inmuiate in lapte matern sau preparate de lapte sau c/iar apa. *ana la varsta de un an alimentele oferite copiilor nu tre#uie condimentate, avandu-se gri&a si la cantitatea de sare sau $a/ar.

"reparatele comerciale specifice pentru copii

)nitial conservele cuprindeau un singur fruct, leguma sau carne. Treptat s-a trecut la diferite amestecuri, c/iar si la crearea Imesei de-a gataI. "ceste conserve, insa, au starnit protestele nutritionistilor, parintilor si medicilor, dat fiind ca au foast adaugate sare, $a/ar si cereale rafinate, care-si pierd calitatile vitamini$ante. Eiti foarte atenti cand cumparati astfel de conserve la scrisul mic de pe cutie, sa nu fie in amestecuri fructele si 77

legumele cu fainoasele si sa nu contina adaosuri de $a/ar sau sare. 'u cumparati #udinci pe #a$a de amidon din porum# sau deserturi cu gelatina, deoarece acestea contin cantitati mari de $a/ar si nu au valoare nutritiva adecvata. )n sc/im# sunt preferate fructe simple pisate, care ii vor placea foarte tare unui copil care nu a consumat dulciuri rafinate.

Alimente taiate in bucati

Toti copii se ineaca putin cand incearca sa manance alimente taiate in #ucati, din cau$a ca nu sunt o#isnuiti. 9ar, in ; din 74 astfel de ca$uri, copii se nu au nevoie de a&utor dand afara #ucata fara mari pro#leme. 9aca insa nu reuseste scoateti-le dumneavoastra daca le vedeti, iar - daca nu o vedeti - ase$ati #e#e#lusul cu #urta pe genunc/i, cu capul in &os si cu fundul in sus si #ateti-l cu palma pe spate intre umeri de cateva ori. Cele 74 alimente care sunt cele mai succepti#ile de a se ineca copilul de pana la 3 ani cu ele sunt: #om#oanele, cremvustii, strugurii, alunele, #ucatile sau feliutele de carne, pra&iturelele, untul de ara/ide, #ucatile de morcov crud, floricelele de porum# ori #ucatile de mar. 'u se pune pro#lema nematuri$arii organice a copilului. "ccidente se intampla in ca$ul in/alarii #ruste si profunde a acestora 0daca este luat prin surprindere, c/icoteste, plange, rade, atunci cand mananca1. "ceasta in/alare #rusca poate produce aspirarea alimentelor din cavitatea #ucala direct in caile repiratorii, #locand respiratia. igur ca nu e ca$ul sa i se inter$ica sa manance aceste alimente, dar tre#uie supraveg/eati atunci cand invata sa mestece, iar alimentele taiate in #ucati cat mai mici.

#auturile
Cat timp #e#elusul #ea inca din #i#eron, este #ine sa i se dea numai lapte si apa. ucurile se mai amana putin din cau$a continutului #ogat al acestora in $a/aruri simple. "cestea favori$ea$a aparitia cariilor dentare si pot diminua apetitul copilului pentru alte alimente cu o valoare nutritiva mai ridicata. "cestea sunt admise cand #e#elusul incepe sa #ea din cana, insa tre#uie selectate cu gri&a. "stfel, alegeti sucurile 744 ? naturale si evitati-le pe cele din portocale, multi sugari menifestand o tolaranta sca$uta si c/iar alergii la acesta. 9eoarece sucurile contin $a/aruri simple nu administrati copilului o cantitate mai mare decat 774 - ,-4 ml pe $i, care pot fi diluate cu apa, in primele ; - 7, luni. %ste recomanda#il sa evitati sucurile acidulate, pentru ca $a/arul, cofeina si colorantii artificiali pot dauna #e#elusului.

Alimentatia 'e'elusului la s#arsitul primului an de viata

$uale
9esi mult timp s-a cre$ut ca gal#enusul de ou &oaca un rol important in dieta #e#e#lusilor, ca o puternica sursa de fier, cercetarile recente au demonstrat ca fierul din acesta se a#soar#e foarte putin in intestinul sugarului. A alta pro#lema este ca gal#enusul de ou poate interfera cu a#sortia fierului provenit din alte surse alimentare, daca oul nu se consuma cu un aliment #ogat in vitamina C. (ai mult decat atat, gal#enusul contine o mare cantitate de colesterol, care poate produce ingrosarea si rigidi$area peretilor arteriali prin asterosclero$a. e 7,

considera ca are o puternica influenta si in producerea infactului miocardic, de asemenea. "l#usul de ou poate determina alergii unora dintre sugari, in special cand exista antecedente familiale de acest gen. Cum alimentele necesare la aceasta varsta sunt numeroase, va pre$entam o lista cu produsele care pot fi cosumate de #e#elus la finele primului an de viata: (icul de&un: cereale 0cereale neindulcite reci sai fierturi calde din produse pe #a$a de faina de greu integrala sau ova$ integral1, clatite, suc, lapte, fructe, paine pra&ita. *ran$ul: legume 0cele de culoare gal#ena sau verde, taiate in #ucati1, cartofi, produse pe #a$a de soia sau leguminoase, mici tartine 0de exemplu cu unt de ara/ide diluat cu lapte din soia ori amestecat cu piure de #anane1, fructe, lapte sau iaurt din soia, paine pra&ita. Cina: Eructe si lapte din soia, cereale sau ceea ce mananca restul familiei. 8aptele: nu se administrea$a intre mese+ ramane in stomac - - . ore si taie pofta de mancare a #e#elusului. ucul de fructe: se ofera copilului intre mese sau la micul de&un, in fiecare $i. *ainea: %ste recomandata painea din secara sau din faina de griu integrala, la mese si intre ele. "limentele congelate: sunt #inevenite oricand. 8aptele si preparatele din lapte, carnea de pui tocata si legumele se alterea$a mai rapid daca sunt tinute afara din frigider.

Suplimentele
Eluorul - cand apa din care #ea #e#elusul nu este fluorata, este necesara administrarea acestuia astfel: copii cu varsta intre ! luni si - ani: 4,, - 4,3 miligrame de fluor+ intre - si ! ani: 4,3 miligrame+ intre ! si 7, ani: 7 miligram. Eierul - administrarea acestua este necesara incepand cu #e#e#lusii de la . la ! luni. Copii cu varste cuprinse intre: ! luni - - ani - 74 miligrame de fier $ilnic, in care se include cantitatea acumulata din alimente. Bitamina 9 - este sinteti$ata de organismul uman prin expunerea capului si mailor la soare cel putin doua ore pe saptamana. 9eficitul de vitamina 9 produce ra/itismul 0caracteri$at prin re$istenta sca$uta a oaselor si fragilitatea acestora1, de aceea este recomanda#ila administrarea de vitamina 9 la cea mai mica suspiciune ca #e#eelusul nu este suficient expus la soare. Bitamina F 7, - este recomandata in special pentru #e#elusii care au o dieta preponderent vegetala, astfel: cu varste cuprinse intre ! luni si 7 an - 4,3 micrograme, iar pentru cei intre 7 si - ani de 4,5 micrograme. *entru copiii mici nu este recomanda#ila alcatuirea unei diete sarace in grasimi. - pana la , ani copii au nevoie de un numar mare de grasimi pentru o crestere normala si o de$voltare fireasca a creierului. "ceste grasimi se gasesc in soia, unt de ara/ide, avocado, etc. Cele de ordin animal tre#uie evitate. Hleiurile vegetale, insa, sunt #inevenite.

Alimente care trebuie evitate

Carnea - contine grasimi si colesterol, ceea ce determina, in cantitati mari, o#e$itate, tumori maligne, #oli cardio-vasculare. 7-

"limentele indulcite - sucurile indulcite cu $a/ar, #om#oanele, #auturile acidulate diminuea$a apetitul copilului pentru alte alimente mai #ogate in vitamine si su#stante necesare si pot determina aparitia cariilor. *rodusele lactate - contin lacto$a, proteine animale, grasimi, fiind prefera#il sa se inlocuiasca cu lapte din soia. Cofeina - se afla in #auturile racoritoare de genul Icoca-colaI, in ciocolata si in ceaiul negru. Coloranti si aromati$anti artificiali - pot determina diferite afectiuni, inclusiv tul#urari de comportament 0mai rar intalnit1. iropul de porum# si mierea - contin spori #utolinici, sistemul digestiv al copilului de pana la un an nefiind destul de maturpentru a distruge acesti agenti patogeni.

Diversificarea alimentatiei sugarului

)ndiferent dacJ sugarul este alimentat exclusiv natural 0cu cea mai #una /rana posi#ila pentru el - adica laptele de la sanul mamei1, artificial sau mixt, la un moment dat, laptele si preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente. 8aptele mamei acoperJ, Kn primele ! luni de viatJ, nevoile nutritionale ale unui sugar nJscut la termen, sJnJtos si care creste normal. Fe#elusul va fi pregatit pentru inceperea diversificarii a#ia in &urul varstei de ! luni, cand va sti sJ mestece si sJ Kng/itJ alimente mai consistente si sJ se o#isnuiascJ cu gusturi noi. 9acJ momentul este gresit ales si nu corespunde cu perioada Kn care se de$voltJ reflexul mestecatului, mJmicile vor KntLmpina greutJti Kn depJsirea acestui I/opI a#solut necesar.

Intre )+, luni- 'e'elusul are un puseu de crestere Ba rugam sa tineti cont ca pe la --3 luni se produce un puseu de crestere. Fe#elusul ar putea incepe sa se tre$easca mai des sa manance in timpul noptii si ar putea incepe sa manance non-stop asa cum facea cand era nou-nascut. "cest puseu de crestere explica adesea foamea mai mare a #e#elusului si nu ar tre#ui sa fie considerat un semn ca #e#elusul ar avea nevoie si de alimente solide in dieta luiM
Cititi: %tapele de dezvoltare ale bebelusilor si Cresterea si dezvoltarea normala &'-12luni(

Aferiti-i #e#elusului mese mai dese si<sau lapte cu #i#eronul, nu alimente solide+ veti vedea ca intr-o saptamana sau doua, #e#elusul depaseste puseul de crestere si reincepe sa se /raneasca normal . Prietena mea a inceput de mult sa+i dea 'e'elusului alimente s lide- Eu de ce n+as #ace+ 5 (ulti parinti spun ca pediatrii lor sau ai prietenilor au spus ca pot incepe introducerea alimentelor solide 0de o#icei cereale1 la . luni. %ste inca o#snuit ca pediatrii sa spuna introduceti alimente solide cand copilul are . luni deoarece aceasta a fost regula timp de multi ani. )n Comania exista si acum pediatri care recomanda inceperea diversificarii de la ! saptamani, c/iar si cu suc de portocale. Beti vedea ca cei mai multi pediatri nu sunt experti in nutritie pediatrica, iar multi dintre ei nu sunt la curent cu recomandarile Argani$atie (ondiale a anatatiiM "tentie mare - aceste lucruri sunt greseli. Hn parinte modern insa se poate informa si de pe internet si poate cere opinia medicilor - de pe Desprec pii3c m3
Cititi: Alaptarea bebelusului si momentul optim pentru diversificare

7.

Pina la ce varsta este rec mandata alaptarea exclusiva5 9esprecopii.com, alaturi de "cademia "mericana de *ediatrie 0""*1 recomanda alimentarea exclusiva la san si<sau cu formula 0lapte praf pentru sugari1 pana cand #e#elusul implineste ! luni. Alimentarea cu lin%urita "dministrarea /ranei cu lingurita este un principiu de #a$J Kn cadrul diversificJrii. (ama va Kncepe sJ-i dea micutului noul aliment Knaintea unei mese si la patru ore dupJ masa precedentJ, pentru ca sugarului sJ-i fie foame. Nn primele $ile, se vor multumi sJ dea cLteva lingurite din felul cel nou si vor completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte prLn$uri. 9acJ sugarului nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit sJ perseverJm Kntr-o Kncercare ce nu are sorti de i$#LndJ. 9e exemplu, este o gresealJ gravJ sJ folosim forta pentru a o#liga copilul sJ mJnLnce. %ste de preferat sJ se amLne introducerea noului aliment cu 7-, sJptJmLni sau sJ se Kncerce cu un alt aliment, dacJ am avut impresia cJ sugarul nu refu$J lingurita, ci refu$J noul fel. 'u tre#uie fJcutJ nici greseala de a su#tia prea tare noul aliment si de a i-l administra cu #i#eronul: diversificarea se face cu lingurita. Piureul de le%ume *entru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii. e pot Kncerca si gulia sau pJtlJgelele rosii. 'u se administrea$J sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si fasolea uscatJ. Hnele mame preparJ piureul din toate legumele care au fiert Kn supJ, dar este mai #ine ca acesta sJ fie pregJtit dintr-o singurJ legumJ. Eier#erea tre#uie sJ ai#J loc Kntr-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exageratJ a vitaminelor. Eier#erea $ar$avaturilor la a#ur este cea mai recomandatJ metodJ de preparare, deoarece se conservJ culoarea, gustul, sJrurile minerale si, Kn #unJ parte, vitaminele. 8egumele congelate, des/idratate sau conservate, ca ma$Jrea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi folosite pentru sugar, dacJ suntem Kn se$on de iarnJ, la vLrsta cLnd i-am putea administra aceeasi legumJ proaspJtJ. *utem sJ diluJm eventual $ar$avatul cu ,-linguri de lapte sau cu $eama Kn care au fiert legumele, pentru a nu se pierde sJrurile minerale si vitaminele care au trecut Kn aceastJ apJ. ugarilor de 3-! luni le vom da cel mult 74 g piure, completat cu supJ de $ar$avat. 8a copiii peste ! luni, piureul poate sJ constituie Kntreaga masJ. 6upa de (ar(avat upa tre#uie consideratJ un IcomplementI al piureului. *entru aproximativ ,44 ml de supJ de $ar$avat se folosesc: -44-.44 ml apJ, o &umJtate de morcov mare, un cartof, o &umJtate de ceapJ, o &umJtate de telinJ, cLteva frun$e de spanac sau salatJ verde si, eventual, pJstLrnac, pJtrun&el si putin pra$. "ceste legume se spalJ cu gri&J si se fier# cel putin 7-, ore. trecurJm supa clarJ si o fier#em ,4 de minute cu o lingurJ de gris, pentru copiii peste . luni, si ore$ sau amidon alimentar pentru copiii su# ; luni. upa poate fi pJstratJ pentru a doua $i la frigider doar dacJ nu a fost fiartJ cu fJinoase 0amidon1.

Masa de #ructe Eructele Kncep sJ fie administrate Kntre 3 si ! luni. Nncepem cu o linguritJ de mJr copt sau compot de mere, Knaintea sau la sfLrsitul unei mese. 'u mJrim cantitatea de fruct Knainte de a ne convinge cJ sugarului Ki place acest nou aliment si cJ Kl tolerea$J #ine. Nn stare crudJ, Ki putem da copilului mere rase, dupJ ce au fost curJtate de coa&J, piersici $dro#ite 0fJrJ pielitJ1, cJpsune, fragi, afine. *entru a le Km#ogJti valoarea caloricJ, adJugJm #iscuiti $dro#iti si, eventual, 7-, lingurite de #rLn$J de vaci. C/iselul este foarte #ine tolerat de la 3-! luni, fiind primit cu mare plJcere de sugari. e spalJ #ine ,44-,34 g fructe si se fier# cu putinJ apJ pLnJ se 73

Knmoaie. e trec apoi prin sitJ, se adaugJ ,-- lingurite de $a/Jr si amidon alimentar si se mai fier# KncJ 74 minute. C/iselul tre#uie sJ ai#J consistenta unei gelatine cJreia i se mai poate adJuga $eamJ de fructe crude si friscJ. Carnea 9e la vLrsta de !-5, putem Kncepe sJ-i dJm micutului putinJ carne fiartJ de vacJ sau de gJinJ 0piept sau picior1, tocatJ cu cutitul sau datJ prin masina de tocat. Nncepem cu 7<,-7 linguritJ la ,-- $ile. 9e la 3 luni, Ki putem da $ilnic cLte o linguritJ. e creste cantitatea treptat, pLnJ cLnd a&ungem la 34-64 g, cJtre vLrsta de 7 an. Carnea se dJ la Knceputul mesei de prLn$, cu putin piure.

Diversi#icarea alimentatiei su%arului

8a un anumit moment alimentatia sugarului tre#uie diversificata,c/iar daca acesta este alimentat exclusiv natural,artificial sau mixt,deoarece laptele matern sau preparatele de lapte ,nu mai sunt suficiente pentru #una de$voltare a sugarului."tfel,sugarul este pregatit de diversificare,in &urul varstei de ! luni,deoarece stie sa mestece si sa ing/ita alimente mai consistente si astfel va putea sa se o#isnuiasca cu nou gusturi.9iversificarea alimentatiei inseamna introducerea treptata a altor alimente decat laptele."ceste vor fi date cu lingurita.'utritionistii si A( ,recomanda ca diversificarea alimentatiei sa nu fie prea devreme si sa nu se faca prea #rusc.*ana la varsta de ! luni sugarii au nevoie numai de lapte pentru a se putea de$volta normal.9e la varsta de ! luni,laptele nu mai acopera necesitatiile nutritive ale sugarului si tre#uie introduse alimente noi,progresiv.9iversificarea este #ine sa se faca de la ! luni,deoarece pana la aceasta varsta aparatul digestiv al sugarului nu este inca #ine de$voltat,la fel si reflexul de masticatie.)ntreruperea prematura a laptelui,poate determina un aport sca$ut de calciu,ceea ce poate afecta de$voltarea normala a oaselor si dentitia sugarului. %xista anumite principii ale diversificarii,care este #ine sa fie respectate: -principiul prioritar:alimentul nou introdus are prioritate fata de cel vec/i -principiul progresiv:alimentul nou se va introduce progresiv,adica se va administra in cantitati treptat crescande,sca$and treptat din alimentul vec/i -principiul selectiv:nu se vor introduce doua alimente noi in acelasi timp -durata diversificarii tre#uie sa fie de 5-74 $ile -daca alimentul nou nu este acceptat de catre sugar,se intrerupe administrarea lui si se va incerca din nou dupa 3 $ile -alimentul nou se va administra inaintea laptelui,cu lingurita -alegerea primului aliment nou se va face in functie de starea de nutritie a sugarului+daca este eutrofic,se va administra supa de legume,iar daca este distrofic,se va administra faina instant de preferat fara gluten0faina de ore$,gris,ova$,tapioca sau porum#1 -in momentul introducerii alimentului nou,sugarul tre#uie sa fie sanatos,sa ai#e scaunele normale -daca apar semne de intoleranta la alimentul nou0diaree,varasaturi1,acel aliment va fi oprit. 8a sugarii alimentati artificial,diversificarea se poate incepe la varsta de 3 luni,cu masa de fructe de la ora 74.44,#anana2mar parman auriu copt in cuptor2,-- lingurite de faina fara gluten+masa de fructe va inlocui o masa de pran$.8a 3 luni si , saptamani,se va introduce treptat supa de morcovi,la masa de pran$.9upa cateva $ilem la supa de morcovi se vor adauga :dovlecelul,al#itura0patrun&el,pastarnac1,apoi o lingurita de ulei vegetal0ulei de germeni de porum#,ulei de masline1.8a ! luni in supa de legume se va introduce carnea0vita,piept de gaina1fiarta separata timp de ,-- ore.8a ! luni si , saptamani se poate introduce in supa de legume si gal#enusul de ou fiert tare timp de 74 minute,astfel: -in prima saptamana 7<. gal#enus de , ori<saptamana -in a doua saptamana 7<, gal#enus de , ori<saptamana -in a treia saptamana 7 gal#enus de , ori<saptamana. 8a sugarii alimentati natural,diversificarea se va face la ! luni,la masa de pran$ de la ora 7..44,cu supa de morcovi.9upa cateva $ile la supa de morcovi se adauga:dovlecelul,al#itura0patrun&el,pastarnac1,apoi se va aduga o lingurita de ulei vegetal0ulei de germeni de porum#,ulei de masline1.8a ! luni si 7saptamana,in supa de legume,se va introduce carnea0vita,piept de gaina1,fiarta separat timp de ,-- ore.8a varsta de ! luni si , saptaminse va introduce si masa de fructe,de la ora 74.44,o #anana2un mar parmen auriu copt in cuptor2,-7!

lingurite de cereale fara gluten.8a ! luni si - saptamani se poate introduce treptata #ran$a de vaci facuta in casa07 lingurita in piureul de fructe pana la 74 lingurite de #ran$a in 74 $ile in piureul de fructe1. 8a varsta de 5 luni,in loc de carne se pot introduce ,-- ficatei de pui,fierti separat timp de o ora. la varsta de 6 luni,sugarul poate primi:iaurt natural cu fructe proaspete,mamaliguta,paste fainoase,paine,#iscuiti,pra&ituri dietetice facute in casa,papanasi. 8a varsta de ; luni se pot introduce leguminoasele:fasolea verde,soia,lintea,ma$area,ardeiul gras,cior#ele putand fi acrite cu lamaie,#ors. ugarul poate manca mancare gatita dar cu restrictie de sare,pra&eli,condimente,carne de porc,grasimi vegetale.Tot la aceasta varsta poate primi carne de peste,sunca presat sla#e de pui,sufleuri,sosuri al#e. *ana la varsta de un an sunt inter$ise:mierea de al#ine,al#usul de ou,alunele,nucile,ciocolata,alimente pra&ite. A data cu inceperea diversificarii,se va tine cont ca sugarul tre#uie sa primeasca si lic/ide,in cantitate suficienta,apa minerala plata,ceaiuri,sucuri de fructe facute in casa. "vanta&ele diversificarii sunt: -induce un ritm rapid de crestere -favori$ea$a aparitia dentitiei -ofera un aport suplimentar de vitamine,fier si fi#re. 9e$avanta&ele diversificarii precoce: -solicita functia digestiva insuficient maturat la sugar -solicita rinic/ii insuficienti de$voltati la sugar -favori$ea$a o#e$itatea -introducerea glutenului poate favori$a aparitia celiac/iei.

Diversificarea alimentatiei sugarului pas cu pas) "rincipii si recomandari in functie de varsta

8a un anumit moment alimentatia sugarului tre#uie diversificata, c/iar daca acesta este alimentat exclusiv natural, artificial sau mixt, deoarece laptele matern sau preparatele de lapte, nu mai sunt suficiente pentru #una de$voltare a sugarului. ugarul este pregatit de diversificare, in &urul varstei de ! luni, deoarece stie sa mestece si sa ing/ita alimente mai consistente si astfel va putea sa se o#isnuiasca cu gusturi noi. 9iversificarea alimentatiei inseamna introducerea treptata a altor alimente decat laptele. "ceste vor fi date cu lingurita. 'utritionistii si A( recomanda ca diversificarea alimentatiei sa nu fie prea devreme si sa nu se faca prea #rusc. *ana la varsta de ! luni sugarii au nevoie numai de lapte pentru a se putea de$volta normal. 9e la varsta de ! luni, laptele nu mai acopera necesitatiile nutritive ale sugarului si tre#uie introduse alimente noi, progresiv. 9iversificarea este #ine sa se faca de la ! luni, deoarece pana la aceasta varsta aparatul digestiv al sugarului nu este inca #ine de$voltat, la fel si reflexul de masticatie. )ntreruperea prematura a laptelui poate determina un aport sca$ut de calciu, ceea ce poate afecta de$voltarea normala a oaselor si dentitia sugarului. Exista anumite principii ale diversi#icarii- care este 'ine sa #ie respectate$

Principiul pri ritar$ alimentul nou introdus are prioritate fata de cel vec/i. Principiul pr %resiv$ alimentul nou se va introduce progresiv, adica se va administra in cantitati treptat crescande, sca$and treptat din alimentul vec/i. Principiul selectiv: nu se vor introduce doua alimente noi in acelasi timp. 75

9urata diversificarii tre#uie sa fie de 5-74 $ile. 9aca alimentul nou nu este acceptat de catre sugar, se intrerupe administrarea lui si se va incerca din nou dupa 3 $ile. "limentul nou se va administra inaintea laptelui, cu lingurita. "legerea primului aliment nou se va face in functie de starea de nutritie a sugarului+ daca este eutrofic, se va administra supa de legume, iar daca este distrofic, se va administra faina instant de preferat fara gluten 0faina de ore$, gris, ova$, tapioca sau porum#1. )n momentul introducerii alimentului nou, sugarul tre#uie sa fie sanatos, sa ai#e scaunele normale. Daca apar semne de int leranta la alimentul nou 0diaree,varasaturi1, acel aliment va fi oprit.

La su%arii alimentati arti#icial, diversificarea se poate incepe la varsta de 3 luni, cu masa de fructe de la ora 74.44, #anana2mar parmen auriu copt in cuptor 2 ,-- lingurite de faina fara gluten+ masa de fructe va inlocui o masa de pran$. 8a 3 luni si , saptamani, se va introduce treptat supa de morcovi, la masa de pran$. 9upa cateva $ile, la supa de morcovi se vor adauga :dovlecelul, al#itura 0patrun&el, pastarnac1, apoi o lingurita de ulei vegetal 0ulei de germeni de porum#, ulei de masline1. 8a ! luni in supa de legume se va introduce carnea 0vita, piept de gaina1 fiarta separat timp de ,-- ore. 8a ! luni si , saptamani se poate introduce in supa de legume si gal#enusul de ou fiert tare timp de 74 minute, astfel:

in prima saptamana 7<. gal#enus de , ori<saptamana. in a doua saptamana 7<, gal#enus de , ori<saptamana. in a treia saptamana 7 gal#enus de , ori<saptamana.

La su%arii alimentati natural, diversificarea se va face la ! luni, la masa de pran$ de la ora 7..44, cu supa de morcovi. 9upa cateva $ile la supa de morcovi se adauga: dovlecelul,al#itura 0patrun&el,pastarnac1, apoi se va aduga o lingurita de ulei vegetal 0ulei de germeni de porum#,ulei de masline1. 8a ! luni si 7 saptamana, in supa de legume se va introduce carnea 0vita, piept de gaina1, fiarta separat timp de ,-- ore. 8a varsta de ! luni si , saptamani se va introduce si masa de fructe, de la ora 74.44, o #anana2un mar parmen auriu copt in cuptor 2 ,-- lingurite de cereale fara gluten. 8a ! luni si - saptamani se poate introduce treptata #ran$a de vaci facuta in casa 07 lingurita in piureul de fructe pana la 74 lingurite de #ran$a in 74 $ile in piureul de fructe1. 8a varsta de 5 luni, in loc de carne se pot introduce ,-- ficatei de pui, fierti separat timp de o ora. 8a varsta de 6 luni, sugarul poate primi: iaurt natural cu fructe proaspete, mamaliguta, paste fainoase, paine, #iscuiti, pra&ituri dietetice facute in casa, papanasi. 8a varsta de ; luni se pot introduce leguminoasele: fasolea verde, soia, lintea, ma$area, ardeiul gras, cior#ele putand fi acrite cu lamaie, #ors. ugarul poate manca mancare gatita dar cu restrictie de sare, pra&eli, condimente, carne de porc, grasimi vegetale.Tot la aceasta varsta poate primi carne de peste, sunca presat sla#e de pui, sufleuri, sosuri al#e. Pana la varsta de un an sunt inter(ise: mierea de al#ine, al#usul de ou, alunele, nucile, ciocolata, alimente pra&ite. Adata cu inceperea diversificarii, se va tine cont ca sugarul tre#uie sa primeasca si lic/ide, in cantitate suficienta, apa plata, ceaiuri, sucuri de fructe facute in casa. 76

Avanta7ele diversi#icarii sunt$

induce un ritm rapid de crestere, favori$ea$a aparitia dentitiei, ofera un aport suplimentar de vitamine, fier si fi#re.

De(avanta7ele diversi#icarii prec ce$

solicita functia digestiva insuficient maturat la sugar, solicita rinic/ii insuficienti de$voltati la sugar, favori$ea$a o#e$itatea, introducerea glutenului poate favori$a aparitia celiac/iei.

Eilmulet . /ttp:<<>>>.=outu#e.com<>atc/?vOCg;7T-mP)" /ttp:<<>>>.=outu#e.com<>atc/?vOcDPDcAdaagQ

7;