Studenta: IVANCEA LAURA NICOLETA Facultatea de Drept Simion Barnutiu Speciali area: Admini!

!tratie "u#lica Anul III $ Sem% II In&atamant la Di!tanta

'% NO(IUNEA DE )EDIU Noiunea de mediu, noiune cameleon, cum este caracterizat de Michel Prieur, cunoate nenumrate valene i este folosit cu nelesuri mai mult sau mai puin diferite n numeroasele medii ale societii umane. Oamenii de tiin, economitii, juritii, politicienii, slujitorii artelor, sensibilizai de importana cov ritoare a imperativului de protecie a mediului i a resurselor naturale, reliefeaz anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic. !ermenul de mediu rm ne, totui, o noiune "eneral, dificil de sintetizat ntr#o definiie care s satisfac pe toat lumea. $%ist, ns, n mod obinuit, dou sensuri diferite pe care le mbrac e%presia &mediul'. O prim accepiune, izvor t din tiinele naturii i aplicat societii umane, deci o abordare ecolo"ic (ansamblul de elemente i echilibre de facto care condiioneaz viaa unui "rup biolo"ic)* cealalt accepiune, care este datorat limbajului arhitecilor i urbanitilor i care se refer la zona de contact ntre spaiul construit i mediul natural (deci ntre spaiul artificial i cel natural). +ceste dou accepiuni ale noiunii de mediu nu las, desi"ur, indiferent calificarea sa din punct de vedere juridic. +adar, p n n prezent nu putem afirma c mediul se bucur de o calificare juridic sau de un statut juridic unanim acceptat. ,reaie a doctrinei, a jurisprudenei i a re"lementrilor juridice convenionale sau le"ale, noiunea de mediu cunoate o relativ varietate i nre"istreaz, totodat, o evoluie. +stfel, pentru ,omunitile europene mediul reprezint ansamblul elementelor care, n comple%itatea relaiilor lor, constituie cadrul, ambiana i condiiile vieii oamenilor, astfel cum e%ist sau cum sunt percepute. -ubliniind caracterul dinamic al dispoziiilor le"islative (dreptul pozitiv), trebuie s punem n eviden at t rolul doctrinei n fundamentarea noiunii, c t i rolul creator al jurisprudenei, care au contribuit la definirea mediului. .n dreptul italian, prima definiie a mediului, dat n mod formal de /e"ea nr.01234256, a provocat o ampl dezbatere n doctrina juridic. Pentru a interpreta c t mai e%act coninutul noiunii de mediu, ,urtea ,onstituional (7ecizia nr.849 din 85 mai 425:) a declarat c e%ist o tendin a le"iuitorului de a parveni la o concepie unitar care cuprinde toate resursele naturale i culturale, preciz nd; &Mediul nseamn conservarea, "estionarea raional i ameliorarea condiiilor mediului natural (aer, ap, sol i toate celelalte componente), e%istena i conservarea patrimoniului "enetic terestru i acvatic, a tuturor speciilor ve"etale i animale care vieuiesc n mediu n stare natural i, n fine, fiina uman cu toate manifestrile sale'. 7ar decizia ,urii ,onstituionale <taliene cea mai cunoscut n materie (din 09 decembrie 425:) i care d o definiie juridic mult mai precis, n care se re"sesc i ecourile doctrinei, afirm; &Mediul este considerat ca un bun imaterial unitar cu diferitele sale componente, fiecare dintre ele put nd constitui, separat, un obiect de protecie* dar toate, n ansamblul lor, constituie o unitate'. ,urtea e%plic n continuare c mediul este

protejat deoarece este o condiie care definete calitatea vieii, el constituind habitatul natural n care omul triete i activeaz, fiind absolut necesar colectivitii. Protecia mediului se impune, de altfel, nainte de orice, prin dispoziii constituionale (art.08 din ,onstituia <talian). +ceast idee este susinut i de doctrina bel"ian care caut s defineasc mediul ca pe o constatare elementar av nd n vedere c fiecare specie vie # fie c este ve"etal, animal sau uman # are nevoie de condiii naturale fundamentale care s#i "aranteze e%istena i dezvoltarea. $ste, deci, mediul fizic sau biolo"ic # mediul nconjurtor # n care poate "si aceste condiii necesare. !ot asemenea, Maurice =amto, analiz nd dreptul mediului n +frica, subliniaz faptul c nu e%ist o definiie "eneral unanim admis n dreptul pozitiv. >nele te%te naionale d nd definiii pariale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajun", totui, la o definiie "lobal. +a cum remarc M. =amto, n acel moment Proiectul de Pact <nternaional privind Mediul i 7ezvoltarea (,omisia >.<.,.N.) propunea o definiie "eneral n cadrul art.4 al acestuia prevz nd c ?se nele"e prin mediu materia n ansamblul su, resursele naturale, inclusiv patrimoniul cultural i infrastructura uman indispensabil activitilor social#economice?. O alt definiie juridic a mediului o ofer ,onvenia privind rspunderea civil pentru prejudiciile cauzate de activiti periculoase pentru mediu, redactat de ,onsiliul $uropei i deschis spre semnare la /u"ano la 84 iunie 4220 i care, n cadrul definiiilor cuprinse de art.8 la punctul 49 menioneaz; &Mediul cuprinde; # resursele naturale abiotice i biotice, cum sunt aerul, apa, solul, fauna i flora, precum i interaciunile ntre aceti factori* # bunurile care compun motenirea cultural* i # aspectele caracteristice ale peisajului'.

+ceast definiie, care se impune cu for juridic prilor semnatare ale ,onveniei este, n opinia noastr, rezultatul dezbaterilor dintre filosofi, economiti, ecolo"iti i juriti, fiind una dintre cele mai elaborate i complete. +lte te%te juridice nu i#au asumat, dup c te cunoatem, un asemenea demers. Oricum, noiunea de &mediu' este considerat a cuprinde &ansamblul de condiii i elemente naturale ale !errei; aerul, apa, solul i subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile or"anice i anor"anice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune cuprinz nd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale'. +ceast definire sau &lmurire' a termenului de mediu, ce pare a fi fost terorizat de ideea de a nu omite ceva care s fac, totui, parte din mediu, nu a constituit rezultatul unui efort prea mare de sintez i sistematizare. ,redem, ns, c prin modificarea /e"ii nr. 40:3422@ prin Ordonana de >r"en a Auvernului nr. 2438998, aprobat prin /e"ea nr. 82138990 aceasta definete, acum, n mod e%plicit &mediul ca fiind ansamblul de condiii i elemente naturale ale !errei, aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice,

toate materiile or"anice i anor"anice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune cuprinz nd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului'. Ba de te%tul definiiei, credem c am putea s observm c nu este e%primat n mod direct faptul c din mediu face parte i omul cu bunurile sale. -ocotim, ns, c acest lucru rezult nendoios din mai multe elemente ale definiiei, cum sunt; &toate (C)fiinele vii' i &valorile materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului'. Ni se pare, de asemenea, demn de remarcat faptul c &aspectele caracteristice ale peisajului' au fost incluse n noiunea de mediu, desi"ur, ca o consecin a armonizrii le"islaiei noastre cu le"islaia >niunii $uropene. 7e altfel, i alte te%te juridice, cum ar fi, de pild, n dreptul comunitar, directiva privind studiile de impact prevd, ntr#o manier detaliat, c mediul cuprinde &omul, fauna i flora, solul, apa, aerul, climatul i peisajul, interaciunea ntre aceti diferii factori c t i bunurile materiale i patrimoniul cultural'. Pro"ramul de aciune (+ciunea 84), la r ndul su, d o definiie a mediului nconjurtor ce pare mai sintetic i mai precis, fr a fi e%cesiv &bioener"izant', menion nd c mediul &este constituit din toate resursele care condiioneaz cadrul de via; apa, aerul, spaiul (sol i peisaj), climatul, materiile prime, mediul construit, patrimoniul natural i cultural.' *% DEFINITIA DRE"TULUI )EDIULUI 7reptul mediului este constituit din ansamblul comple% al normelor juridice care re"lementeaz relaiile ce se stabilesc ntre oameni privind atitudinea lor fa de mediu, ca element vital i suport al vieii, n procesul folosirii n scopuri economice, sociale i culturale a componentelor sale D naturale i artificiale D precum i relaiile le"ate de protecia, conservarea i dezvoltarea lor durabil.

+% "RINCI"II CE ,UVERNEA-A DRE"TUL )EDIULUI Principiile dreptului mediului au un rol important n interpretarea normelor tehnice care uneori ridic dificulti pentru practicienii dreptului. 7ezvoltarea principiilor dreptului mediului n acte normative (interne i internaionale) i mai ale n doctrin este criticabil deoarece sunt prea "enerale i au un coninut prea comple%, ceea ce a determinat dificulti n aplicarea lor practic. 7e asemenea, n multe situaii ele sunt numai enunate n cuprinsul actelor normative fr a li se determina coninutul ca de e%emplu n /e"ea rom n de protecie a mediului nr. 40:3422@. 7e multe ori, mai ales n dreptul internaional al mediului, statele fac doar trimitere la acestea fr ca s adopte re"uli concrete de protecie. .n fine, coninutul

principiilor dreptului mediului este determinat n mod diferit n doctrin de diveri autori trec ndu#se obstacole n calea aplicrii lor.

+.'% Cla!i.icare Pot fi clasificate dup mai multe criterii, cele mai importante fiind urmtoarele; a) "rincipii interne /i principii interna0ionale. >nele principii au deopotriv caracter intern i internaional. b) "rincipii de #a 1 /i principii deci ionale (care au un rol esenial n decizia de mediu) e%ist nd intre aceste dou cate"orii str nse le"turi. 7e e%emplu, principiul Epoluatorul pltete' este i principiu de baz, influen nd domeniul rspunderii juridice civile pentru mediu i decizional. c) "rincipii tradi0ionale considerate deja clasice n materie, ca de e%emplu Epoluatorul pltete' i principii noi afirmate n "eneral dup anul 4259 i consolidate n 7eclaraia de la Fio cum sunt; principiul precauiei, principiul dezvoltrii durabile i principiul participrii publicului. d) "rincipii a.irmate n mod e%pres n Le2ea protec0iei mediului. e) "rincipii de ma3im1 2eneralitate 4n dreptul mediului /i principii !peciale care se aplic numai ntr#un anumit domeniu, de e%emplu principiul pro%imitii care este specific re"imului juridic deeurilor. /e"ea cadru n materie, /e"ea nr. 40:3422@ a consacrat protecia mediului drept Eobiectiv de interes public major', iar la baza re"lementrii sale a pus Eprincipiile i elementele strate"ice care duc la dezvoltarea durabil a societii'. .n spiritul le"ii cea mai adecvat formulare ar fi aceea de Eprincipiu de baz'. /e"ea#cadru enumer principiile de baz; principiul precauiei n luarea deciziilor (art. 0 lit. a)* principiul prevenirii riscurilor ecolo"ice i a producerii daunelor (art. 0 lit. b)* principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului bio"eo"rafic natural (art. 0 lit. c), principiul Epoluatorul pltete'. +%*% "rincipiul potri&it c1ruia protec0ia mediului 4ncon5ur1tor con!tituie un o#iecti& de intere! pu#lic ma5or. +ceast proclamare le"islativ a importanei deosebite a proteciei mediului a fost fcut n vechea le"e "eneral a proteciei mediului nr. 2342:0. .naintea apariiei /e"ii nr. 40:3422@ ,onstituia Fom niei stabilete unele re"uli fundamentale n materie, mai ales sub forma unor obli"aii ale statului. +stfel, art. 00 alin. 8 stabilete c E-tatul este obli"at s ia msuri pentru asi"urarea i"ienei i a sntii publice', n art. 14 alin. 6 stabilete c Edreptul de proprietate obli" la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asi"urarea bunei vecinti', n art. 401 alin. 8 lit. d se stabilete c statul trebuie s asi"ure Ee%ploatarea resurselor naturale n concordan cu interesul naional', iar la lit. e din acelai alineat se prevede c statul trebuie s asi"ure Erefacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecolo"ic'.

Protecia mediului nconjurtor are efecte directe i indirecte pe termen lun" n toate compartimentele sistemului social, uman. +ceast activitate deosebit de comple% se desfoar dup o concepie unitar la nivel local i naional i constituie o prioritate n cadrul activitii de restructurare i redimensionare a economiei dup principiile economiei de pia i coloana vertebral a strate"iei de dezvoltare durabil a societii n viitor. .n acest scop ministerele, celelalte or"ane centrale i locale ale administraiei publice, societile comerciale i celelalte persoane juridice precum i persoanele fizice prin a cror activitate se pot aduce daune mediului ambiant au n afar de atribuiile specifice ce revin fiecruia n domeniul su de activitate, urmtoarele obli"aii i rspunderi; 6 s elaboreze pro"rame proprii de protecie a mediului i s inte"reze obiectivele i cerinele de mediu n pre"tirea, elaborarea planurilor de protecie i intervenie n caz de poluri i accidente ecolo"ice i n adoptarea de pro"rame de profil* 6 s asi"ure inte"rarea politicilor de mediu n politicile specifice* 6 s asi"ure pre"tirea i transmiterea ctre autoritile competente pentru protecia mediului a informaiilor i documentaiei necesare obinerii avizului de mediu pentru planurile i pro"ramele pentru care este necesar evaluarea de mediu* 6 s creeze sistemul de informare propriu i s stabileasc condiiile i termenii care s permit accesul liber la informaii i participarea publicului la deciziile referitoare la mediu etc. Pentru coordonarea i ndrumarea unitar a activitilor de protecie a mediului nconjurtor funciona ca autoritate public central Ministerul +pelor i Proteciei Mediului, actualmente fiind nfiinat un Minister al Mediului.

+%+% "rincipiul pre&enirii ri!curilor ecolo2ice /i al producerii daunelor $ste consacrat n art. 0 lit. c din /e"ea nr. 40:3422@. $l mai este formulat direct sau indirect n toate actele normative (naionale i internaionale) referitoare la protecia mediului. Prevenirea riscurilor constituie scopul principal, esena proteciei mediului, d nd raiune acestei activiti. Prevenirea poate fi privit sub dou aspecte; prevenirea producerii consecinelor duntoare ale polurii* limitarea sau eliminarea efectelor duntoare care s#ar putea produce dup ce poluarea a avut loc. Principiul e%aminat e%prim n esen protecia profilactic a mediului i opereaz practic n dou trepte. .ntr#o prim treapt, el privete ntrea"a activitate de le"iferare n acest domeniu, raiunea normelor dreptului mediului const nd tocmai n activitatea preventiv. .n cea de#a doua treapt c nd se traduce n practic acest principiu, un accent deosebit se pune pe rolul autoritilor pentru protecia mediului privind emiterea acordurilor i 3 sau autorizaiilor de mediu. .n aceast privin, n art. 2 alin. ultim din /e"ea proteciei mediului 4023422@ se prevede; +cordul sau autorizaia de mediu nu se emite n cazul n care nici o variant de proiect sau pro"ram pentru confirmare nu prevede eliminarea efectelor ne"ative asupra mediului, raportate la standardele i la re"lementrile n vi"oare.

+%7% "rincipiul precau0iei Principiul precauiei n luarea deciziilor de ctre autoritile pentru protecia mediului i alte autoriti ale administraiei publice centrale i locale care desfoar activitate n le"tur cu protecia mediului este formulat n art. 0 lit. a din /e"ea nr. 40:3422@. Fespectarea acestui principiu se cere i de ctre alte persoane juridice i de ctre persoane fizice care desfoar activitate economico#social cu impact asupra mediului, indiferent de stadiul elaborrii acordului sau autorizaiei de mediu. Precauia, ca msur de pruden, include prevenirea unui pericol posibil n le"tur cu mediul i ndeamn la aciune cu b"are de seam pentru a preveni, poluarea fiind astfel nrudit cu principiul prevenirii polurii. Prudena ce trebuie s caracterizeze luarea oricror decizii n domeniul proteciei mediului pate duce la adoptarea de msuri cu e%cluderea oricrui risc de poluare. Normele de comportare care reflect principiul precauiei e%prim, ca idee cluzitoare de aplicare "eneral n domeniul proteciei mediului, fie obli"aia de a nsoi orice operaie ntreprins cu "aranii suficiente, fie de a se abine de la msurile ce pot avea consecine imprevizibile. +%8% "rincipiul con!er&1rii #iodi&er!it10ii /i a eco!i!temelor Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului bio"eo"rafic natural apare formulat n diverse norme ale dreptului mediului n conformitate cu cerina formulat la lit. c a art. 0 di /e"ea nr. 40:3422@. Giodiversitatea e%prim diversitatea dintre or"anismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre, precum i dintre comple%ele ecolo"ice din care acestea fac parte i cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre ecosisteme. $cosistemul este un comple% dinamic de comuniti de plante, animale i microor"anisme i mediul lor lipsit de via care interacioneaz ntr#o unitate funcional. Giodiversitatea i ecosistemele sunt specifice unui anumit cadru bio"eo"rafic natural care trebuie conservat prin toate mijloacele tiinifice i tehnice e%istente la dispoziie, inclusiv prin mijloacele juridice prevzute de normele dreptului mediului. +%9% "rincipiul :poluatorul pl1te/te; +cest principiu e%prim ideea c a"entul poluant # Epoluatorul' D adic persoana care cauzeaz mediului un prejudiciu va rspunde indiferent dac fapta sa este culpabil sau nu. +cest principiu ridic probleme economice i juridice complicate prin care se consacr nu simpla obli"aie a poluatorului mediului de a recupera prejudiciul cauza ci s se impute acestuia costul social al polurii pe care el o "enereaz, adic toate efectele unei poluri nu numai asupra bunurilor persoanelor ci i asupra naturii nsei i toate acestea independent de culp (conform art. 54 din /e"ea proteciei mediului nr. 40:3422@).

+cest principiu e%prim deci rspunderea n sens lar" cuprinz nd orice obli"aie de a face, de la respectarea prevederilor le"i p n la suportarea sanciunilor contravenionale penale sau civile. +cest caracter comple% al principiului e%aminat e%prim cerina de a valida o sfer c t mai lar" a necesitilor i posibilitilor privind protecia mediului, deoarece o sin"ur fapt poate afecta n acest domeniu numeroase interese majore care includ i cerina ca a"entul poluant s plteasc fr nt rziere. 0.:% "rincipiul priorit10ii !1n1t10ii /i &ie0ii oamenilor Principiul prioritii sntii i vieii oamenilor rezult direct din prevederile art. 88 alin. 4 din ,onstituia Fom niei n care se consacr dreptul la via i la inte"ritatea fizic i psihic ale persoanei i din art. 00 alin. 4 al /e"ii fundamentale care prevede dreptul la ocrotirea sntii oamenilor. +ceeai constituie obli" statul prin art. 00 alin. 8 s ia msuri pentru asi"urarea i"ienei i a sntii publice, iar prin art. 401 alin. 8 lit. c s asi"ure refacerea i ocrotirea mediului, precum i meninerea echilibrului ecolo"ic. O prevedere special cuprins n art. 0@ alin. 4 din /e"ea nr# 40:3422@ stabilete c autoritatea central pentru protecia mediului cu consultarea autoritilor centrale de specialitate care "estioneaz resursele naionale, elaboreaz re"lementri tehnice privind msurile de protecie a ecosistemelor de conservare a biodiversitii, de "ospdrire durabil a resurselor naturale pentru asi"urarea sntii umane.

+%<% "rincipiul reali 1rii /i coordon1rii acti&it10ii de protec0ie a mediului de c1tre !tat Principiul realizrii i coordonrii activitii de protecie a mediului de ctre stat, e%prim ideea c statul, pe de o parte or"anizeaz i realizeaz ntrea"a activitate de protecie a mediului i, pe de alt parte, desfoar o activitate comple% pentru coordonarea activitii de protecie a mediului cu or"anismele ne"uvernamentale, cu a"enii economici i cu cetenii. Principiul este consacrat n mai multe acte normative, n ,onstituia Fom niei care prevede c statul trebuie s asi"ure, printre altele, Erefacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecolo"ic' (art. 401 alin. 8 lit. e), c statul trebuie s asi"ure crearea condiiilor necesare pentru creterea calitii vieii (art. 401, alin. 8 lit. f), tot statul trebuie s ia msuri de dezvoltare economic i de protecie social, de natur s asi"ure cetenilor un nivel de trai decent (art. 10 alin. 4), s ia msuri pentru asi"urarea i"ienei i sntii publice (art. 00 alin. 8) etc. /e"ea nr. 40:3422@ formuleaz precizri i mai e%plicite c nd prevede c EProtecia mediului constituie o obli"aie a autoritilor publice centrale i locale' (art. 6) i c Eresponsabilitatea privind protecia mediului revine autoritii centrale pentru protecia mediului i a"eniilor sale teritoriale' (art. :). +ceste re"lementri sunt susinute printr#o serie de alte re"uli din le"e referitoare la atribuiile i rspunderile autoritilor pentru protecia mediului i ale altor autoriti centrale i locale (,apitolul <H seciunea a 8#a din /e"ea nr. 40:3422@).

/e"ea proteciei mediului nr. 40:3422@ stabilete printre elementele strate"ice n art. 0 lit. i crearea unui cadru de participare a or"anizaiilor ne"uvernamentale i a populaiei la elaborarea i aplicarea deciziilor, care apare ca un element al rolului statului n antrenarea acestor or"anisme i a populaiei n protecia mediului.

+%=% "rincipiul pre&enirii$ reducerii /i controlului inte2rat al polu1rii prin utili area celor mai #une te>nici di!poni#ile pentru acti&it10ile care produc polu1ri !emni.icati&e $ste vorba n fapt de un principiu de baz D cel al prevenirii, reducerii i controlului polurii, cu privire la mediu n ansamblul su D care se realizeaz prin aplicarea sectorial a altui principiu, cel referitor la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitile care produc poluri semnificative. +utoritatea competent pentru protecia mediului coordoneaz elaborarea i actualizarea re"lementrilor privind prevenirea, reducerea i controlul polurii, asi"ur luarea msurilor pentru informarea permanent privind evoluia celor mai bune tehnici disponibile n structurile sale, fc nd publice aceste informaii (art. 0 alin. 4 lit. c i e din Ordonana de >r"en a Auvernului nr. 0138998), verific respectarea dispoziiilor le"ale pentru ca activitile vizate de le"e s se desfoare astfel nc t s fie luate toate msurile adecvate pentru prevenirea polurii i pentru promovarea celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor privind valorile limit de emisie pentru poluanii aerului i apei etc. Cele mai #une te>nici di!poni#ile se refer la stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient nre"istrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de e%ploatare care demonstreaz posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor limit de emisie n scopul prevenirii, iar n cazul n care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea "lobal a emisiilor i a impactului asupra mediului n ntre"ul su (ane%a 4 a Ordonana de >r"en a Auvernului nr. 0138998). Prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile se pune accentul pe folosirea tehnolo"iilor nepoluante dac acest lucru este posibil. .n determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate n considerare, n special, o serie de elemente cum sunt; producerea de mai puine deeuri, utilizarea substanelor mai puin periculoase, natura, efectele i ordinul emisiilor, consumul i natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizare n proces i eficiena ener"etic, necesitatea prevenirii accidentelor i minimizarea efectelor lor asupra mediului etc. !ermenul te>nici se refer at t la tehnolo"ia utilizat c t i la modul n care instalaia este proiectat, construit, ntreinut, e%ploatat i scoas din funciune. Di!poni#ile au n vedere acele tehnici care au nre"istrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor n sectorul industrial, respectiv n condiii economice i tehnice viabile, lu ndu#se n considerare costurile i beneficiile, indiferent dac instalaia este sau

nu utilizar ori produs n Fom nia astfel nc t titularul activitii s poat avea acces n condiii rezonabile i n conformitate cu prevederile referitoare la determinare celor mai bune tehnici disponibile. +utoritatea competent pentru protecia mediului emite acordul i3sau autorizaia inte"rat de mediu, cu respectarea abordrii inte"rate a elementelor i factorilor de mediu. +tunci c nd si"urana e%ploatrii i a desfurrii activitii face necesar recur"erea la alte tehnici, valorile limit de emisie, parametrii i msurile tehnice se vor baza pe cele mai bune tehnici disponibile, fr a fi prescris utilizarea unei tehnici sau tehnolo"ii speciale, doar lu ndu#se n considerare caracteristicile tehnice ale instalaiei respective, amplasarea sa "eo"rafic i condiiile locale de mediu. ,ondiiile de autorizare trebuie s prevad dispoziii referitoare la reducerea polurii la lun" distan sau tranfrontier i s "aranteze un nivel ridicat de protecie a mediului. .n afar de prevederea de autorizare, unde respectarea acestuia este avut n vedere la emiterea documentelor specifice, principiul se aplic n toate domeniile care produc sau pot produce poluri semnificative ale mediului, condiion nd uneori desfurarea acestora. +stfel, principiul utilizrii celor mai bune tehnici disponibile, fr antrenarea unor costuri e%cesive, este unul din principiile "enerale care st la baza "estionrii deeurilor (art. 0 lit. d din Ordonana de >r"en a Auvernului nr. :538999 privind re"imul deeurilor, modificat i aprobat prin /e"ea nr. 186345.9:.8994, Monitorul Oficial nr. 14438@.9:.8994). +%'?% "rincipiul particip1rii pu#licului la ela#orarea /i aplicarea deci iilor de mediu 7eclaraia de la -tocIholm din 42:8 a consacrat pentru prima dat, ca un prim principiu, dreptul omului la un mediu Ea crui calitate s#i permit s triasc n demnitate i bunstare', av nd n vedere, totodat i obli"aia societii de a conserva, apra i mbunti mediul pentru "eneraiile prezente i viitoare. +cest drept este consacrat n te%tele constituionale sau le"islative din numeroase state, fie ca un drept subiectiv al omului, fie ca obli"aie a statului, fie ambele n acelai timp. +cest drept la mediu are un caracter procedural, ca de altfel i alte drepturi umane fundamentale. $l este sancionat at t cu o aciune "eneral c t i cu o aciune civil, dup caz, ceea ce l face un drept jurisdicional. 7ocumentele ,onferinei Naiunilor >nite pentru Mediu i 7ezvoltare de la Fio, 4228 (7eclaraia de la Fio i +"enda 84), precum i majoritatea conveniilor i tratatelor internaionale, mai vechi sau mai noi, referitoare la protecia mrilor i oceanelor, a atmosferei, a solului, a monumentelor i a rezervaiilor naturale, a faunei terestre i acvatice, prevd necesitatea participrii publice.

49

7% "ROTECTIA @URIDICA A "ADURILOR

<n ultimii 42 ani, Fomania a pierdut la fel de multa suprafata de padure precum au pierdut alte tari pe durata intre"ului secol trecut. O astfel de pierdere brusca si catastrofala a evidentiat necesitatea imperativa de a proteja ceea ce a mai ramas din paduri printr#un efort combinat, care sa aiba in vedere protectia biodiversitatii, reconstructia padurilor e%istente, prevenirea in mod eficient a incendiilor de padure, precum si re"lementarea e%ploatarii lemnului. Pana de curand, obli"atia de a se conforma le"ilor destinate sa protejeze padurile romanesti a fost mai mult evitata sau i"norata, decat pusa in aplicare si respectata. +ceasta s#a datorat pe de#o parte celor saraci care in lunile de iarna depind de lemnul taiat ile"al si pe de alta parte celor care din cauza lacomiei au ales pur si simplu sa i"nore le"ea si "ravele efecte pe care le produce defrisarea necontrolata. <n martie 8995, Parlamentul Fomaniei a adoptat prin /e"ea 1638995 un nou ,od -ilvic (denumit in continuare E,odul -ilvic'). <ntrucat le"ea anterioara a fost modificata de nenumarate ori, iar confuzia creata de aceste modificari a condus ea insasi la numeroase acte de despadurire, Parlamentul a fost nevoit sa re"andeasca un nou ,od -ilvic. +cest nou ,od -ilvic intruchipeaza dorinta Auvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a face publicul constient de pericolul despaduririi si de a pune in aplicare o le"e mai bine mestesu"ita si mai inteli"ibila.

Dreptul de proprietate a!upra padurilor in Romania ,odul -ilvic prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazand astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. /e"ea permite proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor ,odului -ilvic, care limiteaza e%ercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod e%pres orice constructie pe fondul forestier. Padurile care sunt proprietate publica a statului sunt administrate de Fe"ia Nationala a Padurilor D FOM-</H+ (numita in continuare FOM-</H+) care functioneaza sub autoritatea Ministerului +"riculturii si a 7ezvoltarii Furale. Padurile care sunt proprietate publica a unitatilor administrativ # teritoriale sunt administrate de ocoale silvice private. ,odul -ilvic prevede ca padurile ce fac obiectul proprietatii private nu pot fi divizate

44

in loturi mai mici de 4 hectar. +ceasta limitare se aplica atat instrainarilor inter vivos cat si celor mortis causa. 7aca totusi prin procedura succesorala proprietatea ar trebui divizata in loturi mai mici de un hectar, atunci mostenirea va fi constituita in favoarea unuia sau mai multor succesori pana la limita minima le"ala ( 4 hectar ) si, in schimb, beneficiarul sau beneficiarii vor trebui sa plateasca celorlalti mostenitori o sulta. -uma platita in compensare poate deriva fie din impartirea intre"ii mosteniri, fie din fondurile proprii ale mostenitorului beneficiar. O#li2atii ale proprietarilor particulari 7upa cum am mentionat mai sus, dispozitiile le"ii cer ca padurile sa fie puse sub o administrare speciala. +cesta obli"atie incumba titularilor dreptului de proprietate, atat publica, dar si privata, asupra padurilor. Potrivit ,odului -ilvic administrarea padurilor proprietate privata este efectuata prin ocoale silvice private, care functioneaza din punct de vedere le"al in mod similar asociatiilor si fundatiilor. Pentru aceasta, proprietarii D persoane private pot or"aniza ei insisi astfel de ocoale silvice sau pot apela la astfel de entitati deja create. Ocoalele silvice pot functiona fie independent, fie pe baza de contract cu alte ocoale mai mari si care beneficiaza de mai multe resurse. Prin crearea sau aderarea la astfel de entitati, proprietarii D persoane private isi indeplinesc obli"atiile prevazute de ,odul -ilvic cu privire la asi"urarea administrarii si a serviciilor de specialitate referitoare la intretinerea padurilor. Proprietarii de paduri, proprietate publica sau privata, au urmatoarele obli"atii cu privire la proprietatile lor; sa asi"ure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice, sa asi"ure paza si inte"ritatea fondului forestier, sa realizeze lucrarile de re"enerare a padurii, sa efectueze lucrari de impadurire atunci cand este nevoie, sa se in"rijeasca de combaterea bolilor si a daunatorilor padurii, sa asi"ure respectarea masurilor de prevenire si stin"ere a incendiilor, sa e%ploateze lemnul in mod le"al, sa asi"ure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in proprietate sau administrare, sa delimiteze proprietatea lor forestiera. Proprietarii trebuie sa asi"ure protectia padurii impotriva defrisarilor ile"ale, a furtunilor, a altor forme de distru"ere, de"radare si impotriva oricaror alte activitati de natura a prejudicia padurea. Mai mult decat atat, proprietarii sunt obli"ati sa notifice FOM-</H+ in timp de 69 de zile cu privire la orice instrainare a fondului forestier. !oate aceste obli"atii cad in sarcina ocoalelor silvice autorizate. 7aca proprietarul nu se conformeaza obli"atiei de a se ocupa de re"enerarea padurii, aceasta activitate va fi efectuata de autoritatile competente pe cheltuiala proprietarului. <n conformitate cu prevederile ,odului -ilvic, statul roman nu este interesat doar de protejarea fondului forestier, ci si de achizitionarea altor terenuri impadurite. 7esi politica de stat se caracterizeaza printr#un interes substantial de a cumpara noi terenuri forestiere, punerea ei in practica depinde de administratorul padurilor proprietate publica. Pentru padurile proprietate privata care se afla enclavizate in padurile proprietate publica sau care le mar"inesc, statul are un drept de preemtiune la achizitionarea acestora in cazul

48

in care sunt scoase la vanzare, la pret si in conditii e"ale. Hanzatorul este obli"at sa notifice in scris administratorul fondului forestier cu privire la intentia sa de a vinde proprietatea sa forestiera. -tatul isi poate manifesta dreptul de preemptiune in 09 de zile de la primirea notificarii. <ncalcarea acestei obli"atii duce la anularea in virtutea le"ii a contractului de vanzare#cumparare astfel incheiat. 7aca administratorul padurii proprietate publica nu isi manifesta in scris in termen de 09 de zile intentia de a achizitiona terenul, atunci vanzarea se va putea face fara nicio restrictie. ,a o consecinta a importantei deosebite pe care Fomania o acorda fondului forestier, ,odul -ilvic prevede ca orice activitate sau toate activitatile de natura a prejudicia fondul forestier sunt considerate infractiuni. Drepturi de e3ploatare <n ce priveste e%ploatarea forestiera, proprietarul trebuie sa se conformeze dispozitiilor speciale referitoare la e%ploatarea lemnului si a fondului cine"etic. 7efrisarea poate fi efectuata doar dupa obtinerea unei autorizatii speciale in acest sens. /emnul poate fi e%ploatat doar de societati certificate si autorizate pentru desfasurarea activitatilor de taiere si transport al lemnului. Proprietarii particulari pot e%ploata sin"uri padurile pe care le au in proprietate pana la limita ma%ima de 89 de metri cubi pe an. 7e asemenea ei pot e%ploata liber copacii care au fost accidental scosi din radacini sau care au fost doborati ile"al. Festul copacilor trebuie sa fie marcati in vederea taierii de catre autoritatile competente a#i e%ploata. Hanarea animalelor fondului forestier este de asemenea supusa unor conditii limitative. De.ri!area ,odul -ilvic interzice ca orice padure care este proprietate publica a statului sa devina proprietate privata sau sa faca obiectul vreunui dezmembramant al dreptului de proprietate. ,odul -ilvic prevede ca marimea fondului forestier national nu poate fi redusa. ,onform art. 06 din ,odul -ilvic, e%ista o sin"ura e%ceptie de la aceasta re"ula D realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica conform le"ii. <ntr#o asemenea situatie se poate opta intre doua modalitati de compensare; prin punerea la dispozitie a unei suprafete de teren echivalente de natura a substitui terenul scos din fondul forestier sau prin plata utilizarii terenului forestier. ,odul -ilvic ( art. 0: ) prevede anumite situatii in care padurile pot fi scoase definitiv din fondul forestier fara diminuarea la nivel national a suprafetei impadurite. +cestea sunt urmatoarele; 4. $%ploatarea resurselor naturale; carbune, piatra, a"re"ate minerale, minereuri si ape minerale

40

8. Obiective turistice D cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale si medicale, constructii hidrotehnice, surse de apa potabila 0. /ocuinte sau case de vacanta D aceasta situatie este specifica numai pentru padurile proprietate privata si doar daca se respecta urmatoarele conditii; atat terenul cat si constructia trebuie sa fie proprietatea aceleiasi persoane iar suprafata ma%ima (incluzand constructia, caile de acces si imprejmuirea) sa nu depaseasca mai mult de @J din suprafata totala a padurii private, dar nu mai mult de 899 de metri patrati 1. Obiectivele forestiere instalate anterior anului 4229 care sunt cuprinse in amenajamentele silvice in vi"oare la data de 4 ianuarie 4229, la cate"oria Eocupatii si liti"ii'. ,ompensarea pentru despadurire se doreste a fi facuta cu alte terenuri si nu in bani. ,ompensarea prevazuta de ,odul -ilvic se realizeaza fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea celui care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica de 00J din suprafata terenului scos din fondul forestier. Mai mult decat atat, terenul dat in compensare trebuie sa provina din afara fondului forestier si sa il mar"ineasca. ,ompensarea se poate face de asemenea si cu terenuri care nu sunt limitrofe padurilor. <nsa pentru o asemenea operatiune este necesar ca terenul dat in compensare sa aiba o suprafata compacta de cel putin 89 de hectare. !otodata, acest teren trebuie sa fie apt pentru impadurire. +ceasta metoda de compensare pentru terenurile scoase din fondul forestier permite autoritatilor ca, in principiu, sa depaseasca dificultatile care pot aparea cu ocazia achizitionarii de catre acestea a terenurilor impadurite sau a verificarii daca aceste terenuri sunt suficient impadurite.

Pe lan"a conditiile mai sus mentionate, terenul dat in compensare trebuie sa indeplineasca si alte conditii cum ar fi;

!erenurile date in compensare trebuie sa fie inscrise in amenajamente silvice si sa li se asi"ure administrarea sau serviciile silvice in termen de 09 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive din fondul forestier. Mai mult decat atat, terenurile date in compensare trebuie impadurite in ma%imum doua sezoane de ve"etatie <n judetele in care padurile se intind pe mai putin de 46J din suprafata totala a acestora, compensarea trebuie facuta cu teren din acelasi judet. -copul unei astfel de conditii este evident; se doreste protejarea fondului forestier al fiecarui judet si totodata procentul terenurilor impadurite in cadrul acestuia.

>na din cele mai importante consecinte ale impaduririi este ca terenul scos definitiv din fondul forestier intra in proprietatea beneficiarului si dobandeste destinatia pe care acesta a solicitat#o si care i#a fost aprobata (art. 05 din ,odul -ilvic). !erenul dat in compensare dobandeste re"imul juridic al terenului pe care l#a inlocuit in fondul forestier. Nu toate terenurile din Fomania pot fi folosite in vederea compensarii. 7e e%emplu, terenurile care fac parte din zona de protectie si intretinere a liniei de frontiera nu pot face 41

obiectul

compensarii.

7upa cum am mentionat, terenurile pot fi scoase din fondul forestier pentru scopuri ce trebuie sa se incadreze e%pres in cate"oriile prevazute mai sus. ,u privire la schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul scos din fondul forestier, ,odul -ilvic statueaza insa si o interdictie pentru o durata de cinci ani din momentul la care aceasta scoatere a fost aprobata. +stfel, daca un beneficiar, dupa ce a scos terenul din fondul forestier, nu il utilizeaza in scopul pentru care autoritatile i#au permis defrisarea, el va suporta abro"area automata a ordinului ministrului sau a hotararii Auvernului de aprobare a scoaterii lotului respectiv din fondul forestier. !erenul va fi adus la starea initiala de impadurire pe cheltuiala beneficiarului aprobarii. Persoanele interesate in scoaterea terenurilor din fondul forestier au de asemenea si obli"atii banesti care constau in;

!a%a pentru scoaterea definitiva a terenului din fondul forestier ,ontravaloarea pretului pietei pentru teren ,ontravaloarea pierderii de crestere determinate de e%ploatarea masei lemnoase inainte de varsta e%ploatabilitatii tehnice, adica diferenta de valoare dintre sumele ce s#ar fi obtinut daca lemnul ar fi fost e%ploatat la maturitate si ceea ce s#a obtinut prin e%ploatare la momentul respectiv si la acel stadiu de crestere ,ontravaloarea obiectivelor dezafectate care se puteau afla pe terenul respectiv ,osturile de instalare a ve"etatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la atin"erea varstei de maturitate.

!oate obli"atiile financiare trebuie achitate pana la momentul solicitarii si a inceperii procedurilor necesare pentru scoaterea terenului din fondul forestier national. Pe lan"a procedura de scoatere din fondul forestier a unei suprafete de teren prin compensarea acestuia, persoanele interesate au de asemenea posibilitatea ocuparii unui teren forestier pentru o perioada de timp predeterminata, teren care este necesar pentru un anumit scop, dar care sa nu depaseasca 49 ani. Pentru terenul forestier ocupat, ocupantul trebuie sa plateasca o chirie administratorului sau proprietarului acestuia. ,hiria se plateste la 04 ianuarie pentru anul pe care este datorata si se calculeaza in functie de dispozitiile le"ale in vi"oare la data de 4 ianuarie. <n plus, pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier, conform ,odului -ilvic, ocupantul trebuie sa achite o serie de obli"atii banesti. !oate aceste obli"atii trebuie achitate anticipat predarii#primirii terenului scos din fondul forestier. O alta situatie care presupune ocuparea temporara a terenurilor forestiere este aceea in care, datorita comple%itatii scopului pentru care s#a solicitat scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier, este nevoie si de ocuparea temporara a suprafetelor impadurite din vecinatatea acestuia. +ceasta ocupare temporara pentru or"anizarea de santier este posibila pentru o durata de ma%im 4 an si nu poate depasi mai mult de 49J din suprafata solicitata a fi scoasa definitiv din fondul forestier. ,el ce solicita atat scoaterea definitiva,

4@

cat si temporara a unui teren din fondul forestier este indreptatit doar la primirea terenului. /emnul va trebui returnat fie proprietarului, fie administratorului, in cazul padurilor proprietate publica.

Conclu ii Probabil ca protectia padurilor Fomaniei putea fi mai bine realizata printr#un te%t de le"e mai simplu, mai la obiect si mai putin birocratic decat este noul ,od -ilvic. <n momentul de fata e%ista un sin"ur act normativ care sa "enereze confuzie, in locul unui ,od -ilvic cu numeroase modificari, cu proceduri incalcite, care erau mai de"raba incalcate decat respectate. ,u toate acestea, adoptarea noului ,od -ilvic reprezinta un pas major pentru protectia uneia din cele mai de pret bo"atii ale Fomaniei D padurile sale. Famane de vazut daca speranta potrivit careia noul ,od -ilvic va fi implementat cu strictete va deveni realitate.

46

Bi#lio2ra.ie

4. Mircea 7uu, !ratat de 7rept al mediului, vol. < i <<, editura $conomic, Gucureti, 899:.

2.

Mircea 7uu, 7reptul mediului D !ratat, vol. <, editura $conomicK,

Gucureti, 8991. 0. $rnest /upan, 7reptul mediului, partea specialK D tratat elementar, vol. <<.. 1. 7aniela Marinescu, 7reptul mediului nconjurKtor, editura Lansa -F/, Gucureti, 8991. @. +chim Aheor"he, /e"islaia mediului, editura Omnia, Graov, 8998.

4: