DREPT PENAL Cursul 1

NOIUNI INTRODUCTIVE 1. Termenul drept penal este folosit pentru a denumi ramura de drept, ca
sistem al normelor juridice penale care reglementeaza relatiile de aparare sociala, dar acelasi termen drept penal se foloseste si pentru a denumi stiinta dreptului penal ca ansamblu de idei, teorii, conceptii, cu privire la dreptul penal. Dreptul penal se poate defini ca : sistemul normelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin interzicerea ca infractiuni, sub sanctiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale, in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care le savarsesc. 2. Obiectul dreptului penal il constituie relatiile de aparare sociala, relatii ce se nasc intre membrii societatii pentru respectarea de catre acestia a unor valori cum sunt persoana cu drepturile si libertatile sale, linistea si ordinea publica, insasi societatea in intregul ei. Daca toti autorii de drept penal sunt de acord ca relatiile de aparare sociala formeaza obiectul dreptului penal, parerile difera cu privire la intinderea acestor relatii de aparare sociala. Necesitatea dreptului penal nu poate fi pusa la indoiala, ea este determinata de : a). necesitatea apararii valorilor sociale, b). existenta fenomenului infractional si necesitatea combaterii lui, c). necesitatea reglementarii juridice a actiunii de aparare a valorilor sociale. 3. Caracterele dreptului penal sau trasaturile caracteristice ale acestei ramuri de drept se desprind din specificul relatiilor de aparare sociala care ii revin spre reglementare. Caracterul autonom al dreptului penal este constatat evidentiat in literatura juridica de specialitate si pentru a sublinia netemeinicia tezei caracterului pur sanctionator al dreptului penal. Caracterul unitar al dreptului penal , unanim admis in doctrina penala romana actuala, nu este infirmat de imprejurarea ca normele penale se gasesc grupate in partea generala, in partea speciala a codului penal ori in legi speciale sau in legi nepenale cu dispozitiuni penale.

Caracterul de drept public , prin reglementarile sale dreptul penal apartine dreptului public pentru ca intotdeauna si pretutindeni in apararea valorilor sociale a fost interesata societatea, statul ca reprezentant al acesteia. . Politica penala este definita ca : ansamblul de procedee susceptibile sa fie propuse legiuitorului, sau care sunt efectiv folosite de acesta la un moment dat intr-o tara determinata pentru combaterea criminalitatii sau politica penala este in egala masura o stiinta si o arta, ce consta in a descoperi si organiza in mod rational cele mai bune solutii posibile pentru diferitele probleme de fond si de forma pe care le ridica fenomenul criminalitatii. !. n cadrul sistemului unitar de drept al !omaniei, dreptul penal are stranse legaturi cu celelalte ramuri de drept. a) Puternice legturi exist ntre dreptul penal i dreptul constituional, acesta din urm stabilind att cadrul general de organizare a statului de drept, ct i valorile sociale fundamentale care sunt ocrotite i garantate prin Constituie. Mecanismul uridic care unete cele dou ramuri de drept ofer dreptului penal calitatea de principal proteg uitor al valorilor sociale care sunt consfinite prin Constituie. b) ! interdependen deosebit se realizeaz cu dreptul pr"cesual penal. "reptul penal i dreptul procesual penal, ramuri distincte ale dreptului romnesc, avnd fiecare n parte un obiect i principii de reglementare proprii, au, totui, un scop comun ianume infptuirea ustiiei penale prin stabilirea tuturor faptelor ce constituie infraciuni, identificarea celor care ncalc legea penal i treagerea lor la rspundere penal. Dreptul procesual penal asigur eficacitatea normelor uridice penale reglementnd activitatea de urmrire penal, udecat i sancionarea a celor ce svresc infraciuni. c# $n loc aparte l ocup legturile dreptului penal cu dreptul execuioanl penal, "n general. Prin executarea pedepselor i a celorlalte sancini de drept penal se asigur finalitatea normelor uridice penale, aprarea valorilor sociale fundamentale ale statului de drept i prevenirea infraciunilor n %omnia rezultnd o problem de maxim importan. d# ! alt corelaie exist ntre dreptul penal i dreptul ci#il. &stfel dreptul civil, care reglementeaz relaiile privind patrimoniul, este spri init n aplicarea lui de dreptul penal care

incrimineaz i sancioneaz penal acele fapte ce sunt ndreptate mpotriva petrimoniului' furtul, tl(ria, nelciunea, pirateria, tinuirea, etc. %spunderea civil, care are ca temei o fapt prevzut de legea penal, se realizeaz potrivit reglementrilor din legea civil. e# &lte legturi se realizeaz cu dreptul $a%iliei. )ncriminnd i sancionnd faptele de bigamie, adulter, abandon de familie, etc., dreptul penal vine n spri inul prevederilor din Codul #ivil care reglementeaz relaiile de familie. f# %aporturi interesante exist ntre dreptul penal i dreptul ad%inistrati#& n primul rnd prin prisma strnselor legturi care se realizeaz ntre rspunderea penal i rspunderea administrativ i contravenional, rspunderea pornind, pentru unele fapte, din punctul care se termin rspundrea administrativ , iar n al doilea rnd, dreptul penal intervenind i sancionnd nclcri grave ale unor norme din materia dreptului administrativ.*abuzul n serviciu, purtarea abuziv, luarea de mit, primirea de foloase necuvenite, etc.# g# ! alt legtur exist ntre dreptul penal i dreptul c"%ercial , prin sancionarea sever a acelor fapte care mpiedic normala desfurare a relaiilor sociale specifice acestei ramuri de drep, cum sunt' specula, nelciune cu privire la calitatea mrfurilor, etc I'VOARELE DREPTULUI PENAL n general prin izvor al dreptului se in elege forma uridica pe care o imbrac o norma pentru a deveni obligatorie. $ruparea tuturor normelor penale ar duce la elaborarea unui cod penal voluminos, greoi de m%nuit, cu consecine pe planul aplicrii ct i al cunoaterii de ctre destinatrii acestuia. Prin prisma dreptului penal sunt recunoscute ca izvoare formale i directe, actele normative care prin forma i coninutul lor ofer posibilitatea exprimrii precise, ntr+o formulare clar, concis a regulilor de conduit ce sunt specifice acestei ramuri de drept. ,n acelai timp, reglementrile n materie penal se circumscriu dispoziiilor cuprinse n Constituia %omniei precum

i unor dispoziii cuprinse n tratate i convenii internaionale la care ara noastr este parte. Definind & i(#"arele $"r%ale ale dreptului penal sunt acele acte )uridice *n"r%ati#e+ care& n cuprinsul lor, stabilesc faptele care constituie infraciuni, sanciunile ce se pot aplica, condiiile rspunderii penale precum i actele normative care prevd dispoziii obligatorii de respectat n procesul de elaborare i aplicare a dreptului penal. Principalele i(#"are ale dreptului penal '. C"nstitutia R"%aniei care prin normele sale consacra valorile sociale fundamentale ale statului roman: & suveranitatea & &independenta & &unitatea si indivizibilitatea sa & &persoana umana cu drepturile si libertatile sale etc. #odul penal al !omaniei este principalul izvor al dreptului penal. ( fost adoptat la )' iunie '*+, si a intrat in vigoare la ' ianuarie '*+*. 2. Tratatele i conveniile internaionale -ratatele i conveniile internaionale nc(eiate pentru prevenirea sau combaterea criminalitii, la care %omnia este parte, aa cum se apreciaz constant n literatura uridic de specialitate, constituie izvoare ale dreptului penal. ,n doctrina penal se face distincie ntre tratatele i conveniile internaionale care constituie izvoare directe ale dreptului penal i cele care constituie izvoare indirecte, mediate. -zvoare directe . tratatele sau conveniile referitoare la asisten uridic internaional * ex. Conveniile bilaterale cu privire la extrdare nc(eiate ntre ara noastr i alte ri#. -zvoare indirecte . tratatele i conveniile ce cuprind anga amentele statelor pri de a incrimina pe plan intern anumite fapte socialmente periculoase. /ara noastr a ratificat Convenia de la 0eneva adoptat la 1 septembrie 2341 privitoare la abolirea sclaviei, a traficului de sclavi. Ca urmare a ratificrii acestei Convenii i , n legislaia intern, respectiv art. '*/ #. pen a fost incriminat sclavia. Mai recent prin "ecretul&0ege nr.''' din 1/./1.'**/, ara noastr a aderat la Convenia internaional contra lurii de ostateci adoptat la

5e6 7or8 n 29 decembrie 2393. Ca urmare aderrii la ceast convenie s+a impus modificarea art. ',* #. pen ce incrimineaz lipsirea ilegal de libertate a unei persoane, lucru care s+a i fcut prin "ecretul . :ege nr. 22; din <=.=<.233=. -ratatele i conveniile internaionale reprezint un izvor mediat al dreptului penal romn n sensul c acesta va cuprinde n sfera sa norme ce rezult din cuprinsul actelor internaionale la care statul romn a aderat . "e la acest regul exist i o excepie consacrat n art. ;= alin. ; din Constituie. Potrivit textului invocat, cnd exist neconcordan ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care %omnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, din aceast ipotez de excepie rezultnd c pactul sau tratatul internaional devine izvor direct. 1) Le,ile penale ca i(#"are principale ale dreptului penal Principalele izvoare ale dreptului penal sunt evident legile penale , acele legi care au fost anume adoptate, n primul rnd pentru a reglementa relaiile sociale ce se formeaz ntre oameni n sensul impunerii unei conduite care s determine abinerea de la svrirea de infraciuni , n al doilea rnd pentru pentru a reglementa relaiile ce iau natere dup ce au fost svrite infraciunile. Pe lng Codul penal care este principalul izvor al dreptului penal, exist i alte legi penale cu o aplicare mai restrns, cum ar fi 02$2 nr. 1/) din ), iunie )//3 privind cooperarea udiciar internaional n materie penal care reglementeaza dispoziitiile privitoare la extradare, sau 0egea nr. )456)//+ privind executarea pedepselor. 7pecific acestor legi este c ele au un domeniu de aplicare mai restrns deoarece privesc o anumit instituie sau cteva instituii ale dreptului penal. (ceste legi sunt numite "n literatura de specialitate legi complinitoare Legile penale complinitoare Nu contin incriminari noi si cuprind in exclusivitate numai norme de drept penal. Dupa continutul lor, sunt considerate izvoare ale dreptului penal. Legile speciale nepenale ce cuprind dispozitii de drept penal sunt

& legi care completeaz incriminari din #odul penal. #u alte cuvinte, legile speciale sunt considerate, ca au un caracter penal numai daca in continutul lor sunt prevazute fapte sanctionate penal.