Drept penal: Cursul 4 APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU SI TIMP Consideratiuni generale 1 Notiunea apli!

arii legii penale Prin aplicarea legii penale intelegem executarea sau indeplinirea indatoririlor pe care ea le prevede ce pot avea loc fie de bunavoie, prin respectarea prescriptiilor acesteia, fie silit, in cazul savarsirii faptei interzise. " Ele#entele in raport !u !are se apli!a legea penala Nu putem vorbi de aplicarea legii penale fara a ne referi la elementele care ii fixeaza limitele aplicarii acesteia si anume : timpul, teritoriul, persoanele si faptele. Ti#pul : Se stie ca orice lege care emana de la puterea legislativa, nu poate fi vesnica, ea este limitata in timp, de la momentul intrarii in vigoare si pana la iesirea din vigoare. De aceea exista o corelatie intre fapta si legea penala care urmeaza sa fie aplicata. Spatiul : este un alt element obligatoriu in determinarea limitelor aplicarii legii penale. Persoanele : intotdeauna legea penala reglementeaza relatii intre oameni. $aptele : pentru ocrotirea valorilor sociale fundamentale, legea penala descrie explicit si concret faptele sub forma actiunii sau omisiunii. Apli!area legii penale in spatiu 1. Notiunea aplicarii legii penale in spatiu Aplicarea legii penale in spatiu consta in activitatea de traducere in viata a prescriptiilor sanctionatoare ale legii penale in raport cu locul comiterii diferitelor infractiuni (in tara sau strainatate) de catre cetateni romani sau straini. Principiile menite sa asigure inevitabilitatea aplicarii legii penale in raport cu spatiul sunt : % prin!ipiul teritorialitatii legii penale& % prin!ipiul personalitatii legii penale& % prin!ipiul realitatii % prin!ipiul uni'ersalitatii legii penale Un lucru foarte important este faptul ca numai recunoasterea si aplicarea tuturor principiilor care guverneaza intinderea in spatiu a efectelor legii penale fac posibila realizarea unei eficiente activitati de represiune. 2. Aplicarea legii penale faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei Prin!ipiul teritorialitatii legii penale
1

Este principiul de baza potrivit caruia se face aplicarea legii penale in raport cu locul savarsirii infractiunii, principiu consacrat in art. N.!. pen. "egea penala se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii, neavand nicio relevanta calitatea faptuitorului. Notiunea de teritoriu in sensul legii penale Prin notiunea de teritoriu conform art. alin. # si $ N.!.P. se intelege intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia. %ceasta cuprinde : suprafata terestra, apele interioare, marea teritoriala, subsolul teritoriului terestru si acvatic si spatiul aerian de deasupra teritoriului acvatic si terestru. Supra(ata terestra : intinderea de pamant cuprinsa intre frontierele politico& geografice ale statului roman. Apele interioare : apele curgatoare sau statatoare cuprinse intre frontierele politico& geografice ale statului roman. Marea teritoriala : cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului si apele maritime interioare. Su)solul : este format din zona subterana avand o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat cu o adancime practic limitata de posibilitatea reala a omului de exploatare in conditiile te'nicii actuale. Spatiul aerian : este spatiul care se intinde deasupra teritoriului cuprins intre frontierele statului si desupra apelor interioare si marii teritoriale. Notiunea de in(ra!tiune sa'arsita pe teritoriul tarii Prin infractiune savarsita pe teritoriul tarii noastre se intelege o infractiune comisa pe teritoriul aratat in art. sau pe o nava sau o aeronava romana (art alin $). De asemenea, conform art. alin * N.!.Pen, infractiunea se considera a fi savarsita pe teritoriul +omaniei si atunci cand pe acest teritoriu ori pe o nava sub pavilion romanesc sau pe o aeronava inmatriculata in +omania s&a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s&a produs, c'iar in parte, rezultatul infractiunii, conform principiului ubicuitatii sau al desfasurarii integrale. E*!eptii de la prin!ipiul teritorialitatii %plicarea legii penale potrivit principiului teritorialitatii cunoaste anumite restrangeri si anume : a) In(ra!tiunile sa'arsite la )ordul unor na'e straine a(late in tre!ere prin #area teritoriala ori pe ti#pul !at se a(la in porturi& in apele #ariti#e interioare si #area teritoriala ale Ro#aniei b) In(ra!tiunile sa'arsite la )ordul aerona'elor straine a(late in li#itele teritoriale ro#anesti
#

c)

In(ra!tiunile sa'arsite in sediile #isiunilor diplo#ati!e straine a(late in tara noastra& de !atre #e#)rii si personalul a!estora d) In(ra!tiunile sa'arsite de personalul ar#atelor straine in ti#pul stationarii sau tre!erii pe teritoriul altui stat e) I#unitatea pre+identiala& parla#entara si gu'erna#entala In Noul !od penal:
Art. 13: Imunitatea de jurisdicie

Legea penal nu se aplic infraciunilor svrite de ctre reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau de ctre alte persoane care, n conformitate cu tratatele internaionale, nu sunt supuse jurisdiciei penale a statului romn.

$. %plicarea legii penale romane unor infractiuni savarsite in strainatate

Notiuni preli#inare Principiul teritorialitatii acopera doar sfera infractiunilor care se savarsesc in limitele teritoriale ale +omaniei. Pot apare insa situatii cand infractiunile sunt savarsite in strainatate de cetateni romani sau in strainatate unii cetateni straini savarsesc fapte impotriva intereselor statului roman ori impotriva unor cetateni romani. Pentru astfel de situatii legea penala romana prevede urmatoarele principii subsidiare : personalitatii, realitatii si universalitatii. Prin!ipiul personalitatii legii penale %cest principiu este consacrat in art. * !.pen. care stabileste ca legea penala ro#ana se apli!a si in(ra!tiunilor sa'arsite in a(ara teritoriului tarii& de !atre un !etatean ro#an sau de !atre o persoana ,uridi!a ro#ana& spre deose)ire de 'e!-ea regle#entare !are se apli!a si apatri+ilor Pentru aplicarea principiului personalitatii se cer a fi intrunite urmatoarele conditii : ,. a) fapta sa fie savrasita in intregime in fara teritoriului tarii noastre indi(erent de lo!ul& de tara in !are in(ra!torul !o#ite a!easta in(ra!tiune Potri'it !riteriului u)i!uitatii& ni!i un a!t de e*e!utare si ni!i re+ultatul nu se pot produ!e in Ro#ania& deoare!e& in !a+ !ontrar& legea ro#ana ar tre)ui sa inter'ina potri'it prin!ipiului teritorialitatii. b) (apta sa !onstituie in(ra!tiune potri'it pre'ederilor din legea penala ro#ana si sa (ie pedepsita !u detentiunea pe 'iata sau in!-isoarea #ai #are de 1/ ani c) in(ra!torul sa (ie !etatean ro#an sau o persoana ,uridi!a ro#ana II a) fapta sa fie savrasita in intregime in fara teritoriului tarii noastre indi(erent de lo!ul& de tara in !are in(ra!torul !o#ite a!easta in(ra!tiune
$

)0 $apta sa (ie pre'a+uta !a in(ra!tiune atat de legea penala ro#ana !at si de legea penala a tarii unde a (ost sa'arsita ori sa (ie !o#isa intr%un lo! !are un este supus ,urisdi!tiei ni!iunui stat !0 Pedeapsa pre'a+uta de legea penala ro#ana pentru (apta sa'arsita sa (ie in!-isoarea #ai #i!a de 1/ ani sau a#enda Spre deosebire de vec'ea reglementare, N. ! Pen prevede ca pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul in care este aplicabil principiul personalitatii este necesara autorizarea prealabila a procurorului general al Parc'etului de pe langa !urtea de %pel in a carei raza teritoriala se afla parc'etul mai intai sesizat sau, dupa caz, a procurorului general al Parc'etului de pe langa ,!!-. Prin!ipiul realitatii legii penale Legea penala ro#ana se apli!a in(ra!tiunilor sa'arsite in a(ara teritoriului tarii& de !atre un !etatean strain sau de o persoana (ara !etatenie (in vec'ea reglementare se cerea ca apatridul sa nu domicilieze pe teritoriul +omaniei, conditie eliminata de N.! Pen) !ontra statului ro#an& !ontra unui !etatean ro#an ori a unei persoane ,uridi!e ro#ane Pentru aplicarea principiului realitatii se cer a fi realizate urmatoarele condiitii : a) in(ra!tiunea sa (ie sa'arsita in strainatate b) in(ra!tiunea sa (ie sa'arsita !ontra statului ro#an& !ontra unui !etatean ro#an ori a unei persoane ,uridi!e ro#ane (spre deosebire de vec'ea reglementare in care se cerea ca infractiunea savarsita sa fie indreptata impotriva sigurantei nationale a statului nostru, impotriva unui cetatean roman sau prin care s&a produs o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii acestuia0 c) $apta sa !onstituie in(ra!tiune potri'it pre'ederilor legii penale ro#ane d) In(ra!torul sa (ie !etatean strain sau o persoana (ara !etatenie !are nu are do#i!iliul in Ro#ania e) Punerea in #is!are a a!tiunii penale se (a!e nu#ai !u autori+area pro!urorului general al Ro#aniei si nu#ai da!a (apta un (a!e o)ie!tul unei pro!eduri ,udi!iare in statul pe teritoriul !aruia s%a !o#is Prin!ipiul uni'ersalitatii legii penale Universalitatea legii penale romane este definita in art. 11 N. !.pen. in care se arata ca . "egea penala se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in art. 1/ , savarsite in afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie (in vec'ea reglementare se cerea ca apatridul sa nu domicilieze pe teritoriul +omaniei). %plicarea legii penale romane potrivit principiului universalitatii presupune realizarea cumulativa a urmatoarelor conditii : a) sa'arsirea unei in(ra!tiuni& alta de!at !ele pentru !are s%ar apli!a legea penala ro#ana !on(or# prin!ipiului realitatii&
*

b) s%a sa'arsit o in(ra!tiune pe !are statul ro#an si%a asu#at o)ligatia sa o repri#e in te#eiul unui tratat international& 1spre exemplu unact de terorism0 indi(erent da!a este pre'a+uta sau nu de legea penala a statului pe al !arui teritoriu a (ost !o#isa c) in(ra!tiunea sa (ie sa'arsita in strainatate in intregi#e& d) sa se (i !erut e*tradarea sau predarea in(ra!torului si a!easta sa (i (ost re(u+ata e) (apta sa (ie sa'arsita de un !etatean strain sau de o persoana (ara !etatenie f) in(ra!torul se a(la de )una'oie in Ro#ania Spre deosebire de vec'ea reglementare, nu mai este necesara dubla incriminare, principiul universalitatii legii penale aplicandu&se indiferent daca fapta comisa este sau nu prevazuta ca infractiune de legea penala a statului pe al carui teritoriu a fost comisa. Principiul universalitatii nu se aplica in cazul cand exista vreo cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau cand pedeapsa a fost executata ori considerata ca executata. !and pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai in parte, se procedeaza potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea 'otararilor straine. Prioritatea !on'entiilor internationale in #ateria unor in(ra!tiuni sa'arsite in strainatate %plicarea legii penale romana pentru infractiunile savarsite in strainatate, potrivit principiilor realitatii si universalitatii se realizeaza si in raport cu dispozitiile cuprinse in art. 0 !.pen. Potrivit acestui text, normele cuprinse in art. &11 N. !. pen. se aplica numai daca nu se dispune altfel printr&un tratat international la care +omania este parte. !onform noului !od penal:
Art. 12: Legea penal i tratatele internaionale
Dispoziiile art. 8este parte. se aplic dac nu se dispune altfel printr-un tratat internaional la care !omnia

4 E*tradarea Notiunea si natura ,uridi!a a e*tradarii E*tradarea este un a!t )ilateral& politi! si ,uridi! prin !are statul& pe al !arui teritoriu se a(la un in(ra!tor& preda pe a!esta statului unde s%a sa'arsit in(ra!tiunea ori statului ale !arui interese au (ost a(e!tate prin !o#iterea (aptei sau al !arui !etatean este& in 'ederea tragerii la raspundere penala ori a e*e!utarii pedepsei la !are a (ost !onda#nat printr%o -otarare de(initi'a Sub raportul finalitatii sale, extradarea este un act de reciproca asistenta 1uridica internationala si poate fi acordata numai in baza unei conventii internationale sau pe baza de reciprocitate, in conditiile legii. Predarea sau extradarea unei persoane in relatia cu statele membre ale Uniunii Europene se acorda sau se solicita in conditiile legii. De asemenea, predarea unei persoane catre un tribunal penal international se acorda in conditiile legii.
2

Conditiile e*tradarii a0 !onditiile !e pri'es! in(ra!tiunea: & sa se fi comis o infractiune pe teriotriul statului solicitat sau prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui stat & fapta savarsita sa fie considerata infractiune atat de legislatia statului solicitant, cat si de cea a statului solicitant sa efectueze extradarea & infractiunea pentru care se cere extradarea sa prezinte o anumita gravitate )0 !onditiile !e pri'es! in(ra!torul: & infractorul sa se gaseasca pe teritoriul solicitat & & & & !0 !onditiile de ordin pro!edural: sa existe o cerere de extradare statul solicitat care primeste cererea de extradare este obligat sa&l aresteze pe faptuitor statul solicitat este obligat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este extradat statul solicitant este obligat sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea procesului penal in care a fost implicat cel extradat.Dupa pronuntarea 'otararii 1udecatoresti definitive se va transmite si o copie a sentintei.

Situatiile de e*!eptie !and nu poate opera e*tradarea & nu pot fi extradate persoanele care au obtinut drept de azil in +omania & cetatenii straini sau apatrizii cu domiciliul in strainatate daca au savarsit o infractiune in +omania sau impotriva intereselor statului nostru & e*tradarea 'a (i re(u+ata da!a : & infractiunea pentru care se cere este dintre acelea pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a partii vatamate ori lipseste autoritatea sau sesizarea organului competent & a intervenit amnistia faptei printr&un act de clementa dat de organul puterii legislative a statului solicitat sau solicitant & a trecut termenul de prescriptie a raspunderii penale sau a executarii pedepsei & exista autoritatea de lucru 1udecat 2rdinea de pre(erinta in a!ordarea e*tradarii ,n cazul in care un infractor este cerut a fi extradat, in acelasi timp, catre mai multe state, in conventiile inc'eiate de +omania cu alte state se prevede ca statul solicitat 'a da prioritate statului pe teritoriul !aruia s%a sa'arsite in(ra!tiunea& in lipsa acestuia, statului i#potri'a intereselor !aruia a (ost indreptata in(ra!tiunea& si, in ultima instanta, statului al !arui !etatean este in(ra!torul
3

Spre deose)ire de 'e!-ea regle#entare& e*tradarea se poate !ere si in !a+ul !etatenilor ro#ani a(lati pe teritoriul altui stat si nu nu#ai in !a+ul strainilor !onform noului !od penal:
Art. 14: Extrdarea
1!"#trdarea poate fi acordat sau solicitat n temeiul unui tratat internaional la care !omnia este parte ori pe $az de reciprocitate, n condiiile legii. 2!%redarea sau e#trdarea unei persoane n relaia cu statele mem$re ale &niunii "uropene se acord sau se solicit n condiiile legii. 3!%redarea unei persoane ctre un tri$unal penal internaional se acord n condiiile legii.

2rganele i#pli!ate in e(e!tuarea e*tradarii !ererea de extradare se primeste pe cale diplomatica, prin 4inisterul %facerilor Externe. %ctele procedurale sunt efectuate de organele 4inisterului Public si cele ale 4inisterului -ustitiei.%ctivitatile de arestare si predare catre statul solicitant sunt efectuate de organele de politie, in cazul +omaniei prin 5iroul National ,N6E+P7". "egisla8ie interna8ional9 :n materie !onven8ia European9 privind transferul de proceduri:n materie penal9, adoptat9 de +om;nia prin Legea 344"///. Legea 3/"4"//4 privind !ooperarea 1uridic9 interna8ional9 :n materie penal9.

Apli!area legii penale in ti#p 1. Notiuni generale Prin nor#e penale pri'ind apli!area legii penale in ti#p se intelege ansa#)lul de nor#e ,uridi!e penale prin !are se regle#entea+a apli!area legii penale in raport !u ti#pul sa'arsirii in(ra!tiunii si !u #o#entul tragerii la raspundere penala a !elor !e% au sa'arsit in(ra!tiuni " %ctivitatea legii penale ,n materia aplicarii legii penale in timp este dominant principiul activitatii legii penale, conform caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea este in vigoare. Notiunea de activitate a legii penale Potrivit principiului activitatii legii penale, o lege nu se aplica decat pentru infractiunile savarsite in perioada de timp cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data scoaterii ei din uz.
0

Durata si limitele de aplicare a legii penale in timp ,ntrarea in vigoare a unei legi penale se realizeaza prin doua modalitati : a) la data expresa prevazuta in lege b) la data publicarii legii in 4onitorul 7ficial ,esirea din vigoare a unei legi penale se realizeaza prin abrogare. Din punctul de vedere al procedeului folosit pentru a scoate din uz o lege, abrogarea poate fi : expresa, tacita sau subinteleasa, autoabrogarea, totala, partiala. 1. !oncursul de lege penala ,n practica legislativa este posibil sa fie in vigoare in acelasi timp doua sau mai multe legi penale. Exista concurs de legi penale in timp atunci cand doua sau mai multe legi penale reglementeaza aceleasi relatii sociale, una din legi fiind o lege penala generala, alta o lege penala speciala, iar, uneori, c'iar o lege exceptionala. ,n cazul concursului de legi penale, va fi activa legea speciala, in defavoarea celei generale sau legea exceptionala, in raport cu cea speciala si cea generala. #. Extraactivitatea legii penale *.1 Notiuni preliminare ,n materia aplicarii legii penale in timp, extraactivitatea este acceptata in mod exceptional si ea consta intr&o extindere a activitatii legii penale, fie inainte de momentul intrarii ei in vigoare, fie ulterior, dupa iesirea ei din vigoare. Prin efectele pe care le produce, extraactivitatea creeaza unele exceptii de la principiul activitatii legii penale si anume : retroactivitatea si ultraactivitatea. *.# +etroactivitatea "egile rectroactiveaza atunci cand se aplica infractiunilor ce au fost savarsite inaintea intrarii lor in vigoare %u caracter retroactiv urmatoarele legi : a) legea penala in continutul careia se prevede expres ca urmeaza sa se aplice si unor fapte savarsite anterior intrarii ei in vigoare b) legea interpretativa c) legile dezincriminatoare d) legile care prevad masuri de siguranta sau masuri educative e) legea penala mai favorabila *.$ Ultraactivitatea Ultraactivitatea actioneaza, de asemenea, in mod exceptional, ea presupunand aplicarea legii penale in viitor, c'iar si dupa ce a iesit din vigoare, asupra faptelor ce s&au savarsit sub imperiul ei.

*.* %plicarea legii penale mai favorabile a) Notiuni si caracterizare b) %plicarea legii penale mai favorabile in raport cu faptele care nu au fost definitiv 1udecate Potrivit dispozitiei din art. 2 alin. 1 N.!.Pen., daca la savarsirea infractiunii si pana la 1udecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Dispozi8iile alin. (1) se aplica si actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstitutionale, precum si ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca in timpul cand acestea s&au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile. c) & & & & !riteriile de determinare a legii mai favorabile : conditiile de incriminare a faptei conditiile de tragere la raspundere penala natura si durata sanctiunii termenul de prescriptie a raspunderii penale *.2 %plicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive %plicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive este reglementata de art. 3 N.!. pen. Potrivit prevederilor din alin. 1 al acestui articol, atunci cand dupa ramanerea definitiva a 'otararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inc'isorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai u<oara, sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita, se reduce la acest maxim. Spre deosebire de vec'ea reglementare, nu mai exista cazurile de aplicare facultativ a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive. !onform art. 12 din =ec'iul !. Pen. atunci cand dupa ramanerea definitiva a 'otararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inc'isorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica dec;t maximul special prevazut de legea noua, tinandu&se seama de infractiunea savarsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea 'otararii sau in timpul execut9rii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea savarsita. Daca o dispozitie din legea penala noua se refera la pedepse care au fost definitiv aplicate, se va tine seama, in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a legii penale noi, de pedeapsa redusa sau inlocuita potrivit dispozitiilor aratate, iar pedeapsa se va reduce obligatoriu cu 1>$. Apli!area legii penale te#porare
?

Definitia legala a legii penale temporare este oferita de art.0 alin # N.! Pen:@ "egea penal9 temporar9 este legea penal9 care prevede data ie<irii ei din vigoare sau a c9rei aplicare este limitat9 prin natura temporar9 a situa8iei care a impus adoptarea sa.@ !onform art. 0 alin (1) N. !. Pen legea penala temporara se va aplica infractiunilor savarsite in timpul in care s&a aflat in vigoare, c'iar daca respectivele fapte penale nu au fost urmarite penal sau 1udecate in acel interval de timp. Apli!area legii penale de de+in!ri#inare Potrivit art. * N.!.Pen, legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea vec'e, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. ,n acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vec'i, precum si toate consecintele penale ale 'otararilor 1udecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi. %stfel, spre deosebire de =.!.Pen cand aprecierea interventiei unei dezincriminari se facea in abstracto, in sensul ca exista dezincriminare doar atunci cand fapta prevazuta de legea vec'e un se mai regaseste sub nicio forma in legea noua, sub imperiul N.!.Pen aprecierea interventiei unei dezincriminari se va face in concreto, distingandu&se urmatoarele posibilitati: a) %tunci cand fapta prevazuta de legea vec'e nu mai are un corespondent in legea noua b) %tunci cand, prin prevederile legii noi, se restrange sfera de incidenta a unui anumit text astfel incat fapta savarsita de inculpat nu mai intruneste conditiile impuse de textul de lege (forma de vinovatie, conditiile specifice unei anumite infractiuni etc.)

1/