Exercitii de meditatie pentru scaderea in greutate Mecanismul este explicat de cercetatori Exista exercitii de meditatie care potenteaza scaderea

in greutate si te ajuta sa-ti mentii silueta perfecta. Suna ciudat, dar cercetatorii ne asigura ca nu e deloc asa si ne explica mecanismele interesante care sau la baza relatiei dintre meditatie si silueta. O sedinta de meditatie nu te scapa, in mod miraculos, de cele cateva kilograme nedorite si nici nu-ti garanteaza silueta perfecta, insa cu cat orele de terapie devin mai dese, este posibil sa fii surprinsa de rezultate. Exercitii de meditatie duse la un alt nivel: cu cat esti mai constienta de tine, cu atat vei reusi sa fii mai atenta la modul in care mananci Mecanismul care genereaza scaderea in greutate este foarte interesant: specialistii spun ca in momentul in care faci meditatie iti cresti constienta de sine , adica esti mai conectata! cu ceea ce faci. "u alte cuvinte, vei reusi sa fii mai atenta si mai ec#ilibrata si in privinta a ceea ce mananci si, foarte important, a felului cum mananci. $u-ti vei mai privi mesele doar ca pe o actiune mecanica si atat. %n loc sa mananci nepasator, vei reusi sa fii mai concentrata la mancare, la cat mananci, dar si la gustul ei. &sta inseamna ca te vei satura mai repede, iar riscul sa mananci exagerat este mai mic. 'egatura dintre anumite exercitii de meditatie si scaderea in greutate a fost studiata cu atentie. O ec#ipa de oameni de stiinta, de la (niversit) of "alifornia San *rancisco a descoperit, in urma unui studiu, ca meditatia ii poate ajuta pe oameni sa-si controleze obiceiurile alimentare si sa slabeasca. Studiul a fost facut pe +, de femei obeze, care au fost impartite in doua grupuri: unul dintre grupuri a fost educat sa manance constient si sa faca meditatie zilnic -. de minute, pe cand celalalt a fost lasat sa-si urmeze regimul normal de viata. /ezultatul a fost uimitor: femeile din primul grup si-au pastrat greutatea si siau redus nivelul de cortizol, in timp ce restul s-au ingrasat. CAND MANCAM PE BAZA DE STRES NE INGRASAM; DACA ELIMINAM STRES L! P TEM SA C"NTR"LAM SI #EL L C M MANCAM$ (nii specialistii vad lucrurile si in felul urmator: de multe ori mancam pe baza de stres, iar daca reusim sa eliberam tensiunile la nivel mental, vom putea sa ne ferim si de mancatul instinctual, care ne ingrasa si ne poate afecta si sanatatea. "and suntem stresati, ne alinam cu mancare. Mancam mult fara sa ne gandim la alegerile pe care le facem. Meditatia este un mijloc prin care ii dam creierului nostru o pauza de la gandurile anxioase si il ajutam sa devina constient, eliminand si distractiile care ne pot sabota regimul de slabire!, spune Marcella 0akur 1einer, psi#olog la Mar)mount Man#attan "ollege in $e2 3ork, citata de prlog.org. CA SA %EZI REZ LTATE! ESTE NECESAR SA #ACI ZILNIC E&ERCITII DE MEDITATIE 4aca vrei sa afli pe pielea ta ce rezultate au aceste exercitii de meditatie zilnica, este suficient sa incepi cu cate zece minute de meditatie. 5aseste-ti un loc linistit, stai intr-o pozitie confortabila si relaxeaza-te. %nspira si numara 6unu7, expira si numara 6unu7, inspira si numara de doua ori si expira si numara de doua ori, astfel incat sa cresti cantitatea de aer trasa in piept. /epeta numaratoarea de opt ori, ramanand concentrata pe respiratie. "and ai terminat incepe din nou. 4aca simti ca iti pierzi rabdarea si incepi sa te gandesti la altceva, renunta si mai repeta in alta zi. 8ext: &ndreea Marinescu, *oto: 5uliver Meditatia in mers' mai re(axanta decat in se)ut O meditatie simpla si recomandata incepatorilor "unoscatorii spun ca meditatia in mers poate fi c#iar mai relaxanta decat cea traditionala in perioadele de stres intens. Explicatia este simpla: ne relaxeaza nu doar mental, ci si fizic. Meditatia in mers iti poate aduce foarte multe beneficii in afara de relaxare: te ajuta sa-ti cresti concentrarea, fapt care imbunatateste capacitatea de a medita c#iar si cand o faci stand in sezut, iti da energie cand esti obosita si te mentine mai bine ancorata in realitate.

%n cea din urma situatie, stii si tu ca atunci cand meditezi, mintea are obiceiul sa 9rataceasca! in trecut sau in viitor 6ne gandim la lucrurile care s-au intamplat peste zi sau la ce vom face maine, ne imaginam tot felul de situatii7, lucru care ne ingreuneaza meditatia. %n cazul meditatiei in mers, faptul ca ne deplasam, ne face sa fim mai alerti si mai constienti de lumea din jurul nostru si sa uitam de gandurile care incearca sa ne ocupe mintea. Meditatia in mers este buna pentru incepatori pentru ca ii ajuta sa se concetreze fara sa depuna un efort prea mare :oate ca si din acest motiv, meditatia in mers este foarte recomandata pentru incepatori, carora le este mai greu sa-si linisteasca mintea atunci cand mediteaza stand in sezut. Este la fel de potrivita si pentru persoanele care mediteaza seara si care adorm repede din cauza oboselii. Miscarile lente si metodice ale meditatiei in mers elibereaza stresul, calmeaza tensiunile din corp si ajuta mintea sa se deconecteze, beneficii foarte importante pentru sanatate si bunastare. Meditatia in mers ar trebui incercata si de cei mai initiati, dupa sesiuni lungi de meditatie in sezut, fiindca 9dezmorteste! corpul. C*IAR SI ZECE MIN TE S NT S #ICIENTE PENTR A REALIZA MEDITATIA IN MERS :oti practica meditatia in mers ori de cate ori iesi in parc sa faci o plimbare, in drum spre serviciu sau cand mergi la cumparaturi. :rofita de aceste ultime zile calduroase ca sa te relaxezi atunci cand simti nevoia; %ata cum incepi. <. %ndreapta-ti coloana si lasa-ti umerii relaxati, la fel si mainile. /espira de cateva ori adanc si prelung. %n timp ce respiri, incearca sa te eliberezi de orice tensiune, zambeste usor si focuseaza-ti atentia pe stomac, coapse, picioare. Simte conexiunea cu pamantul. =. (rmatorul pas este sa-ti coordonezi respiratia cu pasii mici pe care incepi sa-i faci> paseste inainte cu piciorul stang si inspira, in timp ce expiri, paseste cu piciorul drept. *ocuseaza-ti privirea pe pamantul din fata ta. "a sa-ti fie mai usor sa te concentrezi la meditatia in mers, poti sa incerci si o scurta vizualizare. -. 4e fiecare data cand piciorul iti atinge solul, imagineaza-ti ca saruti pamantul, iar de fiecare cand il ridici, imagineaza-ti ca o floare frumoasa rasare in urma ta. %n acest fel, mersul devine o modalitate de a-ti arata dragostea pentru pamant, dar si o metoda de a te deconecta de la ganduri. +. Mergi incet si bucura-te de fiecare pas, timp de <.-<? minute, si in functie de timpul pe care il ai la dispozitie. Observa cum te simti. %ncetul cu incetul, incoroporeaza aceast tip de meditatie in viata ta de zi cu zi si vei vedea si beneficiile in scurt timp. ?. 4aca in timpul plimbarii, mintea ta se defocuseaza, incearca sa te intorci in momentul prezent, concentrandu-te la pasii pe care ii faci si la vizualizare. 4aca zgomotele din jur si oamenii te incomodeaza, lasa-i sa treaca pe langa tine fara sa te incomodeze> pur si simplu, fii constienta de ei, dar nu te lasa atrasa in actiunile lor. 8ext: &ndreea Marinescu Meditatia creste puterea de c+ncentrare si atentia Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa rezolvi problema 4aca mintea iti zboara in alta parte si simti ca iti este imposibil sa fii atenta, mai mult de cateva minute, la o sedinta de la job, la un curs sau c#iar si la discutie cu prietenii, se poate sa ai o problema de concentrare. "e poti face ca sa nu mai fi atat de distrasa@ O solutie ar fi sa incerci meditatia. Este demonstrat stiintific ca practicarea mediatiei in mod constant nu numai ca scade stresul 6care, apropo, poate declansa lipsa de atentie7, dar creste si puterea de concentrare. Meditatia creste activitatea din zonele din creier asociate cu puterea de concentrare si cu luarea deciziilor %n ultimii ani s-au facut numeroase studii cu privire la modul in care meditatia influenteazaputerea de concentrare. Spre exemplu, un studiu efectuat in =.., de catre Sc#ool of Medicine and :ublic Aealt# din cadrul (niversitatii 1isconsin 6S(&7 a relevat faptul ca meditatia creste activitatea in zonele din creier asociate cu concentrarea si cu luarea deciziilor. Studiul a constat in 9scanarea! creierului cu ajutorul rezonantei magnetice a doua categorii de persoane: unele care au fost invatate sa mediteze si unele care practicau meditatia de mai multi ani. "are credeti ca a fost rezultatul@ "ei care erau meditatori vec#i

aveau cortexul prefrontal, adica zona implicata in controlul si reglarea atentiei, mult mai activ decat ceilalti, care abia se apucasera de meditatiei. Exemplele sunt multe. (n alt studiu interesant a fost realizat, tot in urma cu cativa ani, de cercetatorii de la (niversitatea din "arolina 4e $ord, pe un grup de studenti, cu scopul de a observa puterea de concentrare. Studiul a relevat faptul ca studentii care au meditat cate =. de minute zilnic si-au imbunatatit performantele la teste de aptitudini cognitive dupa numai patru zile de meditatie. 'a un test care presupunea concentrarea sustinuta, studentii care au meditat s-au descurcat de zece ori mai bine decat cei care nu au meditat. 4aca simti ca si tu ai nevoie sa-ti mai cresti puterea de concentrare si atentia, meditatia este o solutie viabila si, practicata, constant iti aduce si alte beneficii: te relaxeaza, te face mai fericita si te mentine mai sanatoasa. %n aceeasi masura, iti poate imbunatati focusul la job, ajutandu-te sa muncesti mai eficient, sau iti poate creste performantele la scoala. %ata cateva repere. C M SA MEDITEZI CA SA,TI IMB NATATESTI P TEREA DE C"NCENTRARE <. &seaza-te in pozitia lotus> daca insa nu poti sa stai confortabil in aceasta pozitie, fiind una recomandata mai degraba avansatilor, poti sta si pe un scaun. 8ine-ti spatele drept, umerii relaxati si barbia in sol. Miscoreaza-ti privirea si gaseste un punct de focus undeva la un metru in fata ta. 'asa mainile sa se odi#neasca pe genunc#i. =. /espira normal pe nas, incercand sa pornesti respiratia din abdomen si nu din piept. Berifica-ti postura si incearca sa relaxezi pe cat posibil partile corpului care sunt mai incordate. -. :e expirarea aerului din piept, incepe sa numeri. "and ajungi la zece, ia-o de la capat. Observa daca esti distrasa de ceva anume in timpul meditatiei: un zgomot extern venit de la o masina sau de la televizorul vecinilor, un miros de mancare sau sc#imbarea luminii din camera. $umeste factorul care ti-a distras atentia si lasa-l sa treaca pe langa tine, mutandu-ti atentia spre respiratie. +. "and simti ca iti pierzi concentrarea si in minte iti vin tot felul de ganduri, incearca sa nu te lasi atrasa in #atisul lor. %ncearca sa constientizezi faptul ca incepi sa te gandesti la ceva anume si sustrage-te gandurilor. 4oar observa situatia cu obiectivitate si incepe din nou sa te focusezi pe numaratoarea pentru respiratie. ?. Mediteaza pentru zece minute, iar apoi inc#eie sedinta de relaxare. :e masura ce meditezi cat ma des, iti poti creste timpul zilnic la =.--. de minute. "a sa stii cand sa inc#ei meditatia foloseste timerul de la telefon, pentru ca altfel vei fi stresata si nu te vei putea gandi decat daca a trecut timpul sau nu. 4aca totusi simti ca nu-ti poti pastra puterea de concentrare nici zece minute, mediteaza atata cat poti> si trei-cinci minute sunt eficiente la inceput pentru cei care au probleme de concentrare. 8ext: &ndreea Marinescu De ce este di-ici(a meditatia. Intre/ari si re)+(0ari Piedicile cele mai intalnite in calea relaxarii Oricat de laudata este meditatia printre cei care o practica, un nou venit se poate lovi de multe obstacole pana sa ajunga sa experimenteze acea detasare si relaxare mult visate. &m facut o lista cu cele mai intalnite piedici care pot aparea in meditatie, dar avem si solutii pentru fiecare; /educerea stresului, o mai mare energie sau o mai buna concentrare sunt lucruri la care incepatorii in meditatie pot doar sa viseze. 4in pacate, pana sa ajunga sa experiementeze toate aceste beneficii, neinitiatii au multe piedici de trecut. :entru multi, obstacolele care apar se dovedesc prea mari si se lasa pagubasi c#iar inainte de a fi inceput. MEDITATIA %A DE%ENI MAI S"ARA PE MAS RA CE " PRACTICI MAI DES 4aca si tu te afli intr-o astfel de situatie, nu putem decat sa te incurajam: desi meditatia poate fi destul de dificila la primele sedinte, pe masura ce o practici din ce in ce mai des vei reusi sa invingi micile greutati care se ivesc pe drum. "#eia este mama invataturii asa ca repeta, repeta, repeta; $oi iti dam niste sfaturi eficiente ca sa indepartezi eficient toate micile obstacole care pot aparea in timpul meditatiei si care stau in calea unei relaxari adevarate.

1 "BSTAC"LE CARE ITI PERICLITEAZA MEDITATIA2 IDENTI#ICA,LE PE CELE CARE ITI #AC PR"BLEME SI REZ"L%A,LE C PASI MICI$ 1. Nu iti poti linisti deloc mintea, care !andeste" incontinuu &ceasta este, poate, cea mai mare problema cu care se confrunta cei care sunt la inceput cu meditatia. %n momentul in care te asezi in pozitia de meditatie, parca atunci mai mult ca oricand, mintea ta incepe sa se gandeasca la tot felul de lucruri. 4e fapt, asta face tot timpul numai ca in timpul meditatiei devii constienta de toate gandurile care se invart in capul tau. 4eci, stai linistita, nu ti se intampla numai tie; "a sa-ti linistesti mintea, incearca sa te focusezi pe respiratie si fii atenta la modul in care se simte! fiecare respiratie. Simte-ti stomacul care se ridica si se coboara, aerul care iti intra prin nari si iese pe gura. %n acest fel, vei alunga usor usor gandurile. #. $e invinovatesti sin!ura pentru ca nu reusesti sa meditezi &cest lucru iti poate face mai mult rau decat crezi si poate fi una dintre cauzele pentru care poti sa renunti la meditatie. %n realitate, lucrurile nu sunt niciodata atat de negre pe cat par. Specialistii spun ca este imposibil sa dai gres in meditatie, pentru ca nu exista te#nica buna sau rea. 4aca vezi ca nu reusesti sa practici un anumit tip de meditatie, incearca altul si altul pana il descoperi pe cel care ti se potriveste si care simti ca te relaxeaza. %. Meditezi intr&un loc mult prea z!omotos care iti distru!e concentrarea Spatiul in care meditezi este esential, mai ales cand esti la inceput, pentru ca orice zgomot cat de mic te poate intrerupe 6fie ca este sunetul unei masini, muzica venita de la vecinul tau, un membru al familiei care vorbeste mai tare etc7. Solutia este sa te izolezi cat poti de mult de exterior pe parcursul meditatiei intr-o camera numai a ta, insa daca traiesti intr-o zona zgomotoasa incearca sa meditezi la ore la care lumea doarme de obicei: dimineata devreme sau noaptea inainte de culcare. '. $i se pare foarte !reu sa stai nemiscata in aceeasi pozitie %ntr-adevar, pozitia poate da si ea multe batai de cap celor care mediteaza. 4e multe ori, exista riscul ca picioarele, spatele si mainile sa-ti amorteasca. "and se intampla acest lucru, este posibil sa nu adopti o postura corecta. 8ine minte ca trebuie sa ai coloana dreapta, dar nici sa stai prea teapana nu e ok. (merii trebuie sa fie cat mai relaxati si usor lasati. "apul trebuie sa fie simetric cu coloana, barbia usor lasata in piept, iar fata, relaxata. $u utiliza pozitia lotusului daca esti la inceput pentru ca este mai dificila. "el mai la indemana este sa stai in sezut, pe un scaun. (. $e c)inui sa meditezi si prelun!esti sedinta prea mult Sunt zile in care pur si simplu nu poti sa intri in starea de meditatie, dar totusi te c#inui sa meditezi o ora pentru ca stii ca asa este indicat@ Spune stop acestui obicei bolnavicios. "and simti ca nu ai starea necesara pentru meditatie, nu medita in acel moment, fa-o mai tarziu. $u e nevoie sa meditezi o ora pe zi ca sa te simti relaxata. Si zece minute de meditatie pot face minuni, atata timp cat meditatia este una corecta. 8ext: &ndreea Marinescu Meditatia creste puterea de c+ncentrare si atentia Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa rezolvi problema 4aca mintea iti zboara in alta parte si simti ca iti este imposibil sa fii atenta, mai mult de cateva minute, la o sedinta de la job, la un curs sau c#iar si la discutie cu prietenii, se poate sa ai o problema de concentrare. "e poti face ca sa nu mai fi atat de distrasa@ O solutie ar fi sa incerci meditatia. Este demonstrat stiintific ca practicarea mediatiei in mod constant nu numai ca scade stresul 6care, apropo, poate declansa lipsa de atentie7, dar creste si puterea de concentrare. Meditatia creste activitatea din zonele din creier asociate cu puterea de concentrare si cu luarea deciziilor %n ultimii ani s-au facut numeroase studii cu privire la modul in care meditatia influenteazaputerea de concentrare. Spre exemplu, un studiu efectuat in =.., de catre Sc#ool of Medicine and :ublic Aealt# din cadrul (niversitatii 1isconsin 6S(&7 a relevat faptul ca meditatia creste activitatea in zonele din creier asociate cu concentrarea si cu luarea

deciziilor. Studiul a constat in 9scanarea! creierului cu ajutorul rezonantei magnetice a doua categorii de persoane: unele care au fost invatate sa mediteze si unele care practicau meditatia de mai multi ani. "are credeti ca a fost rezultatul@ "ei care erau meditatori vec#i aveau cortexul prefrontal, adica zona implicata in controlul si reglarea atentiei, mult mai activ decat ceilalti, care abia se apucasera de meditatiei. Exemplele sunt multe. (n alt studiu interesant a fost realizat, tot in urma cu cativa ani, de cercetatorii de la (niversitatea din "arolina 4e $ord, pe un grup de studenti, cu scopul de a observa puterea de concentrare. Studiul a relevat faptul ca studentii care au meditat cate =. de minute zilnic si-au imbunatatit performantele la teste de aptitudini cognitive dupa numai patru zile de meditatie. 'a un test care presupunea concentrarea sustinuta, studentii care au meditat s-au descurcat de zece ori mai bine decat cei care nu au meditat. 4aca simti ca si tu ai nevoie sa-ti mai cresti puterea de concentrare si atentia, meditatia este o solutie viabila si, practicata, constant iti aduce si alte beneficii: te relaxeaza, te face mai fericita si te mentine mai sanatoasa. %n aceeasi masura, iti poate imbunatati focusul la job, ajutandu-te sa muncesti mai eficient, sau iti poate creste performantele la scoala. %ata cateva repere. C M SA MEDITEZI CA SA,TI IMB NATATESTI P TEREA DE C"NCENTRARE <. &seaza-te in pozitia lotus> daca insa nu poti sa stai confortabil in aceasta pozitie, fiind una recomandata mai degraba avansatilor, poti sta si pe un scaun. 8ine-ti spatele drept, umerii relaxati si barbia in sol. Miscoreaza-ti privirea si gaseste un punct de focus undeva la un metru in fata ta. 'asa mainile sa se odi#neasca pe genunc#i. =. /espira normal pe nas, incercand sa pornesti respiratia din abdomen si nu din piept. Berifica-ti postura si incearca sa relaxezi pe cat posibil partile corpului care sunt mai incordate. -. :e expirarea aerului din piept, incepe sa numeri. "and ajungi la zece, ia-o de la capat. Observa daca esti distrasa de ceva anume in timpul meditatiei: un zgomot extern venit de la o masina sau de la televizorul vecinilor, un miros de mancare sau sc#imbarea luminii din camera. $umeste factorul care ti-a distras atentia si lasa-l sa treaca pe langa tine, mutandu-ti atentia spre respiratie. +. "and simti ca iti pierzi concentrarea si in minte iti vin tot felul de ganduri, incearca sa nu te lasi atrasa in #atisul lor. %ncearca sa constientizezi faptul ca incepi sa te gandesti la ceva anume si sustrage-te gandurilor. 4oar observa situatia cu obiectivitate si incepe din nou sa te focusezi pe numaratoarea pentru respiratie. ?. Mediteaza pentru zece minute, iar apoi inc#eie sedinta de relaxare. :e masura ce meditezi cat ma des, iti poti creste timpul zilnic la =.--. de minute. "a sa stii cand sa inc#ei meditatia foloseste timerul de la telefon, pentru ca altfel vei fi stresata si nu te vei putea gandi decat daca a trecut timpul sau nu. 4aca totusi simti ca nu-ti poti pastra puterea de concentrare nici zece minute, mediteaza atata cat poti> si trei-cinci minute sunt eficiente la inceput pentru cei care au probleme de concentrare. 8ext: &ndreea Marinescu " meditatie u(trarapida pentru pers+ane(e +cupate ( pasi pentru o meditatie de ( minute 8i-ai dori sa meditezi, insa programul incarcat iti rapeste aceasta placere. $u te descuraja pentru ca iti venim in ajutor cu o meditatie ultrarapida pentru persoanele ocupate; 4aca iti face bine sa meditezi, dar nu prea ai timp sa exersezi, expertii sunt de parere ca si cinci minute folosite corespunzator te pot ajuta sa te deconectezi de la cotidian si sa-ti relaxezi mintea. C CAT MEDITEZI MAI DES! C ATAT %EI RE SI SA INTRI IN STAREA DE MEDITATIE MAI REPEDE :oate parea ciudat la o prima vedere, nu-i asa@ &i fi tentatata sa te intrebi: cum sa meditezi in doar cinci minute@ Se pare ca prin intermediul meditatiei sustinute poti ajunge sa stapanesti si aceasta te#nica ultrarapida de meditatie. "u cat meditezi mai des, cu atat vei putea sa intri mai repede in starea de meditatie, sa fii mai concentrata si mai putin distrasa de mediul extern. Meditatia in doar cinci minute este o realitate printre initiatii in domeniu. &cestia spun

ca beneficiile ei sunt extrem de satisfacatoare: relaxarea psi#icului intr-un moment extrem de stresant, o mai buna concentrare si o energizare fizica si psi#ica. 4aca vrei sa incerci sa meditezi in cinci minute, noi iti propunem sa incepi sa exersezi de fiecare data cand ai putin timp liber. cat de putin. Stii cum se spune: repetitia este mama invataturii. "a sa te incurajam, trebuie sa-ti spunem ca acest tip de meditatie nu este deloc unul greu. :oate fi facut oriunde si oricand simti nevoia. %ata cum trebuie sa procedezi; 1 PASI PENTR CEA MAI RAPIDA SEDINTA DE MEDITATIE <. Seteaza-ti cronometrul de la telefon pentru cinci minute, astfel incat sa nu fii stresata ca nu iti dai seama cand timpul expira. 4e asemenea, pune telefonul pe functia silent! si gaseste-ti un loc linistit, unde sa nu fii deranjata. &seaza-te intr-o pozitie confortabila. =. %nc#ide oc#ii si relaxeaza-te. /espira de cateva ori puternic ca sa eliberezi tensiunea adunata in corp. &poi incepe sa-ti relaxezi respiratia: inspira incet si lasa aerul sa-ti iasa din plamani normal. *ocuseaza-te pe respiratie. -. %ncearca sa-ti golesti mintea de orice alte ganduri legate de job ori de familie. Oricat de experimentata ai fi, intotdeauna mintea iti va juca feste, fiindu-ti destul de greu sa nu te gandesti la nimic. 4e aceea, mai bine focuseaza-te pe prezent si constientizeaza-ti fiecare parte a corpului, umerii, gatul, inima, stomacul. +. "and mintea incearca sa te distraga, nu te impotrivi. Se va intampla ca de multe ori sa-ti apara in minte tot felul de ganduri, cugetari, idei. 4aca te impotrivesti, nu vei face decat sa-ti creezi frustrari ca nu reusesti sa te concentrezi. &sa ca lasa gandurile sa apara, observa-le si lasa-le sa treaca. ?. *oloseste de respiratie ca de ancora ta in realitate. 4aca mintea incepe sa-ti fuga prea des, revino in realitate cu ajutorul respiratiei. *ocuseaza-te din nou pe modul in care inspiriCexpiri. "and cronometrul suna ar trebui sa te simti mai relaxat si mai revigorat; 8ips: 4aca locul in care meditezi iti permite, poti folosi muzica sau aromaterapia pentru a intra mai rapid in starea de meditatie; 8ext: &ndreea Marinescu, *oto: 5uliver Meditatia regu(ata a3uta (a re(axarea menta(a rapida Cum sa&ti stabilesti un pro!ram de meditatie constant /elaxarea mentala se invata, iar cu cat meditezi mai des, cu atat mintea ta se va elibera mai rapid de stres si de ganduri negative. :oti sa-ti faci o obisnuinta din a medita aplicand cativa pasi ce te vor ajuta sa-ti creezi o rutina benefica pentru starea de spirit; %ti prezentam planul de bataie; /epetitia este mama invataturii si in cazul meditatiei. "u cat sedintele de relaxare mentala sunt mai dese, cu atat iti va fi mai usor sa te deconectezi de la lumea exterioara si sa elimini tensiunile care fac rau psi#icului tau. Sa faci insa meditatie constant nu pare usor, mai ales daca ai un ritm de viata agitat, asa cum cei mai multi dintre noi avem. RELA&AREA MENTALA %INE PE MAS RA CE MEDITATIA DE%INE N "BICEI Specialistii ne incurajeaza si spun ca nu trebuie sa ne streseze gandul ca nu avem timp la dispozitie ca sa meditam. "ea mai simpla meditatie poate fi facuta in mai putin de cinci minute zilnic, important este sa ne formam obisnuinta de a ne da ragaz sa ne relaxam c#iar si pentru o perioada atat de scurta. Odata ce obiceiul devina rutina, meditatia se va imbunatati considerabil, iar sedinta va trece natural de la cateva minute la cateva zeci de minute. 'ucrurile sunt destul de simple si pentru ca meditatia furnizeaza o multime de beneficii pentru starea de spirit, iar o data ce le vei experimenta, iti va fi mai usor sa te intorci regulat la ea. /elaxarea mentala se va instaura usor-usor pentru ca meditatia ajuta la diminuarea stresului prin faptul ca aduce corpul intr-o stare de calm> in timpul meditatiei, ritmul cardiac si respiratia se incetinesc, tensiunea arteriala se normalizeaza si oxigenul este folosit mai eficient. %n aceeasi masura, meditatia reduce starile de despresie si anxietate. %n urma unui studiu realizat de Scoala Medicala a (niversitatii din Massac#usetts, == de participanti care sufereau de anxietate si-au imbunatatit starea, dupa ce timp de opt saptamani au urmat un program de meditatie atenta. Mai mult decat atat, te ajuta sa te concentrezi mai bine, iti da mai multa energie siDte face mai fericita.

%ata pasii pe care trebuie sa-i parcurgi ca sa-ti faci un obicei din a medita constant pentru a atinge relaxarea mentala. Sfaturile au fost impartasite de &nd) :uddicombe, consultant in meditatie si calugar budist, pentru publicatia americana 222.#uffingtonpost.com. 4 PASI PENTR CA MEDITATIA SA DE%INA N "BICEI ZILNIC! CA SA ATINGI RELA&AREA MENTALA D"RITA <. Mediteaza de dimineata, inainte de serviciu. &sa te vei asigura ca nu sari peste sedinta de meditatie daca ti-ai propus sa o faci. %n sc#imb, nu trebuie sa te gandesti la ea ca la ceva c#inuitor. :ur si simplu, ia-ti cinci minute pentru inceput din programul tau si relaxeaza-te cu o meditatie usoara. Meditatia pentru incepatori te poate ajuta. =. 4aca dimineata este un moment imposibil pentru tine si alegi alt moment al zilei, este important sa-l prioritizezi. "el mai simplu este sa-ti notezi intr-un jurnal sau pe un post-it pe care sa-l tii la vedere ca la o anumita ora trebuie sa meditezi. 8ine-te de acest tel ca de oricare altul. -. Obisnuieste-te sa meditezi tot timpul in acelasi loc si la aceeasi ora, ca sa-ti intre mai usor in rutina. 4e asemenea, creeaza-ti un loc special unde te poti retrage in liniste pentru meditatie. :oate sa fie propriul dormitor sau baia, dar si gradina. +. (nora le este mai usor sa creeze asocieri intre meditatie si o rutina proprie, pentru a-si consolida obiceiul. 8e poti gandi in felul urmator: beau cafeaua si apoi meditez! ori imi fac dus si apoi fac meditatie!. 4aca legi meditatia de o rutina deja impamantenita iti va fi mai usor sa te tii de ea. ?. $u lasa scuzele sa intervina. 4aca nu ai timp sa faci meditatie la momentul la care ti-ai planuit, nicio problema. *a-o mai tarziu si nu incerca sa gasesti scuze. :oti medita mai putin decat o faci de obicei daca ai un program mai aglomerat intr-o zi, insa este important sa o faci. E. 5andeste-te intotdeauna la beneficiile pe care le-ai obtinut dupa o sedinta de meditatie. Observa modul in care te simti fizic, mental si emotional. "u cat realizezi ca relaxarea mentala se instaureaza, ca ai redus stresul, ca te simti mai bine si ca esti mai calma, cu atat iti vei dori sa meditezi in continuare. 8ext: &ndreea Marinescu, *oto: 5uliver Meditatia in d+i resta/i(este arm+nia in cup(u *ece minute catre sc)imbare %nitiatii spun ca meditatia in doi, practicata doar zece minute pe zi, poate aduce imbunatatiri majore in relatie si restabileste armonia in cuplu: mai multa incredere, acceptare, stabilitate emotionala, pozitivism, empatie si fericire. 4esi poate parea un moft, meditatia in doi este, de fapt, o metoda de a te reconecta cu persoana iubita. "ateodata suntem atat de prinsi in rutina zilnica incat uitam sa ne facem timp pentru a-l asculta pe cel de langa noi. 8ocmai din acest motiv, meditatia in doi poate fi un bun pretext pentru a ne reapropria de partenerul de cuplu. Sustinatorii meditatiei spun c#iar ca acest tip de relaxare in doi este extrem de benefic pentru relatie, reusind sa restabileasca ec#ilibrul si armonia in cuplu. MEDITATIA IN D"I A5 TA LA ELIMINAREA STRES L I DIN C PL SI LA " MAI B NA C"NCENTRARE LA NE%"ILE CEL ILALT Secretul este simplu si consta, in primul rand, in eliminarea stresului. %n timpul meditatiei, nivelul cortizolului 6#ormonul stresului7 scade treptat, iar nivelul endorfinelor 6#ormonii fericirii7 creste. 4rept urmare, starea de spirit se sc#imba nu numai la nivel individual, dar si la nivel de cuplu, ajungand in timp sa aveti o atitudine mai pozitiva si sa fiti mai fericiti. %n acelasi timp, meditatia in doi te poate ajuta sa empatizezi mai bine cu partenerul si sa-i constientizezi nevoile prin imbunatatirea concentrarii. Este demonstrat stiintific ca meditatia face acest lucru: te poate ajuta sa te concentrezi mai bine pe anumite taskuri de la munca, pe conversatii si c#iar pe oameni. 4aca va veti imbunatati acest aspect, va fi mai simplu sa-l intelegeti pe celalalt si sa ajungeti la o stabilitate emotionala.

Si un ultim aspect: meditatia in doi inseamna apropierea de celalalt. "#iar si cateva minute petrecute impreuna in tacere pot face bine relatiei prin simplul fapt ca aduce partenerii impreuna intr-un cadru intim si relaxant. %ata detalii despre meditatia in doi. MEDITATIA IN D"I ARE CATI%A PASI "BLIGAT"RII PENTR " MAI B NA C"NE&I NE C PARTENER L <. Mergeti intr-un loc linistit din casa, unde sa nu fiti deranjati de zgomote exterioare, vecini galagiosi. Opriti televizorul, radioul, orice va poate distrage atentia. 4aca aveti copii, puteti medita seara, dupa ce acestia vor adormi, astfel incat sa nu va intrerupa. =. %nainte de a incepe meditatia, trebuie sa faceti o intelegere: unul dintre parteneri trebuie sa fie responsabil cu cronometrul 6seteaza timer-ul de pe telefon la zece minute7, iar celalalt cu desc#iderea si inc#iderea meditatiei. 4e regula, cam F-<. minute de meditatie sunt suficiente pentru a va detensiona. -. &sezati-va spate in spate, in pozitia lotusului, sau fata in fata cu genunc#ii lipiti de ai partenerului si tineti-va de maini. :uteti, de asemenea, sa stati si unul langa celalalt, tot in pozitia lotus. *olosite niste perne subtiri ca sa stati cat mai comozi. :entru o mai buna apropiere, puteti adopta totusi pozitia fata in fata. +. &tentie la coloana: trebuie sa fie dreapta, astfel incat c#akrele 6centrii energetici7 care se 9desfasoara! de la coccis si pana la cap sa fie aliniate corect. %nc#ide-ti oc#ii si respirati numai pe nas. ?. 4ati drumul la cronometru si rostiti sunetul 9OM! pentru a incepe meditatia. %n timp ce stati impreuna, concentrati-va pe cealalta persoana: ascultati-i sunetul respiratiei, simtiti prezenta, conectati-va la un nivel energetic profund. E. 0inecuvantati cealalata persoana. "and inspirati, rostiti incet numele celuilalt, iar cand expirati spuneti: binecuvantat sa fii. "and timer-ul se opreste, rostiti sunetul 9OM! si imbratisati-va, tineti-va de maini sau uitati-va in oc#ii celuilalt, astfel incat sa pecetluiti angajamentul pe care vi l-ati luat: de a sta impreuna si de a va conecta la un nivel mai profund. Exersati meditatia in doi zilnic pentru a instaura o stare benefica in cuplu; 8ext: &ndreea Marinescu, *oto: 5uliver Meditatia regu(ata a3uta (a re(axarea menta(a rapida Cum sa&ti stabilesti un pro!ram de meditatie constant /elaxarea mentala se invata, iar cu cat meditezi mai des, cu atat mintea ta se va elibera mai rapid de stres si de ganduri negative. :oti sa-ti faci o obisnuinta din a medita aplicand cativa pasi ce te vor ajuta sa-ti creezi o rutina benefica pentru starea de spirit; %ti prezentam planul de bataie; /epetitia este mama invataturii si in cazul meditatiei. "u cat sedintele de relaxare mentala sunt mai dese, cu atat iti va fi mai usor sa te deconectezi de la lumea exterioara si sa elimini tensiunile care fac rau psi#icului tau. Sa faci insa meditatie constant nu pare usor, mai ales daca ai un ritm de viata agitat, asa cum cei mai multi dintre noi avem. RELA&AREA MENTALA %INE PE MAS RA CE MEDITATIA DE%INE N "BICEI Specialistii ne incurajeaza si spun ca nu trebuie sa ne streseze gandul ca nu avem timp la dispozitie ca sa meditam. "ea mai simpla meditatie poate fi facuta in mai putin de cinci minute zilnic, important este sa ne formam obisnuinta de a ne da ragaz sa ne relaxam c#iar si pentru o perioada atat de scurta. Odata ce obiceiul devina rutina, meditatia se va imbunatati considerabil, iar sedinta va trece natural de la cateva minute la cateva zeci de minute. 'ucrurile sunt destul de simple si pentru ca meditatia furnizeaza o multime de beneficii pentru starea de spirit, iar o data ce le vei experimenta, iti va fi mai usor sa te intorci regulat la ea. /elaxarea mentala se va instaura usor-usor pentru ca meditatia ajuta la diminuarea stresului prin faptul ca aduce corpul intr-o stare de calm> in timpul meditatiei, ritmul cardiac si respiratia se incetinesc, tensiunea arteriala se normalizeaza si oxigenul este folosit mai eficient. %n aceeasi masura, meditatia reduce starile de despresie si anxietate. %n urma unui studiu realizat de Scoala Medicala a (niversitatii din Massac#usetts, == de participanti care sufereau de anxietate si-au imbunatatit starea, dupa ce timp de opt saptamani au urmat un

program de meditatie atenta. Mai mult decat atat, te ajuta sa te concentrezi mai bine, iti da mai multa energie siDte face mai fericita. %ata pasii pe care trebuie sa-i parcurgi ca sa-ti faci un obicei din a medita constant pentru a atinge relaxarea mentala. Sfaturile au fost impartasite de &nd) :uddicombe, consultant in meditatie si calugar budist, pentru publicatia americana 222.#uffingtonpost.com. 4 PASI PENTR CA MEDITATIA SA DE%INA N "BICEI ZILNIC! CA SA ATINGI RELA&AREA MENTALA D"RITA <. Mediteaza de dimineata, inainte de serviciu. &sa te vei asigura ca nu sari peste sedinta de meditatie daca ti-ai propus sa o faci. %n sc#imb, nu trebuie sa te gandesti la ea ca la ceva c#inuitor. :ur si simplu, ia-ti cinci minute pentru inceput din programul tau si relaxeaza-te cu o meditatie usoara. Meditatia pentru incepatori te poate ajuta. =. 4aca dimineata este un moment imposibil pentru tine si alegi alt moment al zilei, este important sa-l prioritizezi. "el mai simplu este sa-ti notezi intr-un jurnal sau pe un post-it pe care sa-l tii la vedere ca la o anumita ora trebuie sa meditezi. 8ine-te de acest tel ca de oricare altul. -. Obisnuieste-te sa meditezi tot timpul in acelasi loc si la aceeasi ora, ca sa-ti intre mai usor in rutina. 4e asemenea, creeaza-ti un loc special unde te poti retrage in liniste pentru meditatie. :oate sa fie propriul dormitor sau baia, dar si gradina. +. (nora le este mai usor sa creeze asocieri intre meditatie si o rutina proprie, pentru a-si consolida obiceiul. 8e poti gandi in felul urmator: beau cafeaua si apoi meditez! ori imi fac dus si apoi fac meditatie!. 4aca legi meditatia de o rutina deja impamantenita iti va fi mai usor sa te tii de ea. ?. $u lasa scuzele sa intervina. 4aca nu ai timp sa faci meditatie la momentul la care ti-ai planuit, nicio problema. *a-o mai tarziu si nu incerca sa gasesti scuze. :oti medita mai putin decat o faci de obicei daca ai un program mai aglomerat intr-o zi, insa este important sa o faci. E. 5andeste-te intotdeauna la beneficiile pe care le-ai obtinut dupa o sedinta de meditatie. Observa modul in care te simti fizic, mental si emotional. "u cat realizezi ca relaxarea mentala se instaureaza, ca ai redus stresul, ca te simti mai bine si ca esti mai calma, cu atat iti vei dori sa meditezi in continuare. 8ext: &ndreea Marinescu, *oto: 5uliver 1+ boli vindecate cu catina

<, boli vindecate cu catina :e langa calitatea recunoscuta de cel mai bun fortifiant natural al sistemului imunitar, catina are calitatea de a trata si a ajuta in vindecarea multor boli. "ura cu boabe de catina intareste organismul si consta in mestecarea si ing#itirea dimineata, pe stomacul gol, a unui numar de boabe care creste progresiv. 4e la un bob la -., apoi doza scade in acelasi ritm, ajungand din nou la un bob. %mportant este ca boabele sa fie mestecate foarte-foarte bine, inclusiv semintele. %ata si alte retete cu catina, alcatuite pentru tratarea fiecarei boli in parte: 5ripa, bronsita, pneumonie: zilnic, sase linguri cu suc de catina indoit cu miere, pe stomacul gol. Mareste rezistenta organismului la febra, grabeste vindecarea. 4epresie: cate un sfert de pa#ar de suc, dimineata si seara, are un efect tonic. %nfectii virale: cate trei linguri, de patru ori pe zi, timp de +. de zile.

4iabet si obezitate: <.. g de branza proaspata amestecata cu <=? ml de suc din fructe proaspete si <? g miere. Splina marita: amesteci o parte de tinctura de scoarta 6gata preparata, de la farmacie7 cu trei parti de suc. Obtii un preparat slab alcoolizat, din care iei cate o lingura de patru ori pe zi, in cura de minimum E. de zile. /ani greu vindecabile, arsuri: cataplasme inmuiate in ulei de catina, aplicate de doua ori pe zi. %mbatranire prematura, sterilitate: -. de picaturi, de doua ori pe zi. "ontine vitamina E 6vitamina tineretii si fertilitatii7 si eficientizeaza activitatea #ormonala. &nemie la copii: o lingurita 6sa nu fie din metal;7 cu macerat in miere in fiecare dimineata. %nfertilitate: amesteca doua linguri cu macerat si cinci oua de prepelita, lasa sase ore la rece, apoi bea-l pe tot odata seara, inainte de culcare. Aipertensiune: peste doi pumni de boabe de catina alba zdrobite, toarna vin dulce, astfel incat sa le acopere. /ecipientul se tine inc#is ermetic timp de zece zile, la loc insorit. Se bea cate un pa#arel, inainte de masa de pranz si seara, inainte de culcare. Aepatita acuta sau cronica, ciroza in faze incipiente: o jumatate de pa#ar cu suc proaspat, in combinatie cu o cana de decoct de ramuri 6se pun --+ linguri cu ramuri uscate si maruntite la < l de apa, se fierb <? minute, se strecoara7, are efect regenerativ la nivelul celulei #epatic> se beau doua pa#are zilnic, timp de doua luni. "ostinesti, cea mai indragita statiune din /omania, pote deveni curand un imens desert toxic. (rmareste acest film cutremrator: #ttp:CC222.realitatea.netCfilmul-cu-care-o-tanara-din-costinesti-c#eama-la-proteste-impotrivagazelor-de-sistG<=F.,-EGvideo.#tmlHvie2 #ttp:CC222.realitatea.netCfilmul-cu-care-o-tanara-din-costinesti-c#eama-la-proteste-impotrivagazelor-de-sistG<=F.,-EGvideo.#tmlHvie2 #ttps:CC222.facebook.comCnotesClucian-iosif-cueI"?IJ*deanCdex-pentru-mnt-pmn-tipul-Jcv=c-de-morfeme-stem-+<-vC?EJ,,F-J-.,?,=+ Povestea unui monument ascuns: ,renele -omane De Ioana Raluca Ghioarc | Yahoo News 10 ore n urm

&renele /omane, fotografie de la inaugurarea ExpoziKiei 5enerale /omLne

%magine din timpul filmMrilor la reclama germanM

Mi#ai "ernea, administreazM &renele /omane din =..<

8eatrul de varM are o capacitate de F... de locuri Nidurile unuia dintre cele mai valoroase monumente istorice ale "apitalei, bine ascuns de castanii OnalKi ai :arcului "arol %, rMsunM azi de acordurile muzicii celor mai cunoscuKi artiPti internaKionali Pi din /omLnia. MulKi dintre cei care vin sM Oi asculte remarcM frumuseKea unicM a tribunelor Pi a zidurilor care Oi OnconjoarM, OnsM puKini sunt cei care cunosc istoria unuia dintre cele mai frumoase treatre de varM romane din Europa. "onstruite pentru a sublinia latinitatea poporului romLn, Ontr-o expoziKie dedicatM evoluKiei sale, &renele /omane din 0ucurePti au gMzduit de-a lungul timpului expoziKii, competiKii sportive, spectacole, dar Pi ateliere de confecKii textile, au fost cadrul unor reconstituri simbolice sau au cMzut pradM degradMrii. 3a#oo $e2s vM prezintM astMzi, pe scurt, istoria uneia dintre comorile ascunse ale 0ucurePtiului. -om.nia, expus/ pe C.mpul 0ilaretului &i putea scrie un roman despre istoria &renelor /omane!, spune Mi#ai "ernea, administratorul de azi al teatrului de varM, Pi omul care cunoaPte cel mai bine construcKia care dMinuie de peste <.. de ani la marginea unuia dintre cele mai frumoase parcuri din "apitalM. "onstruit On numai << luni, odatM cu alte ?J de clMdiri oficiale Pi FF de pavilioane particulare, teatrul de varM avea rolul de a sublinia latinitatea poporului romLn Pi a fost locul de unde, pe E iunie <J.E, a fost inauguratM ExpoziKia 5eneralM /omLnM, prilejuitM de sMrbMtorirea a +. de ani domnie a /egelui "arol %. "Lmpul *ilaretului, pLnM atunci pustiu, este transformat On mai puKin de un an Ontr-un parc expoziKional impresionant, Ontins pe += de #ectare, ce avea rolul de a OnfMKiPa evoluKia On timp a poporului romLn. &u fost construite pavilioane ce reprezentau :rimaria, "amera de "omerK, :alatul de %ndustrie, al 'ucrMrilor :ublice, :avilionul de &griculturM, Minele, :avilionul :oPtei,

:alatul &rtelor, "astelul Blad QepeP Pi multe altele, ar#itectura clMdirilor fiind inspiratM din monumente reprezentative ale culturii Pi istoriei romLnilor. &u avut aici paviloane particulare romLnii din interiorul Pi din afara graniKelor statului, dar Pi KMri precum *ranKa, &ustria, (ngaria, %talia, ElveKia sau 5ermania. 4iscursul inaugural a fost rostit de ministrul &griculturii, %ndustriei, "omerKului Pi 4omeniilor, %on 'a#ovari, pe scena &renelor /omane, alMturi de /egele "arol % si /egina Elisabeta. ,ren/ roman/ de lupt/, adaptat/ :roiectate de ar#itectul 'eonida $egrescu Ri de inginerul Elie /adu, Ontinse pe o suprafaKM de aproximativ E?.. de m= Pi strMjuite de ziduri Onalte de J metri, &renele /omane adapteazM ar#itectura clasicM a teatrelor romane de luptM la necesitatea construirii unui loc pentru spectacole de varM, cu o distanKM mai micM Ontre tribune Pi interiorul arenei Pi cu o scenM, explicM Mi#ai "ernea. 'iderul formaKiei Sfinx Experience Pi patronul unei firme organizatoare de sectacole, "ernea administreazM teatrul de varM din :arcul "arol din =..<, de cLnd a cLPtigat licitaKia organizatM de Ministerul 8ineretului Pi Sporturilor pentru Onc#irierea pe =? de ani a edificiului. Si-a petrecut primii ani OncerLnd sM afle cLt mai multe informaKii despre ar#itectura clMdirii, mai ales pentru cM pentru orice reabilitarea avea nevoie de aprobarea 4irecKiei :entru "ulturM a Municipiului 0ucurePti, "ompartimentul Monumente istorice. & mers c#iar acasM la rudele unia dintre ar#itecKii care au lucrat la construcKiile ExpoziKiei 5enerale, Bictor StefMnescu, de unde a plecat cu fotografii originale de la inaugurarea &renelor, Pi a discutat cu ar#itecKi specializaKi On monumente istorice. &Pa a ajuns sM OnveKe Pi despre istoria clMdirii, care este printre puKinele care a scMpat de avLntul distrugMtor al comuniPtilor. :arcul expoziKional a rezistat On forma inKialM pLnM On <J?=, spune Mi#ai "ernea, cLnd comuniPtii au Onceput sM le dea foc clMdirilor. Tn final, au rMmas doar cLteva sculpturi, expoziKia te#nicM, &renele /omane Pi "astelul lui QepeP!, precizeazM artistul. &renele deveniserM unul dintre cele mai importante locuri pentru spectacole din 0ucurePti Pi din KarM. "u trecerea timpului OnsM, erau din ce On ce mai puKin folosite. -emodelarea comunist/ Tn <JEE-<JEF a avut loc o renovare capitalM, care a venit la pac#et cu modificarea ar#itecturii originale. S-a turnat ciment peste gazon, au fost construite tribune noi care au Onc#is amfiteatrul, a fost OnMlKatM Pi acoperitM scena, a fost lMrgitM loja regalM, care gMzduiePte astMzi Pcoala de muzicM a "rinei Mardare, Pi au fost construite douM corpuri de clMrire On spatele scenei, unde sunt acum birourile administraKiei. &u fost OnlMturate toate Onsemnele regale, o parte dintre ele fiind descoperite de c#iriaPii de azi ai &renelor, Pi au fost montate scaune pe tribune. $oul teatru de varM a continuat sM gMzduiascM unele dintre cele mai importante spectacole din KarM, Mi#ai "ernea amintind faptul cM s-a numMrat printre cei care au urcat pe scena de aici cu formaKiile din care a fMcut parte. 1e la fabric/ de ciorapi la sal/ de spectacole 4in anii UF. pLnM On anii =..., spune artistul, &renele au fost complet pMrMsite, gMzduind uneori c#iraPi ai statului care le foloseau pentru orice altceva decLt manifestMri artistice. "Lnd am ajuns aici, On unul dintre corpuri era o fabricM de ciorapi Pi On altul o croitorie. &mbele ale unor arabi!, povestePte Mi#ai "ernea. &mfiteatrul era OmpLnzit de sLrme pe care erau puPi ciorapi la uscat, iar construcKia foarte degradatM. "u greu am reuPit sM Oi dMm afarM. &m venit Pi cu proprietarul, respectiv M8S, prin Sala :olivalentM!, precizeazM administratorul. Tn cele din urmM au plecat, lMsLnd On urma lor mai multe stricMciuni. :rimul lucru pe care "ernea Pi ec#ipa sa l-au fMcut a fost sM refacM acoperiPul, care era complet distrus, o parte c#iar prMbuPit, Pi care cauza infiltraKii ce ar fi dus la prMbuPirea Ontregului edificiu. &poi a trecut la interioare, a Onlocuit complet instalaKia electricM, sistemul de alimentare cu apM Pi canaliziarea. Tn cele din urmM s-a preocupat de aspecte ce Kin de buna desfMPurare a evenimentelor care aveau sM fie Kinute acolo. 4ePi zidurile din beton armat, goroase de un metru - un metru Pi jumMtate, oferM o izolaKie fonicM destul de bunM, a fost necesarM izolarea culoarelor Pi a uPilor pentru public de pe #emiciclu cu vatM mineralM de E.

de cm grosime. &u fost Onlocuite o parte din scaune, iar On mai =..=, &renele /omane au putut gMzdui primul concert dupM ani buni de absenKM. :rimii --? ani au fost foarte grei!, povestePte Mi#ai "ernea. &m forKat foarte mult ca sM reintroducem &renele On circuitul de spectacole. Tn primii ani am avut probleme pentru cM mulKi nici nu Ptiau unde sunt. &m riscat Pi am fMcut foarte multe spectacole la limitM 6n.r. On ce privePte bugetul7!, adaugM administratorul, potrivit cMruia de abia acum compania pe care o conduce face profit, OnsM unul foarte mic. 2na dintre cele mai frumoase arene romane din Europa &rtisul povestePte cu plMcere despre un eveniment inedit care a avut loc On primii ani de la desc#idere, cLnd o companie germanM a venit la &rene pentru a filma o reclamM la o marcM cunoscutM de bomboane cu ciocolatM. &u spus cM au mai cMutat astfel de arene On Europa, dar cM a noastrM le-a plMcut cel mai mult!, spune cu o urmM de mLndrie On glas administratorul &renelor /omane. 5ermanii au decorat On stil romanic loja Pi coloanele teatrului de varM, au scos scaunele Pi c#iar au pudrat tribunele cu un praf alb care le-a oferit un aspect proaspMt. (ite aPa ar trebui sM arate &renele!, spune Mi#ai "ernea, On timp ce desfMPoarM pe birou un teanc de fotografii de la filmMri. TPi dorePte OncM de cLnd s-a mutat aici sM le poatM da &renelor aspectul pe care Ol meritM, OnsM pentru asta trebuie sM facM o investiKie majorM. Tn fiecare an refacem ce se stricM peste iarnM!, precizeazM el, iar pentru a putea pMstra un teatru de varM bine pus la punct, el trebuie sM fie acoperit. SperM ca anul viitor sM obKinM finanKare pentru a construi un acoperiP care sM respecte statutul de monument istoric al clMdirii. 4acM pe timp de varM &renele /omane pot gMzdui pLnM la F... de oameni 6-=.. pe scaune Pi restul On picioare7, iarna se construiePte pe platforma &renelor o salM de numai -... de locuri, unde se Kin concerte live sau petreceri private. Tn prezent, lunar au loc aici cLteva spectacole mari, J.I fiind Kinute de artiPti strMini, pentru care se adunM On medie +-?... de oameni. 4acM le vom acoperi, cam F.I din spectacolele din 0ucurePti se vor Kine aici!, precizeazM cu convingere administratorul. Mi#ai "ernea spune cM ceea ce este cu adevMrat deosebit la &renele /omane este cM OncM mai existM, avLnd On vedere lunga perioadM On care au fost neglijate. $umMrLdu-se printre primele construcKii de beton armat din 0ucurePti 8eatrul de varM din :arcul "arol % s-a dovedit a fi o construcKie durabilM. "u toate acestea, spune artistul, dacM nu pui pasiune On ceea ce faci Pi nu o OntreKii, clMdirea cade!. 1ac/ v&a pl/cut acest articol, al/tura3i&v/, cu un simplu 4i5e, comunit/3ii noastre de cititori de pe pa!ina de 0aceboo5.