Henri-Louis Bergson Henri-Louis Bergson s-a nscut la Paris, la 18 octombrie 1859.

Este elev al liceului Bonaparte n perioada 1868 - 1877, apoi studia la Ecole !ormale "up#rieure $1878 - 1881%, unde este cole& cu 'aur s i unde obine n 1881 examenul de agregat n filozofie. n 1889 i susine doctoratul n litere cu dou te e( Essai sur les donn#es imm#diates de la concience $Eseu despre datele imediate ale con)tiin*ei% )i +uid ,ristoteles de loco senserit. , -ost numit pro-esor la .ollge de France n 1897. Duce o via consacrat studiului, n care sin&urele evenimente importante sunt apari*iile -undamentalelor lucrri care-i alctuiesc opera( /ati re et !moire " aterie i memorie# 189$%# &e 'ire "'(sul# 19))%# &*+volution cr!atrice ",volu ia creatoare# 19)7%# &*+nergie s-irituelle ",nergia s-iritual, 1919%. 0evine celebru, n Europa )i ,merica, nc de la publicarea primelor titluri. 1unc*ii )i distinc*ii numeroase i ncununea opera, culmin2nd cu ale&erea ca membru al ,cademiei -rance e $1913%, Premiul !obel $1947% )i 5e&iunea de 6noare $1978%., -cut politic )i, dup primul r boi mondial, a -ost interesat de c9estiunile interna*ionale. 1ilo o-ia sa este una dualist : lumea acoper dou tendin*e a-late n con-lict : -or*a vie*ii $#lan vital% )i lupta lumii materiale mpotriva acelei -or*e. 1iin*ele umane n*ele& materia prin intelectul lor, cu a;utorul cruia evaluea lumea. ,cestea e<prim doctrinele )tiin*i-ice )i privesc lucrurile ca entit*i independente n spa*iu. =n contrast cu intelectul se a-l intui*ia, care provine din instinctul animalelor in-erioare. >ntui*ia ne o-er o idee despre -or*a vie*ii care strbate toate -iin*ele. >ntui*ia percepe realitatea timpului? durata este e<primat din punctul de vedere al vie*ii )i nu se poate divide sau msura. 0urata este e<plicat prin -enomenul memoriei. "Pe scurt. / fost initiator al intuitionismului# incercand sa sur-rinda mobilitatea realitatii inteleasa ca o evolutie creatoare. 0n teoria lui 1ergson# intuitia# in o-ozitie cu inteligenta conce-tuala sau stiintifica# -ermite accesul la absolut. /sadar# a fost -rimul care a elaborat ceea ce ast i numim filozofia proceselor, respin&2nd valorile statice n -avoarea valorilor mi@crii, sc9imbrii @i evoluAiei. % 2enri- &ouis 1ergson fundamenteaza ca idee -rinci-al di-erenAa ntre animal @i inteli&enAa la om care se deosebesc prin scopul spre care tind. El considera ca datarea omului pe pamant se declansea a odata cu con-ectionarea primelor unelte si arme. .lasea a animalele imediat dupa om in ceea ce priveste inteli&enta lor. .apacitatea de &andire a animalelor este -ondata pe instict pentru ca, desi nu dispun de inteli&enta de a-si crea obiecte arti-iciale, instinctele lor naturale se diri;ea a spre acest scop. 6-era drept e<emple maimuta si ele-antul, care stiu sa isi utili e e oca ional instrumentul arti-icial, precum si vulpea care distin&e capcana. ,st-el, Ber&son catalo&9ea a inteli&enta in instinct atribuit animalelor si in-erenta atribuita omului. >n-erenta consta in prelucrarea e<perientelor trecute in sensul pre entului, aparand ast-el intutitia. .onceptia intuitionismului depaseste empirismul si rationalismul. EvoluAia creatoare $5BCvolution cr#atrice, 1987%, cea mai important lucrare a acelor ani @i cea mai -aimoas carte a lui Ber&son, ni-l de vluie n mod vdit ca pe un -ilo o- al proceselor @i concomitent indic in-luenAa biolo&iei asupra &2ndirii sale. E<amin2nd ideea de viaA, Ber&son a acceptat evoluAia ca pe un -apt stabilit @tiinAi-ic. , criticat, totu@i, interpretrile -ilo o-ice care au avut-o drept obiect pentru c nu au nAeles importanAa duratei, rat2nd ast-el ns@i unicitatea vieAii. El a propus ca ntre&ul proces evolutiv s -ie perceput ca mani-estare n durat a unui elan vital n perpetu de voltare @i &enerare de noi -orme. Pe scurt, evoluAia este creativ, nu mecanicist. =n acest proces de de voltare, el a identi-icat dou direcAii principale( una a instinctului, duc2nd spre viaAa insectelor? cealalt a evoluAiei inteli&enAei, culmin2nd cu omul? cu toate acestea, ambele sunt v ute ca produse ale unui elan vital care acAionea pretutindeni. Dltimul capitol al crAii, intitulat E/ecanismul cinemato&ra-ic al &2ndirii @i ilu ia mecanicistF, repre int o trecere n revist a

ntre&ii istorii a &2ndirii -ilo o-ice, cu scopul de a pune n evidenA -aptul c ea a e@uat n permanenA s aprecie e natura @i importanAa devenirii, -alsi-ic2nd ast-el natura realitAii prin impunerea de concepte statice @i abstracte. Ber&son @i ar&umentea acest idee pornind de la epocile care au caracteri at umanitatea $piatr, metal, ma@ina cu aburi%. >nvenAile sunt cele care l caracteri ea pe om( viaAa noastr &ravitea n ;urul lor. 6bservm la Ber&son o rationalitate a-licata $Ber&son reducand Gomo "apiens la Gomo 1aber%. "copul omului n viaA( creare de unelte. Henri Bergson a afirmat "denotand a-ro-rierea lui fata de notiunea religioasa canonica de Dzeu%. E/-a@ -i convertit, dac nu a@ -i prev ut de ani buni un teribil val de antisemitism &ata s se reverse asupra lumii. ,m vrut s rm2n printre cei care m2ine vor -i persecutaAiF. .a o con-irmare a acestei convin&eri, cu doar c2teva sptm2ni nainte de decesul su, s-a ridicat de pe patul de boal @i a stat la coad pentru a -i nre&istrat ca evreu, con-orm le&ii tocmai impuse de &uvernul de la Hic9I, de@i autoritAile i o-eriser o dispens. 304/4,. 5u exista idee filozofica#oricat de adanca si subtila ar fi ea#care sa nu -oata si sa nu trebuiasca sa fie ex-rimata -e intelesul tuturor. 0deea este un element al inteligentei noastre si inteligenta noastra#ea insasi# este un element al realitatii. >deea de viitor e mai roditoare dec2t viitorul.

6c7ii vd numai ceea ce mintea este pre&tit s nAelea&. Dac spusa vreunui mare mistic sau a unuia dintre imitatorii lui @i a-l un ecou n unul dintre noi, nu nseamn oare c e<ist @i n noi un mistic ce somnolea a@tept2nd doar oca ia pentru a se de@teptaJ