Sunteți pe pagina 1din 9

CERCETAREA LA FAA LOCULUI I VALORIFICAREA URMELOR N CAZURILE SUSCEPTIBILE DE FOLOSIRE A SUBSTANELOR TOXICE SAU STUPEFIANTE MARIA GEORGETA STOIAN

Cms. drd. ing. chim. MIHAELA GHEORGHE Insp. pr. drd. farmacist

I.G.P.R. - Institutul de Criminalistic

ABSTRACT
Toxic substances are the one which in contact with the human or the animal body in small !uantities can produce deep in"uries and in same cases can cause death. #rugs are substances or natural products synthetics or half synthetics which excessi$ely used unless for medical reasons lead to dependency. %aterial samples found in the crime scene or the ones identified at the body examination can pro$ide important information regarding to the usage of this type of substances or if the $ictim died poisoned. The information reaches to the in$estigators in different ways and shapes. &o domestic chemicals or medicine pac'ages labels from the bottles complete medicines or parts of them boxes glasses cups test tubes and other recipients offer important information. In order to establish if the death of the $ictim comes from poisoning there must be tide connection between forensic doctor and toxicologist. The in$estigator must be preoccupied with menacing the samples integrity through ensuring the tightness of the pac'ages in order to a$oid samples intercontamination and also to ensure measures for the wor' securities techni!ue for special situations when the samples are $ery toxic. Cercetarea la fa(a locului poate fi definit ca fiind acea acti$itate ini(ial de urmrire penal )i de tactic criminalistic care const *n cunoa)terea nemi"locit a locului unde s-a s$+r)it infrac(iunea sau a locului *n care au fost descoperite urmele acesteia. Cercetarea la fa(a locului presupune cutarea locali,area descoperirea rele$area documentarea-fixarea ridicarea ambalarea )i transportul probelor pro$enind din locul faptei )i constituie ba,a in$estigrii cu succes a ca,ului pentru stabilirea *mpre"urrilor *n care infrac(iunea a a$ut loc. &tudiul urmelor are un rol important *n )tiin(a )i practica cercetrii criminalistice sub toate aspectele posibile *ncep+nd de la procesul de formare aspectul sub care se pre,int continu+nd cu metodele )i mi"loacele tehnice de cutare fixare ridicare de la locul faptei )i termin+nd cu examinarea lor *n condi(ii de laborator )i cu conclu,iile expertului criminalist. #escoperirea ridicarea )i conser$area urmelor repre,int o problem deosebit de important *n cercetarea criminalistic. .cestea dac nu sunt corect rele$ate ridicate )i ambalate nu pot fi utili,ate de expertul ce beneficia, de metodele cele mai perfec(ionate pentru cercetarea lor. /n literatura de specialitate se consider *n ma"oritatea ca,urilor c *n general substan(ele toxice sunt cele care $enind *n contact *n cantit(i foarte mici cu organismul uman sau animal produc $tmri mai mult sau mai pu(in gra$e )i care *n unele condi(ii pot pro$oca moartea. /ntre substan(ele care exercit efecte toxice exist diferen(e mari *n ce pri$e)te do,a0 unele produc moartea *n cantit(i de miligrame sau chiar frac(iuni de miligrame pe 'g greutate altele necesit cantit(i mai mari pentru a produce acest efect.
112

Pe de alt parte flagelul stupefiantelor repre,int un gra$ pericol ce amenin( tot mai mult umanitatea printr-o di$ersitate de forme specifice pornind de la influen(a noci$ pe care o are asupra tinerei genera(ii )i alterarea rela(iilor interumane continu+nd cu distrugerea snt(ii *mbog(irea de ne"ustificat din punct de $edere moral sau liciteconomic a infractorilor apari(ia de organi,a(ii criminale redutabile care de multe ori concurea, cu puterea unor gu$erne )i culmin+nd cu pro$ocarea unor ade$rate r,boaie locale soldate cu piederi de $ie(i omene)ti. &tupefiantele 34arcotice5 #roguri6 sunt substan(e sau produse naturale sintetice sau semisintetice care consumate excesi$ *n afara unei moti$a(ii medicale conduc la dependen(. Potri$it estimrilor fcute de diferite organisme statale )i interna(ionale peste 177 de milioane de oameni din *ntreaga lume au de$enit $ictime ale abu,ului de stupefiante. Consecin(ele directe ale consumului unor astfel de substan(e sunt afec(iunile psihice degradarea uman asociate cu s$+r)irea unor infrac(iuni gra$e precum omorurile t+lhriile sau $iolurile. #in punct de $edere criminalistic intoxica(iile se *mpart *n dou grupe0 inten(ionate )i accidentale. Cele inten(ionate sunt intoxica(iile *n care intoxicarea s-a fcut *n scopul uciderii sau sinuciderii. /n e$ul mediu intoxica(iile inten(ionate erau foarte rsp+ndite0 pentru otr$ire era folosit mai frec$ent arsenicul alb care este aproape insipid nu are miros )i intr *n compo,i(ia a numeroase tratamente empirice. Intoxica(iile accidentale se *mpart *n profesionale la cei care lucrea, cu mercur plumb a,best etc. )i obi)nuite din care fac parte de exemplu intoxica(iile aprute *n urma ingerrii unor produse alterate intoxica(iile legate de )ederea *ntr-o *ncpere *n care *ncl,irea cu sobe sau ga,e nu este bine amena"at *ntr-o *ncpere prost $entilat dup ce s-a fcut o de,infec(ie sau de,insec(ie. #intre intoxica(iile obi)nuite mai fac parte cele care apar *n urma manipulrii neatente )i incorecte a unor substan(e 8casnice9 cum sunt soda caustic medicamentele etc. :olosirea timp *ndelungat a unor substan(e toxice poate duce la obi)nuin(0 narcomanii sunt capabili s suporte fr a pre,enta fenomene *nsemnate de intoxicare do,e de morfin opiu )i alte substan(e care dep)esc cu mult do,a letal. Trebuie de asemenea s remarcm obi)nuin(a fa( de arsenic )i alte toxice. Intensitatea ac(iunii toxicului $aria, *n func(ie de modul de administrare 3de exemplu curara administrat subcutanat este foarte toxic pe c+nd administrat pe cale oral are o ac(iune foarte slab aproape inofensi$6 &ubstan(ele con(inute de unele produse $egetale au fost cunoscute )i descrise *nc din antichitate. #e exemplu frun,ele arbustului Erythroxilon coca din familia Erythroxilonaceae originar din regiunea muntoas a .mericii de &ud erau folosite de localnici pentru a reduce sen,a(ia de foame de oboseal )i de a crea o bun dispo,i(ie. .cestea puteau pro$oca totodat at+t intoxica(ii acute pro$enite din suprado,are c+t )i moartea. Cocaina era folosit )i ca aneste,ic local )i a pro$ocat intoxica(ii accidentale prin confu,ie cu alte substan(e sau datorit sensibilit(ii indi$iduale. ;piul era folosit *n scop terapeutic *mpotri$a durerii. Intoxica(iile pro$ocate de acesta puteau fi de natur terapeutic 3prin confu,ie6 mai rar inten(ionate 3a$+nd gustul foarte amar6 acestea fiind mai mult de natur accidental 3infu,ie de mac la copii6. Progresele ci$ili,a(iei au dus la cre)terea numrului substan(elor chimice descoperite care pot ac(iona $oluntar sau in$oluntar asupra omului. . crescut *n acest fel necesitatea descoperirii riscurilor pentru sntate ca urmare a contactului organismului cu di$erse substan(e strine lui precum )i a stabilirii unor msuri adec$ate de pre$enire )i protec(ie fa( de acestea.

11<

Dup natura chimic substan(ele toxice pot fi0 - anorganice0 substan(ele elementare )i compu)i ai acestora5 - organice0 sol$en(i reacti$i )i materii prime folosite *n industria chimic )i farmaceutic substan(e medicamentoase stupefiante medicamentoase pesticide toxine aditi$i alimentari detergen(i cosmetice poluan(i ai aerului. Dup originea lor toxicele pot fi0 -de origine mineral 3anorganic60 metale metaloi,i aci,i minerali )i alcalii5 -de origine $egetal0 plante toxice bogate *n alcaloi,i gluco,i,i saponine uleiuri eterice5 - de origine animal0 $eninurile unor insecte sau )erpi5 - toxice sintetice0 pesticide *ngr)minte chimice medicamente administrate *n do,e care dep)esc do,ele terapeutice etc. Pentru in$estigarea criminalistic a faptelor ce au a$ut ca mi"loc folosirea substan(elor toxice (in+nd cont de e$olu(ia tehnic a metodelor analitice de determinare a acestora este necesar aplicarea unor modalit(i specifice de in$estigare tehnico)tiin(ific a locului faptei interpretarea urmelor *n context precum )i cunoa)terea unor proceduri de rele$are ridicare ambalare )i transport a urmelor de substan(e toxice. =xperti,ele toxicologice au drept obiecti$ confirmarea sau infirmarea mai ales a intoxica(iilor cu pronostic gra$ sau urmat de moarte. Probele sunt constituite din corpuri delicte 3ap resturi de alimente sau buturi obiecte suspecte etc.6 )i materiale biologice 3s+nge urin con(inut stomacal organe6. .cestea sunt colectate prin cercetarea la fa(a locului sau cu oca,ia efecturii autopsiei de ctre medicul legist a$+nd gri" ca proba s fie repre,entati$ din punct de $edere calitati$ )i cantitati$ ambalat corespun,tor etichetat )i sigilat. .)adar cercetrile trebuie *ncepute at+t printr-o anchet *n antura"ul $ictimei 3pentru cunoa)terea condi(iilor de $ia( ori de munc sau *n speran(a gsirii unor corpuri delicte *n apropiere6 c+t )i prin obser$area de ctre specialistul aflat la fa(a locului a tabloului clinic instalat care uneori are o mare $aloare orientati$ iar de multe ori chiar decisi$. Informa(iile furni,ate de ctre persoanele $enite *n contact cu $ictima *nainte de intoxicare cu pri$ire la obiceiurile terapeutice ale sale sau ale membrilor familiei aduc informa(ii pre(ioase. Cunoa)terea asocierilor medicamentoase are )i ea o mare $aloare. Pentru a stabili dac moartea $ictimei pro$ine prin otr$ire trebuie s existe o colaborare str+ns *ntre medicul legist )i toxicolog. >nele substan(e toxice sau stupefiante dup ptrunderea *n organism sufer o serie de transformri 3prin metaboli,are6 din care pot re,ulta compu)i netoxici. =$iden(ierea acestora *n produsele biologice poate constitui o do$ad a existen(ei ini(iale *n organism a toxicului sau stupefiantului de la care pro$in.

11?

Probele materiale existente la fa(a locului sau cele identificate cu oca,ia examinrii corpului pot aduce informa(ii importante dac $ictima a murit prin otr$ire. .stfel la examenul macroscopic 3e$entual fcut cu lupa6 al $omismentelor pot fi descoperite forme medicamentoase aproape intacte sau fragmente nedi,ol$ate 3comprimate dra"euri resturi de capsule operculate - de obicei colorate pulberi etc.6. C+nd exist se $a *ncerca i,olarea )i colectarea lor pentru a le folosi la identificare. Culoarea acestora ofer indicii importante despre pre,en(a unor substan(e toxice. #e exemplu culoarea $erde-albastr sugerea, existen(a srurilor de cupru a arsenitului de cupru sau a parationului5 culoarea galben indic pre,en(a acidului picric acidului a,otic acridinei acidului cromic a unor nitroderi$a(i etc.5 materii de culoare brun indic pre,en(a unor substan(e alcaline 3ex. hidroxidul de sodiu sau cel de potasiu6. Con(inutul stomacal )i organele pentru examenul toxicologic trebuie plasate *n borcane din sticl *nchise ermetic )i ambalate *n materiale noi. Recipientele trebuie s aib o mrime corespun,toare ni$elului de lichid astfel *nc+t agen(ii $olatili s nu se e$apore. ;rice miros neobi)nuit constatat trebuie notat )i caracteri,at. %irosul poate indica pre,en(a unor substan(e toxice $olatile cum sunt alcoolii acidul cianhidric acidul acetic amoniacul acetona ben,enul formaldehida sulfura de carbon sau anumi(i sol$en(i organici industriali. Pre,en(a unor ulcera(ii *n "urul gurii sau a fe(ei pot indica intoxicarea cu substan(e caustice sau cu aci,i. Ciano,a poate apare *n intoxica(iile cu toxici cardio-$asculari 3glico,i,i cardiotonici6 substan(e methemoglobini,ante 3sulfamide nitri(i nitra(i clora(i fenacetin anilina )i deri$a(ii ei6 *n intoxica(iile hemolitice gra$e 3cianuri sruri de mercur chinin6 *n intoxica(iile cu alchilfosfa(i 3paration6 morfin dinitroben,en sulfuri )i deri$a(i barbiturici. Ciano,a este deosebit de intens *n intoxica(iile cu sulfur de amoniu anilin )i deri$a(ii ei deri$a(ii opiacei. /n ca,ul intoxicrii cu stricnin se obser$ rigiditate cada$eric.
11@

>nele substan(e toxice sol$en(i sau alcaloi,i pot produce tulburri de $edere ca midria,a - dilatarea pupilelor 3ex. alcaloi,i din beladon A atropina )i scopolamina cocaina amfetamine antidepresi$i triciclici alcool metilic eter ben,en cloroform nicotin chinin etc.6 sau mio,a - contractarea pupilelor 3ex. barbiturici morfina )i deri$a(ii esteri organofosforici fi,ostigmin6. #up cum am artat informa(iile pro$in anchetatorilor sub di$erse forme )i pe di$erse ci. .stfel ambala"ele medicamentelor sau chimicalelor de u, casnic etichetele de pe sticle formele medicamentoase gsite intacte sau resturi ale lor cutii pahare ce)ti $esel eprubete )i alte recipiente gsite *n apropierea $ictimei sau *n locuri ce au legtur cu aceasta ofer informa(ii importante.

Toate aceste indicii trebuie colectate chiar dac con(inutul de pe etichet pare inofensi$ )i fiecare ambalat indi$idual *ntr-un plic sau tub care apoi se sigilea,. #ac recipientele con(in lichide acestea trebuie transferate *n recipiente curate ce se $or sigila. Bichidele $rsate pot fi colectate )i cu h+rtie de filtru ce este apoi plasat *ntr-un recipient curat de sticl. Recipientele cnile paharele $esela chiar dac sunt aparent goale pot con(ine at+t urme de pulbere c+t )i amprente ce pot fi identificate. Colectarea acestora se face indi$idual cu mare aten(ie folosind mnu)i. &ubstan(ele periculoase trebuie fixate bine cu materiale moi astfel *nc+t s nu se rup sau deteriore,e. Resturile alimentare colectate se $or ambala iar dac nu se trimit la laborator imediat $or fi conser$ate *n frigider.
11C

C+nd $ictima se afl *n pat len"eria de pat )i hainele trebuie examinate foarte atent pentru c otra$a poate fi sub form de pulbere greu de detectat dac s-a $rsat *n pat. C+nd *n urma cercetrii la fa(a locului s-au gsit seringi sau droguri ca )i *n ca,ul probelor materiale in$estigatorul trebuie s fie preocupat de men(inerea integrit(ii probelor. ;rice sering hipodermic gsit trebuie recuperat )i ambalat astfel *nc+t s nu se contamine,e iar con(inutul s se piard. .cul poate fi *nfipt *ntr-o sfoar pentru a pre$eni ruperea acestuia.

Toate drogurile sub form de tablete capsule bile sau alte forme trebuie colectate *n plicuri corespun,toare sigilate )i marcate. Bichidele trebuie colectate *n containere curate cu dop etan) pentru a *mpiedica e$aporarea sigilate )i etichetate. Pentru identificarea toxicomanilor *n mod operati$ p+n la efectuarea unor in$estiga(ii medico-legale trebuie cunoscute urmtoarele aspecte0 - c+nd se apropie momentul in"ectrii sau ingerrii deci ne$oia de drog la toxicomani apar simptome ca lcrimri curgeri na,ale dureri m+ncrimi cscturi stri de team transpira(ii frisoane dilatarea pupilei irascibilitate agita(ie ner$o,itate5

- toxicomanii afla(i sub influen(a stupefiantelor sunt somnolen(i apatici pu(in comunicati$i pri$esc *n gol )i se i,olea, pentru a gusta plcerea stupefiantului5 - obiectele aflate *n prea"ma drogatului 3pipe cu care s-a fumat resturi de (igri fiole6 sau mirosurile specifice *i pot trda pe cei care au consumat stupefiante5

1D7

- urmele lsate de instrumentele de administrare 3*n(epturi cruste cicatrici6 pe membrele superioare sau inferioare sunt indicii c este $orba de toxicomani. Pre,en(a anumitor substan(e toxice *n corpul uman poate fi confirmat uneori dup perioade *ndelungate de timp. .stfel arsenul poate fi detectat *n oase )i *n pr dup mul(i ani de la deces5 plumbul poate fi locali,at *n oase dup mult timp. /n ca,urile de exhumare a unei persoane suspecte c a fost otr$it cu metale grele trebuie colectate )i probe de sol pentru c acestea pot con(ine otra$a. &copolamina stricnina atropina )i morfina pot fi detectate dup mul(i ani5 monoxidul de carbon poate fi detectat p+n la )ase luni. .coolul etilic poate duce la moarte subit prin instalarea comei alcoolice care corespunde unei alcoolemii de peste EF. =ste un aneste,ic general )i un toxic de tip narcotic5 *nt+i stimulea, &4C )i apoi *l deprim. Toxicitatea etanolului este poten(at de medicamente 3dia,epam meprobamat clordia,epoxid barbiturice neuroleptice hipnotice6 )i de unele metale grele 3Pb Gg .s etc.6. /n mediul industrial prin scderea re,isten(ei organismului acoolul mre)te toxicitatea unor produ)i industriali 3anilina ben,en deri$a(i halogena(i organici mercur etc.6. =tanolul fa$ori,ea, absor(ia sol$en(ilor organici datorit solubilit(ii lor cresc+ndu-le toxicitatea. Consumul excesi$ de alcool - prin buturile care *l con(in sau ca atare *n solu(ii diluate determin intoxica(ii acute )i cronice cu gra$e consecin(e pentru indi$id )i societate5 sub influen(a lui se comit contra$en(ii )i infrac(iuni accidente de munc de circula(ie sinucideri t+lhrii )i crime. /n $ederea pre$enirii intoxicrii persoanei sau persoanelor care sunt implicate *n actul de in$estigare penal se $a acorda o aten(ie deosebit acti$it(ii de recoltare ambalare )i transport a probelor de substan(e toxice astfel0 - .sigurarea msurilor de tehnica securit(ii muncii *n situa(ia c+nd probele ridicate de la fa(a locului sunt extrem de toxice 3exemple0 acid cianhidric folosit ca momeal fosfuri de aluminiu sau ,inc fosfor elementar fiole con(in+nd ga,e sau lichide $olatile toxice etc.65 manipularea acestor probe $a fi fcut dup o prealabil informare pri$ind gradul de toxicitate al probei5 se $a purta mnu)i de protec(ie m)ti de ga,e corespun,toare toxicului manipulat5 - .mbala"ul s fie sigur din punct de $edere al conser$rii probei )i asigurrii etan)eit(ii pe timpul transportului pentru e$itarea accidentelor. /n acela)i scop se $or recolta mostre din substan(ele respecti$e *n cantit(i care se afl *n domeniul de sensibilitate al metodelor de anali, e$it+ndu-se astfel expedierea unor cantit(i mari de astfel de substan(e5
1D1

- Transportul pentru substan(ele cu un mare pericol de diseminare *n mediu se $a face obligatoriu cu mi"locul propriu al institu(iei organului de cercetare penal )i nu prin mesageriile clasice existente. /ntruc+t ma"oritatea probelor ridicate de la fa(a locului constituie o matrice neunitar din punct de $edere al compo,i(iei chimice experti,area presupune abordarea de ctre expertul chimist a unui *ntreg e$antai de mi"loace )i metode analitice prin care matricea ini(ial s fie descompus *n elementele constituti$e astfel *nc+t s poat fi formulat o conclu,ie cert asupra compo,i(iei chimice. .)adar ob(inerea unor re,ultate concludente *n cercetarea ca,urilor susceptibile de folosire a substan(elor toxice sau stupefiante este indisolubil legat de modul *n care au fost cutate prele$ate ambalate )i transportate probele ridicate cu oca,ia in$estigrii tehnico-)tiin(ifice a locului faptei precum )i de informa(iile puse la dispo,i(ie de in$estigatorii implica(i *n desf)urarea acti$it(ilor de cercetare la fa(a locului.

1DD

Hibliografie 1. 4icolai I. Hru"a Ileana Ionescu-Ji)an Diagnosticul de laborator n intoxicaiile acute =ditura %ilitar Hucure)ti 1C@? D. Teodor &tan #an Hllu Curs de toxicologie Institutul de %edicin )i :armacie A Hucure)ti :acultatea de :armacie 1C@D E. Ku(eanu ).a. Toxicologie i toxicoze, =d. didactic )i pedagogic Hucure)ti 1C??

1DE