Contractul de transport international auto de marfuri Transporturile internationale auto (pe sosele) de marfuri, sunt reglementate prin mai

multe acte normative la care tara noastra a aderat, dupa cum urmeaza: - Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri (C.M.R.). - Conventia vamala referitoare la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. incheiata la Geneva la 15 ianuarie 1959. - Conventia asupra circulatiei rutiere din 19 septembrie 1949. - Acorduri bilaterale incheiate intra tara noastra si un alt stat sau UE. Prevederile acestor acte normative sunt aplicabile oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una dintre ele este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract si indiferent cine efectueaza transporturile. 8.2. Incheierea si executarea contractului de transport Contractul de transport se incheie prin oferta facuta de catre o parte si acceptarea ei de catre cealalta parte (prin realizarea consimtamantului) si predarea efectiva a marfurilor transportatorului, deoarece si acest contract are caracter real. In conformitate cu art. 4 din Conventia C.M.R., proba contractului de transport se face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiilor conventiei. Scrisoarea de trasura se intocmeste in trei exemplare originale, semnate de expeditor si transportator. Scrisoarea de trasura face dovada, pana la proba contrara, a incheierii, a continutului contractului, cat si a primirii marfii la transport. Marfa care face obiectul transportului internaional trebuie s fie nsoit de: scrisoarea de trsur tip C.M.R.; factura comercial sau proform; factura consular; certificatul fitosanitar sau veterinar, dup caz; certificatul de origine; certificatul de calitate; specificaia mrfurilor ncrcate etc. Prin Conventie se recunoaste dreptul expeditorului de dispozitie asupra marfii, care consta in: oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa fie eliberata marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura. Dreptul de dispozitie al expeditorului se stinge in momentul in care al doilea exemplar al documentului de transport este inmanat destinatarului sau cand acesta isi exercita drepturile sale rezultate din contractul de transport. Din acest moment transportatorul trebuie sa se conformeze ordinelor destinatarului. Atunci cand se ivesc impedimente la eliberare la destinatie sau la executarea transportului ori destinatarul refuza primirea marfii, transportatorul poate sa descarce marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta, transportul fiind considerat executat. Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea rambursului care ar fi trebuit sa fie perceput de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de transport, transportatorul este obligat sa desbagubeasca pe expeditor cu suma reprezentand rambursul, ulterior recuperand-o printr-o actiune in regres exercitata impotriva destinatarului. 8.3. Raspunderea in contractul de transport auto international de marfuri Expeditorul raspunde fata de transportator pentru daunele pricinuite mijlocului de transport sau altor marfuri, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, cu exceptia situatiei in care defectuozitatea fiind aparenta, transportatorul nu a facut rezerve fata de aceasta. Expeditorul are obligatia de a anexa la scrisoarea de trasura si de a preda catre transportator toate documentele necesare (factura, licenta de export, formalitatile vamale etc.) ce trebuie sa insoteasca transportul, fiind raspunzator pentru daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente, exceptia fiind culpa transportatorului. Transportatorul, potrivit art. 17 din Conventia C.M.R., va raspunde pentru pierderea totala sau partiala, avarierea marfii, din momentul primirii pana al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea executarii contractului. Despagubirea pe care trebuie sa o plateasca transportatorul in cazul pierderii totale sau partiale a marfii se calculeaza dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport. Valoarea marfii, potrivit art. 23, pct. 2, din Conventia C.M.R., se determina pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent al pietii, iar in lipsa acestora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel, de aceeasi calitate fara a putea depasi 25 franci per kilogram. In afara acestei despagubiri, carausul este obligat sa restituie taxa de transport, taxele vamale si celelalte cheltuieli ocazionate de transport, in

totalitate in caz de pierdere totala si proportionala, in caz de pierdere partiala. Marfa se considera pierduta daca nu a fost predata in termen de 30 de zile de la expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in 60 de zile de la primirea marfii de catre transportator. Proprietarul marfii primind despagubirea pentru marfa pierduta, poate cere sa fie incunostintat in cazul gasirii marfii, in cursul anului care urmeaza platii despagubirii. In termen de 30 de zile de la primirea incunostintarii, cel in drept poate cere sa-i fie predata marfa in schimbul restituirii despagubirii primite si sub rezerva valorificarii dreptului la despagubire pentru intarzierea la eliberare. In lipsa cererii de predare a marfii dupa ce a fost gasita sau a gasirii ei dupa un an de la plata despagubirii, transportatorul poate dispune de marfa potrivit legislatiei locului unde se gaseste marfa. In cazul avarierii marfii transportate, carausul va fi obligat la plata contravalorii deprecierii marfii, insa despagubirea nu poate depasi: - daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de pierdere totala;

Transportul rutier
Prin transport rutier se nelege orice operaiune de transport care se realizeaz cu vehicule rutiere pentru deplasarea mrfurilor sau a persoanelor chiar dac vehiculul rutier este, pe o anumita poriune a drumului, transportat la rndul su pe/de un alt mijloc de transport (vagon de cale ferat, bac). Transportul rutier de mrfuri ct i transportul rutier de persoane se pot desfura n:

trafic naional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre dou localiti situate pe teritoriul aceluiai stat, fr a depi teritoriul statului respectiv; trafic internaional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre o localitate de plecare i o localitate de destinaie, situate pe teritoriul a dou state diferite, cu sau fr tranzitarea unuia sau mai multor state;

Att transportul de marf ct i cel de persoane, pot mbrca forma de:

transport rutier public i anume cnd transportul rutier este efectuat pe baz de contract, contra plat, de ctre operatorii de transport rutier care dein n proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere. transport in cont propriu - i anume cnd transportul se efectueaza fr ncasarea unui tarif sau a echivalentului n natur ori n servicii al acestuia.

Transport rutier de marf

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea n spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum este cazul n transportul feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.).

Deoarece ele pot ptrunde n locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituie o component indispensabil a transporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor i pn la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitndu-se transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri costisitoare; pierderi cantitative i calitative; rtciri de colete; sustrageri etc. Transportul rutier de marf se poate desfsura pe plan naional - transport rutier naional de marf ct i internaional - transport rutier internaional de marf. Transport rutier naional de marf - operaiune de transport care se execut cu un vehicul rutier nmatriculat ntr-o ar, numai pe teritoriul rii respective. Tipuri de transport rutier de mrfuri i bunuri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Transporturi de mrfuri generale Transporturi de mrfuri perisabile Transporturi de mrfuri periculoase Transporturi de animale vii Transporturi de mrfuri cu mase i/sau dimensiuni depite Transporturi cu vehicule specializate Transporturi speciale cu vehicule Transporturi agabaritice

Transport rutier de marf

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea n spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum este cazul n transportul feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot ptrunde n locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituie o component indispensabil a transporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor i pn la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitndu-se transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri costisitoare; pierderi cantitative i calitative; rtciri de colete; sustrageri etc. Transportul rutier de marf se poate desfsura pe plan naional - transport rutier naional de marf ct i internaional - transport rutier internaional de marf. Transport rutier naional de marf - operaiune de transport care se execut cu un vehicul rutier nmatriculat ntr-o ar, numai pe teritoriul rii respective. Tipuri de transport rutier de mrfuri i bunuri: 1. 2. 3. 4. 5. Transporturi de mrfuri generale Transporturi de mrfuri perisabile Transporturi de mrfuri periculoase Transporturi de animale vii Transporturi de mrfuri cu mase i/sau dimensiuni depsite

Piata m4z7zq In Romania, transporturile joaca un rol extrem de important in economie. Ele detin o pondere de circa 5% in totalul populatiei ocupate si participa cu 7% la crearea PIB (s-au insumat in aceste calcule ponderile transporturilor de marfuri si a celor de persoane). Transporturile rutiere de marfuri au unele avantaje importante. In primul rand este vorba de o mobilitate deosebita a mijloacelor de transport, care nu sunt conditionate de un program anume. Acestea au un grad ridicat de accesibilitate, putand patrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu pot ajunge sau pot fi redirectionate in orice moment al parcursului mult mai usor decat in alte situatii. Un alt avantaj il reprezinta faptul ca in acest mod se pot transporta marfuri direct de la furnizor la beneficiar, evitandu-se transbordarile, care solicita timp si sunt destul de costisitoare. Printre neajunsurile transporturilor rutiere pot fi enumerate: capacitatea limitata de transport fata de alte variante alternative (feroviar, naval), eficienta redusa pe distante medii si lungi. Ca volum, piata transporturilor rutiere de marfuri se cifreaza la aproximativ 300 milioane tone anual. Ca proportie intre sectoare, se inregistreaza o crestere a procentului detinut de sectorul privat (peste 60% in momentul de fata). Romania se afla in prezent in plin proces de modernizare a retelei rutiere, astfel incat sa se alinieze la standardele europene. Clientii In situatia companiilor de transport care detin vehicule de mare tonaj, uriasa majoritate a clientilor o constituie societatile comerciale, si anume cele care nu detin mijloace de transport proprii. Exista si o categorie de firme care presteaza activitati mai restranse, utilizand in general vehicule de tonaj mai mic si capacitate redusa (gen autoduba). Printre clientii acestora o pondere insemnata o pot avea persoanele fizice, care le solicita serviciile in special pentru mutarea mobilierului. Concurenta Se apreciaza ca in prezent exista peste 25.000 operatori pe piata, dintre care in jur de 7000 desfasoara si activitati de transport international. Trebuie luata in considerare atat concurenta firmelor mari, care efectueaza operatiuni ample de transport international, prin masini de mare tonaj si care se adreseaza unei categorii de clienti compusa in special din firme internationale, cat si multitudinea de firme mici si mijlocii, care cel mai des actioneaza pe plan local, desfasurand activitati de transport mult mai restranse. Promovarea Promovarea are un rol foarte important. Intr-o afacere de acest gen ar fi recomandabil, in special datorita costurilor mari, sa existe unele precontracte semnate (o minima baza de clienti) in momentul inceperii activitatii, pentru a se putea obtine foarte rapid incasari care sa permita desfasurarea pe mai departe a activitatii. Costurile de inceput Intr-un business de o asemenea natura, costurile pe care le presupune demararea activitatii sunt mari sau foarte mari, in special datorita costurilor ridicate ale mijloacelor de transport. Acestea difera in functie de marca, an de fabricatie, numar de kilometri parcursi, dotari si alti factori. Cele mai apreciate marci pe plan international sunt Iveco, Scania, MAN, DAF, Mercedes, Volvo, Renault. Pentru un cap tractor, preturile incep de la 7 ; 10.000 (an de fabricatie 1991-1992), mergand pana la 50.000 (fabricatie 2001) sau chiar mai mult. Pretul mediu se incadreaza in intervalul 15 -; 25.000 . Pentru o remorca (an fabricatie 1990-1995) preturile variaza intre 10.000 si 25.000 . Desigur, aceste preturi sunt estimative. Printr-o cercetare de piata aprofundata se pot gasi furnizori care sa ofere preturi mult inferioare celor prezentate mai sus. Pregatire si calificare Persoanele care coordoneaza ansamblul activitatilor de transport trebuie sa fie in permanenta la curent cu reglementarile nationale si internationale: acorduri de transport, modalitati de stabilire a tarifelor, conditii tehnice ale vehiculelor (inclusiv revizii tehnice, echipamente admise, tonaje maxime permise, dispozitive anti-poluante etc.), contraventii si sanctiuni, legislatie vamala, altele. Exista in acest sens un certificat de pregatire profesionala pentru persoanele care conduc permanent si efectiv activitati de transport rutier. Licenta de transport se acorda numai acelor operatori care indeplinesc conditiile de onorabilitate, competenta profesionala, capacitate financiara si baza tehnico-materiala necesara. Conditia de competenta profesionala este indeplinita daca persoana care conduce efectiv activitatea poseda un certificat eliberat de autoritatea competenta sau o diploma de absolvire a unei institutii de invatamant superior tehnic de specialitate. Operatorul are o capacitate financiara buna atunci cand dispune de resurse financiare suficiente, de vehicule si/sau de dotarea necesara pentru inceperea si desfasurarea activitatii. Exista si cursuri de formare a soferilor care transporta marfuri periculoase in trafic international. La incheierea cursului, participantii primesc certificate de absolvire, obligatorii incepand cu anul 1995. Este necesar certificatul de pregatire profesionala pentru conducatorii de vehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone. Cadrul legal Principalele acte normative in acest domeniu sunt: - Ordonanta de Guvern nr. 44/28 august 1997 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial nr. 222/29 august 1997; - Legea nr. 105/2000 privind adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere si respingerea Ordonantei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial nr. 299/30 iunie 2000; - Normele Metodologice din 4 decembrie 2001, aprobate prin Ordinul nr. 1842/04.12.2001 al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei; - Ordonanta nr. 17 din 24 ianuarie 2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnaale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale. Pentru infiintarea societatii este necesar, in plus fata de documentatia obisnuita, un asa-numit certificat de consilier de siguranta. Pentru functionarea legala a afacerii, ulterior infiintarii trebuie obtinute o serie de documente, printre care: licenta si autorizatie de transport rutier in interes propriu, licenta de transport rutier public, licenta de executie pentru vehicul sau autorizatie de principal obligat. Cu exceptia ultimei autorizatii (care se elibereaza de catre Directia Generala a Vamilor), toate celelalte sunt eliberate de Autoritatea Rutiera Romana.

Pentru transporturile internationale, este necesar ca marfa sa fie asigurata la o societate de asigurari din Romania sau din Uniunea Europeana. Valoarea uzuala a unei astfel de asigurari este de 100.000 . In cazul transporturilor continand marfuri speciale (toxice sau periculoase) sunt necesare autorizatii suplimentare -; Ordinul nr. 222 din 2 decembrie 2002 privind aprobarea Normelor pentru transportul materialelor radioactive. Incepand de la 1 iulie 2002 posesorii de autovehicule de transport marfa sau pasageri vor achita o taxa pentru utilizarea infrastructurii rutiere, numita rovinieta. Posesorii de autovehicule inmatriculate in Romania vor utiliza rovinieta anuala. Aceasta este obligatorie pentru ca transportatorul sa primeasca licenta, respectiv cartea de identitate. Potrivit unui acord dintre Romania si Uniunea Europeana (UE), intrat in vigoare in iunie 2002, firmele romanesti de transport rutier de marfa vor beneficia de un numar de 7000 de autorizatii de acces pe soselele din statele Comunitatii Europene. Activitatea de transport rutier (atat de persoane cat si de marfa) este reglementata de Autoritatea Rutiera Romana. Regia Autonoma Registrul Auto Roman se ocupa de autorizarea din punct de vedere tehnic a vehiculelor pe baza verificarii indeplinirii tuturor normelor si conditiilor tehnice, conform reglementarilor in vigoare.