LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

ce poate ajunge pân\ la 10-12 m adâncime sau mai mult. profund\. energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat. 1. . cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare.63 0.~nflorit 100% Dup\ `nflorit 0.. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\. ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult. R\d\cina este pivotant\. 5-6 coase la irigat) etc. `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.2. De asemenea. `l las\ curat de buruieni. pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti. dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.60 141 136 Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice. cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\. reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive. lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului.

de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2. microelemente (Mo. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare. dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”.Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se Lucerna albastr\ cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. .). aer. pân\ la `nflorit. `n stratul bine ` aerisit de la suprafa]a solului. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I. potasiu. situat la 1-3 cm `n sol. Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri. triazinice etc. Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I. p\[unat). fosfor. MCPA. Din mugurii de pe colet. amidon.4 D. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\. S). când pivotul ajunge la 1 m adâncime. calciu. se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit.

cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\. care cuprinde 62 de specii. hybrida).3. având dimensiunile de 1.2 mm l\]ime. zigomorfe. care au fost introduse `n cultur\. grupate `n raceme axilare alungite. Frunzele sunt trifoliate.5 g. 1. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). falcata L.6-1. muchia]i. 0. genul Medicago. pe tipul cinci. foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale. media Martyn. cu luciu slab. cu 2-4 spire. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune. M. Semin]ele sunt reniforme sau drepte.5 mm lungime. 1.6-2. erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. [i M.2-2. Florile sunt albastre-violacei.0-1.1 mm grosime [i MMB = 1. tribul Trifolieae.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger. din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. (M. Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L. varia sau M. ~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: . (Leguminosae).hemiceluloz\ etc. L\starii sunt ramifica]i. r\sucit\. glabri sau slab p\ro[i.. de culoare galben-verzuie sau galben-brunie. Fructul este o p\staie polisperm\. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae.

omologat `n 1973. foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria. rezistent la iernare [i secet\. dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a soiului Fundulea 652. omologat `n 1981. sintetic. omologat `n l982. Lute]ia. Lute]ia. pe terenuri neirigate. rezistent la iernare [i secet\. Este rezistent la boli [i iernare. intensiv. cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani. rezistent la secet\ [i iernare. Gloria. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate. foarte rezistent la boli. cu energie [i vitez\ de regenerare . Luxin. productiv rezistent la secet\ [i iernare. productiv. Adonis. produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha). omologat `n 1987. este un soi sintetic. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. Triumf. `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\]. omologat `n 1986. Este productiv. secet\ [i iernare. fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. este recomandat pe terenurile neirigate. este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\. omologat `n 1963.Fundulea 652. este un soi sintetic. foarte productiv. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. Triumf. este un soi sintetic. `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\. este un soi intensiv. este un soi sintetic. fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\.

de provenien]\ str\in\.).89 U. este un soi sintetic. Are o bun\ capacitate de regenerare. iernare [i vestejirea fuzarian\. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0. fiind recomandat `n condi]ii de irigare. 1996). este soi sintetic. Norla. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. iernare [i boli. pe terenuri irigate. iar cea maxim\ este de 37 C. 1. omologat `n 1994.4 kg/ha/zi. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\. omologat `n 1991. rezistent la secet\. Selena. `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice. `n amestec cu golom\]ul. foarte productiv. cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I. Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri. ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73.. fiind recomandat pentru toate zonele.4. Maya. Topaz. Cinna. foarte productiv. Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C. Moga [i colab. `n amestec cu golom\]ul.N. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la 0 0 0 0 . rezistent la secet\. Diane.ridicat\.69%).

La tempearturi de peste 35 C. [i colab.temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C. Cre[terea [i . la sem\natul de prim\var\. timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\. diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei. sunt distruse la 0 0 0 temperaturi de -5 . când solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan. Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime mai mic\ de 1. cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite. `n condi]ii de neirigare. Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\.25 C [i chiar peste -40 C. bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie. Lucerna este o plant\ de zi lung\. 0 0 Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol. `ns\ plantele tinere.. 1996). Stagnarea apei. cre[terea lucernei `nceteaz\. Moga.2-1. cita]i de I. imediat dup\ cosire. 1996).-6 C. având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm. chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\.5 m. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de . Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute.

SE [i centrul Moldovei. partea de NV [i NE a ]\rii. plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. argiloase. cum ar fi cernoziomurile. cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\. cu activitate microbian\ intens\. compacte [i cu exces de umiditate.5. Câmpia Banatului. dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. precum [i cele nisipoase. bogate `n humus. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\. permeabile. luncile principalelor râuri din zonele de step\. nordul Dobrogei. Nu sunt recomandate solurile acide. solurile aluvionare. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. 1.dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. fertile. centrul Câmpiei Transilvaniei. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române. . potasiu [i calciu. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase. bine aprovizionate `n fosfor. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde. silvostep\ [i nemoral\. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii. drenate. grele. brun-ro[cate sau brune.

hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan. Pentru 1 t/ha s. l\sând solul curat de buruieni. Fertilizarea [i amendamentarea.Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara. lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani. exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. hibrizii sorg x iarb\ de Sudan.u. pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz. hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan. `n special azot [i calciu.oboseal\ a solului” pentru lucern\. lucerna .. pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel târziu dup\ coasa a II-a. Se evit\ `n acest fel a[a numita . Sunt indicate. sorgul. bine structurat [i bogat `n elemente nutritive. De asemenea. hibridul sorg x iarba de Sudan etc). deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. precum [i dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. `n primul an dup\ lucern\. cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la mijlocul toamnei. Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\.

~n general. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol. Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului. se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. ~ngr\[\mintele cu fosfor. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase.. 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. [i colab. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular.extrage din sol 34 kg azot. `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate). Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total. solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu. sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. dozele de azot pot fi mai mari (N40-60). prin diminuarea transpira]iei. 7 kg fosfor. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\. mai ales `n regiunile secetoase. cu excep]ia celor .1996). se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante. Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului.

citat de Moga I. 11 g Mo [i 1120 g Zn. iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu. 10 g Mo [i 1800 g Zn (dup\ Cooke. sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\. Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele. pe parcursul sezonului rece. borul. ~n timpul folosirii culturii. solul prime[te 560 g Cu. manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\.2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. 2500 g Mn. cu pH (H2O) < 6. 1996). La o doz\ de 45 t/ha gunoi. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor. gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului. calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia: . Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. 3360 g Mn. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide. Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol. fierul. dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Pentru lucern\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd. iar cele cu fosfor se reduc cu pân\ la 50-60%. `n special molibdenul.acide. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.

adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea.8). Lucr\rile solului.DA = SBs 100 Vi − 1) × 150 PNA (dup\ Borlan [i Hera. `n func]ie de planta premerg\toare. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\. dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite. SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol). la 20-25 cm adâncime. Ar\tura se face vara sau toamna. dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. 1996). Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen. `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2. `n care: DA = doza de amendament. f\r\ a disloca un strat de sol mai adânc de 10-15 cm. Moga. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici. iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. cita]i de I. PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului). Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea . odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.

iar umiditatea de minimum 2. `n cazul sem\natului `n prim\var\. dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm.brazdei. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit. `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. când solul este uscat `n stratul superficial. se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\. S\mân]a [i sem\natul. când temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-5 C. Prim\vara când terenul permite. liber\ de cuscut\. Dup\ sem\nat. patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i.5 ori mai mare decât apa higroscopic\. 0 . la 50-70 cm adâncime. Pentru aceasta. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%. afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. cu ma[ini de afânat solul (MAS). prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti. perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul.

printro udare cu norma de 100-150 m /ha. Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari./m . Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe 2 0 cernoziomuri. grape de m\r\cini. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie. umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor. `n func]ie de calitatea patului germinativ. la 12. `n condi]ii de irigare. (SUP-29). pentru a se realiza 750-1000 s. iar `n condi]ii de irigare. deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de 3 . soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare. t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\. când se folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea corespunz\toare suprafe]ei respective.5-15 cm `ntre rânduri.Calendaristic.g. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire. utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha. când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. Lucr\rile de `ngrijire.

aplicate postemergent. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha). M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate. aplicate preemergent. precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt.) din apa de iriga]ie. la 10-15 cm de la sol. agrotehnice [i chimice. Basagran (4-5 l/ha). Aretit (5-7 l/ha).5-3 l/ha). Diizocab (5-7 l/ha).buruieni. precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. Amaranthus sp. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\ semin]e. Lasso (3..5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha). efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\. manual sau cu cositori mecanice. folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp. Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace. aplicate când lucerna are 3-5 frunze trifoliate. Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha).5 l/ha `n 300 l . ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive. Fusilade sau Targa (1. Balan (4-5 l/ha). Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor.

`n ]ara nostr\ s-au identificat 18.ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze. O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime. citat de I. Reglone sau Dibutox. C. mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris. Moga. care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta. europaea. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot. `n doz\ de 1 l/ha. Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit. 2 . trifolii. iar p\mântul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii. aplicat pe toat\ suprafa]a. când dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\. epithymum [i C. care uneori pot compromite cultura. Plantele cosite se pot da `n furajare. folosind 1 l solu]ie la m .7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate. `n concentra]ie de 1-4%. C. epilinum. când distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0. 1996). Acetadin. la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei. C. iar temperatura aerului este peste 18 C 0 [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%.

5 kg/ha). Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor).150 ml/ha. cu grape cu discuri.300 ml/ha. sp. Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1. Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor). (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase). Fundazol sau Benlate (0. Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor). Erysiphae pisi f. Sitona ssp. medicaginis (f\inarea lucernei). `n scopul `ntineririi acestora prin afânarea . Uromices striatus (rugina lucernei). Fusarium oxisporum f. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). se recomand\ [i folosirea metodelor biologice. Pe lâng\ m\surile agrotehnice. Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor). efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE .5 CE sau Karate 2. Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite. dup\ caz. sp. `nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului. Decis 2. administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare. Phytodecta fornicata (gândacul ro[u al lucernei). Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei). Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor).Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului.5 CE .5 kg/ha). iar `n loturile semincere.

se impune o udare de r\s\rire.superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de câmp. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara. depozitarea [i conservarea. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor. . cu o norm\ de 300-350 m /ha. Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante. cât [i longevitatea lucernei. iar solul este slab aprovizionat cu ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru ap\. supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile. ~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. 3 3 3 3 Recoltarea. Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha.

ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire. Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. . 0 0 ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\. fosfor [i potasiu. Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie. ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\. pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare. `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante. Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii. ~n condi]ii favorabile de umiditate. pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV.

. precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. Dac\ se impune p\[unatul. uscarea `n brazde timp de 8-10 ore. acesta trebuie efectuat cu efective mici. f\in\. cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\. dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an. ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol. Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân. dup\ care acestea se `ntorc. cu cositori mecanice sau cu vindroverul. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet. cita]i de Moga I.Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual). 1996). brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân). Scehovic. pe suporturi sau prin balotare. cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri. diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului (dup\ Schneeberg. iar dup\ `nc\ 10-12 ore. Uscarea pe cale natural\ se face pe sol. se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor. Uscarea se poate efectua pe cale natural\. când .

dup\ 1-2 zile. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate. . lucerna se transport\ la locul de depozitare. unde vor r\mâne 2-3 zile. iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos. balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%. iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4. lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg. `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori. Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. când umiditatea plantelor ajunge la 3035%. Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover. pentru a reduce timpul de uscare `n câmp. cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten. cele de frunze de circa patru ori. timp `n care umiditatea scade la 15-17%. la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\. `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer. cu baza mic\ pe sol. are loc balotarea la o presiune medie. pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%.umiditatea plantelor scade la 28-30%. dup\ 15-20 ore. fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\. de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire. `n form\ de piramid\. iar cele de carotenoizi cu 20-25%. dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp.

La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I. recordat la o surs\ de curent. unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. 2 Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. la sem\natul de prim\var\. dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11. gr\tare laterale [i hornuri dop (câte unul pentru 5-7 m de [ir\). Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%. Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%. F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\.Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare. se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. Cele mai mari produc]ii. un canal principal. Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare. unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. iar la a III-a 25-30%. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. Produc]ia. . ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate. dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare.

1. solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase. centrul. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde.5. f\r\ aport freatic [i cu pH>6. sud-vestul ]\rii. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\ S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.6. `n condi]ii de irigare. centrul [i sudul Moldovei. Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei.Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat.5-10 C. sudul Olteniei. apovizionat cu elemente nutritive. iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. 0 0 0 . Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9. Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj. iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. estul [i nord-estul Câmpiei Române. ~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mân]\ din culturi speciale. umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%. Solul trebuie s\ fie permeabil. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile.

ca la cultura pentru furaj. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. cum ar fi plantele anuale furajere. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. func]ie de cartarea agrochimic\. timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. iar adâncimea de 2 . Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\. maz\rea. 0 La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 semin]e germinabile la m . `n a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C. cantitatea de s\mân]\ de 2. distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm.Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme. Cele mai bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele se calculeaz\. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot. La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. orzoaica [i cerealele de toamn\. cartofii timpurii. Calendaristic.5-3 kg/ha. epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd.

Prima pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile de plante. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ 2 2 2 drajat\ desimea poate fi de 80-100 s. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s./m ./m când se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rânduri. precum [i combaterii buruienilor.g. care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol. ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj. `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha). la 25 cm `ntre rânduri. când se utilizeaz\ o cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha.5-2 cm.g. ~n combaterea buruienilor.g. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2. La pra[ila a 2-a. acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire. Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire. pe lâng\ folosirea erbicidelor. când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari./m . bolilor [i d\un\torilor.sem\nat de 1.5 cm. diminuând procesul de l\st\rire.g. folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\ sau de 500 s. când se seam\n\ la 20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s. la sem\natul `n rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. când se seam\n\ la 5060 cm `ntre rânduri./m . 3 3 2 . se ata[eaz\ cultivatorului aripioare.

Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I. `n doz\ de 3. Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au brunificat. când plantele sunt bine uscate (orele 1119).5 l/ha. ~n cel de al doilea caz se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul. Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\. cu 4-5 zile `nainte de recoltare. Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie.Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3. pe terenuri irigate. ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a. `n func]ie de tehnologia aplicat\. Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514. `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. . ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone.5-4. iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\. dar produc]iile vor fi mai mici.

`n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u. Rusia) [i apoi `n celelalte continente. Spania. Trifoiul ro[u . ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania. `n prima jum\tate a sec. f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat. 20.7 mii ha (Anuarul statistic. trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei. Anglia. din care 1/3 `n SUA.5% protein\ brut\. ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil. fân. XVII. 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B. ha. a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk. Importan]\ Trifoiul ro[u. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia. Germania.2. Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde. Digestibilitatea . eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. C.1.4% celuloz\ brut\. fânul de trifoi con]ine circa 14. 2. Recoltat la `nflorire. E etc. `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123. 1996). originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei). D. Olanda. la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. ~n prezent.Trifolium pratense L. s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa (Italia.).

`n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.62 UN la fân [i 0. Pe r\d\cini se dezvolt\ nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii.2.0. ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. 2. fiind activ\ [i la pH <6.substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde (>70%) cât [i fân (60%). cu r\d\cina pivotant\. `n cel de 20-30 cm. care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm. Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0. iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adâncime. care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu. doar 1973).18 UN la masa verde. pe soluri bine . Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%). dar nu mai mic de 5. Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\.5.

iar MMB de circa 1.) [i ap\. ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care.) Simonk (Flora R.21.3.3/1.V). dehiscent\. frigidum (Gannd. microelemente (bor. forma precox Witte (sin. care cuprinde 250 de specii. iar temperaturile de minim 10-12 C. calciu. genul Trifolium. ramificate. [i ssp. ro[ii-purpurii. Trifolium pratense ssp. tribul Trifolieae. Specia Trifolium pratense L. mic\. molibden. cu dimensiunile 1.. 2.8/1. mangan etc. vol. potasiu. Tulpinile. eupratense are trei variet\]i: . sunt grupate `n dou\ forme de baz\. grupate `n capitule globuloase sau ovate. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. Sistematic\ [i soiuri 2 0 Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae. cu foliole ovate .aprovizionate cu fosfor.var.0-1. obovate sau eliptice. ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V.R. Frunzele sunt alterne.6-2. Fructul este o p\staie ovat\. (l\starii aerieni). trifoliate. eupratense A. monosperm\. `nalte de 70-80 cm.2 mm. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ).0 g. Florile sunt sesile.6-2.) (trifoi ro[u precoce). hispanicum Gannd. sunt fistuloase. brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei. `n func]ie de precocitate. din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. care rezist\ `n cultur\ . sativum Afzelius. [i K. Semin]ele sunt ovat-asimetrice.P.

`nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv). Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de câteva popula]ii locale (de Transilvania. . Napoca Tetra. Trifolium pratense ssp. cu foliole mari. (trifoiul ro[u american). Trifolium expansum W. bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin. lanceolate sau ovat-eliptice. r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre. ritm de dezvoltare rapid. Dacia Tetra. propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. cuprinde 10 forme. nivale [i var. frigidiforme. (trifoiul ro[u s\lbatic). Roxana. spontaneum Wilk. reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale. cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult. dar cu ritm de dezvoltare lent. Apollo Tetra. frigidum are dou\ variet\]i: var. are tulpini sub]iri.). XIX.2-3 ani.var americanum Harz. cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde. [i K. . ascendente. p\roase. ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. are tulpini mai rigide.var. Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select. . produce 2-3 coase pe an. (sin.

u. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. productiv (13-14 t/ha s. Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Triel (F) [i Verdi (F).B. iar cea optim\ `ntre 20-30 C.).). rezistent la secet\.u. iar pân\ la maturarea semin]elor 12001400 C. Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt 0 0 necesare 800-900 C. omologat `n 1977. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D). este un soi diploid.u.) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P. dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. c\dere [i f\inare. Are o bun\ rezisten]\ la ger. poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s. iernare. Napoca Tetra. dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. Este productiv (15-16 t/ha s. este tetraploid. omologat `n 1968. este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\.u. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de elementele climatice. Apollo Tetra. mai tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra. din s. Cre[terea 0 0 .u. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros.Select.). Temperatura minim\ de germinare este de 1 C. omologat `n 1990.). rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.4. 2.

0. Trifoiul ro[u. profunde. dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I.vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C. moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane. iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile `nsorite. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri . 1996). dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. 0 0 0 Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C. Moga [i colab. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. permeabile. cu pH peste 6. relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare. de[i nu este un mare consumator de ap\. Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii. ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pân\ la 80%. La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\. bogate `n humus [i calciu. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. este foarte preten]ios la regimul hidric. dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm..

cele tratate cu erbicide triazinice. sfecl\ sau in. cum ar fi: porumbul siloz. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic. datorit\ fenomenului de . cartoful timpuriu. precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani. ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan. Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii. cele cu pH peste 7.oboseal\ a solului”. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. leguminoasele perene.. culturile furajere anuale. plantele furajere anuale. când se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe.brune de p\dure. 2. Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei. cenu[ii [i pe podzoluri secundare. cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Maramure[. Munteniei [i Moldovei. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase. . Podi[ul Transilvaniei. soiuri tardive de cartof. Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Olteniei.5 [i cele puternic acide. N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat.5.

La o produc]ie de 8 t/ha fân. gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii. când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. cu pH <5. aplicate o dat\ la doi ani. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O. pe solurile acide. trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N. La culturile `n amestec cu graminee perene. `n doze anuale de 15-20 t/ha. Pe solurile acide. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\. con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha. 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. o dat\ la 6-7 ani. Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. ~n timpul vegeta]iei. 80 kg fosfor.8-6. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N. Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element. `n doze de 56 t/ha.0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase. slab permeabile.5%. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide. pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1.Fertilizarea [i amendamentarea. când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi. `n doz\ de 30-40 t/ha. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. .

lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%. cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\. când utilajele agricole pot intra pe teren. prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u. s\n\toas\. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului.Lucr\rile solului. ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat. trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare. trifoiul se poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie). S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\. . Epoca de sem\nat este prim\vara devreme. Indiferent de modul de cultivare. ~n general. dup\ care se t\v\luge[te. Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare. lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. S\mân]a [i sem\natul.

raigras aristat [i p\iu[ de livezi). Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. . se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. asigurând o desime de 1000 s. Lucr\rile de `ngrijire. golom\]. raigras hibrid. pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\. folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai mic\ (max. se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului.5 l/ha). Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale. 200 l/ha). Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2. 2 2 Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. la 12. dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare. Astfel.515 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1.5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\. `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi.g.Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha.

care pot provoca pierderi. mana (Peronospora trifoliorum de Bary.8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate. f\inarea (Erysiphe martii Lév. antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn. aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului. `n doz\ de 0. Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\. Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson).).). Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\. uneori de peste 50% din produc]ia de fân.5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Pentru .Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2.). {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév.7 l/ha. aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\. Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu.). inclusiv [tevie (Rumex sp.). combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. erbicidul Pivot (0. ~n anii de exploatare.6-0. p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck. iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime.

mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst. ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-350 m /ha. Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie. maximul fiind `n lunile iunie-august. trifoiul este mai sensibil la secet\.5 CE (300 ml/ha). Decis 2. A. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la lucern\.combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. citat de I..). cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri. iar al doilea la sfâr[itul `nfloritului. `n afara perioadelor ploioase. 1996).u. aestivum Germ. valorificând eficient apa din sistemele de iriga]ie. Moga. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu.5 CE sau Karate 2. 3 3 3 . cu Fastac 10 CE (150 ml/ha). primul la `mbobocire. ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente. când consum\ 4-5 mm/zi. ~n toamnele secetoase se impune ca 3 dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha. Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an. `n zonele mai secetoase.

Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile. la mijlocul fazei de `nflorire. iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat. cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. iar `n anii um\tori. Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât a lucernei. Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau de furaj `nsilozat. Spre deosebire de lucern\. pân\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%. Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare. De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\. depozitarea [i conservarea. apoi se . fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. dând posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate. iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\.Recoltarea. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire. la toate coasele. datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%.

unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute. iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase. plantele sunt mai rezistente la c\dere. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din . centrul [i nordul Moldovei. l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\.2%).toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania.6. nordul Câmpiei Române. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj.u. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s. cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0. 2. polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\). (30-50 t/ha mas\ verde). Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\ Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice. Produc]ia. ca [i la lucern\.

o dat\ la 6-8 ani. profunde. pe solurile acide. nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute.8) se recomand\ aplicarea amendamentelor. pe solurile acide. `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu. `n condi]ii de irigare. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. `nsorite. Se recomand\ solurile bine drenate. iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire.Câmpia Dun\rii. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor decât lucerna. Dobrogea. Pe solurile acide (pH <5. iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol. cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de trifoi. . sudul Moldovei [i Câmpia Banatului. cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\.

Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21. Eradicane (6-7 l/ha). f\r\ plant\ protectoare. SUP-29 sau SPC-6. cu o norm\ de 3-4 kg/ha.10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii.5-2 cm când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2.60. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0. aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2.5 kg/ha). aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor.8 l/ha). La culturile sem\nate `n rânduri . Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri. sem\natul se face prim\vara devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. folosind discuri cu orificii de 0. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha).~n tehnologia clasic\.8 mm. `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C. sau alte erbicide antigramineice. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1.5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri. `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ. SPC-8. folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea 0 erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august . ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.

apoi dup\ 5-6 zile . prima coas\ recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii. 3 3 3 ~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. primul la `mbobocire. Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani. apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii. sudul Moldovei. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a. iar al doilea dup\ 10-12 zile. `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 8085% din capitule s-au brunificat. Decis 2. Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac . Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere.5 CE .350 ml/ha). apoi la intervale de 12-15 zile. apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor. Combaterea d\un\torilor. prima când plantele de trifoi au 10-15 cm.5 (25 kg/ha).150 ml/ha. recoltarea realizându-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\. ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha. Dobrogea [i Câmpia de Vest.rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice.

Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces.Trifolium repens L. dar rezist\ mai bine la ger decât trifoiul ro[u. Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat. Phleum pratense. al\turi de Lolium perenne. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\. Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile. ~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse. Trifoiul alb . fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mân]\. pe soluri l\covi[tite sau gleizate. formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adâncime. de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin. Este mai pu]in rezistent la secet\.se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului. Festuca arundinacea etc. 3. Poa pratensis. Tulpinile sunt de Trifoiul alb .

cu frunze trifoliate. datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\. Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici. `n luncile râurilor din regiunile colinare [i submontane. frunze mici [i pu]ine. rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire. Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\. Trifoiul hibrid .Trifolium hybridum L. Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul ro[u. Miori]a. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen. frunze mari [i stoloni lungi. grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate.talie mic\. Florile sunt albe. 4. fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”. tipul “hollandicum”. Are o longevitate mare. Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede. tipul “giganteum” sau “Ladino”. cu talie [i frunze de dimensiuni medii. cu plante scunde. cu plante `nalte. men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani. dar mai pu]in rezistent la ger. lung pe]iolate. cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului. brun-g\lbui sau portocalii. Carpatin. Chiar dac\ are o . cordiforme. M\gurele 1. se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase. Karina. ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire. Dacia. ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\. repente [i radicante la noduri.

valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb. Este bine consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân. mari. energie de ot\vire bun\. aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice. asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare . brune dup\ `nflorire. grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice. rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\. mai ales `n amestec cu graminee. datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol. Tulpinile sunt erecte sau ascendente. realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase. ramificate. Trifoiul hibrid Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pân\ la 30-40 cm. cu foliole eliptice sau rombice. asem\n\toare cu cele de trifoi alb. de 50-80 (100) cm. Frunzele sunt trifoliate. axilare. Ca [i trifoiul alb sau ro[u. Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\. `ns\ de culoare verde-brunie `nchis. slab din]ate pe margini. ovoidale sau cordiforme. nu suport\ seceta excesiv\.

sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi “boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ decât `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate câte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pân\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a
a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mân]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier. Ot\virea la sparceta din var. din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis. O. la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri. altissima.4 ~nflorire complet\ 9. 5. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive. O. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia. 5.Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile. iar cea optim\ 0 . comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare.5-9. transcaucasica. O.9 Dup\ `nflorire 4.1-22. alba. gracilis [i O. communis) Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16. Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\). transilvanica. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. O.3. arenaria.1-7. dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria.4. O. care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase).

5. Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. dar nu dau rezultate bune pe solurile acide.pentru cre[tere [i dezvoltare. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii.5. Pentru sparcet\. drenate [i bogate `n calciu. de 20-25 C. umede [i reci. `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate. pe cele erodate. cu strat arabil sub]ire. impermeabile. 5. Tehnologia de cultivare pentru furaj .5-0.7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului. Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei. dar ocup\ terenurile mai s\race. 0 Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la pH = 8. cele mai indicate soluri sunt cele permeabile. nord-estul. de pe coline [i coaste aride. versan]ii supu[i eroziunii. Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei. Se consider\ c\ un con]inut de 0. unde lucerna d\ rezultate mai slabe. putându-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei. `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\.

decât dup\ 6-7 ani. Fertilizarea. `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri. Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare.Rota]ia. `ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). care este o p\staie monosperm\. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\. S\mân]a [i sem\natul. . sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. indehiscent\. Lucr\rile solului. sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul. `n func]ie de condi]iile sta]ionale. La rândul ei. la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei. `ntrucât l\st\re[te dup\ des]elenire. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.

`n func]ie de modul de cultivare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\). când . `ncepând din anul II de vegeta]ie. se recomand\ efectuarea t\v\lugitului. Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani. Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Recoltarea. folosind 70-90 kg/ha p\st\i. ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\. se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. depozitarea [i conservarea.Sem\natul se face cu sem\n\tori universale. Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante). se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm. cu t\v\lugi inelari.g. ~ncepând cu anul doi de cultur\. la 12./m . 2 Lucr\rile de `ngrijire.5-15 cm `ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii. Când se cultiv\ cu plant\ protectoare. pentru a se asigura o desime de 400-600 s. `n anii seceto[i. pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Imediat dup\ sem\nat. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Se poate folosi prin p\[unat.

5.plantele au 15-20 cm `n\l]ime.g. dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla. Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material. Sem\natul se face prim\vara devreme.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri. la o `nc\rcare optim\ cu animale. Produc]ia. `ncepând din anul II de cultur\. La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\. când 50-60% din ./m . aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\.u. ~n condi]ii bune de cultur\. prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar.6. Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5. la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s. pentru a asigura o desime de 75-100 s. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\ Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite.O 2 aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor. cu coasa sau cositoarea. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. `n apropierea loturilor semincere.

`n condi]ii pedoclimatice foarte variate. la `nceputul secolului al XVII-lea. dup\ care s-a r\spândit. Importan]\ Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa. Africa de Nord [i Asia. 6. `n culturile speciale. sau direct cu combina din lan. ~n ]ara noastr\ este r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine. mai ales `n amestec cu graminee. semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\. fân sau semifân. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia. `ncepând cu secolul XVIII. mai `ntâi `n multe ]\ri din Europa. fiind un component important . Ghizdeiul . Dup\ treierat. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha.1. acide din zonele umede. Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde. `n condi]ii ecologice foarte variate. se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. 6. când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race. Pentru a evita pierderile prin scuturare. unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe.Lotus corniculatus L.p\st\i au culoarea brun\-deschis. O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii.

cu o valoare nutritiv\ ridicat\.1 Ghizdei. se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare destinate p\[unatului.46 9.19 8. 2231% celuloz\ brut\.C.N.61 44.04 23. `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg.) Subst.59 26.52 20.29 6. trifoi [i sparcet\.22 12.D.41 7.25 60. la `nflorire 10. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fân PB CB Cenu[\ P. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor. Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei.28 47. la `nflorire 14. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\.31 4. dar mai sc\zut\ decât la lucern\.Z.8 Sparcet\. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat.22 58. Lucern\.87 30. la `nceputul `nfloririi 17.88 11. . Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine.79 7.B.6 Trifoi. ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii. comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I.4 Planta Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\.(kg) U. la `nceputul `nfloririi 15.

globuloase.este rezistent la ger.~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\. având o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an). de 15-40 (80) cm `n\l]ime. obovate sau lanceolate. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie.2. galbene. ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet. cu MMB de 1. secet\ [i la excesul de umiditate.are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\. . ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul. ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: . cu semin]e mici. tulpini fistuloase. polisperm\. cu foliole scurt pe]iolate. `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. dispuse `n umbele Ghizdeiul p\staie cilindric\.3 g. Frunzele sunt pentafoliate.0-1. simple sau ramificate. glabre sau slab p\roase. . ascendente. cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund. de culoare brun-ro[cat\.6. Florile portocalii sunt sau ro[iatice.

nu produce meteoriza]ii la animale.se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\. ~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp.ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus. 6. eucorniculatus. hirsuta. cât [i `n p\[uni.4. ciliatus.atât `n fâne]e.3. .. 6. . Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii. prin fragmente de r\d\cini.l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in. care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre. . privind umiditatea.este r\spândit `n condi]ii foarte variate. major.tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului. Lotus tenuis . dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun. se auto`ns\mân]eaz\. Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina. Livada [i Nico. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\. pH-ul [i fertilitatea solului. fiind r\spândit pe arii `ntinse. . `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede. . . silvaticus [i vulgaris. men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\.

chiar f\r\ strat protector de z\pad\. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele. dar [i pe cele acide sau erodate. `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. 0 0 Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5. cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât . `n cultur\ pur\ sau `n amestec. Ghizdeiul. chiar [i la 450 mm precipita]ii. se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni.4-7. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor.2. s\race [i chiar slab salinizate. iar plantele pot rezista pân\ la -25 C. Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5. 6. datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile). ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u. f\r\ aplicarea de amendamente.Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C.5. Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. Fertilizarea. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia.

Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu. `n rânduri la distan]a de 12. S\mân]a [i sem\natul. depozitarea [i conservarea. acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. Moga [i colab. aceasta trebuie recoltat\ ceva .. 1983). Când ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\.a trifoiului ro[u. cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.3. Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci. Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile solului. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. cu sau f\r\ plant\ protectoare. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii. Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme. de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5. iar pH-ul este acceptabil speciei (I. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. la adâncimea de 1. lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. Recoltarea.5-15 cm. cu sem\n\tori universale.5-2 cm.

Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\ .mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului. Ghizdeiul.6. ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\. ~n anii urm\tori de la ghizdei. Produc]ia. când plantele sunt de 15-20 cm. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi. realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei. ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire. F\r\ plant\ protectoare. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase. se poate folosi [i prin p\[unat. se pot realiza dou\ coase [i o otav\. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. mai ales `n amestec cu graminee. când consumabilitatea este mai ridicat\. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini. [tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. la `nflorirea deplin\. Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini. `ncepând cu anul II. 6. se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol.

. la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale. bine drenate [i curate de buruieni. deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici. cerealele p\ioase [i pr\[itoarele.La ghizdei. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u. care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer. respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\. fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. cu 7-8 kg/ha. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte.5-2. cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate. Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua. producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. `n rânduri obi[nuite. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. la adâncimea de 1. Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj.5 cm. acordându-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ. `ncepând din anul doi de vegeta]ie. f\r\ plant\ protectoare. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane.

respectiv 80% din acestea. datorit\ prezen]ei cumarinei. Produc]iile de semin]e sunt de 200 . 7. Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\ [i trifoi.Melilotus albus Medik. Sulfina galben\ .U. `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S. iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie.A. când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\. [i Canada.Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase. când 60% din p\st\i au culoarea brun\.2-1. unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[. Furajul verde nu produce meteoriza]ii. `ngr\[\mânt verde [i ca plant\ melifer\.4%.1.Melilotus officinalis Medik. 7. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha).400 kg/ha. . Sulfina se cultiv\ pentru furaj. care prezint\ valori mai mari la `nflorire. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse. Sulfina alb\ . Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1.

nutante. 43 . Semin]ele sunt ovale. 30. cu MMB = 2-2. Fructul este o a b p \ s t a Fig.plant\. 7. precum [i ca plant\ melifer\. ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase. ramificat\. Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate.p\staie i e greu dehiscent\.7% protein\ brut\.1 g. din substan]a uscat\. Produc]ia de miere poate dep\[i 200 . . b . ~nsu[iri morfologice Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\.2.250 kg/ha. dispuse `n raceme laxe axilare. de 30-150 cm `n\l]ime. de obicei monosperm\.3% celuloz\ brut\. f\r\ luciu. s\race `n materie organic\. Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului.2% extractive neazotate [i 8% cenu[\. din]ate pe margini.8% gr\simi. 2.Sulfina alb\ a . Florile sunt albe. 26. ovat\. cu tulpina erect\ sau ascendent\. cu suprafa]a reticulat- `ncre]it\. profund\.Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16. de culoare galben `nchis.

~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\. . numit\ varietatea annualis.

5.3. Se poate cultiva pe soluri nisipoase. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj . pondere mai mare având sulfina alb\.Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\. `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\ (Melilotus albus [i M. Sistematic\ [i soiuri ~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii ale genului Melilotus. 7. deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\ [i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\. Nu sunt favorabile solurile acide.4. 7. sulfina este pu]in preten]ioas\. fertile din zona lucernei. Fa]\ de sol. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la `nr\d\cinarea plantelor. officinalis). D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale. iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde. 7. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale. cum sunt: Artic [i Alpha. slab salinizate [i erodate. reci [i cu exces de umiditate. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger.

Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. `ns\ pe solurile s\race. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e. `ncât nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora. folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i. Fertilizarea. S\mân]a [i sem\natul. Lucr\rile solului. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere. singur\ sau `n amestec. p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i.5-15 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime. cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. Se seam\n\ la 12. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate.Rota]ia. . `n\bu[ind u[or buruienile. erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu. se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare. Lucr\rile de `ngrijire. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor. De asemenea. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\.

iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului. Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\ Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale. Sulfina se recolteaz\. atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde. porumb). `ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase. când plantele au 5060 cm `n\l]ime. folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. la `mbobocire. Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\. f\r\ plant\ protectoare. când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri.6. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\.. mai devreme decât celelalte leguminoase. diminuându-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului. Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor.Recoltarea. P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când plantele au 25-30 cm `n\l]ime. având culoarea . t\i]ei de sfecl\ etc. orz. cu melas\. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha. depozitarea [i conservarea. 7.

Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha. Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara. .brun-cenu[ie. pentru a reduce pierderile prin scuturare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful