LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

. 5-6 coase la irigat) etc. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\. De asemenea.. dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.2. profund\.63 0. reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive. pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti. R\d\cina este pivotant\. `l las\ curat de buruieni. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\. `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.~nflorit 100% Dup\ `nflorit 0. cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare. ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult. ce poate ajunge pân\ la 10-12 m adâncime sau mai mult.60 141 136 Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice. 1. energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat. lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului. cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger.

`n stratul bine ` aerisit de la suprafa]a solului. amidon. se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit. de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\. dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”. microelemente (Mo. calciu. când pivotul ajunge la 1 m adâncime. p\[unat).). situat la 1-3 cm `n sol.Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se Lucerna albastr\ cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. fosfor. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare. potasiu. S). aer. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I. pân\ la `nflorit. MCPA. Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I. Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri. Din mugurii de pe colet. triazinice etc.4 D. .

2-2. r\sucit\. Semin]ele sunt reniforme sau drepte.3. 1. varia sau M. cu 2-4 spire. Frunzele sunt trifoliate. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune. din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre.. ~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: . muchia]i.0-1. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L. media Martyn. cu luciu slab. falcata L. Fructul este o p\staie polisperm\.5 g. M. Florile sunt albastre-violacei.2 mm l\]ime. cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\. foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale.5 mm lungime. de culoare galben-verzuie sau galben-brunie. (M.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger. care au fost introduse `n cultur\.6-2.hemiceluloz\ etc. glabri sau slab p\ro[i. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae. (Leguminosae). L\starii sunt ramifica]i. zigomorfe. pe tipul cinci.6-1. care cuprinde 62 de specii. grupate `n raceme axilare alungite. 1. 0.1 mm grosime [i MMB = 1. având dimensiunile de 1. genul Medicago. erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. hybrida). tribul Trifolieae. [i M.

Lute]ia. pe terenuri neirigate. omologat `n 1987. este un soi sintetic. `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\. produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha). Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. omologat `n 1963. este recomandat pe terenurile neirigate. `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\]. productiv rezistent la secet\ [i iernare. secet\ [i iernare. omologat `n 1973. Luxin. Triumf. rezistent la iernare [i secet\. este un soi sintetic. fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate. omologat `n 1986. dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a soiului Fundulea 652. foarte rezistent la boli. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. Este productiv. Gloria. omologat `n l982. foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\. fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\. sintetic. omologat `n 1981. rezistent la secet\ [i iernare. productiv. Lute]ia. Adonis. foarte productiv. intensiv. este un soi sintetic.Fundulea 652. cu energie [i vitez\ de regenerare . este un soi intensiv. este un soi sintetic. Este rezistent la boli [i iernare. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria. rezistent la iernare [i secet\. Triumf. cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani.

cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22. Selena. fiind recomandat pentru toate zonele. `n amestec cu golom\]ul. este un soi sintetic.N. Topaz. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la 0 0 0 0 .4. `n amestec cu golom\]ul. Diane. foarte productiv. 1996).ridicat\.69%). fiind recomandat `n condi]ii de irigare. Are o bun\ capacitate de regenerare. rezistent la secet\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. pe terenuri irigate.89 U. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I.).4 kg/ha/zi. iar cea maxim\ este de 37 C. ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73.. Cinna. Moga [i colab. este soi sintetic. iernare [i boli. Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C. Norla. omologat `n 1991. `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice. 1. iernare [i vestejirea fuzarian\. Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri. Maya. omologat `n 1994. foarte productiv. de provenien]\ str\in\. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0. rezistent la secet\.

25 C [i chiar peste -40 C. Stagnarea apei. cre[terea lucernei `nceteaz\. chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\.temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C. diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei. Cre[terea [i . Moga. 1996). Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm. Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de . cita]i de I. 0 0 Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol.-6 C. Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\. timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. Lucerna este o plant\ de zi lung\. Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime mai mic\ de 1. având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. 1996).2-1. `ns\ plantele tinere. [i colab. lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. La tempearturi de peste 35 C. `n condi]ii de neirigare. sunt distruse la 0 0 0 temperaturi de -5 . când solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan.5 m.. imediat dup\ cosire. cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite. la sem\natul de prim\var\. bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.

drenate. solurile aluvionare. permeabile. . fertile. SE [i centrul Moldovei. partea de NV [i NE a ]\rii. cum ar fi cernoziomurile. brun-ro[cate sau brune. cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române. precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile acide. dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. grele. plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii.dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde. bogate `n humus. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Câmpia Banatului. potasiu [i calciu. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. bine aprovizionate `n fosfor. silvostep\ [i nemoral\. luncile principalelor râuri din zonele de step\. nordul Dobrogei. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii. argiloase. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase. cu activitate microbian\ intens\. 1.5. centrul Câmpiei Transilvaniei. compacte [i cu exces de umiditate.

bine structurat [i bogat `n elemente nutritive.. exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere. Fertilizarea [i amendamentarea. precum [i dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel târziu dup\ coasa a II-a. hibrizii sorg x iarb\ de Sudan. cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la mijlocul toamnei. pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz. Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\. De asemenea.oboseal\ a solului” pentru lucern\.Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara. hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan. `n special azot [i calciu. Pentru 1 t/ha s. sorgul. l\sând solul curat de buruieni. hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. Sunt indicate. lucerna . `n primul an dup\ lucern\.u. hibridul sorg x iarba de Sudan etc). Se evit\ `n acest fel a[a numita . lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.

dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante. prin diminuarea transpira]iei. mai ales `n regiunile secetoase. `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate). ~n general. se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol. iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului. Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului. 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I. 7 kg fosfor. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular. cu excep]ia celor .1996). sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon.extrage din sol 34 kg azot. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. ~ngr\[\mintele cu fosfor. aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\. solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu. [i colab. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori.. se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. dozele de azot pot fi mai mari (N40-60).

1996). citat de Moga I. solul prime[te 560 g Cu. iar cele cu fosfor se reduc cu pân\ la 50-60%. cu pH (H2O) < 6. Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele. gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului.acide. ~n timpul folosirii culturii. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor.2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat. pe parcursul sezonului rece. 2500 g Mn. borul. calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia: . Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol. iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu. Pentru lucern\. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. 3360 g Mn. La o doz\ de 45 t/ha gunoi. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide. 11 g Mo [i 1120 g Zn. 10 g Mo [i 1800 g Zn (dup\ Cooke. dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. fierul. `n special molibdenul. Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu. manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd.

Ar\tura se face vara sau toamna. odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea. `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\. adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\. 1996). Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen.8). cita]i de I. PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului). iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. f\r\ a disloca un strat de sol mai adânc de 10-15 cm. `n func]ie de planta premerg\toare. Moga. Lucr\rile solului. dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite. la 20-25 cm adâncime. Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea . SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol).DA = SBs 100 Vi − 1) × 150 PNA (dup\ Borlan [i Hera. `n care: DA = doza de amendament. dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori.

liber\ de cuscut\.5 ori mai mare decât apa higroscopic\. afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. 0 . perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. S\mân]a [i sem\natul.brazdei. iar umiditatea de minimum 2. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\. Pentru aceasta. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit. `n cazul sem\natului `n prim\var\. cu ma[ini de afânat solul (MAS). prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme. certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i. la 50-70 cm adâncime. se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti. care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%. când temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-5 C. dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm. când solul este uscat `n stratul superficial. Dup\ sem\nat. Prim\vara când terenul permite.

grape de m\r\cini. la 12. printro udare cu norma de 100-150 m /ha. `n func]ie de calitatea patului germinativ./m . Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari. aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. (SUP-29). Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe 2 0 cernoziomuri.g. soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare. Lucr\rile de `ngrijire. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire.5-15 cm `ntre rânduri. deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de 3 . când se folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea corespunz\toare suprafe]ei respective. pentru a se realiza 750-1000 s. când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie. t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\. iar `n condi]ii de irigare. umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor. utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase.Calendaristic. `n condi]ii de irigare.

. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt. precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha). Balan (4-5 l/ha). la 10-15 cm de la sol. Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha). Fusilade sau Targa (1. Diizocab (5-7 l/ha). Aretit (5-7 l/ha). folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp. ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol. agrotehnice [i chimice. M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate. manual sau cu cositori mecanice. Lasso (3.5 l/ha `n 300 l .buruieni. aplicate când lucerna are 3-5 frunze trifoliate. efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\. Amaranthus sp. aplicate postemergent. Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace.5-3 l/ha).) din apa de iriga]ie. aplicate preemergent. Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2.5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha). Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\ semin]e. precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. Basagran (4-5 l/ha).

`n doz\ de 1 l/ha. citat de I. Acetadin. europaea. Reglone sau Dibutox. epithymum [i C. folosind 1 l solu]ie la m . la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei. epilinum. C. care uneori pot compromite cultura. Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. 1996). care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. C. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime. iar temperatura aerului este peste 18 C 0 [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta. când dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\. `n ]ara nostr\ s-au identificat 18. `n concentra]ie de 1-4%. Moga. 2 . Plantele cosite se pot da `n furajare.7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0. aplicat pe toat\ suprafa]a. trifolii. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot. O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor. când distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe. mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris. C. Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit. iar p\mântul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii.ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze.

sp. Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei).5 kg/ha). Phytodecta fornicata (gândacul ro[u al lucernei). Pe lâng\ m\surile agrotehnice. Decis 2.150 ml/ha. administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare.5 CE . Sitona ssp. Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor). iar `n loturile semincere. Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor). medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). Erysiphae pisi f.Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului. Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor). dup\ caz.5 kg/ha). Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor). `nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului.5 CE sau Karate 2. medicaginis (f\inarea lucernei). se recomand\ [i folosirea metodelor biologice. sp. Fusarium oxisporum f. efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE . Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor). cu grape cu discuri. (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase). Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1. Fundazol sau Benlate (0. `n scopul `ntineririi acestora prin afânarea . Uromices striatus (rugina lucernei). Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite.300 ml/ha.

fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de câmp. iar solul este slab aprovizionat cu ap\. Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha. . cu o norm\ de 300-350 m /ha. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei. se impune o udare de r\s\rire.superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara. 3 3 3 3 Recoltarea. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru ap\. supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante. cât [i longevitatea lucernei. ~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. depozitarea [i conservarea.

la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire. . Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante. 0 0 ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\. ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\. Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii. `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV. pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare. ~n condi]ii favorabile de umiditate. Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. fosfor [i potasiu.

Scehovic. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual). pe suporturi sau prin balotare. dup\ care acestea se `ntorc. 1996). uscarea `n brazde timp de 8-10 ore. iar dup\ `nc\ 10-12 ore. ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol. cita]i de Moga I. cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\. se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor.Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor. Uscarea se poate efectua pe cale natural\. iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet. când . Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân. precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri. f\in\. Uscarea pe cale natural\ se face pe sol. diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului (dup\ Schneeberg. acesta trebuie efectuat cu efective mici. brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân). Dac\ se impune p\[unatul. dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an. cu cositori mecanice sau cu vindroverul..

de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire. `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori. are loc balotarea la o presiune medie. pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%. fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\. cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten. la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\. `n form\ de piramid\. pentru a reduce timpul de uscare `n câmp. iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos. lucerna se transport\ la locul de depozitare. dup\ 1-2 zile. unde vor r\mâne 2-3 zile.umiditatea plantelor scade la 28-30%. dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate. . cele de frunze de circa patru ori. iar cele de carotenoizi cu 20-25%. dup\ 15-20 ore. Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover. lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg. balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%. cu baza mic\ pe sol. Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. când umiditatea plantelor ajunge la 3035%. `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer. iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4. timp `n care umiditatea scade la 15-17%.

La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I. F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\. un canal principal. unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii. unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. 2 Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate. se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare. Produc]ia. Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%. . Cele mai mari produc]ii. dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11. gr\tare laterale [i hornuri dop (câte unul pentru 5-7 m de [ir\).Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare. Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%. iar la a III-a 25-30%. recordat la o surs\ de curent. la sem\natul de prim\var\. Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare.

1. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei. f\r\ aport freatic [i cu pH>6.Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. `n condi]ii de irigare. Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile. solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase.5. iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. ~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mân]\ din culturi speciale. Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj. 0 0 0 . Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea.5-10 C. apovizionat cu elemente nutritive. sud-vestul ]\rii.6. sudul Olteniei. estul [i nord-estul Câmpiei Române. Solul trebuie s\ fie permeabil. centrul. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\ S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop. centrul [i sudul Moldovei. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde. iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%.

~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm. Cele mai bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. iar adâncimea de 2 . Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. orzoaica [i cerealele de toamn\. cantitatea de s\mân]\ de 2.Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. cum ar fi plantele anuale furajere. ca la cultura pentru furaj. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot. maz\rea. 0 La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 semin]e germinabile la m . La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\. func]ie de cartarea agrochimic\. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol. cartofii timpurii. iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd. `n a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C.5-3 kg/ha. Calendaristic. Dozele se calculeaz\. timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i.

g. care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol. precum [i combaterii buruienilor. La pra[ila a 2-a. 3 3 2 ./m . când se seam\n\ la 20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s. la sem\natul `n rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. când se seam\n\ la 5060 cm `ntre rânduri.g./m când se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rânduri.5 cm. se ata[eaz\ cultivatorului aripioare. Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire. pe lâng\ folosirea erbicidelor.g. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ 2 2 2 drajat\ desimea poate fi de 80-100 s. ~n combaterea buruienilor./m . bolilor [i d\un\torilor. acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire. când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari. folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\ sau de 500 s. `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha).sem\nat de 1. diminuând procesul de l\st\rire. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s./m . când se utilizeaz\ o cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha. ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime.5-2 cm.g. la 25 cm `ntre rânduri. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2. Prima pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile de plante.

pe terenuri irigate. `n doz\ de 3. Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au brunificat. Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514.5 l/ha.Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3. ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone. ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a. Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\. cu 4-5 zile `nainte de recoltare. când plantele sunt bine uscate (orele 1119). Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I. `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze.5-4. . `n func]ie de tehnologia aplicat\. iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\. Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie. ~n cel de al doilea caz se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul. dar produc]iile vor fi mai mici. `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\.

E etc. eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia.5% protein\ brut\. Olanda.2. Germania. 2. ha. la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Anglia. fânul de trifoi con]ine circa 14. C. Digestibilitatea . XVII.Trifolium pratense L. Recoltat la `nflorire. s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa (Italia. ~n prezent. f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat.4% celuloz\ brut\. Spania. originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei). Trifoiul ro[u . `n prima jum\tate a sec. 1996). a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk.7 mii ha (Anuarul statistic. trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei. Importan]\ Trifoiul ro[u. 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B. `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u. fân. D. din care 1/3 `n SUA.). Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde. ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil. 20. Rusia) [i apoi `n celelalte continente.1. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania. `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123.

Pe r\d\cini se dezvolt\ nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii.5. Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%). care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu.62 UN la fân [i 0. `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%. 2. iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adâncime. Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0.2. dar nu mai mic de 5.substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde (>70%) cât [i fân (60%).18 UN la masa verde. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului.0. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare. doar 1973). fiind activ\ [i la pH <6. care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm. `n cel de 20-30 cm. cu r\d\cina pivotant\. Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\. pe soluri bine . ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\.

frigidum (Gannd.) [i ap\. mangan etc. Sistematic\ [i soiuri 2 0 Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae. Tulpinile. `nalte de 70-80 cm. [i K. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ).2 mm. genul Trifolium. care rezist\ `n cultur\ . iar MMB de circa 1. `n func]ie de precocitate. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. calciu. grupate `n capitule globuloase sau ovate.3. 2. Frunzele sunt alterne. vol. [i ssp. monosperm\. brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei. dehiscent\.. eupratense A.P.3/1.6-2. eupratense are trei variet\]i: . sativum Afzelius.aprovizionate cu fosfor. din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. Specia Trifolium pratense L.6-2. Trifolium pratense ssp. Semin]ele sunt ovat-asimetrice. forma precox Witte (sin. care cuprinde 250 de specii. tribul Trifolieae.V). cu foliole ovate . potasiu. Fructul este o p\staie ovat\.var. Florile sunt sesile. sunt grupate `n dou\ forme de baz\. trifoliate.21. mic\. molibden. microelemente (bor. ramificate.) (trifoi ro[u precoce). (l\starii aerieni).8/1. sunt fistuloase.0 g. cu dimensiunile 1. ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care. obovate sau eliptice.) Simonk (Flora R.R. ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V. iar temperaturile de minim 10-12 C. ro[ii-purpurii. hispanicum Gannd.0-1.

lanceolate sau ovat-eliptice. (sin. . Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select. cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult. de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. (trifoiul ro[u american). frigidiforme. nivale [i var. . bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin.2-3 ani. frigidum are dou\ variet\]i: var. p\roase. `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv). propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). XIX. Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de câteva popula]ii locale (de Transilvania. Trifolium pratense ssp. produce 2-3 coase pe an.). cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde. ascendente. are tulpini mai rigide. [i K. r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre. (trifoiul ro[u s\lbatic).var americanum Harz. . ritm de dezvoltare rapid. Roxana. cu foliole mari. dar cu ritm de dezvoltare lent. Trifolium expansum W. spontaneum Wilk. cuprinde 10 forme. Apollo Tetra. are tulpini sub]iri. ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. Dacia Tetra. reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale.var. Napoca Tetra.

4. Are o bun\ rezisten]\ la ger.u. 2. Temperatura minim\ de germinare este de 1 C. c\dere [i f\inare.u. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D).Select. este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. omologat `n 1990. Apollo Tetra. productiv (13-14 t/ha s. mai tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra. omologat `n 1968. iar pân\ la maturarea semin]elor 12001400 C.). rezistent la secet\. iar cea optim\ `ntre 20-30 C. Cre[terea 0 0 . este tetraploid.). iernare. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de elementele climatice.).u. omologat `n 1977.u. Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Este productiv (15-16 t/ha s.u. Napoca Tetra. Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt 0 0 necesare 800-900 C.) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Triel (F) [i Verdi (F).B. dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s. dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. este un soi diploid.). rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. din s.

1996). bogate `n humus [i calciu. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C. Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea. ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului. dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri . La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\. Trifoiul ro[u. moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane. de[i nu este un mare consumator de ap\. permeabile.0. 0 0 0 Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. cu pH peste 6. dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. Moga [i colab. este foarte preten]ios la regimul hidric.vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C.. relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare. profunde. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pân\ la 80%. Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile `nsorite. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\.

Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri. cartoful timpuriu. Olteniei. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe. sfecl\ sau in.oboseal\ a solului”. soiuri tardive de cartof. Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. când se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. cerealele de toamn\ [i de prim\var\. cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic. plantele furajere anuale. leguminoasele perene. Podi[ul Transilvaniei.brune de p\dure. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase. ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.5. . cele tratate cu erbicide triazinice. Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei. 2. Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii. precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani. Munteniei [i Moldovei. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi. cum ar fi: porumbul siloz.. cele cu pH peste 7.5 [i cele puternic acide. Maramure[. N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat. datorit\ fenomenului de . culturile furajere anuale.

`n doze de 56 t/ha. dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha. aplicate o dat\ la doi ani. .0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase. `n doz\ de 30-40 t/ha. `n doze anuale de 15-20 t/ha. Pe solurile acide. slab permeabile.Fertilizarea [i amendamentarea. Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element. La o produc]ie de 8 t/ha fân. trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N. ~n timpul vegeta]iei. 80 kg fosfor. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide. Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. 170 kg potasiu [i 210 kg calciu.5%. con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii. când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. La culturile `n amestec cu graminee perene. când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. cu pH <5. o dat\ la 6-7 ani. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1. pe solurile acide. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\. Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi.8-6.

trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare. S\mân]a [i sem\natul. prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul. lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\.Lucr\rile solului. când utilajele agricole pot intra pe teren. trifoiul se poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie). Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare. Indiferent de modul de cultivare. ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat. . iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. s\n\toas\. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u. dup\ care se t\v\luge[te. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. ~n general. lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Epoca de sem\nat este prim\vara devreme.

raigras aristat [i p\iu[ de livezi). dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. Astfel./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\. Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale. Lucr\rile de `ngrijire.5 l/ha). golom\]. se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului. raigras hibrid. 2 2 Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\. asigurând o desime de 1000 s.515 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. .g. `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi.Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha. 200 l/ha). pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide.5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\. se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai mic\ (max. Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2. la 12.

`n doz\ de 0. ~n anii de exploatare.6-0.Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2.).8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate. antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.). Pentru . p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck. {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot. aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului.7 l/ha. Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\.). erbicidul Pivot (0. Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu.). aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\.5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. care pot provoca pierderi.). uneori de peste 50% din produc]ia de fân. combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév. f\inarea (Erysiphe martii Lév. Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson). mana (Peronospora trifoliorum de Bary. inclusiv [tevie (Rumex sp. iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime.

Moga. valorificând eficient apa din sistemele de iriga]ie. cu Fastac 10 CE (150 ml/ha). 1996). `n zonele mai secetoase. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s. primul la `mbobocire. cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri. aestivum Germ. citat de I. iar al doilea la sfâr[itul `nfloritului. ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente.5 CE (300 ml/ha). ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie.). maximul fiind `n lunile iunie-august.u. când consum\ 4-5 mm/zi. Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an. Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. Decis 2. trifoiul este mai sensibil la secet\.5 CE sau Karate 2. mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst. `n afara perioadelor ploioase. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu. ~n toamnele secetoase se impune ca 3 dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha.. 3 3 3 .combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la lucern\. ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-350 m /ha. A.

fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. depozitarea [i conservarea. De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. la mijlocul fazei de `nflorire.Recoltarea. pân\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%. dând posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire. recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\. cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare. apoi se . Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau de furaj `nsilozat. iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura. datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%. iar `n anii um\tori. la toate coasele. Spre deosebire de lucern\. Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile. iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat. Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât a lucernei. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\.

polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\). 2. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0. (30-50 t/ha mas\ verde). cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj. iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s. Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din . unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute.u. ca [i la lucern\.2%). Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania. plantele sunt mai rezistente la c\dere.toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj. centrul [i nordul Moldovei. nordul Câmpiei Române.6. Produc]ia. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\ Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice.

o dat\ la 6-8 ani. cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Pe solurile acide (pH <5. . sudul Moldovei [i Câmpia Banatului. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol. Se recomand\ solurile bine drenate. pe solurile acide. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor decât lucerna. pe solurile acide. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de trifoi. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj.8) se recomand\ aplicarea amendamentelor. `n condi]ii de irigare. Dobrogea. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute. Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire. nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\.Câmpia Dun\rii. `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu. iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. `nsorite. profunde. iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol.

Eradicane (6-7 l/ha). aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2.60. Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea 0 erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. SPC-8. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat. `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ. aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0. ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august .8 mm. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri.5-2 cm când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2. sau alte erbicide antigramineice. La culturile sem\nate `n rânduri . Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21.8 l/ha). folosind discuri cu orificii de 0.10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii. `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C.5 kg/ha).5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. SUP-29 sau SPC-6. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha).~n tehnologia clasic\. sem\natul se face prim\vara devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. cu o norm\ de 3-4 kg/ha. f\r\ plant\ protectoare. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1.

iar al doilea dup\ 10-12 zile. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\. apoi dup\ 5-6 zile . Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii. prima coas\ recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii. primul la `mbobocire. o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha.150 ml/ha. sudul Moldovei. Combaterea d\un\torilor. ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii.5 (25 kg/ha). Dobrogea [i Câmpia de Vest. Decis 2. recoltarea realizându-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice.5 CE .350 ml/ha).rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 8085% din capitule s-au brunificat. `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1. Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a. apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. 3 3 3 ~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. prima când plantele de trifoi au 10-15 cm. Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac . Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha. apoi la intervale de 12-15 zile. apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor.

3. al\turi de Lolium perenne. Phleum pratense. Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces. ~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse. formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adâncime. Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului. Este mai pu]in rezistent la secet\. fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mân]\. Trifoiul alb . Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat.se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. Tulpinile sunt de Trifoiul alb . pe soluri l\covi[tite sau gleizate. Festuca arundinacea etc. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\. dar rezist\ mai bine la ger decât trifoiul ro[u. Poa pratensis.Trifolium repens L. Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile. de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin.

ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire. fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”. se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. M\gurele 1. brun-g\lbui sau portocalii. rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire. cu plante scunde. 4.Trifolium hybridum L. dar mai pu]in rezistent la ger. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen. datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\. Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\. repente [i radicante la noduri. Trifoiul hibrid . Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase.talie mic\. Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede. ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\. Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici. `n luncile râurilor din regiunile colinare [i submontane. frunze mici [i pu]ine. cordiforme. frunze mari [i stoloni lungi. Are o longevitate mare. Florile sunt albe. cu plante `nalte. lung pe]iolate. Carpatin. Chiar dac\ are o . tipul “hollandicum”. grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate. Miori]a. Karina. cu frunze trifoliate. Dacia. Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul ro[u. men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani. tipul “giganteum” sau “Ladino”. cu talie [i frunze de dimensiuni medii. cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului.

nu suport\ seceta excesiv\. aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice. Ca [i trifoiul alb sau ro[u. datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol. slab din]ate pe margini. grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate. ovoidale sau cordiforme. asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase. `ns\ de culoare verde-brunie `nchis. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice. axilare. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici. mai ales `n amestec cu graminee. Este bine consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân. rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\. Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\. de 50-80 (100) cm. Frunzele sunt trifoliate. Tulpinile sunt erecte sau ascendente. mari. asem\n\toare cu cele de trifoi alb. cu foliole eliptice sau rombice. ramificate. Trifoiul hibrid Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pân\ la 30-40 cm.valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb. brune dup\ `nflorire. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare . energie de ot\vire bun\.

sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi “boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ decât `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate câte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pân\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a
a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mân]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

transilvanica. Ot\virea la sparceta din var.9 Dup\ `nflorire 4. communis) Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia. O. O. la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri.Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\). din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia. iar cea optim\ 0 .5-9. gracilis [i O. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C. 5. altissima.4.8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive. O. 5.4 ~nflorire complet\ 9.1-7. care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase). O. O. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier. alba. arenaria. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis. dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria.1-22. transcaucasica.3. comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare.

5.5-0. Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. nord-estul. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate.7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. Pentru sparcet\. 0 Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la pH = 8. impermeabile. de pe coline [i coaste aride. dar nu dau rezultate bune pe solurile acide. umede [i reci. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii. cu strat arabil sub]ire. de 20-25 C.5. drenate [i bogate `n calciu. versan]ii supu[i eroziunii. Tehnologia de cultivare pentru furaj . Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei. 5. pe cele erodate. cele mai indicate soluri sunt cele permeabile. centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei. `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase. Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei.pentru cre[tere [i dezvoltare. putându-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. unde lucerna d\ rezultate mai slabe. Se consider\ c\ un con]inut de 0. cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului. `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\. dar ocup\ terenurile mai s\race.

`ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. Fertilizarea. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei. `ntrucât l\st\re[te dup\ des]elenire. Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\. r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. . `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri. la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. decât dup\ 6-7 ani. La rândul ei. `n func]ie de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare. sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. care este o p\staie monosperm\.Rota]ia. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie. Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot. S\mân]a [i sem\natul. De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol. indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%. Lucr\rile solului.

/m . Recoltarea. se recomand\ efectuarea t\v\lugitului. Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).Sem\natul se face cu sem\n\tori universale. `n anii seceto[i. cu t\v\lugi inelari. Se poate folosi prin p\[unat. Imediat dup\ sem\nat. pentru a se asigura o desime de 400-600 s. `ncepând din anul II de vegeta]ie.5-15 cm `ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii. folosind 70-90 kg/ha p\st\i. se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm. ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\. se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\.g. când . `n func]ie de modul de cultivare. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. la 12. Când se cultiv\ cu plant\ protectoare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\). Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. 2 Lucr\rile de `ngrijire. depozitarea [i conservarea. ~ncepând cu anul doi de cultur\. Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani.

la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s. Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5.plantele au 15-20 cm `n\l]ime. La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\. f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri.6. dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. `ncepând din anul II de cultur\.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. la o `nc\rcare optim\ cu animale. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha./m . când 50-60% din . Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I.u. `n apropierea loturilor semincere. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\ Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite. aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\. prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar. ~n condi]ii bune de cultur\. 5. cu coasa sau cositoarea. care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material. Sem\natul se face prim\vara devreme. Produc]ia. pentru a asigura o desime de 75-100 s.g.O 2 aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor.

la `nceputul secolului al XVII-lea. Importan]\ Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa. când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Ghizdeiul . acide din zonele umede. fân sau semifân.Lotus corniculatus L. 6. O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii. Pentru a evita pierderile prin scuturare. `n condi]ii ecologice foarte variate. Africa de Nord [i Asia.p\st\i au culoarea brun\-deschis. se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. `n culturile speciale. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia. 6. `n condi]ii pedoclimatice foarte variate. mai `ntâi `n multe ]\ri din Europa. Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde. unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe. ~n ]ara noastr\ este r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine. sau direct cu combina din lan. semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\. folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race. `ncepând cu secolul XVIII. mai ales `n amestec cu graminee. dup\ care s-a r\spândit. Dup\ treierat. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha.1. fiind un component important .

la `nflorire 10. trifoi [i sparcet\.31 4.`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare destinate p\[unatului.04 23.C. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat. la `nceputul `nfloririi 15. Lucern\.87 30.6 Trifoi.22 12.88 11. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor. `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg.41 7. 2231% celuloz\ brut\.N. ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii. la `nflorire 14.28 47. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\.) Subst.25 60.29 6.22 58.19 8. dar mai sc\zut\ decât la lucern\.52 20.61 44.(kg) U.D. cu o valoare nutritiv\ ridicat\.4 Planta Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\.8 Sparcet\.1 Ghizdei. comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I.B. Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei.Z.79 7.46 9. se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale. Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine. .59 26. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fân PB CB Cenu[\ P. la `nceputul `nfloririi 17.

Frunzele sunt pentafoliate. obovate sau lanceolate. . polisperm\. `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet. ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul.~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\.0-1.6. cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund. simple sau ramificate. tulpini fistuloase. ascendente. având o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an).este rezistent la ger. secet\ [i la excesul de umiditate.3 g. de 15-40 (80) cm `n\l]ime.are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie. ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: . cu foliole scurt pe]iolate. dispuse `n umbele Ghizdeiul p\staie cilindric\. . cu MMB de 1. de culoare brun-ro[cat\.2. galbene. globuloase. glabre sau slab p\roase. Florile portocalii sunt sau ro[iatice. cu semin]e mici.

~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp. care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\. . major. privind umiditatea. . Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii. prin fragmente de r\d\cini. .l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in. ciliatus. 6. 6.3. Lotus tenuis . . pH-ul [i fertilitatea solului. fiind r\spândit pe arii `ntinse.. `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede. men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\.se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\.tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.este r\spândit `n condi]ii foarte variate. Livada [i Nico. . hirsuta.atât `n fâne]e. cât [i `n p\[uni. . dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun. eucorniculatus. silvaticus [i vulgaris.nu produce meteoriza]ii la animale. Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina.ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus.4. se auto`ns\mân]eaz\.

Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual. se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).2.Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele.5. Ghizdeiul. `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. s\race [i chiar slab salinizate. f\r\ aplicarea de amendamente. cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât . dar [i pe cele acide sau erodate. ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile. chiar [i la 450 mm precipita]ii.4-7. iar plantele pot rezista pân\ la -25 C. chiar f\r\ strat protector de z\pad\. Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5. Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. Fertilizarea. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u. `n cultur\ pur\ sau `n amestec. 0 0 Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5. datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate. 6.

Când ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare. cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.5-15 cm. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5. cu sem\n\tori universale.5-2 cm. Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. cu sau f\r\ plant\ protectoare. Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu. Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme. unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu. Moga [i colab. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. la adâncimea de 1. aceasta trebuie recoltat\ ceva .a trifoiului ro[u. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. Lucr\rile solului. lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. S\mân]a [i sem\natul. 1983). iar pH-ul este acceptabil speciei (I. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii. sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\. depozitarea [i conservarea.3.. Recoltarea. `n rânduri la distan]a de 12.

se pot realiza dou\ coase [i o otav\. 6. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire. când plantele sunt de 15-20 cm. se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol. realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei.6. [tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. Produc]ia. Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini. `ncepând cu anul II. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi. se poate folosi [i prin p\[unat. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. mai ales `n amestec cu graminee. F\r\ plant\ protectoare. ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân. când consumabilitatea este mai ridicat\. la `nflorirea deplin\. ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\ . Ghizdeiul. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase.mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini. ~n anii urm\tori de la ghizdei.

5 cm. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului. cu 7-8 kg/ha. Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua. la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri. `n rânduri obi[nuite. la adâncimea de 1. care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer. producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\. Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj. . deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici. cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate. cerealele p\ioase [i pr\[itoarele. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. f\r\ plant\ protectoare. bine drenate [i curate de buruieni. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme.La ghizdei. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane. `ncepând din anul doi de vegeta]ie. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u.5-2. acordându-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale.

1. Sulfina galben\ . `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\.400 kg/ha. când 60% din p\st\i au culoarea brun\. . Sulfina se cultiv\ pentru furaj.Melilotus officinalis Medik. 7. respectiv 80% din acestea. iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie. care prezint\ valori mai mari la `nflorire.Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1. Produc]iile de semin]e sunt de 200 . `ngr\[\mânt verde [i ca plant\ melifer\. Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\ [i trifoi. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse.Melilotus albus Medik. [i Canada. datorit\ prezen]ei cumarinei. Furajul verde nu produce meteoriza]ii. situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\. Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S.U. Sulfina alb\ .2-1.A. 7. unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[.4%.

f\r\ luciu.2% extractive neazotate [i 8% cenu[\. 30.1 g. b . Florile sunt albe. s\race `n materie organic\.Sulfina alb\ a . Fructul este o a b p \ s t a Fig. precum [i ca plant\ melifer\.plant\. Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului. din substan]a uscat\.p\staie i e greu dehiscent\. cu suprafa]a reticulat- `ncre]it\. ramificat\. 43 .3% celuloz\ brut\.250 kg/ha. profund\. de obicei monosperm\. nutante. . de culoare galben `nchis. ovat\. cu tulpina erect\ sau ascendent\. Produc]ia de miere poate dep\[i 200 . de 30-150 cm `n\l]ime.7% protein\ brut\. dispuse `n raceme laxe axilare. Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate.8% gr\simi. 7. ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase. ~nsu[iri morfologice Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\. 2.Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16. cu MMB = 2-2.2. 26. Semin]ele sunt ovale. din]ate pe margini.

~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\. numit\ varietatea annualis. .

cum sunt: Artic [i Alpha. officinalis). D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale.3. slab salinizate [i erodate.5. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la `nr\d\cinarea plantelor. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj . pondere mai mare având sulfina alb\. Nu sunt favorabile solurile acide. fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\ (Melilotus albus [i M. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger. Sistematic\ [i soiuri ~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii ale genului Melilotus. fertile din zona lucernei.4. Se poate cultiva pe soluri nisipoase. Fa]\ de sol. 7.Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\. reci [i cu exces de umiditate. iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\. 7. sulfina este pu]in preten]ioas\. deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\ [i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\. 7.

De asemenea. . Se seam\n\ la 12. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e.5-15 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime. se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. S\mân]a [i sem\natul. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei. `ncât nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i. Lucr\rile de `ngrijire. `ns\ pe solurile s\race. `n\bu[ind u[or buruienile. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii. Lucr\rile solului. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. Fertilizarea. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu. singur\ sau `n amestec.Rota]ia. cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\. Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare.

porumb).. f\r\ plant\ protectoare. t\i]ei de sfecl\ etc. având culoarea . Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri. 7. mai devreme decât celelalte leguminoase. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\ Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale. P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când plantele au 25-30 cm `n\l]ime. cu melas\. Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate.Recoltarea. Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\. atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. Sulfina se recolteaz\. depozitarea [i conservarea. la `mbobocire. când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri. diminuându-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului. când plantele au 5060 cm `n\l]ime. orz. folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\. iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului.6. `ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase.

Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha. pentru a reduce pierderile prin scuturare. .brun-cenu[ie. `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful