LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

. ce poate ajunge pân\ la 10-12 m adâncime sau mai mult.2. De asemenea. pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti. `l las\ curat de buruieni. ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult.60 141 136 Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice. 1.~nflorit 100% Dup\ `nflorit 0. cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare. dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\. R\d\cina este pivotant\. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.63 0. reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive. profund\. lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului. `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani. 5-6 coase la irigat) etc. cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger.. energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat.

Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri. aer. microelemente (Mo. amidon.). se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit. calciu. p\[unat). situat la 1-3 cm `n sol. . fosfor. triazinice etc. MCPA. potasiu.4 D. pân\ la `nflorit.Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se Lucerna albastr\ cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. când pivotul ajunge la 1 m adâncime. Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I. `n stratul bine ` aerisit de la suprafa]a solului. S). de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\. dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”. Din mugurii de pe colet.

media Martyn. muchia]i. cu 2-4 spire. pe tipul cinci. L\starii sunt ramifica]i. tribul Trifolieae. zigomorfe. M. 0. Fructul este o p\staie polisperm\. varia sau M. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). Frunzele sunt trifoliate. cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\.. [i M. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune.6-2. (Leguminosae). glabri sau slab p\ro[i. (M. din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale. de culoare galben-verzuie sau galben-brunie. cu luciu slab.2-2. Florile sunt albastre-violacei.0-1. erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. ~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: . 1. grupate `n raceme axilare alungite. care au fost introduse `n cultur\. Semin]ele sunt reniforme sau drepte. având dimensiunile de 1. genul Medicago.6-1.3.5 mm lungime. 1. Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger.5 g. care cuprinde 62 de specii.1 mm grosime [i MMB = 1. falcata L.2 mm l\]ime. r\sucit\. hybrida).hemiceluloz\ etc. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae.

cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani. Este productiv. foarte productiv. mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria. este un soi sintetic. Luxin. Triumf. produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha). este un soi sintetic. este un soi intensiv. Adonis. rezistent la iernare [i secet\. omologat `n 1963. Triumf. fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\. Gloria. rezistent la secet\ [i iernare. `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\]. omologat `n 1986. este recomandat pe terenurile neirigate. secet\ [i iernare. este un soi sintetic. omologat `n l982. `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\. dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a soiului Fundulea 652. omologat `n 1981. Lute]ia. productiv. pe terenuri neirigate. omologat `n 1973. intensiv. este un soi sintetic. Lute]ia. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. Este rezistent la boli [i iernare. omologat `n 1987. cu energie [i vitez\ de regenerare . dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate. foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. productiv rezistent la secet\ [i iernare. foarte rezistent la boli.Fundulea 652. sintetic. este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. rezistent la iernare [i secet\.

Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0. pe terenuri irigate. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la 0 0 0 0 . fiind recomandat `n condi]ii de irigare. `n amestec cu golom\]ul. Are o bun\ capacitate de regenerare. omologat `n 1994. cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22. este soi sintetic. este un soi sintetic.89 U. iar cea maxim\ este de 37 C. Maya. fiind recomandat pentru toate zonele. Topaz. 1996). rezistent la secet\. ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73.. `n amestec cu golom\]ul. rezistent la secet\.69%). Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\. foarte productiv. Norla. `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice. Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I.ridicat\. omologat `n 1991. Cinna. iernare [i vestejirea fuzarian\. Moga [i colab. foarte productiv.). iernare [i boli. 1.N. Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C. Diane. de provenien]\ str\in\. Selena.4.4 kg/ha/zi.

imediat dup\ cosire. sunt distruse la 0 0 0 temperaturi de -5 .. 1996). bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie. La tempearturi de peste 35 C. timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. [i colab. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de . Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime mai mic\ de 1.2-1. cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite. Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm. `ns\ plantele tinere. Stagnarea apei. diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei. Moga.-6 C. lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat.5 m. 0 0 Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol.temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C. la sem\natul de prim\var\. cre[terea lucernei `nceteaz\. Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\. 1996). având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute. `n condi]ii de neirigare. când solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\. chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\. Lucerna este o plant\ de zi lung\. Cre[terea [i .25 C [i chiar peste -40 C. cita]i de I.

luncile principalelor râuri din zonele de step\. cu activitate microbian\ intens\. drenate. SE [i centrul Moldovei. potasiu [i calciu. centrul Câmpiei Transilvaniei. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\. cum ar fi cernoziomurile. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române.5. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. brun-ro[cate sau brune. solurile aluvionare. precum [i cele nisipoase. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde. Nu sunt recomandate solurile acide. Câmpia Banatului. 1. argiloase. compacte [i cu exces de umiditate. nordul Dobrogei.dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. grele. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\. plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii. bogate `n humus. dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. . bine aprovizionate `n fosfor. fertile. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase. permeabile. partea de NV [i NE a ]\rii. silvostep\ [i nemoral\.

`n primul an dup\ lucern\. precum [i dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se evit\ `n acest fel a[a numita . bine structurat [i bogat `n elemente nutritive. exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere. Fertilizarea [i amendamentarea.u. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel târziu dup\ coasa a II-a. Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\. cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la mijlocul toamnei. hibridul sorg x iarba de Sudan etc). deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. lucerna .oboseal\ a solului” pentru lucern\. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive.. lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani. hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz. sorgul. hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan. `n special azot [i calciu. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan. l\sând solul curat de buruieni. De asemenea. Pentru 1 t/ha s. hibrizii sorg x iarb\ de Sudan. pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii.Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara. Sunt indicate.

1996). ~n general. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular. 7 kg fosfor. Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului. prin diminuarea transpira]iei. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. cu excep]ia celor . aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase. Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului. iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. dozele de azot pot fi mai mari (N40-60).. dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total. se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate). solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu. [i colab. ~ngr\[\mintele cu fosfor. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\. 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I. mai ales `n regiunile secetoase.extrage din sol 34 kg azot. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol.

`n special molibdenul. 10 g Mo [i 1800 g Zn (dup\ Cooke. solul prime[te 560 g Cu. borul. fierul. Pentru lucern\.acide. Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu. dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. cu pH (H2O) < 6. 2500 g Mn. 11 g Mo [i 1120 g Zn. iar cele cu fosfor se reduc cu pân\ la 50-60%. pe parcursul sezonului rece. Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele. ~n timpul folosirii culturii. 1996).2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd. sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\. La o doz\ de 45 t/ha gunoi. gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide. calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia: . citat de Moga I. iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat. manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\. Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol. 3360 g Mn.

Lucr\rile solului. Ar\tura se face vara sau toamna. SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol). `n func]ie de planta premerg\toare. `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\. Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea . Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea. la 20-25 cm adâncime. f\r\ a disloca un strat de sol mai adânc de 10-15 cm. iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite. cita]i de I. adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\. 1996). Moga. `n care: DA = doza de amendament. dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri.8). Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului).DA = SBs 100 Vi − 1) × 150 PNA (dup\ Borlan [i Hera. odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2. Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen.

când temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-5 C. la 50-70 cm adâncime. perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul. Pentru aceasta. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme. liber\ de cuscut\. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti. cu ma[ini de afânat solul (MAS). certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Dup\ sem\nat. Prim\vara când terenul permite. dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm. S\mân]a [i sem\natul. `n cazul sem\natului `n prim\var\. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\. când solul este uscat `n stratul superficial. prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. iar umiditatea de minimum 2.5 ori mai mare decât apa higroscopic\. care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%. `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. 0 .brazdei.

Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\. utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha. la 12. `n func]ie de calitatea patului germinativ. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase. pentru a se realiza 750-1000 s.g. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire. grape de m\r\cini. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie. Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe 2 0 cernoziomuri. când se folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea corespunz\toare suprafe]ei respective. `n condi]ii de irigare. (SUP-29). soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare./m . aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. Lucr\rile de `ngrijire. iar `n condi]ii de irigare. umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor. printro udare cu norma de 100-150 m /ha.5-15 cm `ntre rânduri.Calendaristic. Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari. deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de 3 .

aplicate postemergent. precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Aretit (5-7 l/ha).buruieni. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt. M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate. agrotehnice [i chimice. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2. la 10-15 cm de la sol. Basagran (4-5 l/ha). Amaranthus sp. Fusilade sau Targa (1.) din apa de iriga]ie. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\ semin]e. precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol. Balan (4-5 l/ha).5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha). Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace.5 l/ha `n 300 l . Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor.5-3 l/ha).. Diizocab (5-7 l/ha). aplicate când lucerna are 3-5 frunze trifoliate. manual sau cu cositori mecanice. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive. folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha). Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha). aplicate preemergent. Lasso (3. efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\.

C. iar p\mântul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime. când dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate. iar temperatura aerului este peste 18 C 0 [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%. epithymum [i C. aplicat pe toat\ suprafa]a. 1996). Moga. Reglone sau Dibutox. Plantele cosite se pot da `n furajare. mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0. `n concentra]ie de 1-4%. epilinum. `n doz\ de 1 l/ha. Acetadin. când distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta. C. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot. C. trifolii. citat de I. la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei. care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\. europaea. Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit. Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor.ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze. folosind 1 l solu]ie la m . 2 . `n ]ara nostr\ s-au identificat 18. care uneori pot compromite cultura.

Pe lâng\ m\surile agrotehnice. Decis 2.300 ml/ha. Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor). (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase).5 kg/ha). Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor). iar `n loturile semincere. cu grape cu discuri. Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor). medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). sp. Sitona ssp. Fusarium oxisporum f. Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1.Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului. administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare. Erysiphae pisi f. Uromices striatus (rugina lucernei). Phytodecta fornicata (gândacul ro[u al lucernei). Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei). Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite. Fundazol sau Benlate (0. `nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului. sp. dup\ caz.150 ml/ha. efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE .5 kg/ha). se recomand\ [i folosirea metodelor biologice. Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor).5 CE . medicaginis (f\inarea lucernei). Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor).5 CE sau Karate 2. `n scopul `ntineririi acestora prin afânarea .

Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor.superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. 3 3 3 3 Recoltarea. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. cu o norm\ de 300-350 m /ha. fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de câmp. cât [i longevitatea lucernei. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha. Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei. se impune o udare de r\s\rire. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru ap\. . Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante. depozitarea [i conservarea. iar solul este slab aprovizionat cu ap\. Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara. ~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile.

~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire. fosfor [i potasiu. pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV. `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. . Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie. ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\. la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli. ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. ~n condi]ii favorabile de umiditate. 0 0 ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\. Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii. pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare.

.Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor. Scehovic. Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân. cu cositori mecanice sau cu vindroverul. dup\ care acestea se `ntorc. cita]i de Moga I. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet. cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\. pe suporturi sau prin balotare. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an. când . iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. f\in\. iar dup\ `nc\ 10-12 ore. acesta trebuie efectuat cu efective mici. ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol. Uscarea pe cale natural\ se face pe sol. Uscarea se poate efectua pe cale natural\. 1996). brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân). cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri. Dac\ se impune p\[unatul. uscarea `n brazde timp de 8-10 ore. diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului (dup\ Schneeberg. precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual). se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor.

la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate. dup\ 15-20 ore. unde vor r\mâne 2-3 zile. dup\ 1-2 zile. Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover. `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer. iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos. iar cele de carotenoizi cu 20-25%. când umiditatea plantelor ajunge la 3035%.umiditatea plantelor scade la 28-30%. timp `n care umiditatea scade la 15-17%. are loc balotarea la o presiune medie. cele de frunze de circa patru ori. pentru a reduce timpul de uscare `n câmp. `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori. de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire. Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. lucerna se transport\ la locul de depozitare. iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4. lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg. cu baza mic\ pe sol. fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\. cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten. dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp. . pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%. `n form\ de piramid\. balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%.

Produc]ia. . se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\. 2 Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare. ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. un canal principal. iar la a III-a 25-30%. Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%. dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11. gr\tare laterale [i hornuri dop (câte unul pentru 5-7 m de [ir\). Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%. Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare.Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare. Cele mai mari produc]ii. unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. la sem\natul de prim\var\. recordat la o surs\ de curent.

0 0 0 . ~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mân]\ din culturi speciale. sudul Olteniei. umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde.5. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile. `n condi]ii de irigare. apovizionat cu elemente nutritive. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\ S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.5-10 C. estul [i nord-estul Câmpiei Române. centrul [i sudul Moldovei. solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase. Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea. 1. Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9.Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm.6. Solul trebuie s\ fie permeabil. sud-vestul ]\rii. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei. f\r\ aport freatic [i cu pH>6. centrul. iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj.

Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd. Cele mai bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. Calendaristic. La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm. orzoaica [i cerealele de toamn\.5-3 kg/ha. `n a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. Dozele se calculeaz\. iar adâncimea de 2 . timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i. func]ie de cartarea agrochimic\. cartofii timpurii. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot.Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme. Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\. ca la cultura pentru furaj. cum ar fi plantele anuale furajere. 0 La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 semin]e germinabile la m . ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol. cantitatea de s\mân]\ de 2. maz\rea.

g.5 cm. La pra[ila a 2-a. Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire. la 25 cm `ntre rânduri.g. la sem\natul `n rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale.5-2 cm. 3 3 2 . Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj. care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol./m .g. ~n combaterea buruienilor. diminuând procesul de l\st\rire. când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari.g. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s. bolilor [i d\un\torilor. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ 2 2 2 drajat\ desimea poate fi de 80-100 s.sem\nat de 1. `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha)./m . folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\ sau de 500 s. când se seam\n\ la 20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s. precum [i combaterii buruienilor. acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire./m când se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rânduri. se ata[eaz\ cultivatorului aripioare. când se utilizeaz\ o cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha. ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime. Prima pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile de plante. pe lâng\ folosirea erbicidelor./m . Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2. când se seam\n\ la 5060 cm `ntre rânduri.

~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a. Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie. dar produc]iile vor fi mai mici. când plantele sunt bine uscate (orele 1119). Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au brunificat. `n doz\ de 3. ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone. Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I. ~n cel de al doilea caz se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul. iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\.5-4.Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3.5 l/ha. . `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. pe terenuri irigate. `n func]ie de tehnologia aplicat\. Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\. Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514. cu 4-5 zile `nainte de recoltare. `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze.

4% celuloz\ brut\. a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk. Olanda.1. D.2. XVII. fân. s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa (Italia. fânul de trifoi con]ine circa 14. din care 1/3 `n SUA. `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u. ~n prezent. E etc. Rusia) [i apoi `n celelalte continente. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania. Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde. 1996). 2. Trifoiul ro[u . f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat. `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123. ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil.7 mii ha (Anuarul statistic.5% protein\ brut\. Anglia. eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei. ha. Digestibilitatea . `n prima jum\tate a sec. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia. C.). 20. Germania.Trifolium pratense L. 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B. originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei). Recoltat la `nflorire. Importan]\ Trifoiul ro[u. la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Spania.

Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. 2.0. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare. iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adâncime. dar nu mai mic de 5. Pe r\d\cini se dezvolt\ nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii.62 UN la fân [i 0. Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%). care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu.5. Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0. fiind activ\ [i la pH <6. `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%. `n cel de 20-30 cm. Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\.substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde (>70%) cât [i fân (60%). pe soluri bine .2. cu r\d\cina pivotant\. doar 1973).18 UN la masa verde. care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm. ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\.

mic\.0-1. vol.V). ro[ii-purpurii. iar temperaturile de minim 10-12 C. Florile sunt sesile.P. mangan etc. dehiscent\.21. sunt fistuloase. obovate sau eliptice. calciu.3/1. potasiu. eupratense A. din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. trifoliate. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ). genul Trifolium. Fructul este o p\staie ovat\. microelemente (bor. Specia Trifolium pratense L.0 g. cu foliole ovate .) Simonk (Flora R. ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care. ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V. grupate `n capitule globuloase sau ovate.aprovizionate cu fosfor. 2. (l\starii aerieni).2 mm. `nalte de 70-80 cm. hispanicum Gannd.var. [i K.6-2. Tulpinile. frigidum (Gannd. Trifolium pratense ssp. sunt grupate `n dou\ forme de baz\.3. ramificate. molibden. care cuprinde 250 de specii. Frunzele sunt alterne.R. forma precox Witte (sin.6-2. sativum Afzelius. `n func]ie de precocitate.) [i ap\. cu dimensiunile 1. [i ssp. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. Sistematic\ [i soiuri 2 0 Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae. monosperm\. Semin]ele sunt ovat-asimetrice.) (trifoi ro[u precoce). brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei. care rezist\ `n cultur\ . iar MMB de circa 1.. tribul Trifolieae.8/1. eupratense are trei variet\]i: .

XIX. cuprinde 10 forme. (trifoiul ro[u s\lbatic). produce 2-3 coase pe an.var. are tulpini mai rigide. cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde.var americanum Harz. p\roase.2-3 ani. nivale [i var. Trifolium pratense ssp. . lanceolate sau ovat-eliptice. r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre. Napoca Tetra. Trifolium expansum W. dar cu ritm de dezvoltare lent. Roxana. bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin. (sin. frigidiforme. cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult. Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select. are tulpini sub]iri. . (trifoiul ro[u american). Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de câteva popula]ii locale (de Transilvania. `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv).). de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. ritm de dezvoltare rapid. frigidum are dou\ variet\]i: var. . propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). [i K. Dacia Tetra. reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale. ascendente. ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. cu foliole mari. spontaneum Wilk. Apollo Tetra.

Are o bun\ rezisten]\ la ger.). este un soi diploid. dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de elementele climatice. Este productiv (15-16 t/ha s. Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger.u. este tetraploid. poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s. 2. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Napoca Tetra.).u.). Triel (F) [i Verdi (F). mai tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra.u. din s. omologat `n 1968. este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.Select.). omologat `n 1990.u.u.B.) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P. productiv (13-14 t/ha s. iar cea optim\ `ntre 20-30 C. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D). Temperatura minim\ de germinare este de 1 C. rezistent la secet\. dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. iernare. iar pân\ la maturarea semin]elor 12001400 C. Cre[terea 0 0 . c\dere [i f\inare.4. Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt 0 0 necesare 800-900 C. Apollo Tetra. omologat `n 1977.

Trifoiul ro[u.. ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. cu pH peste 6. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pân\ la 80%. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. de[i nu este un mare consumator de ap\. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea. profunde. dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\. bogate `n humus [i calciu. Moga [i colab. relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare. dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. este foarte preten]ios la regimul hidric. dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I. iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C. 1996).0. permeabile. Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri . 0 0 0 Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile `nsorite.vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C. moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane.

soiuri tardive de cartof.oboseal\ a solului”. cele tratate cu erbicide triazinice. Olteniei.. datorit\ fenomenului de . Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase. leguminoasele perene. culturile furajere anuale. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. 2. cum ar fi: porumbul siloz.brune de p\dure.5. . cerealele de toamn\ [i de prim\var\. când se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. plantele furajere anuale. sfecl\ sau in. hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe. Maramure[. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Podi[ul Transilvaniei. cartoful timpuriu. precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri. cenu[ii [i pe podzoluri secundare. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi. Munteniei [i Moldovei. Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii. Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. cele cu pH peste 7.5 [i cele puternic acide. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic. N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat. ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.

cu pH <5. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide. când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\.Fertilizarea [i amendamentarea. `n doz\ de 30-40 t/ha. `n doze de 56 t/ha. dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha. `n doze anuale de 15-20 t/ha. aplicate o dat\ la doi ani. Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi. pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O. Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element. Pe solurile acide. slab permeabile. Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. pe solurile acide. o dat\ la 6-7 ani. La o produc]ie de 8 t/ha fân. . 80 kg fosfor.0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N. 170 kg potasiu [i 210 kg calciu.8-6.5%. ~n timpul vegeta]iei. La culturile `n amestec cu graminee perene. trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N.

lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare. s\n\toas\. iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\. când utilajele agricole pot intra pe teren. Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare. trifoiul se poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie). dup\ care se t\v\luge[te. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u. ~n general. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\. Indiferent de modul de cultivare. Epoca de sem\nat este prim\vara devreme. . ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat.Lucr\rile solului. S\mân]a [i sem\natul. prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul.

dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\. golom\]. `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi.5 l/ha). 2 2 Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.515 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1. raigras aristat [i p\iu[ de livezi). Astfel.g.5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\. la 12. Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2. folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai mic\ (max. Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale. asigurând o desime de 1000 s. Lucr\rile de `ngrijire. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. 200 l/ha). pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide.Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha. raigras hibrid. se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. . se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului.

`n doz\ de 0. ~n anii de exploatare. iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime. erbicidul Pivot (0. antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn. aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului.).6-0.5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. mana (Peronospora trifoliorum de Bary. inclusiv [tevie (Rumex sp. Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév.). Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson). Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\. Pentru .Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2.). combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck. {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot.). care pot provoca pierderi. uneori de peste 50% din produc]ia de fân. f\inarea (Erysiphe martii Lév.7 l/ha.).8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate. Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu. aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\.

primul la `mbobocire. valorificând eficient apa din sistemele de iriga]ie. ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-350 m /ha.combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst. A. citat de I. cu Fastac 10 CE (150 ml/ha). 3 3 3 . cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la lucern\. ~n toamnele secetoase se impune ca 3 dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha. ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie. ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente.. Decis 2. când consum\ 4-5 mm/zi. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s. Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an.u. iar al doilea la sfâr[itul `nfloritului.5 CE (300 ml/ha). `n zonele mai secetoase. maximul fiind `n lunile iunie-august. Moga. trifoiul este mai sensibil la secet\.5 CE sau Karate 2. `n afara perioadelor ploioase. aestivum Germ. Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu. 1996).).

Recoltarea. depozitarea [i conservarea. fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. la mijlocul fazei de `nflorire. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\. Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare. Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau de furaj `nsilozat. Spre deosebire de lucern\. Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile. datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%. De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. dând posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate. pân\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%. iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\. Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât a lucernei. apoi se . iar `n anii um\tori. la toate coasele. recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\. iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.

cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj. plantele sunt mai rezistente la c\dere. 2. iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din .2%). Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\ Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice.toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase. ca [i la lucern\. nordul Câmpiei Române. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0.6. centrul [i nordul Moldovei. l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\. (30-50 t/ha mas\ verde). ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj.u. polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\). unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute. Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania. Produc]ia.

pe solurile acide. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol. sudul Moldovei [i Câmpia Banatului.Câmpia Dun\rii. `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare.8) se recomand\ aplicarea amendamentelor. profunde. nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute. Dobrogea. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. . Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire. iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O. cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. o dat\ la 6-8 ani. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de trifoi. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor decât lucerna. `nsorite. Se recomand\ solurile bine drenate. Pe solurile acide (pH <5. `n condi]ii de irigare. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol. cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. pe solurile acide.

8 mm. Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea 0 erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1. sau alte erbicide antigramineice. La culturile sem\nate `n rânduri .~n tehnologia clasic\. f\r\ plant\ protectoare.60. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0. folosind discuri cu orificii de 0. `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri. folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. SPC-8.5 kg/ha).5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. SUP-29 sau SPC-6.5-2 cm când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2. cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha).10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii. sem\natul se face prim\vara devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. Eradicane (6-7 l/ha). `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21.8 l/ha). aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2. ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august .

Decis 2. ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii.5 (25 kg/ha). Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii. `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 8085% din capitule s-au brunificat. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha.350 ml/ha). Dobrogea [i Câmpia de Vest.rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. 3 3 3 ~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha. prima coas\ recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii. recoltarea realizându-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice. apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor.5 CE .150 ml/ha. primul la `mbobocire. Combaterea d\un\torilor. Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani. Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere. apoi la intervale de 12-15 zile. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\. apoi dup\ 5-6 zile . sudul Moldovei. apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac . iar al doilea dup\ 10-12 zile. prima când plantele de trifoi au 10-15 cm.

Trifolium repens L. Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat. de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin. ~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse. Este mai pu]in rezistent la secet\. Festuca arundinacea etc. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\. al\turi de Lolium perenne. dar rezist\ mai bine la ger decât trifoiul ro[u. Poa pratensis.se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adâncime. 3. fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mân]\. pe soluri l\covi[tite sau gleizate. Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile. Phleum pratense. Trifoiul alb . Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces. Tulpinile sunt de Trifoiul alb . Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului.

Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici. Trifoiul hibrid . tipul “hollandicum”. Karina. Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede. fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”. cordiforme. 4.talie mic\. Miori]a. dar mai pu]in rezistent la ger. grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate. M\gurele 1. brun-g\lbui sau portocalii. cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului. Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\. men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani. cu plante `nalte. cu frunze trifoliate. `n luncile râurilor din regiunile colinare [i submontane. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen. Are o longevitate mare. Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul ro[u. ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\. cu talie [i frunze de dimensiuni medii. Chiar dac\ are o .Trifolium hybridum L. tipul “giganteum” sau “Ladino”. Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase. repente [i radicante la noduri. ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire. lung pe]iolate. rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire. Dacia. Florile sunt albe. Carpatin. frunze mari [i stoloni lungi. frunze mici [i pu]ine. se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\. cu plante scunde.

`ns\ de culoare verde-brunie `nchis. axilare. grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici. ramificate. brune dup\ `nflorire. mari. asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare . cu foliole eliptice sau rombice. Trifoiul hibrid Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pân\ la 30-40 cm. Este bine consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân. datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol. Ca [i trifoiul alb sau ro[u. ovoidale sau cordiforme. de 50-80 (100) cm. Frunzele sunt trifoliate. energie de ot\vire bun\.valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb. Tulpinile sunt erecte sau ascendente. mai ales `n amestec cu graminee. asem\n\toare cu cele de trifoi alb. aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice. slab din]ate pe margini. rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\. nu suport\ seceta excesiv\. Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice. realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase.

sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi “boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ decât `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate câte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pân\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a
a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mân]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive.1-7. 5. communis) Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16. O. O. comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare. la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri. alba. din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia. O. transilvanica. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.4 ~nflorire complet\ 9.Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile. O. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. arenaria. Ot\virea la sparceta din var.4. transcaucasica. dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia. iar cea optim\ 0 . gracilis [i O.5-9.1-22. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C.9 Dup\ `nflorire 4. care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase). 5. O. Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\). altissima. ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.3.

Tehnologia de cultivare pentru furaj . umede [i reci. `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii. 0 Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la pH = 8. cu strat arabil sub]ire. Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei. Se consider\ c\ un con]inut de 0. 5. `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\. dar nu dau rezultate bune pe solurile acide. putându-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. de 20-25 C.5-0.7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. pe cele erodate. dar ocup\ terenurile mai s\race. de pe coline [i coaste aride. Pentru sparcet\. unde lucerna d\ rezultate mai slabe.5. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate. cele mai indicate soluri sunt cele permeabile.5. cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului. centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei. impermeabile. Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei.pentru cre[tere [i dezvoltare. Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. nord-estul. versan]ii supu[i eroziunii. drenate [i bogate `n calciu.

Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%. decât dup\ 6-7 ani. care este o p\staie monosperm\. la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare. r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). Lucr\rile solului. `ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare. sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. . De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol.Rota]ia. `ntrucât l\st\re[te dup\ des]elenire. sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. S\mân]a [i sem\natul. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Fertilizarea. indehiscent\. `n func]ie de condi]iile sta]ionale. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul. La rândul ei. `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri.

2 Lucr\rile de `ngrijire. depozitarea [i conservarea. când .g. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. `n anii seceto[i. Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante). ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\). la 12./m . Se poate folosi prin p\[unat. se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. `ncepând din anul II de vegeta]ie. se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm. pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. Recoltarea. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Imediat dup\ sem\nat. cu t\v\lugi inelari. Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani. se recomand\ efectuarea t\v\lugitului. folosind 70-90 kg/ha p\st\i. `n func]ie de modul de cultivare. ~ncepând cu anul doi de cultur\. Când se cultiv\ cu plant\ protectoare.5-15 cm `ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii. pentru a se asigura o desime de 400-600 s. Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.Sem\natul se face cu sem\n\tori universale.

La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\ Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite.plantele au 15-20 cm `n\l]ime. care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material. prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar. Sem\natul se face prim\vara devreme. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha. la o `nc\rcare optim\ cu animale. ~n condi]ii bune de cultur\. când 50-60% din . cu coasa sau cositoarea. `ncepând din anul II de cultur\. Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5.6. Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I.u. dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla. la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s. `n apropierea loturilor semincere. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. Produc]ia. pentru a asigura o desime de 75-100 s.g.O 2 aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\. f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri. 5./m .

dup\ care s-a r\spândit. sau direct cu combina din lan. se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii. mai `ntâi `n multe ]\ri din Europa. Ghizdeiul . `n condi]ii ecologice foarte variate. unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe. Dup\ treierat. acide din zonele umede. mai ales `n amestec cu graminee. ~n ]ara noastr\ este r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine. Importan]\ Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa. folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha. semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\.Lotus corniculatus L. `n culturile speciale. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia. `n condi]ii pedoclimatice foarte variate. Africa de Nord [i Asia. Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde.p\st\i au culoarea brun\-deschis. la `nceputul secolului al XVII-lea. când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. 6. 6. Pentru a evita pierderile prin scuturare.1. fiind un component important . fân sau semifân. `ncepând cu secolul XVIII.

46 9.1 Ghizdei. la `nceputul `nfloririi 15. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\. trifoi [i sparcet\. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat. Lucern\.B. la `nflorire 14.22 12.31 4.`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare destinate p\[unatului.4 Planta Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\.6 Trifoi.52 20. 2231% celuloz\ brut\.8 Sparcet\. se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale. dar mai sc\zut\ decât la lucern\.59 26.(kg) U.22 58. Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei. comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I. la `nceputul `nfloririi 17.25 60. la `nflorire 10.61 44.) Subst.79 7. `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg.D.87 30. ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fân PB CB Cenu[\ P.19 8.N.28 47. .41 7.Z.88 11. cu o valoare nutritiv\ ridicat\.29 6.04 23. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor. Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine.C.

~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul. având o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an).3 g. obovate sau lanceolate. cu foliole scurt pe]iolate. glabre sau slab p\roase.6. simple sau ramificate.este rezistent la ger. Frunzele sunt pentafoliate. cu semin]e mici. polisperm\. Florile portocalii sunt sau ro[iatice. . .are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\. `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\.0-1. galbene. cu MMB de 1. de culoare brun-ro[cat\. tulpini fistuloase. globuloase. ascendente. de 15-40 (80) cm `n\l]ime. cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund.~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\. dispuse `n umbele Ghizdeiul p\staie cilindric\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie. ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet. secet\ [i la excesul de umiditate.2. ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: .

dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun. 6.3. `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede. Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\.ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus.atât `n fâne]e. . . privind umiditatea. . ~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp. prin fragmente de r\d\cini. men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\. . Livada [i Nico. . care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre. cât [i `n p\[uni. ciliatus. Lotus tenuis . . major.tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului. pH-ul [i fertilitatea solului.4.l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in. se auto`ns\mân]eaz\. Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii. silvaticus [i vulgaris. 6.. fiind r\spândit pe arii `ntinse.este r\spândit `n condi]ii foarte variate. eucorniculatus.nu produce meteoriza]ii la animale. hirsuta.se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\.

chiar [i la 450 mm precipita]ii. ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile.2. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual. chiar f\r\ strat protector de z\pad\. `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele.Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C. se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. dar [i pe cele acide sau erodate. cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile). datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia. 0 0 Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u. 6. iar plantele pot rezista pân\ la -25 C. Fertilizarea. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât . `n cultur\ pur\ sau `n amestec. Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor.4-7. f\r\ aplicarea de amendamente. Ghizdeiul. s\race [i chiar slab salinizate. Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5.

S\mân]a [i sem\natul. aceasta trebuie recoltat\ ceva .5-2 cm. lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u.. acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. iar pH-ul este acceptabil speciei (I. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu. depozitarea [i conservarea. cu sau f\r\ plant\ protectoare. Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme.5-15 cm.a trifoiului ro[u. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. la adâncimea de 1. `n rânduri la distan]a de 12.3. Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci. cu sem\n\tori universale. de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5. Recoltarea. cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%. Lucr\rile solului. unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu. Moga [i colab. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\. 1983). Când ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare. Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii.

[tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. se pot realiza dou\ coase [i o otav\. F\r\ plant\ protectoare. Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase. mai ales `n amestec cu graminee. când consumabilitatea este mai ridicat\.6. când plantele sunt de 15-20 cm. se poate folosi [i prin p\[unat. realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei. se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol. ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini. 6. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\ . `ncepând cu anul II. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân.mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire. ~n anii urm\tori de la ghizdei. la `nflorirea deplin\. Ghizdeiul. Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini.

. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u. deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici. Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj. acordându-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ. cu 7-8 kg/ha.5-2. la adâncimea de 1. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme. cerealele p\ioase [i pr\[itoarele. cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate. bine drenate [i curate de buruieni. producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua. fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. f\r\ plant\ protectoare. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale. la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri. `ncepând din anul doi de vegeta]ie. respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\. care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane.5 cm. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. `n rânduri obi[nuite. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului.La ghizdei.

Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. `ngr\[\mânt verde [i ca plant\ melifer\.Melilotus officinalis Medik. respectiv 80% din acestea. Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\ [i trifoi. datorit\ prezen]ei cumarinei. unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[. situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\. iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie. 7. . Sulfina se cultiv\ pentru furaj.4%. când 60% din p\st\i au culoarea brun\. Produc]iile de semin]e sunt de 200 . Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1. 7. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S. Sulfina alb\ . [i Canada. Furajul verde nu produce meteoriza]ii. `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\.U.1. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse. care prezint\ valori mai mari la `nflorire.Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase.2-1. Sulfina galben\ .A. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea.Melilotus albus Medik.400 kg/ha.

p\staie i e greu dehiscent\. de 30-150 cm `n\l]ime.Sulfina alb\ a . ovat\.1 g.Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16. ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase. 30. precum [i ca plant\ melifer\. din substan]a uscat\. 7. Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate. b . Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului. cu MMB = 2-2.3% celuloz\ brut\. 2. de culoare galben `nchis. nutante. profund\.8% gr\simi.2% extractive neazotate [i 8% cenu[\. f\r\ luciu. din]ate pe margini. Semin]ele sunt ovale. de obicei monosperm\. 26. ~nsu[iri morfologice Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\.7% protein\ brut\. ramificat\. s\race `n materie organic\. dispuse `n raceme laxe axilare. cu tulpina erect\ sau ascendent\.plant\. Fructul este o a b p \ s t a Fig. 43 . Produc]ia de miere poate dep\[i 200 . Florile sunt albe. . cu suprafa]a reticulat- `ncre]it\.250 kg/ha.2.

numit\ varietatea annualis. .~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\.

Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\. pondere mai mare având sulfina alb\. deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\ [i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\.5. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la `nr\d\cinarea plantelor. D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj . fertile din zona lucernei. fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. Nu sunt favorabile solurile acide. reci [i cu exces de umiditate. `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\ (Melilotus albus [i M. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger. 7. 7. Sistematic\ [i soiuri ~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii ale genului Melilotus. Se poate cultiva pe soluri nisipoase. 7.3. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale. officinalis). slab salinizate [i erodate. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde. Fa]\ de sol. iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\. cum sunt: Artic [i Alpha. dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale. sulfina este pu]in preten]ioas\.4.

cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. `n\bu[ind u[or buruienile. folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. `ncât nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei. `ns\ pe solurile s\race.5-15 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime. Se seam\n\ la 12. De asemenea. Lucr\rile de `ngrijire. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere. . Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. S\mân]a [i sem\natul. Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate. Fertilizarea. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e. Lucr\rile solului. singur\ sau `n amestec. erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu.Rota]ia. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor.

la `mbobocire. când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\ Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale. `ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase. porumb). f\r\ plant\ protectoare. Sulfina se recolteaz\.6. folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde. când plantele au 5060 cm `n\l]ime. cu melas\. t\i]ei de sfecl\ etc. depozitarea [i conservarea.Recoltarea. 7. P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când plantele au 25-30 cm `n\l]ime. orz. Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor. iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\. având culoarea . Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme.. mai devreme decât celelalte leguminoase. diminuându-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului. Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri. Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate.

brun-cenu[ie. pentru a reduce pierderile prin scuturare. Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha. Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. . `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful