LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

1. . profund\. cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger. De asemenea. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\. dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului. 5-6 coase la irigat) etc..~nflorit 100% Dup\ `nflorit 0. reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive. `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\. `l las\ curat de buruieni.2. ce poate ajunge pân\ la 10-12 m adâncime sau mai mult. R\d\cina este pivotant\. ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult. cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare.63 0. energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat. lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului. pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti.60 141 136 Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice.

potasiu. de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2. se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I. MCPA. pân\ la `nflorit. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\. situat la 1-3 cm `n sol.Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se Lucerna albastr\ cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. amidon. . microelemente (Mo. fosfor. calciu. aer. p\[unat). Din mugurii de pe colet. S).). când pivotul ajunge la 1 m adâncime. triazinice etc. `n stratul bine ` aerisit de la suprafa]a solului. Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare. dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”. Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri.4 D.

(Leguminosae). r\sucit\.2 mm l\]ime. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). Fructul este o p\staie polisperm\. 1. grupate `n raceme axilare alungite. hybrida). varia sau M.0-1. Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L.3. M. tribul Trifolieae. media Martyn. foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale. 0. cu luciu slab. zigomorfe. cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\. muchia]i. cu 2-4 spire.6-2.2-2.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger. 1.. ~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: . având dimensiunile de 1. falcata L. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae. genul Medicago. care au fost introduse `n cultur\. glabri sau slab p\ro[i.5 mm lungime. de culoare galben-verzuie sau galben-brunie.hemiceluloz\ etc. L\starii sunt ramifica]i.5 g.1 mm grosime [i MMB = 1. din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. [i M. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune. (M. Semin]ele sunt reniforme sau drepte. care cuprinde 62 de specii.6-1. Florile sunt albastre-violacei. erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. pe tipul cinci. Frunzele sunt trifoliate.

fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\. dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate. dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a soiului Fundulea 652. foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. Triumf. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. sintetic. omologat `n 1963. produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha). este un soi intensiv. productiv. omologat `n 1986. foarte productiv. Adonis. cu energie [i vitez\ de regenerare . cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. rezistent la iernare [i secet\. pe terenuri neirigate. este un soi sintetic. mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria. omologat `n 1973. este un soi sintetic. este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\. `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\. rezistent la iernare [i secet\. intensiv. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. omologat `n l982. este un soi sintetic. Este productiv. omologat `n 1987. omologat `n 1981. productiv rezistent la secet\ [i iernare. este recomandat pe terenurile neirigate. `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\]. Lute]ia. Este rezistent la boli [i iernare. foarte rezistent la boli. Gloria. secet\ [i iernare.Fundulea 652. rezistent la secet\ [i iernare. Triumf. este un soi sintetic. Luxin. fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. Lute]ia.

Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\. cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. fiind recomandat pentru toate zonele.4. `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice.4 kg/ha/zi. Are o bun\ capacitate de regenerare.). 1996). `n amestec cu golom\]ul. omologat `n 1991. Moga [i colab. rezistent la secet\. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0. `n amestec cu golom\]ul. iernare [i vestejirea fuzarian\. rezistent la secet\. este soi sintetic.N. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I. fiind recomandat `n condi]ii de irigare. 1.69%).. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la 0 0 0 0 . este un soi sintetic.89 U. Cinna. iar cea maxim\ este de 37 C. Maya. foarte productiv. Norla. foarte productiv. Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri. Selena. pe terenuri irigate. Topaz. Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C. de provenien]\ str\in\.ridicat\. iernare [i boli. omologat `n 1994. Diane. ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73.

5 m. cre[terea lucernei `nceteaz\. [i colab. Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime mai mic\ de 1. Stagnarea apei. 0 0 Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol.2-1. chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\. diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei. bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie. Lucerna este o plant\ de zi lung\. `n condi]ii de neirigare. imediat dup\ cosire. timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de . 1996). când solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan. sunt distruse la 0 0 0 temperaturi de -5 . `ns\ plantele tinere. la sem\natul de prim\var\..-6 C. Moga. Cre[terea [i . La tempearturi de peste 35 C.25 C [i chiar peste -40 C.temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C. Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\. Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm. lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. 1996). Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute. cita]i de I.

SE [i centrul Moldovei. argiloase. plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\. brun-ro[cate sau brune. partea de NV [i NE a ]\rii. precum [i cele nisipoase.dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. solurile aluvionare. luncile principalelor râuri din zonele de step\. Câmpia Banatului. drenate. cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. 1. centrul Câmpiei Transilvaniei. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române. silvostep\ [i nemoral\. fertile. permeabile. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. cu activitate microbian\ intens\. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde. nordul Dobrogei. cum ar fi cernoziomurile. grele. Nu sunt recomandate solurile acide.5. compacte [i cu exces de umiditate. dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. bogate `n humus. bine aprovizionate `n fosfor. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii. . potasiu [i calciu.

hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. De asemenea. pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz. hibridul sorg x iarba de Sudan etc). Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\.. `n primul an dup\ lucern\. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. bine structurat [i bogat `n elemente nutritive.u. Sunt indicate. pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii. l\sând solul curat de buruieni. exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere. `n special azot [i calciu. sorgul. hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani. precum [i dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la mijlocul toamnei. Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru 1 t/ha s. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel târziu dup\ coasa a II-a.oboseal\ a solului” pentru lucern\. lucerna . Se evit\ `n acest fel a[a numita . hibrizii sorg x iarb\ de Sudan.Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara.

1996).extrage din sol 34 kg azot. Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului. cu excep]ia celor . prin diminuarea transpira]iei. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\. Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului. se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. ~n general. aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase. ~ngr\[\mintele cu fosfor. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I.. [i colab. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total. 7 kg fosfor. sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. mai ales `n regiunile secetoase. iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu. `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate). Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol. dozele de azot pot fi mai mari (N40-60). dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante.

sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\. 3360 g Mn. gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului. 10 g Mo [i 1800 g Zn (dup\ Cooke. manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\. fierul. La o doz\ de 45 t/ha gunoi. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor. citat de Moga I. 2500 g Mn. `n special molibdenul. iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu. dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate.2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol. calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia: . solul prime[te 560 g Cu. 1996).acide. Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat. iar cele cu fosfor se reduc cu pân\ la 50-60%. borul. ~n timpul folosirii culturii. cu pH (H2O) < 6. pe parcursul sezonului rece. 11 g Mo [i 1120 g Zn. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd. Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele. Pentru lucern\.

dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite.8). PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului). 1996). iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. la 20-25 cm adâncime. dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Ar\tura se face vara sau toamna. `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\. `n func]ie de planta premerg\toare. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici. Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea . `n care: DA = doza de amendament. Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2.DA = SBs 100 Vi − 1) × 150 PNA (dup\ Borlan [i Hera. Lucr\rile solului. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\. Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea. cita]i de I. SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol). f\r\ a disloca un strat de sol mai adânc de 10-15 cm. odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu. Moga.

0 . Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. iar umiditatea de minimum 2. `n cazul sem\natului `n prim\var\. liber\ de cuscut\. la 50-70 cm adâncime. Prim\vara când terenul permite. S\mân]a [i sem\natul. cu ma[ini de afânat solul (MAS). dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm. certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme. patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i. `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti. Dup\ sem\nat. când solul este uscat `n stratul superficial. când temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-5 C. prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit.brazdei. Pentru aceasta. se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii.5 ori mai mare decât apa higroscopic\. perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul. afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%.

(SUP-29). Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase.Calendaristic. t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\. aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor. Lucr\rile de `ngrijire. pentru a se realiza 750-1000 s.g. utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha. `n condi]ii de irigare. Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei.5-15 cm `ntre rânduri./m . grape de m\r\cini. iar `n condi]ii de irigare. deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de 3 . printro udare cu norma de 100-150 m /ha. Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe 2 0 cernoziomuri. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie. la 12. Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari. când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. când se folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea corespunz\toare suprafe]ei respective. `n func]ie de calitatea patului germinativ. soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire.

Fusilade sau Targa (1. agrotehnice [i chimice. folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha). Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace. Basagran (4-5 l/ha). aplicate preemergent.. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive. precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt. efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\. Balan (4-5 l/ha). M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate.) din apa de iriga]ie. la 10-15 cm de la sol. Diizocab (5-7 l/ha). aplicate postemergent. aplicate când lucerna are 3-5 frunze trifoliate. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\ semin]e.buruieni.5-3 l/ha). manual sau cu cositori mecanice. Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor. ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2. Amaranthus sp. Aretit (5-7 l/ha). precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate.5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha).5 l/ha `n 300 l . Lasso (3. Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha).

Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\. folosind 1 l solu]ie la m . la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei.7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate. citat de I. Plantele cosite se pot da `n furajare.ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze. care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. C. Acetadin. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot. O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor. mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0. `n ]ara nostr\ s-au identificat 18. Reglone sau Dibutox. `n concentra]ie de 1-4%. când distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe. 2 . C. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime. europaea. Moga. epilinum. iar p\mântul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii. Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit. trifolii. 1996). când dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. `n doz\ de 1 l/ha. C. aplicat pe toat\ suprafa]a. Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. care uneori pot compromite cultura. epithymum [i C. iar temperatura aerului este peste 18 C 0 [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%.

5 kg/ha). efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE .5 CE . Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor). Fusarium oxisporum f. Pe lâng\ m\surile agrotehnice. Sitona ssp. dup\ caz. Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor). (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase). sp. Uromices striatus (rugina lucernei). Phytodecta fornicata (gândacul ro[u al lucernei). `n scopul `ntineririi acestora prin afânarea .5 CE sau Karate 2. administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare. Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor). cu grape cu discuri. `nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului. Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor).150 ml/ha.5 kg/ha). medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor).300 ml/ha. iar `n loturile semincere. sp. Erysiphae pisi f. se recomand\ [i folosirea metodelor biologice. medicaginis (f\inarea lucernei).Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului. Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1. Decis 2. Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite. Fundazol sau Benlate (0. Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei).

superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de câmp. supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante. Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara. cu o norm\ de 300-350 m /ha. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei. depozitarea [i conservarea. se impune o udare de r\s\rire. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor. ~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei. . ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha. 3 3 3 3 Recoltarea. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. cât [i longevitatea lucernei. iar solul este slab aprovizionat cu ap\. Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile.

fosfor [i potasiu. 0 0 ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\. Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie. . pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV. pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare.~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire. ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\. ~n condi]ii favorabile de umiditate. la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii. Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante.

diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului (dup\ Schneeberg.Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor. iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. când . Uscarea pe cale natural\ se face pe sol. cu cositori mecanice sau cu vindroverul. Uscarea se poate efectua pe cale natural\. dup\ care acestea se `ntorc. dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor. Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân. Dac\ se impune p\[unatul. uscarea `n brazde timp de 8-10 ore. brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân). iar dup\ `nc\ 10-12 ore. precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. cita]i de Moga I. acesta trebuie efectuat cu efective mici. f\in\. pe suporturi sau prin balotare. 1996). ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol. cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual).. Scehovic. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an. cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.

timp `n care umiditatea scade la 15-17%. `n form\ de piramid\. dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp. dup\ 1-2 zile. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate. pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%. unde vor r\mâne 2-3 zile. cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten. lucerna se transport\ la locul de depozitare. de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire. iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4. iar cele de carotenoizi cu 20-25%. . cu baza mic\ pe sol.umiditatea plantelor scade la 28-30%. lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg. cele de frunze de circa patru ori. `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori. când umiditatea plantelor ajunge la 3035%. Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover. la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\. are loc balotarea la o presiune medie. pentru a reduce timpul de uscare `n câmp. fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\. `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer. Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%. iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos. dup\ 15-20 ore.

iar la a III-a 25-30%. F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\. Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%. Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. un canal principal. dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11. recordat la o surs\ de curent. unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. . la sem\natul de prim\var\. se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii. unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate. dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare. 2 Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I.Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare. Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%. Cele mai mari produc]ii. Produc]ia. gr\tare laterale [i hornuri dop (câte unul pentru 5-7 m de [ir\).

Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9. apovizionat cu elemente nutritive.6. ~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mân]\ din culturi speciale. f\r\ aport freatic [i cu pH>6. centrul [i sudul Moldovei. iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. sudul Olteniei. Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj. estul [i nord-estul Câmpiei Române.5-10 C. umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%. solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase. centrul. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\ S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei. sud-vestul ]\rii. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde.5. iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. 1.Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile. Solul trebuie s\ fie permeabil. 0 0 0 . Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea. `n condi]ii de irigare.

cartofii timpurii. cum ar fi plantele anuale furajere. epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj.5-3 kg/ha. cantitatea de s\mân]\ de 2. 0 La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 semin]e germinabile la m . Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i. iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol. La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Cele mai bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele se calculeaz\.Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme. maz\rea. func]ie de cartarea agrochimic\. iar adâncimea de 2 . Calendaristic. ca la cultura pentru furaj. orzoaica [i cerealele de toamn\. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm. `n a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C.

pe lâng\ folosirea erbicidelor./m .sem\nat de 1. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2. care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol./m . la sem\natul `n rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime. se ata[eaz\ cultivatorului aripioare./m .g.g. diminuând procesul de l\st\rire. La pra[ila a 2-a.5 cm. la 25 cm `ntre rânduri./m când se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rânduri. Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire. ~n combaterea buruienilor.g. acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ 2 2 2 drajat\ desimea poate fi de 80-100 s. când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari. când se seam\n\ la 5060 cm `ntre rânduri. când se utilizeaz\ o cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha. bolilor [i d\un\torilor. `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha). Prima pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile de plante.g. folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\ sau de 500 s. 3 3 2 . precum [i combaterii buruienilor. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s. când se seam\n\ la 20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s.5-2 cm.

. Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514. `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. când plantele sunt bine uscate (orele 1119). Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\. cu 4-5 zile `nainte de recoltare.5 l/ha. Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie. ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone. Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I.5-4. iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\. `n doz\ de 3. ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a. dar produc]iile vor fi mai mici. ~n cel de al doilea caz se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul. `n func]ie de tehnologia aplicat\. Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au brunificat. `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\.Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3. pe terenuri irigate.

Importan]\ Trifoiul ro[u. eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u. Digestibilitatea . a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk. Olanda. Trifoiul ro[u . Recoltat la `nflorire. ~n prezent. Rusia) [i apoi `n celelalte continente. `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123. 2. originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei). Anglia.Trifolium pratense L. s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa (Italia.1. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia. ha. fân. Spania. C. 1996). la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. `n prima jum\tate a sec. din care 1/3 `n SUA.7 mii ha (Anuarul statistic. D. fânul de trifoi con]ine circa 14.5% protein\ brut\.). Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde. E etc. 20. 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B. f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat. ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil. trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei. XVII.2. Germania.4% celuloz\ brut\. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania.

pe soluri bine . care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm. Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\. Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%).62 UN la fân [i 0.0.5. Pe r\d\cini se dezvolt\ nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii. iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adâncime. `n cel de 20-30 cm.2. care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu. doar 1973). Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0. cu r\d\cina pivotant\.substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde (>70%) cât [i fân (60%). fiind activ\ [i la pH <6. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.18 UN la masa verde. `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%. dar nu mai mic de 5. 2.

eupratense A.3. care rezist\ `n cultur\ . genul Trifolium.R.6-2. iar temperaturile de minim 10-12 C. molibden.V).3/1. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. iar MMB de circa 1.0-1. Sistematic\ [i soiuri 2 0 Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae. Florile sunt sesile. tribul Trifolieae. cu dimensiunile 1.var. (l\starii aerieni).aprovizionate cu fosfor.21.8/1. Semin]ele sunt ovat-asimetrice. [i ssp. grupate `n capitule globuloase sau ovate. potasiu.) [i ap\. frigidum (Gannd.0 g. dehiscent\.) Simonk (Flora R. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ).2 mm. ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V. forma precox Witte (sin. monosperm\. `nalte de 70-80 cm. brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei. sunt fistuloase. mic\. Trifolium pratense ssp. obovate sau eliptice. ro[ii-purpurii. sativum Afzelius. trifoliate. 2. mangan etc. ramificate. vol.) (trifoi ro[u precoce). cu foliole ovate . Specia Trifolium pratense L.P. [i K. eupratense are trei variet\]i: . hispanicum Gannd. care cuprinde 250 de specii. Tulpinile. ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care.. sunt grupate `n dou\ forme de baz\. calciu.6-2. Fructul este o p\staie ovat\. din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. `n func]ie de precocitate. microelemente (bor. Frunzele sunt alterne.

nivale [i var. (trifoiul ro[u american).). ascendente. Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de câteva popula]ii locale (de Transilvania. are tulpini sub]iri. ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. frigidum are dou\ variet\]i: var.var. cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde. . spontaneum Wilk. cu foliole mari. . [i K. Trifolium expansum W. Napoca Tetra. de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. Roxana. r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre. propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). Apollo Tetra. reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale. ritm de dezvoltare rapid. Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select. Trifolium pratense ssp. are tulpini mai rigide. lanceolate sau ovat-eliptice.var americanum Harz. `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv). dar cu ritm de dezvoltare lent. cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult. frigidiforme. cuprinde 10 forme. (sin. . bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin. produce 2-3 coase pe an. (trifoiul ro[u s\lbatic).2-3 ani. XIX. Dacia Tetra. p\roase.

u. poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s. omologat `n 1990. Napoca Tetra. este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\.). omologat `n 1977.4. 2. c\dere [i f\inare. este tetraploid. iar cea optim\ `ntre 20-30 C. dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. Triel (F) [i Verdi (F).). Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt 0 0 necesare 800-900 C. omologat `n 1968. rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s. Temperatura minim\ de germinare este de 1 C. Este productiv (15-16 t/ha s. iernare. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de elementele climatice. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D). Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. productiv (13-14 t/ha s. iar pân\ la maturarea semin]elor 12001400 C.u.).u.) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P. este un soi diploid. Apollo Tetra. Are o bun\ rezisten]\ la ger. mai tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros.).B.u. dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Cre[terea 0 0 .u.Select. din s. rezistent la secet\.

de[i nu este un mare consumator de ap\. iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. 0 0 0 Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\.. La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\. ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. cu pH peste 6. bogate `n humus [i calciu. este foarte preten]ios la regimul hidric. moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane.vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea. dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I. dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. profunde. Moga [i colab. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pân\ la 80%. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. permeabile. Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri . Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile `nsorite. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului. 1996). Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C.0. relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare. dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. Trifoiul ro[u.

oboseal\ a solului”. cartoful timpuriu. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi. Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri. Olteniei. Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei. Munteniei [i Moldovei.5. datorit\ fenomenului de . N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat. Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii. . hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe. soiuri tardive de cartof. leguminoasele perene.5 [i cele puternic acide. cum ar fi: porumbul siloz. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase. 2. cele tratate cu erbicide triazinice.. cerealele de toamn\ [i de prim\var\. sfecl\ sau in. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic. plantele furajere anuale.brune de p\dure. culturile furajere anuale. Maramure[. când se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. cele cu pH peste 7. Podi[ul Transilvaniei. cenu[ii [i pe podzoluri secundare. ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.

170 kg potasiu [i 210 kg calciu. `n doze anuale de 15-20 t/ha. când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. slab permeabile. dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha. când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. La o produc]ie de 8 t/ha fân. Pe solurile acide. Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi. La culturile `n amestec cu graminee perene. Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element.Fertilizarea [i amendamentarea.0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase. `n doze de 56 t/ha.8-6. o dat\ la 6-7 ani. `n doz\ de 30-40 t/ha. trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N.5%. 80 kg fosfor. pe solurile acide. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O. ~n timpul vegeta]iei. pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N. con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. aplicate o dat\ la doi ani. Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. . ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\. cu pH <5.

trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare. s\n\toas\. iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\. când utilajele agricole pot intra pe teren. trifoiul se poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie). dup\ care se t\v\luge[te.Lucr\rile solului. Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare. ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat. lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. S\mân]a [i sem\natul. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%. . ~n general. prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul. Indiferent de modul de cultivare. Epoca de sem\nat este prim\vara devreme. cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u.

dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.5 l/ha). asigurând o desime de 1000 s. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. Lucr\rile de `ngrijire. raigras hibrid. folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai mic\ (max. se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului. 200 l/ha). pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide. la 12. 2 2 Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\. raigras aristat [i p\iu[ de livezi). Astfel. .515 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\. Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2.Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha. golom\].g. `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi. Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale.

antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn. Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\. ~n anii de exploatare.6-0.). combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului. Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\. erbicidul Pivot (0.8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate. {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot. Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson).7 l/ha. aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\.). Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu. mana (Peronospora trifoliorum de Bary.). f\inarea (Erysiphe martii Lév. care pot provoca pierderi. p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév. iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime.). inclusiv [tevie (Rumex sp. `n doz\ de 0. Pentru .5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. uneori de peste 50% din produc]ia de fân.Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2.).

~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la lucern\. când consum\ 4-5 mm/zi. citat de I. 1996). valorificând eficient apa din sistemele de iriga]ie. maximul fiind `n lunile iunie-august.u. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.5 CE (300 ml/ha). 3 3 3 .. ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente. A. primul la `mbobocire. aestivum Germ. trifoiul este mai sensibil la secet\.). Decis 2.5 CE sau Karate 2. Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. ~n toamnele secetoase se impune ca 3 dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu. ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-350 m /ha.combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. `n afara perioadelor ploioase. ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie. `n zonele mai secetoase. Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an. iar al doilea la sfâr[itul `nfloritului. cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri. cu Fastac 10 CE (150 ml/ha). Moga. mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst.

la mijlocul fazei de `nflorire. dând posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate. cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\.Recoltarea. Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare. Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\. Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât a lucernei. depozitarea [i conservarea. iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura. datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire. De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. la toate coasele. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\. pân\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%. Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau de furaj `nsilozat. recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\. Spre deosebire de lucern\. fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. apoi se . iar `n anii um\tori. iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat.

Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania. nordul Câmpiei Române. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0. l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\. centrul [i nordul Moldovei. iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj. Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase.6. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din . Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\ Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s. Produc]ia. 2. (30-50 t/ha mas\ verde).u. unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute.2%). plantele sunt mai rezistente la c\dere. polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\).toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. ca [i la lucern\. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj.

pe solurile acide. Dobrogea. `nsorite. . Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare.8) se recomand\ aplicarea amendamentelor. cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire. `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol. pe solurile acide. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Pe solurile acide (pH <5. sudul Moldovei [i Câmpia Banatului. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute. Se recomand\ solurile bine drenate. iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O. o dat\ la 6-8 ani. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor decât lucerna. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. profunde. `n condi]ii de irigare. cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de trifoi.Câmpia Dun\rii. iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol. nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha).10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri. SPC-8. cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea 0 erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. La culturile sem\nate `n rânduri . aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. sau alte erbicide antigramineice. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri. aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2. sem\natul se face prim\vara devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C. folosind discuri cu orificii de 0. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0.5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. folosind 10-12 kg/ha s\mân]\.8 mm.5 kg/ha). ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat. Eradicane (6-7 l/ha).60.5-2 cm când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2. SUP-29 sau SPC-6.8 l/ha). ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august . f\r\ plant\ protectoare. `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ.~n tehnologia clasic\.

Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha. recoltarea realizându-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice. apoi dup\ 5-6 zile . ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a. Dobrogea [i Câmpia de Vest. Decis 2. iar al doilea dup\ 10-12 zile. Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere. `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1.150 ml/ha. Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\. o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha. apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 8085% din capitule s-au brunificat. prima când plantele de trifoi au 10-15 cm.350 ml/ha).rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii. prima coas\ recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii. 3 3 3 ~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac . Combaterea d\un\torilor.5 CE .5 (25 kg/ha). sudul Moldovei. apoi la intervale de 12-15 zile. apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor. ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. primul la `mbobocire.

Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului. pe soluri l\covi[tite sau gleizate. Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile. Phleum pratense. Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces. Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat. fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mân]\. Tulpinile sunt de Trifoiul alb . formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adâncime.se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin. Trifoiul alb . Festuca arundinacea etc.Trifolium repens L. dar rezist\ mai bine la ger decât trifoiul ro[u. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\. ~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse. 3. al\turi de Lolium perenne. Este mai pu]in rezistent la secet\. Poa pratensis.

Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici. cu talie [i frunze de dimensiuni medii. tipul “giganteum” sau “Ladino”. grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate. cu plante `nalte. se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Chiar dac\ are o . ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire. cu frunze trifoliate. ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\. dar mai pu]in rezistent la ger. M\gurele 1. Dacia. Miori]a. `n luncile râurilor din regiunile colinare [i submontane.Trifolium hybridum L. fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”. frunze mari [i stoloni lungi.talie mic\. Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\. repente [i radicante la noduri. datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\. Florile sunt albe. cordiforme. Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede. cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului. Carpatin. 4. Trifoiul hibrid . rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire. Karina. Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul ro[u. Are o longevitate mare. Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase. lung pe]iolate. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen. frunze mici [i pu]ine. tipul “hollandicum”. cu plante scunde. men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani. brun-g\lbui sau portocalii.

valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb. Trifoiul hibrid Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pân\ la 30-40 cm. aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice. ovoidale sau cordiforme. Frunzele sunt trifoliate. Tulpinile sunt erecte sau ascendente. asem\n\toare cu cele de trifoi alb. grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate. asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. energie de ot\vire bun\. ramificate. Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\. Ca [i trifoiul alb sau ro[u. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice. axilare. rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\. slab din]ate pe margini. nu suport\ seceta excesiv\. cu foliole eliptice sau rombice. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare . datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol. mai ales `n amestec cu graminee. de 50-80 (100) cm. mari. `ns\ de culoare verde-brunie `nchis. brune dup\ `nflorire. Este bine consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici. realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase.

sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi “boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ decât `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate câte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pân\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a
a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mân]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

transcaucasica. care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase). transilvanica. iar cea optim\ 0 . din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia.4. comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare. alba. O.4 ~nflorire complet\ 9. gracilis [i O. 5. altissima.1-22. ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile.3. la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia.5-9. communis) Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16. Ot\virea la sparceta din var. Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\).9 Dup\ `nflorire 4. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis. O. 5.8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive.1-7. O. dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria. arenaria. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. O. O.

cu strat arabil sub]ire. drenate [i bogate `n calciu. Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei. Pentru sparcet\. dar nu dau rezultate bune pe solurile acide. Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei. cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului. Se consider\ c\ un con]inut de 0. umede [i reci. putându-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. unde lucerna d\ rezultate mai slabe. versan]ii supu[i eroziunii.7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. 0 Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la pH = 8. pe cele erodate. Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. 5. de pe coline [i coaste aride.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj .5.pentru cre[tere [i dezvoltare. impermeabile. nord-estul. de 20-25 C. dar ocup\ terenurile mai s\race. cele mai indicate soluri sunt cele permeabile. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii. `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\. centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei.5-0. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate. `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase.

Fertilizarea. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei. S\mân]a [i sem\natul. sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot. `n func]ie de condi]iile sta]ionale. Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare. la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. indehiscent\. care este o p\staie monosperm\. Lucr\rile solului. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul.Rota]ia. `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri. Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\. sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). La rândul ei. `ntrucât l\st\re[te dup\ des]elenire. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie. `ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol. . decât dup\ 6-7 ani.

folosind 70-90 kg/ha p\st\i. cu t\v\lugi inelari. Imediat dup\ sem\nat. Se poate folosi prin p\[unat.Sem\natul se face cu sem\n\tori universale. `ncepând din anul II de vegeta]ie. se recomand\ efectuarea t\v\lugitului. la 12. depozitarea [i conservarea. ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\. Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante). Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani. Recoltarea. `n func]ie de modul de cultivare. pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g. ~ncepând cu anul doi de cultur\.5-15 cm `ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii. 2 Lucr\rile de `ngrijire. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\./m . când . `n anii seceto[i. se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm. se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\). pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. Când se cultiv\ cu plant\ protectoare. Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha.6.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. ~n condi]ii bune de cultur\./m . la o `nc\rcare optim\ cu animale. Produc]ia. dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla. care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material.u. 5. `ncepând din anul II de cultur\.plantele au 15-20 cm `n\l]ime. la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s. aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\.O 2 aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor. La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\. `n apropierea loturilor semincere. pentru a asigura o desime de 75-100 s. Sem\natul se face prim\vara devreme. f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri. cu coasa sau cositoarea. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\ Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite. când 50-60% din . prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar.g.

O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii. Pentru a evita pierderile prin scuturare. dup\ care s-a r\spândit. Importan]\ Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa.Lotus corniculatus L. mai `ntâi `n multe ]\ri din Europa. când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. acide din zonele umede. la `nceputul secolului al XVII-lea. mai ales `n amestec cu graminee. sau direct cu combina din lan. fiind un component important . `n condi]ii pedoclimatice foarte variate. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia. unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe. Africa de Nord [i Asia.p\st\i au culoarea brun\-deschis. ~n ]ara noastr\ este r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine. Ghizdeiul . Dup\ treierat.1. `n condi]ii ecologice foarte variate. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha. `n culturile speciale. 6. fân sau semifân. se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. `ncepând cu secolul XVIII. folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race. Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde. semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\. 6.

C. dar mai sc\zut\ decât la lucern\.25 60.46 9. la `nflorire 14.88 11.) Subst. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\. la `nceputul `nfloririi 17.29 6.Z.59 26.41 7.79 7. se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale. ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.52 20.28 47.1 Ghizdei. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat.6 Trifoi. 2231% celuloz\ brut\. cu o valoare nutritiv\ ridicat\.61 44. Lucern\.8 Sparcet\.`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare destinate p\[unatului. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor. trifoi [i sparcet\. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fân PB CB Cenu[\ P.22 12. .22 58. comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I. la `nceputul `nfloririi 15.D.B. `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg.4 Planta Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\.31 4. la `nflorire 10. Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei.87 30.N.04 23.(kg) U.19 8. Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine.

ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: . cu MMB de 1. .~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\. polisperm\.2. secet\ [i la excesul de umiditate. cu semin]e mici. ascendente. de 15-40 (80) cm `n\l]ime. având o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an). ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet. obovate sau lanceolate. Florile portocalii sunt sau ro[iatice. globuloase.6. de culoare brun-ro[cat\. tulpini fistuloase.are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\. glabre sau slab p\roase.0-1.este rezistent la ger. . dispuse `n umbele Ghizdeiul p\staie cilindric\. cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund. galbene. `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\.3 g. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie. ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul. simple sau ramificate. Frunzele sunt pentafoliate. cu foliole scurt pe]iolate.

6. `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede. silvaticus [i vulgaris. Lotus tenuis . Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\. .tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului. . Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina. care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre. Livada [i Nico.atât `n fâne]e.l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in.se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\.. men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\. eucorniculatus. ciliatus.nu produce meteoriza]ii la animale. . major. Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii. . privind umiditatea. . prin fragmente de r\d\cini. fiind r\spândit pe arii `ntinse. hirsuta.este r\spândit `n condi]ii foarte variate. dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun.ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus. ~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp. se auto`ns\mân]eaz\. 6. .3.4. cât [i `n p\[uni. pH-ul [i fertilitatea solului.

Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual. `n cultur\ pur\ sau `n amestec. 6. s\race [i chiar slab salinizate. cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Fertilizarea. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât . se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni.4-7. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u.Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C.2. 0 0 Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele.5. datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate. Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5. chiar [i la 450 mm precipita]ii. f\r\ aplicarea de amendamente. chiar f\r\ strat protector de z\pad\. `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. Ghizdeiul. iar plantele pot rezista pân\ la -25 C. dar [i pe cele acide sau erodate. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile). Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia. ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile.

5-15 cm.. cu sem\n\tori universale. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu. Moga [i colab.a trifoiului ro[u. Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme. sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%. aceasta trebuie recoltat\ ceva . Când ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5. acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. depozitarea [i conservarea. Lucr\rile solului. 1983).5-2 cm. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. iar pH-ul este acceptabil speciei (I. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\.3. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii. cu sau f\r\ plant\ protectoare. unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu. Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci. Lucr\rile de `ngrijire. la adâncimea de 1. `n rânduri la distan]a de 12. Recoltarea. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. S\mân]a [i sem\natul.

[tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. când consumabilitatea este mai ridicat\. 6. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi. se pot realiza dou\ coase [i o otav\. realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei. ~n anii urm\tori de la ghizdei. se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini. Ghizdeiul. când plantele sunt de 15-20 cm. `ncepând cu anul II. ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\ . la `nflorirea deplin\. mai ales `n amestec cu graminee.6. se poate folosi [i prin p\[unat. ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\.mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului. F\r\ plant\ protectoare. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase. Produc]ia. Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini.

Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului. care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer.5 cm. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj. cu 7-8 kg/ha. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane. bine drenate [i curate de buruieni. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme. acordându-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ. la adâncimea de 1. producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\. f\r\ plant\ protectoare. cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale. `ncepând din anul doi de vegeta]ie.5-2. . la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri. cerealele p\ioase [i pr\[itoarele. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u. deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici.La ghizdei. `n rânduri obi[nuite.

Furajul verde nu produce meteoriza]ii. 7. . iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie. Produc]iile de semin]e sunt de 200 . datorit\ prezen]ei cumarinei. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea.A. care prezint\ valori mai mari la `nflorire.400 kg/ha. respectiv 80% din acestea. Sulfina alb\ . când 60% din p\st\i au culoarea brun\. Sulfina se cultiv\ pentru furaj.4%. Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. 7. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1.Melilotus officinalis Medik. când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\. Sulfina galben\ .2-1. Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\ [i trifoi.U. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse. situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S. `ngr\[\mânt verde [i ca plant\ melifer\.Melilotus albus Medik. unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[.Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase. [i Canada.1.

dispuse `n raceme laxe axilare. ovat\.1 g. Florile sunt albe. b . ramificat\. cu suprafa]a reticulat- `ncre]it\. ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase. 2. profund\.250 kg/ha.2% extractive neazotate [i 8% cenu[\. din]ate pe margini.8% gr\simi. Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate. Semin]ele sunt ovale. cu tulpina erect\ sau ascendent\. . Fructul este o a b p \ s t a Fig.Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16. de culoare galben `nchis. ~nsu[iri morfologice Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\. Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului.2. nutante. de 30-150 cm `n\l]ime.p\staie i e greu dehiscent\.Sulfina alb\ a .7% protein\ brut\. 30.plant\. cu MMB = 2-2. 7. 43 .3% celuloz\ brut\. de obicei monosperm\. f\r\ luciu. 26. precum [i ca plant\ melifer\. Produc]ia de miere poate dep\[i 200 . s\race `n materie organic\. din substan]a uscat\.

numit\ varietatea annualis.~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\. .

fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. Se poate cultiva pe soluri nisipoase. `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\ (Melilotus albus [i M. reci [i cu exces de umiditate. iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\. sulfina este pu]in preten]ioas\. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger. Sistematic\ [i soiuri ~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii ale genului Melilotus. 7. slab salinizate [i erodate. fertile din zona lucernei. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale. deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\ [i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde.4.5. cum sunt: Artic [i Alpha. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la `nr\d\cinarea plantelor.3. 7. officinalis).Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj . 7. dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale. D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Nu sunt favorabile solurile acide. pondere mai mare având sulfina alb\. Fa]\ de sol.

Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e. Fertilizarea. se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor.5-15 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii. Lucr\rile de `ngrijire. `ncât nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora. `n\bu[ind u[or buruienile. singur\ sau `n amestec. . De asemenea. `ns\ pe solurile s\race. Se seam\n\ la 12. Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere.Rota]ia. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu. Lucr\rile solului. folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate. cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei. S\mân]a [i sem\natul. p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i.

Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\ Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale. Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. orz. 7. Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor. când plantele au 5060 cm `n\l]ime. având culoarea . Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate. folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha. t\i]ei de sfecl\ etc.. cu melas\. la `mbobocire. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\. diminuându-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului.Recoltarea. f\r\ plant\ protectoare. atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde. Sulfina se recolteaz\. porumb). depozitarea [i conservarea.6. `ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase. P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când plantele au 25-30 cm `n\l]ime. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\. iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului. mai devreme decât celelalte leguminoase.

brun-cenu[ie. pentru a reduce pierderile prin scuturare. `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara. . Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful