P. 1
Leguminoase_perene

Leguminoase_perene

|Views: 23|Likes:
Published by Elena Negruti

More info:

Published by: Elena Negruti on Jan 06, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Importan]\
  • 1.2. ~nsu[iri morfologice
  • 1.3. Sistematic\ [i soiuri
  • 1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol
  • 1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
  • 1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\
  • 2.1. Importan]\
  • 2.2. ~nsu[iri morfologice
  • 2.3. Sistematic\ [i soiuri
  • 2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
  • 2.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
  • 2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\
  • 3. Trifoiul alb - Trifolium repens L
  • 4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L
  • 5.1. Importan]\
  • 5.2. ~nsu[iri morfologice
  • 5.3. Sistematic\ [i soiuri
  • 5.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
  • 5.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
  • 5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\
  • 6.1. Importan]\
  • 6.2.~nsu[iri morfologice
  • 6.3. Sistematic\ [i soiuri
  • 6.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
  • 6.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj
  • 6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\
  • 7.1. Importan]\
  • 7.2. ~nsu[iri morfologice
  • 7.3. Sistematic\ [i soiuri
  • 7.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
  • 7.5. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj
  • 7.6. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\

LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepând cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, când s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepând din anul 1800, cu s\mân]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupând pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spândire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului. 5-6 coase la irigat) etc. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.2. lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului. `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani. `l las\ curat de buruieni. De asemenea. reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive..60 141 136 Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice. cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger. ce poate ajunge pân\ la 10-12 m adâncime sau mai mult. energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat. . pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti. 1.~nflorit 100% Dup\ `nflorit 0.63 0. ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult. cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare. R\d\cina este pivotant\. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\. profund\.

p\[unat).Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se Lucerna albastr\ cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. MCPA. `n stratul bine ` aerisit de la suprafa]a solului. S). de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I. pân\ la `nflorit. se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit. aer. triazinice etc. dup\ care din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”. fosfor. . situat la 1-3 cm `n sol. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare.4 D. microelemente (Mo. amidon. Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri. calciu. Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I. când pivotul ajunge la 1 m adâncime. potasiu.). Din mugurii de pe colet. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\.

varia sau M. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). Fructul este o p\staie polisperm\. grupate `n raceme axilare alungite. având dimensiunile de 1.2-2. pe tipul cinci. [i M. foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale. care cuprinde 62 de specii. ~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: .0-1. care au fost introduse `n cultur\.hemiceluloz\ etc.5 mm lungime. 1. M. tribul Trifolieae. r\sucit\. cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\. media Martyn. erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae.6-2. 1. genul Medicago.6-1. muchia]i. 0. Florile sunt albastre-violacei. falcata L.3. (Leguminosae). cu luciu slab. Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L. cu 2-4 spire. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune. Semin]ele sunt reniforme sau drepte. Frunzele sunt trifoliate. de culoare galben-verzuie sau galben-brunie. zigomorfe. hybrida).2 mm l\]ime. L\starii sunt ramifica]i. glabri sau slab p\ro[i.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger.5 g. (M.1 mm grosime [i MMB = 1..

mai precoce cu 5-7 zile decât Gloria. Triumf. omologat `n 1987. este un soi sintetic. dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate. rezistent la secet\ [i iernare. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. sintetic. omologat `n 1963. productiv rezistent la secet\ [i iernare. rezistent la iernare [i secet\. fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\. este un soi sintetic. Adonis. omologat `n 1986. cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani. pe terenuri neirigate. fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. omologat `n 1973. Lute]ia. este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\. Este rezistent la boli [i iernare. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. intensiv. omologat `n l982. cu energie [i vitez\ de regenerare .Fundulea 652. este un soi sintetic. secet\ [i iernare. este recomandat pe terenurile neirigate. rezistent la iernare [i secet\. Luxin. este un soi sintetic. foarte productiv. foarte rezistent la boli. dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ decât a soiului Fundulea 652. este un soi intensiv. foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. produce o cantitate mare de s\mân]\ (> 800 kg/ha). `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\]. Este productiv. Lute]ia. productiv. Triumf. `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\. Gloria. omologat `n 1981. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\.

cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22.). foarte productiv. Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri. foarte productiv. Moga [i colab. fiind recomandat `n condi]ii de irigare.89 U. ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73. Norla. Topaz. rezistent la secet\. Maya. omologat `n 1994. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I. 1. fiind recomandat pentru toate zonele. 1996). `n amestec cu golom\]ul. iernare [i boli. Diane.4 kg/ha/zi. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0. pe terenuri irigate. de provenien]\ str\in\. este un soi sintetic. `n amestec cu golom\]ul.ridicat\.69%). `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la 0 0 0 0 . iernare [i vestejirea fuzarian\.4.N. Selena. Are o bun\ capacitate de regenerare. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\. Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C. rezistent la secet\. omologat `n 1991.. Cinna. este soi sintetic. iar cea maxim\ este de 37 C.

bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.25 C [i chiar peste -40 C. 1996). Stagnarea apei. Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm. timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite. cre[terea lucernei `nceteaz\. 1996). la sem\natul de prim\var\. sunt distruse la 0 0 0 temperaturi de -5 . Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de .2-1.temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C.-6 C. [i colab.5 m. diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei.. Moga. având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. `ns\ plantele tinere. Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adâncime mai mic\ de 1. La tempearturi de peste 35 C. 0 0 Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol. imediat dup\ cosire. când solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan. cita]i de I. Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\. chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\. Lucerna este o plant\ de zi lung\. Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute. `n condi]ii de neirigare. lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Cre[terea [i .

Nu sunt recomandate solurile acide. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. . Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române. permeabile.5. bogate `n humus. dar se ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pân\ la sfâr[itul verii. partea de NV [i NE a ]\rii. silvostep\ [i nemoral\. compacte [i cu exces de umiditate.dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. cu activitate microbian\ intens\. grele. brun-ro[cate sau brune. drenate. argiloase. solurile aluvionare. 1. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n Câmpia Dun\rii. cum ar fi cernoziomurile. luncile principalelor râuri din zonele de step\. SE [i centrul Moldovei. nordul Dobrogei. Câmpia Banatului. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\. bine aprovizionate `n fosfor. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. precum [i cele nisipoase. cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde. fertile. centrul Câmpiei Transilvaniei. potasiu [i calciu.

Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\. `n primul an dup\ lucern\. pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii. l\sând solul curat de buruieni. bine structurat [i bogat `n elemente nutritive.. cu condi]ia s\ elibereze terenul pân\ la mijlocul toamnei. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz. lucerna . hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. hibridul sorg x iarba de Sudan etc). hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan. De asemenea. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel târziu dup\ coasa a II-a. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan. exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere.u. `n special azot [i calciu. precum [i dup\ ea `ns\[i decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Pentru 1 t/ha s. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Sunt indicate. hibrizii sorg x iarb\ de Sudan.oboseal\ a solului” pentru lucern\. lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani. sorgul. Se evit\ `n acest fel a[a numita . Fertilizarea [i amendamentarea.Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara.

se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. prin diminuarea transpira]iei. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular. aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase. se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. cu excep]ia celor . iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. mai ales `n regiunile secetoase.. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total.extrage din sol 34 kg azot. solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu. 7 kg fosfor. dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol. dozele de azot pot fi mai mari (N40-60). ~n general. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\. Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. [i colab. ~ngr\[\mintele cu fosfor. 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I. `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate).1996). Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului.

1996). citat de Moga I.2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. `n special molibdenul. iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu. Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat. pe parcursul sezonului rece. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide. La o doz\ de 45 t/ha gunoi. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd. 10 g Mo [i 1800 g Zn (dup\ Cooke. cu pH (H2O) < 6. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor. Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol. solul prime[te 560 g Cu. gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului. dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. 3360 g Mn. 2500 g Mn.acide. Pentru lucern\. sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\. fierul. ~n timpul folosirii culturii. 11 g Mo [i 1120 g Zn. iar cele cu fosfor se reduc cu pân\ la 50-60%. manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\. Când se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu. borul. calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia: .

cita]i de I. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea. `n func]ie de planta premerg\toare. Moga. Ar\tura se face vara sau toamna. odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.DA = SBs 100 Vi − 1) × 150 PNA (dup\ Borlan [i Hera. f\r\ a disloca un strat de sol mai adânc de 10-15 cm. adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\. `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2. Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\ `ntoacerea . la 20-25 cm adâncime. Lucr\rile solului. 1996). SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol). dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite. Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici.8). dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri. PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului). Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen. `n care: DA = doza de amendament. iar puterea de str\batere a plantelor este redus\.

când temperatura solului la adâncimea de sem\nat este de 4-5 C. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul.5 ori mai mare decât apa higroscopic\. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit. certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i. care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%. când solul este uscat `n stratul superficial. cu ma[ini de afânat solul (MAS).brazdei. Pentru aceasta. dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm. se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Prim\vara când terenul permite. `n cazul sem\natului `n prim\var\. 0 . afânat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Dup\ sem\nat. prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. la 50-70 cm adâncime. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti. S\mân]a [i sem\natul. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\. liber\ de cuscut\. iar umiditatea de minimum 2.

Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari. Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe 2 0 cernoziomuri. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase. (SUP-29)./m . Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. când se folose[te o cantitate de s\mân]\ mai mare decât cea corespunz\toare suprafe]ei respective. aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. iar `n condi]ii de irigare. t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\. printro udare cu norma de 100-150 m /ha. deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de 3 . `n func]ie de calitatea patului germinativ.Calendaristic. umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor. `n condi]ii de irigare. când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha. pentru a se realiza 750-1000 s. la 12. Lucr\rile de `ngrijire. grape de m\r\cini.g. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire. soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare.5-15 cm `ntre rânduri. Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie.

aplicate postemergent. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha). folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp. Amaranthus sp. aplicate când lucerna are 3-5 frunze trifoliate.) din apa de iriga]ie. la 10-15 cm de la sol. Diizocab (5-7 l/ha). efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\. Aretit (5-7 l/ha). Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace.5 l/ha `n 300 l .5-3 l/ha). Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive. Lasso (3. manual sau cu cositori mecanice. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2. Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha). precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\ semin]e. M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate. Basagran (4-5 l/ha).buruieni.5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha). Balan (4-5 l/ha). Fusilade sau Targa (1. ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol. Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt.. agrotehnice [i chimice. aplicate preemergent.

aplicat pe toat\ suprafa]a. `n doz\ de 1 l/ha.ap\) când buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze. 2 . Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit. când distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0. care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. europaea. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot. `n ]ara nostr\ s-au identificat 18. 1996). `n concentra]ie de 1-4%. iar p\mântul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii. Plantele cosite se pot da `n furajare. epithymum [i C. C. Reglone sau Dibutox.7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta. trifolii. epilinum. iar temperatura aerului este peste 18 C 0 [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%. O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor. când dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris. Moga. Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime. Acetadin. citat de I. folosind 1 l solu]ie la m . la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei. care uneori pot compromite cultura. C. C. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\.

`n scopul `ntineririi acestora prin afânarea . Uromices striatus (rugina lucernei). Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei). Erysiphae pisi f. Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor).5 CE sau Karate 2. Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor). iar `n loturile semincere.5 CE . Phytodecta fornicata (gândacul ro[u al lucernei). Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor). Decis 2. (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase). sp. `nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului.Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului. Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor). sp. cu grape cu discuri.5 kg/ha). medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite.5 kg/ha).150 ml/ha. medicaginis (f\inarea lucernei). Pe lâng\ m\surile agrotehnice. se recomand\ [i folosirea metodelor biologice. efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE . Sitona ssp.300 ml/ha. Fusarium oxisporum f. Fundazol sau Benlate (0. administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare. Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1. dup\ caz. Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor).

se impune o udare de r\s\rire. cu o norm\ de 300-350 m /ha. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei. iar solul este slab aprovizionat cu ap\. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de câmp pentru ap\. supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha. . depozitarea [i conservarea. deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. cât [i longevitatea lucernei. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor.superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei. ~n cazul sem\natului lucernei la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara. fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de câmp. 3 3 3 3 Recoltarea. Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante.

~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire. . Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii. ~n condi]ii favorabile de umiditate. fosfor [i potasiu. 0 0 ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\. ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare. Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli. Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie. `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\. pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV.

se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor. precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. acesta trebuie efectuat cu efective mici. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet. f\in\. Dac\ se impune p\[unatul. Uscarea se poate efectua pe cale natural\.. iar dup\ `nc\ 10-12 ore. cu cositori mecanice sau cu vindroverul. cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri. dup\ care acestea se `ntorc. brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân). diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului (dup\ Schneeberg. când . ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol. Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân.Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor. cita]i de Moga I. cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an. Uscarea pe cale natural\ se face pe sol. Scehovic. uscarea `n brazde timp de 8-10 ore. iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. 1996). pe suporturi sau prin balotare. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fânului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual).

cu baza mic\ pe sol. dup\ 1-2 zile. balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%. când umiditatea plantelor ajunge la 3035%. lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg. are loc balotarea la o presiune medie. lucerna se transport\ la locul de depozitare. Tehnologia de preg\tire a fânului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale. fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\. `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori. iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos. `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer.umiditatea plantelor scade la 28-30%. dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp. `n form\ de piramid\. iar cele de carotenoizi cu 20-25%. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fân de bun\ calitate. dup\ 15-20 ore. cele de frunze de circa patru ori. Preg\tirea fânului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover. iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4. timp `n care umiditatea scade la 15-17%. pentru a reduce timpul de uscare `n câmp. la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\. pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%. de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire. unde vor r\mâne 2-3 zile. . cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten.

F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\. Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%. unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11. Produc]ia.Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare. se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. iar la a III-a 25-30%. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I. la sem\natul de prim\var\. . dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare. Cele mai mari produc]ii. unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. 2 Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii. un canal principal. gr\tare laterale [i hornuri dop (câte unul pentru 5-7 m de [ir\). Fiecare strat se usuc\ pân\ ce umiditatea scade la 15-17%. Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare. recordat la o surs\ de curent. ob]inându-se astfel un fân de foarte bun\ calitate.

estul [i nord-estul Câmpiei Române. ~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mân]\ din culturi speciale. iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile. sud-vestul ]\rii. centrul.5. centrul [i sudul Moldovei. apovizionat cu elemente nutritive. Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9.6. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei. Solul trebuie s\ fie permeabil. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde. iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea.5-10 C. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\ S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop. 1. umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%. f\r\ aport freatic [i cu pH>6. sudul Olteniei. Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj. `n condi]ii de irigare. 0 0 0 . solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase.Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat.

cartofii timpurii. epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. ca la cultura pentru furaj. maz\rea. `n a[a fel `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C. 0 La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 semin]e germinabile la m . Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i.5-3 kg/ha. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot. Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\. func]ie de cartarea agrochimic\. cum ar fi plantele anuale furajere. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj.Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol. iar adâncimea de 2 . Dozele se calculeaz\. iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd. Cele mai bune produc]ii se ob]in când solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm. cantitatea de s\mân]\ de 2. Calendaristic. orzoaica [i cerealele de toamn\.

acordându-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire. bolilor [i d\un\torilor.g. când se utilizeaz\ o cantitate de s\mân]\ de 10-12 kg/ha. când se seam\n\ la 5060 cm `ntre rânduri.g. pe lâng\ folosirea erbicidelor. se ata[eaz\ cultivatorului aripioare. ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime. 3 3 2 . diminuând procesul de l\st\rire. când se seam\n\ la 20-25 cm `ntre rânduri sau 20-50 s.g.sem\nat de 1. la 25 cm `ntre rânduri. care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol. precum [i combaterii buruienilor. ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ 2 2 2 drajat\ desimea poate fi de 80-100 s. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2. `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha). Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire. când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari.g. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s./m ./m . Prima pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile de plante./m când se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rânduri.5 cm. la sem\natul `n rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale./m . La pra[ila a 2-a.5-2 cm. ~n combaterea buruienilor. folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mân]\ sau de 500 s. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj.

Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie. Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au brunificat. . `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. pe terenuri irigate. Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514.5-4. cu 4-5 zile `nainte de recoltare. ~n cel de al doilea caz se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul.Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3. `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a. ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone. Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I. `n doz\ de 3. Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\. când plantele sunt bine uscate (orele 1119). iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\. dar produc]iile vor fi mai mici.5 l/ha. `n func]ie de tehnologia aplicat\.

`n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u.). a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk. XVII. Digestibilitatea . eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123. Anglia. s-a extins `n cultur\ mai `ntâi `n Europa (Italia. fânul de trifoi con]ine circa 14. trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei. `n prima jum\tate a sec. la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. 20. Importan]\ Trifoiul ro[u.Trifolium pratense L. 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B. Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde. fân.2. Olanda. f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat. Trifoiul ro[u . Recoltat la `nflorire.1. Rusia) [i apoi `n celelalte continente. Spania. R\spândirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia. ocupând o suprafa]\ de circa 15 mil. ~n prezent.4% celuloz\ brut\. 1996). D. 2. din care 1/3 `n SUA.5% protein\ brut\. Germania.7 mii ha (Anuarul statistic. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania. ha. E etc. originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei). C.

care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu. Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%). care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm.62 UN la fân [i 0. fiind activ\ [i la pH <6. ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\. dar nu mai mic de 5. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare. doar 1973). Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\.0. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. `n cel de 20-30 cm. Pe r\d\cini se dezvolt\ nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii. cu r\d\cina pivotant\. 2. Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0.2. pe soluri bine . `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%. iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adâncime.substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde (>70%) cât [i fân (60%).5.18 UN la masa verde.

dehiscent\.) Simonk (Flora R.2 mm. ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care. grupate `n capitule globuloase sau ovate. tribul Trifolieae. Sistematic\ [i soiuri 2 0 Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae. care cuprinde 250 de specii. Trifolium pratense ssp. eupratense A. brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei. eupratense are trei variet\]i: . cu dimensiunile 1.R. `n func]ie de precocitate. microelemente (bor. trifoliate. hispanicum Gannd. [i ssp. Fructul este o p\staie ovat\.6-2.aprovizionate cu fosfor. 2.V).0 g. calciu. ro[ii-purpurii.. vol. genul Trifolium. mangan etc. molibden. [i K. forma precox Witte (sin. Frunzele sunt alterne. sativum Afzelius. Specia Trifolium pratense L. Semin]ele sunt ovat-asimetrice. monosperm\. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp.21. care rezist\ `n cultur\ . iar temperaturile de minim 10-12 C.6-2.0-1. cu foliole ovate . din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. sunt fistuloase. iar MMB de circa 1. Tulpinile.) [i ap\. ramificate. sunt grupate `n dou\ forme de baz\.P. Florile sunt sesile. obovate sau eliptice.var. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ). potasiu. mic\. (l\starii aerieni).8/1.3/1. frigidum (Gannd.) (trifoi ro[u precoce).3. `nalte de 70-80 cm. ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V.

Dacia Tetra. (sin. (trifoiul ro[u s\lbatic). spontaneum Wilk. [i K. .2-3 ani.). Apollo Tetra. p\roase. de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. XIX. Trifolium pratense ssp. Roxana. `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv).var americanum Harz. (trifoiul ro[u american). cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde. Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select. dar cu ritm de dezvoltare lent. cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult. . cuprinde 10 forme. . Napoca Tetra. bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin. are tulpini mai rigide. Trifolium expansum W. reprezentând un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale. frigidiforme. ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. nivale [i var. are tulpini sub]iri. lanceolate sau ovat-eliptice. ascendente. frigidum are dou\ variet\]i: var. cu foliole mari. Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de câteva popula]ii locale (de Transilvania. ritm de dezvoltare rapid. propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). r\spândit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre. produce 2-3 coase pe an.var.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de elementele climatice.Select. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. Are o bun\ rezisten]\ la ger.u.). rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s. iar pân\ la maturarea semin]elor 12001400 C. dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. omologat `n 1977. c\dere [i f\inare. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros.u.). este un soi diploid. este tetraploid. iar cea optim\ `ntre 20-30 C. Pentru parcurgerea fenofazelor pân\ la `nceputul `nfloritului sunt 0 0 necesare 800-900 C. Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. omologat `n 1968. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D). Napoca Tetra. Apollo Tetra. poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s. Temperatura minim\ de germinare este de 1 C. iernare. 2. omologat `n 1990. rezistent la secet\. Triel (F) [i Verdi (F).B.u.).) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P.u. productiv (13-14 t/ha s.4. este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. Cre[terea 0 0 . Este productiv (15-16 t/ha s. din s. mai tardiv cu 3-5 zile dacât Napoca Tetra.u.).

moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane. La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\. cu pH peste 6. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\.vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C.0. de[i nu este un mare consumator de ap\. Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii. Trifoiul ro[u. Moga [i colab. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri . dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. permeabile. dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. Pentru producerea de s\mân]\ sunt necesare zile `nsorite. relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare. iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pân\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pân\ la 80%.. 1996). ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. este foarte preten]ios la regimul hidric. profunde. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea. bogate `n humus [i calciu. 0 0 0 Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului.

.5. plantele furajere anuale. cum ar fi: porumbul siloz. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase. datorit\ fenomenului de . Maramure[. culturile furajere anuale. Podi[ul Transilvaniei. când se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri. cele cu pH peste 7. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi. . cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic. precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani. Munteniei [i Moldovei. Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii. Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei. hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe.oboseal\ a solului”. leguminoasele perene.5 [i cele puternic acide. sfecl\ sau in. 2. Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie. Olteniei. cartoful timpuriu. cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. soiuri tardive de cartof.brune de p\dure. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan. N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat. cele tratate cu erbicide triazinice.

Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. La culturile `n amestec cu graminee perene. `n doze anuale de 15-20 t/ha. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N. slab permeabile. trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. `n doz\ de 30-40 t/ha. 80 kg fosfor. pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1. Pe solurile acide. cu pH <5. . 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. La o produc]ie de 8 t/ha fân. pe solurile acide. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide. dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha.8-6. aplicate o dat\ la doi ani.Fertilizarea [i amendamentarea. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\. o dat\ la 6-7 ani. când con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. când trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi. Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element. con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. `n doze de 56 t/ha. ~n timpul vegeta]iei.0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase.5%. gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii.

~n zonele colinare umede sau `n regim irigat. lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\.Lucr\rile solului. trifoiul se poate sem\na [i la sfâr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie). dup\ care se t\v\luge[te. prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul. Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u. . cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\. iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. s\n\toas\. când utilajele agricole pot intra pe teren. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. S\mân]a [i sem\natul. ~n general. Indiferent de modul de cultivare. Epoca de sem\nat este prim\vara devreme. trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare. Norma de s\mân]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%. lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai mic\ (max. raigras aristat [i p\iu[ de livezi).5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.g. asigurând o desime de 1000 s.5 l/ha). Când `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2. se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului.Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha. Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\. raigras hibrid. Astfel. golom\]. . 2 2 Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\. 200 l/ha). Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. la 12.515 cm `ntre rânduri [i la adâncimea de 1./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\. `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi. dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare. Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale. pentru a evita stânjenirea trifoiului de c\tre erbicide.

`n doz\ de 0. inclusiv [tevie (Rumex sp.8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate. combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\.6-0.).Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2.). Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu. iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime. Cele mai frecvente boli `ntâlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson). Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\.7 l/ha. {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot. antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn. p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck. f\inarea (Erysiphe martii Lév. aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\.). erbicidul Pivot (0. mana (Peronospora trifoliorum de Bary. Pentru . aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii de exploatare. care pot provoca pierderi.5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. uneori de peste 50% din produc]ia de fân.). Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév.).

valorificând eficient apa din sistemele de iriga]ie. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu. ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente. A. 1996). Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund decât la lucern\. Decis 2. cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri. Moga.). primul la `mbobocire. când consum\ 4-5 mm/zi. ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-350 m /ha. ~n toamnele secetoase se impune ca 3 dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha. trifoiul este mai sensibil la secet\. mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst.u. Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.5 CE (300 ml/ha). `n zonele mai secetoase. `n afara perioadelor ploioase. cu Fastac 10 CE (150 ml/ha). ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la lucern\. 3 3 3 . citat de I. aestivum Germ.combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei..5 CE sau Karate 2. iar al doilea la sfâr[itul `nfloritului. maximul fiind `n lunile iunie-august.

iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura. Spre deosebire de lucern\. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\. Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau de furaj `nsilozat.Recoltarea. depozitarea [i conservarea. Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire. recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\. iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat. apoi se . De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ decât a lucernei. cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. pân\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%. iar `n anii um\tori. la toate coasele. dând posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate. datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\. Când trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare. la mijlocul fazei de `nflorire.

(30-50 t/ha mas\ verde). ca [i la lucern\. centrul [i nordul Moldovei.toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. plantele sunt mai rezistente la c\dere. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0. Produc]ia. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj. l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\. iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din .2%). cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj. nordul Câmpiei Române. unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute. polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\).u. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\ Producerea de s\mân]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice.6. Produc]ii bune de s\mân]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase. 2. Aceste condi]ii se `ntâlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania.

`nsorite. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute. Dobrogea. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol. `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu. Pe solurile acide (pH <5. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de trifoi. iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O. Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire. `n condi]ii de irigare. cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\.8) se recomand\ aplicarea amendamentelor. pe solurile acide. o dat\ la 6-8 ani. Se recomand\ solurile bine drenate. sudul Moldovei [i Câmpia Banatului. cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. profunde. pe solurile acide. iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor decât lucerna.Câmpia Dun\rii. .

~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.8 l/ha). sem\natul se face prim\vara devreme când terenul permite intrarea utilajelor agricole. SPC-8.60. Eradicane (6-7 l/ha).10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii. aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21. La culturile sem\nate `n rânduri . folosind discuri cu orificii de 0. sau alte erbicide antigramineice.5 kg/ha). cu o norm\ de 3-4 kg/ha.~n tehnologia clasic\. `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C. ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august . Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0.5-2 cm când sem\natul se face prim\vara [i de 2-2.5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei.8 mm. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri. aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri. Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha). folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea 0 erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. f\r\ plant\ protectoare. SUP-29 sau SPC-6.

Combaterea d\un\torilor.rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. sudul Moldovei. prima când plantele de trifoi au 10-15 cm.5 CE . apoi dup\ 5-6 zile . Dobrogea [i Câmpia de Vest. apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. apoi la intervale de 12-15 zile. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a.150 ml/ha. primul la `mbobocire. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 8085% din capitule s-au brunificat. apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\. Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac . prima coas\ recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii. 3 3 3 ~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I. iar al doilea dup\ 10-12 zile. Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere. o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha. Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani. `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1.5 (25 kg/ha).350 ml/ha). Decis 2. recoltarea realizându-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii.

~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrânse. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mân]\. Trifoiul alb . Trifoiul alb este r\spândit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile. pe soluri l\covi[tite sau gleizate.Trifolium repens L. Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat. al\turi de Lolium perenne. fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mân]\. Festuca arundinacea etc.se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. dar rezist\ mai bine la ger decât trifoiul ro[u. Poa pratensis. Phleum pratense. Este mai pu]in rezistent la secet\. Suportând u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces. Tulpinile sunt de Trifoiul alb . formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adâncime. Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului. de la câmpie [i pân\ `n etajul alpin. 3.

repente [i radicante la noduri. rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire. Dacia. Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici. cu talie [i frunze de dimensiuni medii. Are o longevitate mare. Trifoiul hibrid este r\spândit `n paji[tile umede. Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase. frunze mari [i stoloni lungi. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen. cordiforme. men]inându-se `n cultur\ peste 8-10 ani. tipul “hollandicum”. se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. cu plante `nalte. fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul “s\lbatic”. Chiar dac\ are o . Carpatin. Cultura pentru s\mân]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul ro[u. Florile sunt albe. cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului. cu plante scunde. frunze mici [i pu]ine. datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\.Trifolium hybridum L. Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\. Karina. 4. Miori]a.talie mic\. lung pe]iolate. dar mai pu]in rezistent la ger. cu frunze trifoliate. brun-g\lbui sau portocalii. ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\. Trifoiul hibrid . tipul “giganteum” sau “Ladino”. M\gurele 1. ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire. `n luncile râurilor din regiunile colinare [i submontane. grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate.

realizându-se `n condi]ii optime 2-3 coase. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare . slab din]ate pe margini. Frunzele sunt trifoliate. aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice. de 50-80 (100) cm. energie de ot\vire bun\. nu suport\ seceta excesiv\. Florile sunt albe-rozii pân\ la ro[ietice. datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol. ovoidale sau cordiforme. Este bine consumat atât ca mas\ verde cât [i ca fân. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici. brune dup\ `nflorire.valoare nutritiv\ mai redus\ decât trifoiul ro[u [i alb. Ca [i trifoiul alb sau ro[u. asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. cu foliole eliptice sau rombice. Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\. grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate. ramificate. Trifoiul hibrid Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pân\ la 30-40 cm. Tulpinile sunt erecte sau ascendente. `ns\ de culoare verde-brunie `nchis. mai ales `n amestec cu graminee. axilare. mari. asem\n\toare cu cele de trifoi alb. rotunjite sau emarginate la vârf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\.

sau pentru supra`ns\mân]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi “boala de trifoi” sau “trifolioza”, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Tröher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mân]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mân]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mân]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscând o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `ntâi `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fân). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fân) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fân digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ decât `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pân\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pân\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pân\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pân\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pân\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate câte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pân\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a
a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mân]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spândit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

5. altissima.3. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C. ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier. care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase). arenaria. 5. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia.9 Dup\ `nflorire 4. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis.8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive. transcaucasica. iar cea optim\ 0 . O. communis) Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16. Ot\virea la sparceta din var. transilvanica. O.4 ~nflorire complet\ 9. dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria. la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri.Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile.5-9. O. alba. gracilis [i O. O. comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare. din care `n ]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia.4.1-7. O. Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\).1-22.

Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. 5. Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei. pe cele erodate.pentru cre[tere [i dezvoltare. cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului.5. Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei.5-0.5. `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\. versan]ii supu[i eroziunii. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate. de 20-25 C. cu strat arabil sub]ire. nord-estul. de pe coline [i coaste aride. `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase. dar ocup\ terenurile mai s\race. umede [i reci. putându-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii. 0 Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la pH = 8. dar nu dau rezultate bune pe solurile acide. centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei. Pentru sparcet\. drenate [i bogate `n calciu. Se consider\ c\ un con]inut de 0. cele mai indicate soluri sunt cele permeabile. impermeabile. Tehnologia de cultivare pentru furaj .7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. unde lucerna d\ rezultate mai slabe.

~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei. decât dup\ 6-7 ani. S\mân]a [i sem\natul. r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%. `n func]ie de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.Rota]ia. care este o p\staie monosperm\. Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare. . Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\. `ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol. Lucr\rile solului. `ntrucât l\st\re[te dup\ des]elenire. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot. indehiscent\. sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul. La rândul ei. la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri. Fertilizarea. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie.

`n anii seceto[i. `ncepând din anul II de vegeta]ie. depozitarea [i conservarea.Sem\natul se face cu sem\n\tori universale. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. când . se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. pentru a se asigura o desime de 400-600 s. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\). `n func]ie de modul de cultivare. cu t\v\lugi inelari.g. Când se cultiv\ cu plant\ protectoare. Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante). ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\. 2 Lucr\rile de `ngrijire.5-15 cm `ntre rânduri [i la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii. se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm./m . se recomand\ efectuarea t\v\lugitului. la 12. ~ncepând cu anul doi de cultur\. Imediat dup\ sem\nat. folosind 70-90 kg/ha p\st\i. pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. Recoltarea. Se poate folosi prin p\[unat. Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani.

5. când 50-60% din . aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\. Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. `ncepând din anul II de cultur\. pentru a asigura o desime de 75-100 s.plantele au 15-20 cm `n\l]ime. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\ Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite. Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5. `n apropierea loturilor semincere.6. La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\. cu coasa sau cositoarea. la o `nc\rcare optim\ cu animale. prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar.u.g./m . f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri.O 2 aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor. Sem\natul se face prim\vara devreme. folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha. dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla. care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s. Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\.

la `nceputul secolului al XVII-lea. 6. `ncepând cu secolul XVIII. Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde. fiind un component important . A fost introdus `n cultur\ `n Anglia. 6. semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\. `n condi]ii pedoclimatice foarte variate. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha. ~n ]ara noastr\ este r\spândit spontan de la câmpie pân\ la peste 1500 m altitudine. mai `ntâi `n multe ]\ri din Europa. sau direct cu combina din lan. Pentru a evita pierderile prin scuturare. acide din zonele umede.Lotus corniculatus L. `n culturile speciale.p\st\i au culoarea brun\-deschis. `n condi]ii ecologice foarte variate. când 70% din p\st\i au aceast\ culoare. se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race. dup\ care s-a r\spândit.1. Africa de Nord [i Asia. Dup\ treierat. O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii. mai ales `n amestec cu graminee. Importan]\ Ghizdeiul se `ntâlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa. Ghizdeiul . unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe. fân sau semifân.

trifoi [i sparcet\. Lucern\. cu o valoare nutritiv\ ridicat\.29 6. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor.`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare destinate p\[unatului. 2231% celuloz\ brut\.4 Planta Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\.8 Sparcet\.61 44.59 26. la `nceputul `nfloririi 15.22 58.6 Trifoi. la `nflorire 14.22 12.) Subst. ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.41 7.1 Ghizdei.B. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\.D.87 30.28 47. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat. la `nflorire 10.Z.79 7.25 60.C.52 20.19 8.N. comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I. . Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine. Valoarea nutritiv\ a fânului de ghizdei. se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.31 4. `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg.46 9.88 11.(kg) U. dar mai sc\zut\ decât la lucern\.04 23. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fân PB CB Cenu[\ P. la `nceputul `nfloririi 17.

Florile portocalii sunt sau ro[iatice. cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund. cu semin]e mici.2. cu foliole scurt pe]iolate. ascendente. globuloase. tulpini fistuloase. cu MMB de 1. ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul. având o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an).6. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie.~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\. . glabre sau slab p\roase. secet\ [i la excesul de umiditate.0-1. galbene. de culoare brun-ro[cat\. polisperm\. `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\.3 g.are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\. Frunzele sunt pentafoliate. ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: . obovate sau lanceolate. . dispuse `n umbele Ghizdeiul p\staie cilindric\. simple sau ramificate.este rezistent la ger. ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet. de 15-40 (80) cm `n\l]ime.

atât `n fâne]e.ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus. .4. ~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp. prin fragmente de r\d\cini.tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului. 6. fiind r\spândit pe arii `ntinse.este r\spândit `n condi]ii foarte variate.l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in. Lotus tenuis . care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre. silvaticus [i vulgaris.3. pH-ul [i fertilitatea solului. privind umiditatea. 6.nu produce meteoriza]ii la animale. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\. se auto`ns\mân]eaz\. hirsuta. Livada [i Nico. men]inându-se timp `ndelungat `n cultur\. cât [i `n p\[uni. .. . . Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina. major. Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii. dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun. . .se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\. `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede. eucorniculatus. ciliatus.

chiar f\r\ strat protector de z\pad\. 6. s\race [i chiar slab salinizate.2. Fertilizarea. Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5.5. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. chiar [i la 450 mm precipita]ii. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C. f\r\ aplicarea de amendamente. se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni.4-7. iar plantele pot rezista pân\ la -25 C. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ decât . `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile. Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. dar [i pe cele acide sau erodate. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia. Ghizdeiul. 0 0 Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5. datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele. `n cultur\ pur\ sau `n amestec.

unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu.5-15 cm. Moga [i colab. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u. Lucr\rile de `ngrijire. `n rânduri la distan]a de 12. sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. cu sau f\r\ plant\ protectoare. S\mân]a [i sem\natul. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u.3. Lucr\rile solului. Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme. de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5. la adâncimea de 1. Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\. cu sem\n\tori universale. Recoltarea. acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. Când ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare.a trifoiului ro[u. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii. aceasta trebuie recoltat\ ceva .. 1983). cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.5-2 cm. iar pH-ul este acceptabil speciei (I. lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. depozitarea [i conservarea. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu.

Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\ . Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire. `ncepând cu anul II. se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol. la `nflorirea deplin\. Ghizdeiul. realizându-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei. F\r\ plant\ protectoare. când plantele sunt de 15-20 cm. ~n anii urm\tori de la ghizdei. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini. ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\. Produc]ia. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi. 6.6. Recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor.mai devreme decât `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului. [tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. ob]inându-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân. mai ales `n amestec cu graminee. se pot realiza dou\ coase [i o otav\. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase. se poate folosi [i prin p\[unat. când consumabilitatea este mai ridicat\.

la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri. acordându-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ. cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate. fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua. respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme. `ncepând din anul doi de vegeta]ie. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane.La ghizdei. care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer. f\r\ plant\ protectoare. `n rânduri obi[nuite.5-2.5 cm. deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici. Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului. la adâncimea de 1. cu 7-8 kg/ha. bine drenate [i curate de buruieni. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. . cerealele p\ioase [i pr\[itoarele. producerea de s\mân]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mân]\ sunt plantele furajere anuale.

iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1.4%. Furajul verde nu produce meteoriza]ii. . care prezint\ valori mai mari la `nflorire. Sulfina galben\ .Melilotus albus Medik. Sulfina se cultiv\ pentru furaj. Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. Produc]iile de semin]e sunt de 200 . 7. 7. când plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S. Sulfina alb\ .Melilotus officinalis Medik.U. situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrânse.400 kg/ha. `ngr\[\mânt verde [i ca plant\ melifer\. respectiv 80% din acestea. unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[. datorit\ prezen]ei cumarinei.A.1.2-1. când 60% din p\st\i au culoarea brun\. [i Canada. Gradul de consumabilitate este mai sc\zut decât la lucern\ [i trifoi. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea.Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase.

Fânul de sulfin\ con]ine `n medie 16. ramificat\.2. .8% gr\simi. cu MMB = 2-2. nutante. b . 2. dispuse `n raceme laxe axilare. Fructul este o a b p \ s t a Fig. ovat\. de obicei monosperm\. precum [i ca plant\ melifer\.p\staie i e greu dehiscent\. 30. Produc]ia de miere poate dep\[i 200 . profund\.7% protein\ brut\. Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului. 7. de culoare galben `nchis. s\race `n materie organic\.2% extractive neazotate [i 8% cenu[\. Florile sunt albe.plant\. ~nsu[iri morfologice Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\. f\r\ luciu.3% celuloz\ brut\.1 g.Sulfina alb\ a . cu tulpina erect\ sau ascendent\. Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate. 26. din]ate pe margini. 43 . cu suprafa]a reticulat- `ncre]it\. ca `ngr\[\mânt verde pe solurile nisipoase.250 kg/ha. din substan]a uscat\. de 30-150 cm `n\l]ime. Semin]ele sunt ovale.

. numit\ varietatea annualis.~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\.

Nu sunt favorabile solurile acide.4. fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pân\ la `nr\d\cinarea plantelor. `ns\ `n cultur\ sunt r\spândite doar dou\ (Melilotus albus [i M. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale.Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\. 7. dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale. D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger. 7. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde. pondere mai mare având sulfina alb\. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj .3. fertile din zona lucernei. Se poate cultiva pe soluri nisipoase. reci [i cu exces de umiditate. 7. Fa]\ de sol. deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\ [i este mai precoce cu 7-10 zile decât sulfina galben\. slab salinizate [i erodate. Sistematic\ [i soiuri ~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntâlnesc [ase specii ale genului Melilotus.5. cum sunt: Artic [i Alpha. sulfina este pu]in preten]ioas\. officinalis).

Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor. se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. Fertilizarea. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate. `ns\ pe solurile s\race. . Se seam\n\ la 12. erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu. Lucr\rile de `ngrijire. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei.5-15 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime. `n\bu[ind u[or buruienile. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. singur\ sau `n amestec. S\mân]a [i sem\natul. iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\. p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. De asemenea. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere. Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. cultivându-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii.Rota]ia. Lucr\rile solului. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e. `ncât nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora. folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare.

Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme. Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II când 75% din p\st\i au ajuns la maturitate. f\r\ plant\ protectoare. depozitarea [i conservarea. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfâr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\. orz. cu melas\. porumb). când plantele au 5060 cm `n\l]ime. P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ când plantele au 25-30 cm `n\l]ime. la `mbobocire.. ~ntârzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\. folosindu-se 7-8 kg/ha s\mân]\. diminuându-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului. având culoarea . Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor.6. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mân]\ Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale. Sulfina se recolteaz\. atât pentru fân cât [i pentru mas\ verde. mai devreme decât celelalte leguminoase. 7.Recoltarea. t\i]ei de sfecl\ etc. iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului. când se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rânduri. `ncât `n anul doi se pot realiza 2-3 coase. Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rânduri.

`n ambele cazuri numai diminea]a [i seara. Produc]ia de s\mân]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha.brun-cenu[ie. . Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\. pentru a reduce pierderile prin scuturare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->