LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\ Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi arabii, grecii [i romanii. ~ncepnd cu secolul al XVI-lea, cultura lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul anului 1780, cnd s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat `ncepnd din anul 1800, cu s\mn]\ adus\ din Fran]a (Varga P. [i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupnd pe glob o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P. [i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995 (Anuarul statistic, 1996). Larga r\spndire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub form\ de nutre] verde, fn, nutre] `nsilozat, granule sau brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere la multe specii [i categorii de animale. Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de Extractive Protein\ Caroten (mg UN/kg PB Celuloz\ Gr\simi neazotate Cenu[\ digestibil\ la 100 g s.u.) s.u. vegeta]ie ~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73 ~mbobocit18,8 `nflorit 10% ~nflorit 80% 18,1 Dup\ `nflorit 17,5 25,9 28,5 32,0 3,5 4,1 4,2 43,5 40,6 37,5 8,4 8,7 8,8 14,6 14,1 13,6 48 46 45 0,67 0,64 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printro fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare. Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate att `n stare verde ct [i sub form\ de fn sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fn, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fn, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii. Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989) Faza de vegeta]ie ~mbobocit ~mbobocit-`nflorit 10% ~nflorit peste 10 % ~nflorit peste 80 % Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.) UN PD (g) 0,73 154 0,67 0,66 0,64 146 143 141

~nflorit 100% Dup\ `nflorit

0,63 0,60

141 136

Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice, cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive, energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase la irigat) etc.. De asemenea, lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\ amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de buruieni, cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.
1.2. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult, `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani. R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pn\ la 10-12 m adncime sau mai mult, dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.

Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se

Lucerna albastr\
cre[terea r\d\cinilor tinere [i `ncetarea activit\]ii unora din cele mature. Nodozit\]ile datorate nregistreaz\ `n anul I, pn\ la `nflorit, cnd pivotul ajunge la 1 m adncime. Dup\ anul al II-lea se realizeaz\ un echilibru `ntre activit\]ii bacteriilor se formeaz\ la `nceput pe r\d\cina principal\ [i apoi pe cele secundare, `n stratul bine `

aerisit de la suprafa]a solului. Formarea nodozit\]ilor este influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\, aer, fosfor, potasiu, calciu, microelemente (Mo, S), de reac]ia neutr\ a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe baz\ de 2,4 D, MCPA, triazinice etc.).
Tulpina primar\ se `ntlne[te numai la plantele tinere `n anul I, dup\ care din ea r\mne partea inferioar\ numit\ colet. Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\ l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit, p\[unat). Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\ locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri, amidon,

hemiceluloz\ etc.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la ger. L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i, erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. Ei cresc sub form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se preteaz\ [i la p\[unat). Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\ dect cele laterale. Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci, grupate `n raceme axilare alungite.
Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire. Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie sau galben-brunie, cu luciu slab, avnd dimensiunile de 1,6-2,5 mm lungime, 1,0-1,2 mm l\]ime, 0,6-1,1 mm grosime [i MMB = 1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune.

1.3. Sistematic\ [i soiuri

Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae), tribul Trifolieae, genul Medicago, care cuprinde 62 de specii, din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. Dintre acestea prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L., M. falcata L. [i M. media Martyn. (M. varia sau M. hybrida), care au fost introduse `n cultur\.

~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea:

Fundulea 652, omologat `n 1963, este primul soi de lucern\ creat `n ]ara noastr\, rezistent la iernare [i secet\, `ns\ sensibil la vestejirea fuzarian\; este recomandat pe terenurile neirigate. Luxin, omologat `n 1973, este un soi sintetic, rezistent la iernare [i secet\, dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ dect a soiului Fundulea 652. Este recomandat pentru zonele irigate din sudul ]\rii. Lute]ia, omologat `n 1981, este un soi intensiv, sintetic, productiv rezistent la secet\ [i iernare. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, pe terenuri neirigate, fiind indicat mai ales `n cultur\ pur\. Gloria, omologat `n l982, este un soi sintetic, productiv, rezistent la secet\ [i iernare, foarte rezistent la vestejirea fuzarian\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, `n condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\], dar [i `n cultur\ pur\ pe terenuri neirigate.
Triumf, omologat `n 1986, este un soi sintetic, intensiv, foarte rezistent la boli, secet\ [i iernare. Este productiv, cu o longevitate `n exploatare de peste 4 ani, fiind recomandat pe terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\. Adonis, omologat `n 1987, este un soi sintetic, foarte productiv, produce o cantitate mare de s\mn]\ (> 800 kg/ha), mai precoce cu 5-7 zile dect Gloria, Triumf, Lute]ia. Este rezistent la boli [i iernare, cu energie [i vitez\ de regenerare

ridicat\, fiind recomandat `n condi]ii de irigare, `n amestec cu golom\]ul.

Selena, omologat `n 1991, este un soi sintetic, foarte productiv, cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22,69%), rezistent la secet\, iernare [i boli. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, pe terenuri irigate, `n amestec cu golom\]ul. Topaz, omologat `n 1994, este soi sintetic, foarte productiv, rezistent la secet\, iernare [i vestejirea fuzarian\. Are o bun\ capacitate de regenerare, fiind recomandat pentru toate zonele. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0,89 U.N.).

Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri, Cinna, Diane, Maya, Norla, de provenien]\ str\in\. 1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\, `ns\ poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n anumite condi]ii pedoclimatice.
Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l C, iar
cea maxim\ este de 37 C. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 900 C pentru coasa I [i 800-850 C pentru coasele II [i III (dup\ I. Moga [i colab., 1996). ~n acest caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73,4 kg/ha/zi. Cel mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la
0 0 0

temperaturi cuprinse `ntre 21-27 C. La tempearturi de peste 35 C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei `nceteaz\. Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\ plantele tinere, la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la
0
0

temperaturi de -5 - -6 C. ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de - 25 C [i chiar peste -40 C, cnd solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan, cita]i de I. Moga, 1996).
Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare rezisten]\ la secet\, chiar dac\ este o mare consumatoare de ap\. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\, lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650 mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.
0 0

Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ din sol. Stagnarea apei, imediat dup\ cosire, timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. [i colab., 1996). Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adncime mai mic\ de 1,2-1,5 m, cre[terea r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stnjenite, diminund produc]ia [i vivacitatea lucernei.
Lucerna este o plant\ de zi lung\, avnd cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Cre[terea [i

dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de

15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n humus, cu activitate microbian\ intens\, bine aprovizionate `n fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\, cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau brune.
Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase, drenate, precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile acide, grele, argiloase, compacte [i cu exces de umiditate.

Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntlnesc `n Cmpia Dun\rii, Cmpia Banatului, centrul Cmpiei Transilvaniei, partea de NV [i NE a ]\rii, luncile principalelor ruri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Cmpiei Romne, nordul Dobrogei, SE [i centrul Moldovei.

1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, dar se ob]in rezultate bune cnd se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai indicate premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\, plantele furajere anuale care elibereaz\ terenul pn\ la sfr[itul verii.

Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna ce se seam\n\ prim\vara, cu condi]ia s\ elibereze terenul pn\ la mijlocul toamnei, pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii sorg x iarb\ de Sudan, hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul trziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i dup\ ea `ns\[i dect dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul ct cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului pentru lucern\. Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor de cultur\, l\snd solul curat de buruieni, bine structurat [i bogat `n elemente nutritive, `n special azot [i calciu. Sunt indicate, `n primul an dup\ lucern\, pr\[itoarele exigente fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz, hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la secet\ (iarba de Sudan, hibridul sorg x iarba de Sudan etc), deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Cerealele de toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel trziu dup\ coasa a II-a, exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere. Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna

extrage din sol 34 kg azot, 7 kg fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg calciu (Moga I. [i colab.,1996). Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\ [i din rezervele solului, dar pentru realizarea de produc]ii mari [i constante, mai ales `n regiunile secetoase, se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la
desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total, dozele de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase.

Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol.
Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului, sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. Aprovizionarea normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o bun\ dezvoltare a sistemului radicular. Efectul lipsei fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. ~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\, prin diminuarea transpira]iei. ~n general, solurile ]\rii noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu, cu excep]ia celor

acide. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor.

Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de lucern\ sub ar\tura de baz\. ~n timpul folosirii culturii, gunoiul bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului, pe parcursul sezonului rece. Cnd se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la `ngr\[\mintele cu azot [i potasiu, iar cele cu fosfor se reduc cu pn\ la 50-60%. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.
Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i microelementele, `n special molibdenul, borul, sulful [i cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale simbiotic\, fierul, manganul [i zincul cu rol de catalizator `n procesul de fotosintez\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd. La o doz\ de 45 t/ha gunoi, solul prime[te 560 g Cu, 3360 g Mn, 11 g Mo [i 1120 g Zn, iar `n timp de 5 ani lucerna export\ prin produc]ii 300 g Cu, 2500 g Mn, 10 g Mo [i 1800 g Zn

(dup\ Cooke, citat de Moga I, 1996).

Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe solurile acide, cu pH (H2O) < 6,2 [i gradul de satura]ie `n baze (V%) < 80%. Pentru lucern\, calcularea corect\ a dozei de amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia:

DA = SBs

100 Vi

1)

150 PNA

(dup\ Borlan [i Hera, cita]i de I.

Moga, 1996), `n care: DA = doza de amendament; SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol); Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen; PNA= puterea de neutralizare a amendamentului (con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului). Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\, odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu, dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite, `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri.
Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici, adncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\, iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat de sol mai adnc de 10-15 cm. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta premerg\toare, la 20-25 cm adncime. Pe solurile unde s-a format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afnare f\r\ `ntoacerea

brazdei, cu ma[ini de afnat solul (MAS), la 50-70 cm adncime, dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afnat solul.
Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit, afnat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Pentru aceasta, `n cazul sem\natului `n prim\var\, `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. Prim\vara cnd terenul permite, patul germinativ se preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i, prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare.

Dup\ sem\nat, cnd solul este uscat `n stratul superficial, se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\, certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%.
Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd
temperatura solului la adncimea de sem\nat este de 4-5 C, iar umiditatea de minimum 2,5 ori mai mare dect apa higroscopic\.
0

Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. Lucerna se poate sem\na [i la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, `n condi]ii de irigare, cnd de la sem\nat pn\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100 C. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase, (SUP-29), la 12,5-15 cm `ntre rnduri, utiliznd o cantitate de s\mn]\ de 18-22 kg/ha, `n func]ie de calitatea patului germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor, pentru a se realiza 750-1000 s.g./m . Adncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe
2 0

cernoziomuri, soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare. Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n srm\ ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printro udare cu norma de 100-150 m /ha. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire, cnd se folose[te o cantitate de s\mn]\ mai mare dect cea corespunz\toare suprafe]ei respective.
Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie, deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de
3

buruieni. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive, agrotehnice [i chimice. Dintre cele preventive cele mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor, folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de iriga]ie, precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. M\surile agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor pu]in `mburuienate, efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\, precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei cnd buruienile nu au format `nc\ semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu cositori mecanice. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp ct mai scurt.

Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha), Diizocab (5-7 l/ha), Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha), aplicate preemergent, ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol;

Fusilade sau Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.

Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt

recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha), Basagran (4-5 l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate cnd lucerna are 3-5 frunze trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l

ap\) cnd buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar temperatura aerului este peste 18 C
0

[i umiditatea

atmosferic\ mai mare de 40%. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot (0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate, care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate.
O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\ combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura. Din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au identificat 18, mai r\spndite fiind: Cuscuta campestris, C. europaea, C. trifolii, C. epithymum [i C. epilinum.
Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pn\ la 1-2 cm adncime. Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mntul r\zuit se adun\ `n gr\mezi `n afara culturii. Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit, Acetadin, Reglone sau Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la m . Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, cnd dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot, aplicat pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mni dup\ r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1 l/ha, cnd distrugerea cuscutei a fost de 98% (dup\ {arpe, citat de I. Moga, 1996).
2

Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rnd prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului.

Cele mai r\spndite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor), Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea lucernei), Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor), Uromices striatus (rugina lucernei), Fusarium oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5 kg/ha). Principalii d\un\tori ai lucernierelor
sunt:

Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp. (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata (gndacul ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei), Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor). Pe lng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i folosirea metodelor biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz, efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE - 300 ml/ha, administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare, `nceputul `nfloritului [i sfr[itul `nfloritului.

Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trnite, cu grape cu discuri, `n scopul `ntineririi acestora prin afnarea

superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor, supra`ns\mn]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Lucrarea se efectueaz\ la sfr[itul verii sau prim\vara.
Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante, deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ cnd con]inutul `n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de cmp pentru ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i condi]iile climatice ale zonei, fiind cuprins `ntre 60-80% din capacitatea de cmp. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se

recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m /ha. ~n timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\ 600-700 m /ha pe solurile permeabile [i 500 m /ha pe cele mai pu]ine permeabile.
~n cazul sem\natului lucernei la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, iar solul este slab aprovizionat cu ap\, se impune o udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m /ha. Cnd timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.
3

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Epoca de recoltare este factorul care influen]eaz\ att nivelul [i calitatea recoltei, ct [i longevitatea lucernei.

~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre sfr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire, ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Epoca de recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei.

~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante.
~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900 C la coasa I [i 750-850 C la coasele II-IV. Se recomand\ practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de vegeta]ie, `n a[a fel `nct fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive.
0 0

~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\, pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pn\ la coasa urm\toare.
Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. ~ntrzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\, fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.

Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul animalelor, diminund consumabilitatea [i digestibilitatea

furajului (dup\ Schneeberg, Scehovic, cita]i de Moga I., 1996).

~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe terenurile irigate 4-6 coase/an. ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 23 s\pt\mni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.

Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor, precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. Dac\ se impune p\[unatul, acesta trebuie efectuat cu efective mici, dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fn, f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifn). Uscarea se poate efectua pe cale natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\.
Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau prin balotare. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fnului pe sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10 ore, dup\ care acestea se `ntorc, iar dup\ `nc\ 10-12 ore, cnd

umiditatea plantelor scade la 28-30%, lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care umiditatea scade la 15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.

Tehnologia de preg\tire a fnului de lucern\ pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fnului de pe paji[tile naturale. Prin aceast\ metod\ se ob]ine un fn de bun\ calitate, cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten.
Preg\tirea fnului prin balotare presupune parcurgerea urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindrover, de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a reduce timpul de uscare `n cmp; `n acest caz pierderile totale se reduc de circa dou\ ori, cele de frunze de circa patru ori, iar cele de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\; la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\, dup\ 15-20 ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos, cnd umiditatea plantelor ajunge la 3035%, are loc balotarea la o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer; dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n cmp, balotarea va avea loc la umiditatea de 2530%, iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de cte 3-4, `n form\ de piramid\, cu baza mic\ pe sol, unde vor r\mne 2-3 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%.

Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\ dintr-un ventilator de capacitate mare, recordat la o surs\ de curent, un canal principal, gr\tare laterale [i hornuri dop (cte unul pentru 5-7 m de [ir\). Plantele de lucern\ cosite se usuc\ `n cmp pn\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se transport\ la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. Fiecare strat se usuc\ pn\ ce umiditatea scade la 15-17%, ob]inndu-se astfel un fn de foarte bun\ calitate.
2

Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul unor instala]ii speciale. Plantele de lucern\ imediat dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii, unde prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor combinate sau se bricheteaz\.

Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\ tehnologiile descrise la capitolul 11.
Produc]ia. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an func]ie de ciclul de vegeta]ie. Cele mai mari produc]ii, la sem\natul de prim\var\, se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.

Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Produc]ia de fn este de 25-28% din cea de mas\ verde.
1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mn]\
S\mn]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.

~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii de s\mn]\ din culturi speciale. Cerin]ele lucernei pentru s\mn]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj. Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25 C ziua [i 18 C noaptea, umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%, iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vnt. Solul trebuie s\ fie permeabil, apovizionat cu elemente nutritive, f\r\ aport freatic [i cu pH>6,5. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile aluvionare [i chiar cele nisipoase, `n condi]ii de irigare. Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-10 C, iar suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul [i nord-estul Cmpiei Romne, sudul Olteniei, centrul [i sudul Moldovei, sud-vestul ]\rii.
0 0 0

Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme, cum ar fi plantele anuale furajere, maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de toamn\. La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Din acest motiv nu se indic\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit gunoi de grajd. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i anii. Dozele se calculeaz\, ca la cultura pentru furaj, func]ie de cartarea agrochimic\. Cele mai bune produc]ii se ob]in cnd solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile cnd solul con]ine sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol.

Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj.

Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `n a[a fel `nct de la sem\nat [i pn\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-950 C, timp `n care lucerna va forma 23 l\stari scur]i. Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de cmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare.
0

La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200

semin]e germinabile la m , cantitatea de s\mn]\ de 2,5-3 kg/ha, distan]a `ntre rnduri de 50-60 cm, iar adncimea de
2

sem\nat de 1,5-2 cm. La sem\natul de la `nceputul toamnei desimea optim\ este de 200-250 s.g./m , cnd se seam\n\ la 5060 cm `ntre rnduri, folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mn]\ sau de 500 s.g./m , la 25 cm `ntre rnduri, cnd se utilizeaz\ o cantitate de s\mn]\ de 10-12 kg/ha. Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 2-2,5 cm. ~n cazul utiliz\rii de s\mn]\
2
2 2

drajat\ desimea poate fi de 80-100 s.g./m , cnd se seam\n\ la

20-25 cm `ntre rnduri sau 20-50 s.g./m cnd se seam\n\ la 50-60 cm `ntre rnduri. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj, acordndu-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor condi]ii optime pentru r\s\rire, precum [i combaterii buruienilor, bolilor [i d\un\torilor. ~n combaterea buruienilor, pe lng\ folosirea erbicidelor, la sem\natul `n rnduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima pra[il\ mecanic\ se face la adncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rndurile de plante, cnd lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari. La pra[ila a 2-a, ce se face cnd lucerna are 30-35 cm `n\l]ime, se ata[eaz\ cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol, diminund procesul de l\st\rire.
Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m /ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire, `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m /ha).
3 3

Pentru ob]inerea de s\mn]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3, `n func]ie de tehnologia aplicat\. Coasa de la care se realizeaz\ s\mn]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice [i tehnologie, `nct perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\ ob]inerea de s\mn]\ la coasa I. ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mn]\ la coasa a II-a, dar produc]iile vor fi mai mici.

Recoltarea pentru s\mn]\ se face cnd 75-80% din p\st\i s-au brunificat, `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. ~n primul caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\ de 3,5-4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare. ~n cel de al doilea caz se face `nti cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile `nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\, cnd plantele sunt bine uscate (orele 1119). Pentru a reduce pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de tipul E 514.

Produc]iile de s\mn]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\, pe terenuri irigate.

2. Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L. 2.1. Importan]\ Trifoiul ro[u, originar din zona M\rii Mediterane (Asia Mic\ [i S-E Europei), s-a extins `n cultur\ mai `nti `n Europa (Italia, Spania, Olanda, Germania, Anglia, Rusia) [i apoi `n celelalte continente. R\spndirea culturii trifoiului ro[u `n Anglia, `n prima jum\tate a sec. XVII, a favorizat apari]ia asolamentelor Norfolk, `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu trifoiul ro[u, eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea `nsu[irilor solului. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat pentru prima dat\ `n Transilvania, la sfr[itul secolului al XVIII-lea. ~n prezent, trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei, ocupnd o suprafa]\ de circa 15 mil. ha, din care 1/3 `n SUA, `n timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123,7 mii ha (Anuarul statistic, 1996).
Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde, fn, f\in\ de fn sau nutre] `nsilozat. Recoltat la `nflorire, fnul de trifoi con]ine circa 14,5% protein\ brut\, 20,4% celuloz\ brut\, 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). Digestibilitatea

substan]elor organice are valori ridicate att `n masa verde (>70%) ct [i fn (60%). Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0,62 UN la fn [i 0,18 UN la masa verde. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\ [i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a structurii solului este mai mare dect la lucern\ [i sparcet\. ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.

2.2. ~nsu[iri morfologice

Trifoiul ro[u este o plant\ peren\, cu r\d\cina pivotant\, care `n anul I se dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm, iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adncime. Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-73%), `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19Trifoiul ro[u 20%, `n cel de 20-30 cm, doar

1973). Pe r\d\cini se dezvolt\

nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii, care este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu, fiind activ\ [i la pH <6,0, dar nu mai mic de 5,5, pe soluri bine

aprovizionate cu fosfor, potasiu, calciu, microelemente (bor, molibden, mangan etc.) [i ap\, iar temperaturile de minim 10-12 C. Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt fistuloase, ramificate, erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5 m ). Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate , obovate sau eliptice, ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V. Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii, grupate `n capitule globuloase sau ovate. Fructul este o p\staie ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovat-asimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu dimensiunile 1,6-2,3/1,21,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-2,0 g.
2.3. Sistematic\ [i soiuri
2 0

Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul Trifolieae, genul Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre.
Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense A. [i K. [i ssp. frigidum (Gannd.) Simonk (Flora R.P.R., vol.V).

Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:

- var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt grupate `n dou\ forme de baz\; forma precox Witte (sin. hispanicum Gannd.) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\

2-3 ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de dezvoltare rapid, `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). - var americanum Harz. (sin. Trifolium expansum W. [i K.), (trifoiul ro[u american), ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfr[itul sec. XIX, are tulpini mai rigide, p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice. - var. spontaneum Wilk. (trifoiul ro[u s\lbatic), r\spndit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre, cuprinde 10 forme, reprezentnd un genofond valoros pentru ameliorare [i o component\ important\ a paji[tilor naturale. Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var. nivale [i var. frigidiforme, cuprinznd genotipuri cu tulpini scunde, ascendente, bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din etajul alpin. Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de cteva popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate. Soiurile create [i omologate `n ]ara noastr\ sunt: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra, Roxana.

Select, omologat `n 1968, este un soi diploid, productiv (13-14 t/ha s.u.), rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.u.). Napoca Tetra, omologat `n 1977, este primul soi de trifoi ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. Are o bun\ rezisten]\ la ger, poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s.u.) [i calitate superioar\ a furajului (19-20% P.B. din s.u.). Apollo Tetra, omologat `n 1990, este tetraploid, mai tardiv cu 3-5 zile dact Napoca Tetra, dar cu o mai bun\ capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare. Este productiv (15-16 t/ha s.u.), rezistent la secet\, iernare, c\dere [i f\inare. Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro (D), Triel (F) [i Verdi (F). 2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Trifoiul ro[u este mai preten]ios dect lucerna fa]\ de elementele climatice, dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Este o plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Temperatura minim\ de germinare este de 1 C, iar cea optim\ `ntre 20-30 C. Pentru parcurgerea fenofazelor pn\ la `nceputul `nfloritului sunt
0 0

necesare 800-900 C, iar pn\ la maturarea semin]elor 12001400 C. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. Recolt\rile trzii de toamn\ [i producerea de s\mn]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Cre[terea
0

vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul 15-27 C, iar la peste 32 C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-35 C, dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai mare de 60% (I. Moga [i colab., 1996).
Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este foarte preten]ios la regimul hidric, dnd rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. ~n condi]ii de irigare se poate cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului radicular mai pu]in profund dect la lucern\. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului radicular pn\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene cu pn\ la 80%. Pentru producerea de s\mn]\ sunt necesare zile `nsorite, relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare.
0 0 0

Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea intensit\]ii `nceputul luminii corelat\ cu temperaturi umbrirea, moderate posibil determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane. La vegeta]iei suport\ fiind sem\natul sub form\ de cultur\ ascuns\.
Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt solurile mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i calciu, cu pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntlnite pe soluri

brune de p\dure, cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri, cnd se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu pH peste 7,5 [i cele puternic acide, ultimele datorit\ unui con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.

Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei, Munteniei [i Moldovei, Podi[ul Transilvaniei, Maramure[, N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat.
2.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic, culturile furajere anuale, cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Nu se recomand\ pr\[itoarele trzii, cele tratate cu erbicide triazinice, leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani, datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului.

Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie, cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii pentru boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi, soiuri tardive de cartof, sfecl\ sau in.

Fertilizarea

[i

amendamentarea.

Pentru

realizarea

produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. La o produc]ie de 8 t/ha fn, trifoiul extrage din sol circa 220250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. Cea mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile simbiotice. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu un con]inut `n humus mai mic de 1,5%. La culturile `n amestec cu graminee perene, cnd trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50% doza de azot poate cre[te la N100-120.

Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\, dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide, cnd con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O.

Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau direct culturii de trifoi, pe solurile acide, slab permeabile, `n doz\ de 30-40 t/ha. ~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii, `n doze anuale de 15-20 t/ha. Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\ administrarea de amendamente calcaroase, `n doze de 56 t/ha, o dat\ la 6-7 ani.

Lucr\rile solului. Indiferent de modul de cultivare, lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Cnd sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\, s\n\toas\, cu puritate [i capacitate germinativ\ ridicat\.
Epoca de sem\nat este prim\vara devreme, cnd utilajele agricole pot intra pe teren. La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `nti planta protectoare [i apoi perpendicular pe rndurile acesteia trifoiul ro[u. Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul, dup\ care se t\v\luge[te. Norma de s\mn]\ la planta protectoare se reduce cu 20-30%.

~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se poate sem\na [i la sfr[itul verii sau `nceputul toamnei (20 august-5 septembrie).

Cantitatea de s\mn]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20

kg/ha, asigurnd o desime de 1000 s.g./m [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm /plant\.

Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,515 cm `ntre rnduri [i la adncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.
2

Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid, raigras aristat [i p\iu[ de livezi). Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare. Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\, pentru a evita stnjenirea trifoiului de c\tre erbicide, se impune ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ ct mai mic\ (max. 200 l/ha). Astfel, se pot folosi eficient erbicidele Icedin sau Oltisan. Cnd `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2,5 l/ha), `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine tolerat de trifoi.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Dac\ se dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mn]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\. Cnd trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. {i `n acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n doz\ de 0,6-0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii de exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate, inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime. Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la lucern\. Cele mai frecvente boli `ntlnite `n cultura trifoiului sunt arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson), f\inarea (Erysiphe martii Lv.), p\tarea brun\ a frunzelor
(Pseudopeziza trifolii Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de Bary.), antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lv.), care pot provoca pierderi, uneori de peste 50% din produc]ia de fn. Pentru

combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori dect la lucern\, mai des `ntlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst., A. aestivum Germ.). ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\ tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfr[itul `nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE (300 ml/ha).
Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund dect la lucern\, trifoiul este mai sensibil la secet\, valorificnd eficient apa din sistemele de iriga]ie, `n zonele mai secetoase.
Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an, maximul fiind `n lunile iunie-august, cnd consum\ 4-5 mm/zi. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.u. sau 100 kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu, citat de I. Moga, 1996). ~n culturile sem\nate la sfr[itul verii se aplic\ o udare de
r\s\rire de 300-350 m /ha. ~n toamnele secetoase se impune ca
3

dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m /ha. ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 1012 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara perioadelor ploioase, cu norme de 600-650 m /ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m /ha pe celelalte tipuri de soluri.
3 3

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire, la toate coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. Spre deosebire de lucern\, trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare deoarece `mb\trnirea plantelor este mai lent\, iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat, dnd posibilitatea realiz\rii unui furaj de bun\ calitate.

Cnd

trifoiul

se

cultiv\

cu

plant\

protectoare,

recoltarea `n anul I se face o singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\.
Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fn sau de furaj `nsilozat. Preg\tirea fnului se face ca la lucern\, iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.
Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ dect a lucernei, datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. Pentru realizarea unui siloz de bun\ calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pn\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%, apoi se

toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Pentru gr\birea fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0,2%), ca [i la lucern\. Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s.u. (30-50 t/ha mas\ verde). 2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mn]\ Producerea de s\mn]\ la trifoiul ro[u presupune cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice, cum ar fi: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ dect la lucern\, plantele sunt mai rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare dect la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\), iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu cel de la prima coas\. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mn]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mn]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj.
Produc]ii bune de s\mn]\ se ob]in `n zonele colinare cu veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute. Aceste condi]ii se `ntlnesc `n majoritatea jude]elor din Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Cmpiei Romne. Condi]ii favorabile se `ntlensc [i pe solurile fertile din

Cmpia Dun\rii, Dobrogea, sudul Moldovei [i Cmpia Banatului, `n condi]ii de irigare. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. Se recomand\ solurile bine drenate, profunde, `nsorite, cu textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Revenirea pe aceea[i sol\ trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul de folosire. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor dect lucerna. Rezultate bune se ob]in cnd con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol, iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol.
Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele cunoscute, iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 5080 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct

semincerilor de trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe solurile acide, nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mn]\. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-100%. Pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea amendamentelor, o dat\ la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat de calciu.

Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj.

~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara devreme cnd terenul permite intrarea utilajelor agricole. ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii, `nct de la sem\nat pn\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000 C. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rnduri, f\r\ plant\ protectoare, cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rnduri, folosind 10-12 kg/ha s\mn]\. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8, folosind discuri cu orificii de 0,8 mm. Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm cnd sem\natul se face prim\vara [i de 2-2,5 cm cnd se `ns\mn]eaz\ la sfr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.
Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea
0

erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide antigramineice. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0,60,8 l/ha), aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. La culturile sem\nate `n rnduri

rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice, prima cnd plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de 12-15 zile.
Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1,5 (25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la `mbobocire, iar al doilea dup\ 10-12 zile. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii, sudul Moldovei, Dobrogea [i Cmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m /ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-450 m /ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m /ha.
3 3 3

~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa a II-a, prima coas\ recoltndu-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.

Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani, recoltarea realizndu-se la coasa I sau a IIa `n func]ie de condi]iile climatice. Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere.
~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul cnd 8085% din capitule s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) cnd 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile

se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mn]\.

3. Trifoiul alb - Trifolium repens L. Trifoiul alb este r\spndit mult `n paji[tile mezofile [i mezohigrofile, de la cmpie [i pn\ `n etajul alpin. ~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrnse, fiind cultivat singur numai pentru producerea de s\mn]\. Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe destinate folosirii mai ales prin p\[unat, al\turi de Lolium perenne, Poa pratensis, Phleum pratense, Festuca arundinacea etc. Este mai pu]in rezistent la secet\, dar rezist\ mai bine la ger dect trifoiul ro[u. Suportnd u[or inunda]iile de durat\ [i umiditatea `n exces,
formeaz\ adesea asocia]ii pe terenurile cu apa freatic\ la mic\ adncime, pe soluri l\covi[tite sau gleizate.

Trifoiul alb are un sistem radicular pivotant cu numeroase r\d\cini

adventive ce se dezvolt\ `n straturile superficiale ale solului. Tulpinile sunt de

Trifoiul alb

talie mic\, repente [i radicante la noduri, cu frunze trifoliate, lung pe]iolate. Florile sunt albe, grupate `n capitule globuloase sau sferice lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 3-4 semin]e mici, brun-g\lbui sau portocalii, cordiforme. Are o longevitate mare, men]inndu-se `n cultur\ peste 8-10 ani, datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\.

Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\, ceea ce-i confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\, fiind grupat\ `n trei tipuri de baz\: tipul s\lbatic, cu plante scunde, frunze mici [i pu]ine; tipul hollandicum, cu talie [i frunze de dimensiuni medii; tipul giganteum sau Ladino, cu plante `nalte, frunze mari [i stoloni lungi, dar mai pu]in rezistent la ger.

Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase, cum ar fi: calitatea excelent\ a furajului, ritmul rapid de cre[tere [i ot\vire, rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire, se impune ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Se g\sesc `n cultur\ soiuri productive precum: Carmen, Carpatin, Dacia, Karina, M\gurele 1, Miori]a.
Cultura pentru s\mn]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul

ro[u. 4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L.

Trifoiul hibrid este r\spndit `n paji[tile umede, `n luncile rurilor din regiunile colinare [i submontane. Chiar dac\ are o

valoare nutritiv\ mai redus\ dect trifoiul ro[u [i alb, aceast\ specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice, datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol.

Ca [i trifoiul alb sau ro[u, nu suport\ seceta excesiv\.

Trifoiul hibrid
Specia prezint\ un sistem radicular pivotant ce se dezvolt\ `n mare parte `n stratul de sol de pn\ la 30-40 cm. Tulpinile sunt erecte sau ascendente, de 50-80 (100) cm, ramificate, asem\n\toare cu cele de trifoi ro[u. Frunzele sunt trifoliate, cu foliole eliptice sau rombice, mari,

slab din]ate pe margini, rotunjite sau emarginate la vrf [i f\r\ pat\ pe fa]a superioar\. Florile sunt albe-rozii pn\ la ro[ietice, brune dup\ `nflorire, grupate `n capitule sferice sau globuloase lung pedunculate, axilare. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e mici, ovoidale sau cordiforme, asem\n\toare cu cele de trifoi alb, `ns\ de culoare verde-brunie `nchis.
Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\, energie de ot\vire bun\, realizndu-se `n condi]ii optime 2-3 coase. Este bine consumat att ca mas\ verde ct [i ca fn, mai ales `n amestec cu graminee. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare

sau pentru supra`ns\mn]area celor naturale din zonele unde cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F. rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi boala de trifoi sau trifolioza, ce ar fi cauzat\ de ciuperca Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Trher, citat de I. Rezmeri]\ [i colab., 1973). Tehnologia producerii de s\mn]\ este asem\n\toare cu cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mn]\ este mai mare dac\ se recolteaz\ pentru s\mn]\ la coasa I. 5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop. 5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei (Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscnd o extindere mai ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\ mai `nti `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fn, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune dect lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\ (17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fn). Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fn) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub form\ de fn digestibilitatea substan]elor nutritive este mai ridicat\ dect `n masa verde. Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizndu-se pn\ la 300 kg/ha miere. Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (pn\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice

Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\, care ajunge pn\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pn\ la 3-5 m `n anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate, fistuloase, `nalte de pn\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-compuse, cu 11-25 foliole eliptice pn\ la alungit- obovate, u[or emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere [i lung acuminate. Florile sunt de culoare ro[ie-violacee, grupate cte 20-100 `n
b

raceme terminale, de pn\ la 20 cm. Fructul este o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\ [i comprimat\, cu suprafa]a

a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8 din]i scur]i pe este creast\. ovatSparceta

S\mn]a

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

a - plant\; b - p\staie

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:

- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o singur\ coas\), r\spndit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretndu-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

Sparceta este mai precoce dect lucerna cu circa 10 zile, ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.

Ot\virea la sparceta din var. comunis este relativ slab\ [i depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare. Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. communis)

Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16,1-22,4 ~nflorire complet\ 9,5-9,9 Dup\ `nflorire 4,1-7,8 ~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare cu ap\ [i elemente nutritive, la coasa a II-a se poate realiza 30-35% din recolta primei cosiri.
5.3. Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis, din care `n ]ara noastr\ se `ntlnesc doar cinci:
Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O. gracilis [i O. transilvanica. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale din specia Onobrychis viciifolia, dar `n lume se mai cultiv\ [i soiuri din Onobrychis arenaria, O. transcaucasica, O. altissima.

Cele mai r\spndite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\), care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase).

5.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Temperatura minim\ de germinare este de 2-3 C, iar cea optim\
0

pentru cre[tere [i dezvoltare, de 20-25 C. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili din timpul iernii. ~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt ridicate, `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\ sunt foarte rezistente la secet\, putndu-se cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Sparceta nu suport\ excesul de umiditate.
Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele permeabile, drenate [i bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase, pe cele erodate, cu strat arabil sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un con]inut de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.

Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pn\ la pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile acide, impermeabile, umede [i reci, cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului.
Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare parte cu cele ale lucernei, dar ocup\ terenurile mai s\race, versan]ii supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.

Cele

mai

favorabile

condi]ii

pentru

cultivarea

sparcetei se g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei, nord-estul, centrul [i sudul Moldovei [i centrul Munteniei.
5.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. La rndul ei, sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntruct l\st\re[te dup\ des]elenire. Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\, dect dup\ 6-7 ani. Fertilizarea. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot, `ns\ cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol, r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60).
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele din tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri.

S\mn]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul, care este o p\staie monosperm\, indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%, la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mn]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar la sfr[itul verii-`nceputul toamnei.
Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.

Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre rnduri [i la 3-4 cm adncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii, folosind 70-90 kg/ha p\st\i, pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m .
2

Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii seceto[i, se recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi inelari. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Cnd se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu stnjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. ~ncepnd cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani, `n func]ie de modul de cultivare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de cultur\ (peste 60% din produc]ia total\).
Epoca optim\ de recoltare pentru fn este `ntre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante). ~ntrzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\.

Metodele de preg\tire a fnului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate folosi prin p\[unat, `ncepnd din anul II de vegeta]ie, cnd

plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla, la o `nc\rcare optim\ cu animale. Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase.
5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mn]\

Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi loturi din culturile furajere obi[nuite, care corespund exigen]elor `n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea acestui material, aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai mult agreat\. La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i reguli ca [i la lucern\.
Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rnduri, folosindu-se o norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de

75-100 s.g./m .
Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha P2O5. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.O

aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor, prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar, `n apropierea loturilor semincere.
Recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, `ncepnd din anul II de cultur\, cu coasa sau cositoarea, cnd 50-60% din

p\st\i au culoarea brun\-deschis, sau direct cu combina din lan, cnd 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Pentru a evita pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. Dup\ treierat, semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\ la un con]inut sub 14% ap\.
Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale.

6. Ghizdeiul - Lotus corniculatus L. 6.1. Importan]\

Ghizdeiul se `ntlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din Europa, Africa de Nord [i Asia, `n condi]ii ecologice foarte variate. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia, la `nceputul secolului al XVII-lea, dup\ care s-a r\spndit, mai `nti `n multe ]\ri din Europa, `ncepnd cu secolul XVIII. ~n ]ara noastr\ este r\spndit spontan de la cmpie pn\ la peste 1500 m altitudine, `n condi]ii pedoclimatice foarte variate. O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai ales `n ultimele decenii, folosindu-se pentru valorificarea mai bun\ a solurilor s\race, acide din zonele umede, unde alte leguminoase furajere dau rezultate slabe.
Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fn sau semifn, mai ales `n amestec cu graminee, fiind un component important

`n

amestecurile

folosite

pentru

`nfiin]area

paji[tilor

temporare destinate p\[unatului. Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare nutritiv\ ridicat\, dar mai sc\zut\ dect la lucern\, trifoi [i sparcet\. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\, 2231% celuloz\ brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor. Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.

Valoarea nutritiv\ a fnului de ghizdei, comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I.C.Z.)

Subst. nutritive brute Valoarea nutritiv\ a 100 kg (%) fn PB CB Cenu[\ P.B.D.(kg) U.N. Lucern\, la `nceputul `nfloririi 15,59 26,19 8,22 12,28 47,6 Trifoi, la `nflorire 14,52 20,41 7,46 9,22 58,8 Sparcet\, la `nceputul `nfloririi 17,04 23,29 6,88 11,25 60,1 Ghizdei, la `nflorire 10,87 30,31 4,79 7,61 44,4 Planta

Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.

6.2.~nsu[iri morfologice Ghizdeiul este o plant\ peren\, cu sistem radicular bine dezvoltat [i profund, tulpini fistuloase, ascendente,

simple sau ramificate, de 15-40 (80) cm `n\l]ime.

Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole scurt pe]iolate, obovate sau

lanceolate, glabre sau slab p\roase. galbene, Florile portocalii sunt sau

ro[iatice, dispuse `n umbele

Ghizdeiul

p\staie cilindric\, polisperm\, cu

semin]e mici, globuloase, de culoare brun-ro[cat\, cu MMB de 1,0-1,3 g. ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\ sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie, avnd o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an). ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i:
- este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;
- are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;

- att `n fne]e, ct [i `n p\[uni, se auto`ns\mn]eaz\, men]inndu-se timp `ndelungat `n cultur\; - l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in; - se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de r\d\cini; - nu produce meteoriza]ii la animale; - este r\spndit `n condi]ii foarte variate, privind umiditatea, pH-ul [i fertilitatea solului; - tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.
6.3. Sistematic\ [i soiuri

Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus ghizdeiul comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus, `ntlnit\ mai des `n paji[tile umede. ~n cultur\ este r\spndit\ specia Lotus corniculatus subsp. eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre, ciliatus, hirsuta, major, silvaticus [i vulgaris.
Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone:

Alina, Livada [i Nico. 6.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, fiind r\spndit pe arii `ntinse.

Temperatura minim\ de germinare este de 1-2 C, iar plantele pot rezista pn\ la -25 C, chiar f\r\ strat protector de z\pad\. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700 mm precipita]ii anual, ghizdeiul poate fi cultivat `n toate regiunile, chiar [i la 450 mm precipita]ii. Are nevoie de cantit\]i mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea l\starilor. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).
Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2, dar [i pe cele acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.
0

Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate.
6.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj

Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele, cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor.
Fertilizarea. La ghizdei sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate. Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ dect

a trifoiului ro[u, de aceea amendamentarea se recomand\ numai la un pH<5-5,3. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N40-50) dac\ `i sunt satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu, iar pH-ul este acceptabil speciei (I. Moga [i colab., 1983). Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci, unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu.
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u, acordndu-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\, cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.

Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n rnduri la distan]a de 12,5-15 cm, la adncimea de 1,5-2 cm, cu sem\n\tori universale. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii, sem\natul se poate face [i la sfr[itul verii. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u, lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Cnd ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva

mai devreme dect `n mod normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului, realizndu-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei.

F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\, la `nflorirea deplin\. ~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza dou\ coase [i o otav\. Recoltarea pentru fn se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. Pentru furaj verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire, cnd consumabilitatea este mai ridicat\.
Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate folosi [i prin p\[unat, `ncepnd cu anul II, cnd plantele sunt de

15-20 cm. Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini, se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de la sol. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel trziu la sfr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini, [tiind c\ ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. Preg\tirea fnului se face ca la lucern\ [i trifoi. Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase, ob]inndu-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fn. 6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mn]\

La ghizdei, producerea de s\mn]\ se organizeaz\ cu rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i nemoral\. Se pot folosi pentru s\mn]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer, fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. ~n acest din urm\ caz se aleg terenuri plane, bine drenate [i curate de buruieni. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului pentru s\mn]\ sunt plantele furajere anuale, cerealele p\ioase [i pr\[itoarele. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P2O5. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura trifoiului ro[u, acordndu-se o aten]ie deosebit\ preg\tirii patului germinativ, deoarece semin]ele de ghizdei sunt foarte mici. Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare, `n rnduri obi[nuite, cu o norm\ de 1416 kg/ha s\mn]\ sau `n rnduri distan]ate, la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rnduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mn]\, la adncimea de 1,5-2,5 cm. Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la cultura trifoiului.
Pentru producerea de s\mn]\ se folose[te coasa a doua,

`ncepnd din anul doi de vegeta]ie.

Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase,

`n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\, cnd 60% din p\st\i au culoarea brun\, respectiv 80% din acestea, situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi.

Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.

7. Sulfina alb\ - Melilotus albus Medik. Sulfina galben\ - Melilotus officinalis Medik. 7.1. Importan]\ Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ sa extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntrun ritm mai rapid `n S.U.A. [i Canada, unde este cunoscut\ sub denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrnse.
Sulfina se cultiv\ pentru furaj, `ngr\[\mnt verde [i ca plant\ melifer\. Furajul verde nu produce meteoriza]ii, iar cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie, cnd plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\.

Gradul de consumabilitate este mai sc\zut dect la lucern\ [i trifoi, datorit\ prezen]ei cumarinei, care prezint\ valori mai mari la `nflorire. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\ faz\ la 1,2-1,4%.

Fnul de sulfin\ con]ine `n medie 16,7% protein\ brut\, 30,3% celuloz\ brut\, 2,8% gr\simi, 26,2% extractive neazotate [i 8% cenu[\, din substan]a uscat\. Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului, ca `ngr\[\mnt verde pe solurile nisipoase, s\race `n materie organic\, precum [i ca plant\ melifer\. Produc]ia de miere poate dep\[i 200 - 250 kg/ha.
7.2. ~nsu[iri morfologice
Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\, profund\, cu tulpina erect\ sau ascendent\, ramificat\, de 30-150

cm `n\l]ime.
Frunzele sunt trifoliate cu foliole lanceolate, din]ate pe

margini. Florile sunt albe, nutante, dispuse `n raceme

laxe axilare. Fructul este o

a
b

p \ s t a

Fig. 43 - Sulfina alb\ a - plant\; b - p\staie

i e greu dehiscent\, de

obicei monosperm\, ovat\, cu suprafa]a reticulat-

`ncre]it\. Semin]ele sunt ovale, de culoare galben

`nchis, f\r\ luciu, cu MMB = 2-2,1 g.

~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\, numit\ varietatea annualis.

Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\, dar are flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale.
7.3. Sistematic\ [i soiuri
~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntlnesc [ase specii ale genului Melilotus, `ns\ `n cultur\ sunt r\spndite doar dou\ (Melilotus albus [i M. officinalis), pondere mai mare avnd sulfina alb\, deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\

[i este mai precoce cu 7-10 zile dect sulfina galben\. ~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale, iar `n SUA [i Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de cumarin\, cum sunt: Artic [i Alpha. 7.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger, fiind recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. D\ rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale. Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pn\ la `nr\d\cinarea plantelor. Fa]\ de sol, sulfina este pu]in preten]ioas\. Se poate cultiva pe soluri nisipoase, slab salinizate [i erodate. Nu sunt favorabile solurile acide, reci [i cu exces de umiditate. Cele mai bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde, fertile din zona lucernei.
7.5. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj

Rota]ia. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, cultivndu-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale p\ioase. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor r\s\rite din semin]ele scuturate. Fertilizarea. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea `ngr\[\mintelor, `ns\ pe solurile s\race, erodate se recomnd\ aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu. Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru asemenea situa]ii.
S\mn]a [i sem\natul. Pentru sem\nat se pot folosi semin]e, p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme, singur\ sau `n amestec.

Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare, iar prim\vara sub plant\ protectoare de toamn\. Se seam\n\ la 12,5-15 cm `ntre rnduri [i la 2-3 cm adncime, folosind 15-20 kg/ha semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i.
Lucr\rile de `ngrijire. Dup\ sem\nat se efectueaz\ t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru a preveni formarea crustei. De asemenea, se recomand\ gr\patul culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. Sulfina are un ritm rapid de cre[tere, `n\bu[ind u[or buruienile, `nct nu mai sunt necesare lucr\ri pentru combaterea acestora.

Recoltarea,

depozitarea

[i

conservarea.

Sulfina

se

recolteaz\, att pentru fn ct [i pentru mas\ verde, mai devreme dect celelalte leguminoase, la `mbobocire, cnd plantele au 5060 cm `n\l]ime. ~ntrzierea recolt\rii duce la cre[terea con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\, diminundu-se mult calitatea [i consumabilitatea furajului. Cositul se face la 12-15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor, `nct `n anul doi se pot realiza 2-3 coase.

P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ cnd plantele au 25-30 cm `n\l]ime. Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfr[itul `mbobocirii`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o graminee pentru mas\ verde (secar\, orz, porumb), cu melas\, t\i]ei de sfecl\ etc.. Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha.
7.6. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mn]\

Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau din culturi speciale, cnd se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rnduri, folosindu-se 7-8 kg/ha s\mn]\. Sem\natul se face toamna sau prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare.
Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rnduri, iar `n timpul `nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului. Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I [i II cnd 75% din p\st\i au ajuns la maturitate, avnd culoarea

brun-cenu[ie. Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\, `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara, pentru a reduce pierderile prin scuturare. Produc]ia de s\mn]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha.