Curs 8 Genetic BAZELE MOLECULARE ALE PRODUCERII MUTAIILOR Modificrile spontane ale AND ce determin apariia unei mutaii

i pot implica un numr variat de perechi de nucleotide : de la o singur pereche (mutaii punctiforme la sute de perechi de nucleotide (mutaii genice sau cromosomale ! MUTATIILE PUNCTIFORME pot fi datorate : su"stituirii unei perechi de nucleotide de ctre o alta (mutaii prin substituie) eliminrii (!e"eiei # inserrii unei noi perechi de nucleotide (a!iie # inversrii unei anumite secvene de nucleotide (in#ersii sau duplicaiilor! a) Mutaii"e prin substituie pot fi clasificate la r$ndul lor# %n funcie de nucleotida %nlocuit %n : $ $ mutaii !e tip tran%iie constau %n %nlocuirea unei purine cu o alt purin sau a unei pirimidine cu o alt pirimidin (A& ' GC ( &A ' CG ( GC ' A& ( CG ' &A mutaii !e tip trans#ersie constau %n %nlocuirea unei purine cu o pirimidin )i invers (A& * &A ( A& * CG ( GC * CG ( GC * &A ! +chim"area sucesiunii normale a nucleotidelor# conduce la gre)eli de %mperechere %n cursul proceselor de replicare# recom"inare sau reparare! Deseori# gre)elile de %mperechere pot avea loc datorit faptului c "a,ele a,otate se pot gsi %ntr-o form tautomer# diferit de cea normal (ceto 'enol sau amino 'imino ! Cercetrile efectuate asupra gre)elilor ce apar %n cursul replicrii# au evideniat faptul c acestea nu se produc la %nt$mplare! .a nivelul moleculelor de ADN e/ist anumite ,one predispuse la mutaii cu o frecven crescut! Aceste ,one au primit denumirea de puncte fierbini (hot spots ! Consecina modificrilor ce apar %n succesiunea normal a nucleotidelor din structura ADN# poate fi modificarea cadrului de citire al mesa0ului genetic )i ca urmare# a fenotipului determinat de acesta! Alteori# datorit caracterului degenerat al codului genetic# mutaia va rm$ne fr consecine fenotipice! De e/emplu :

su"stituirea unei nucleotide conduce la %nlocuirea unui aminoacid cu un altul# %n structura proteinei (ca %n ca,ul hemoglo"inei # repre,int o mutaie cu sens greit (missense mutation (

c$nd su"stituirea unei nucleotide din gen nu determin modificri %n succesiunea aminoaci,ilor din structura proteinei (datorit degenerrii codului genetic # mutaia se consider a fi cu acelai sens (same sense mutation sau mutaie tcut (silent mutation (

c$nd consecina mutaiei este terminarea anormal a sinte,ei proteinei# mutaia este denumit mutaie nonsens (determin apariia unui codon stop %ntr-o po,iie diferit dec$t cea normal !

2n unele situaii de)i mutaia determin anumite modificri %n succesiunea aminoaci,ilor din catena polipeptidic# funcia proteinei nu este modificat! 2n acest ca, se spune c mutaia este neutr (neutral mutation ! b) Mutaii"e prin !e"eie & presupun eliminarea uneia sau mai multor nucleotide din molecula de ADN! +-a dovedit c la "acterii# prin deleie pot fi eliminate chiar )i gene %ntregi! Cu toate acestea pentru ca "acteriile mutante s supravieuiasc este necesar ca gena eliminat s nu fie esenial supravieuirii! Mutaiile prin deleie ocup# ca frecven# un loc important %ntre mutaiile spontane! Astfel# la E. coli# ele repre,int apro/imativ 34 din totalul mutaiilor spontane! Consecinele mutaiilor prin deleie sunt : 2nactivarea complet a produsului codificat de o gen- prin eliminarea unei pri din aceasta sau a genei %n %ntregime ( Detrmin uneori fu,iunea unei gene cu o alta# astfel c am$ndou a0ung s fie controlate simultan ( Determin modificarea cadrului de citire a mesa0ului genetic (mutaii de tip frameshift # iar modificrile fenotipice sunt evidente ( ele nu permit apariia de mutaii de reversie cu e/cepia ca,urilor %n care are loc inserarea corect a secvenei lips! ') Mutaii"e prin in#ersie sunt determinate de situaia %n care anumite secvene de ADN nu sunt eliminate ci sunt integrate %n ADN-ul de origine# %n orientare invers dec$t cea norml! 5

2nversiile pot fi determinate de acelea)i cau,e ca )i deleiile# cu deose"irea c# %n ca,ul inversiilor recom"inarea genetic se reali,ea, la nivelul unor secvene repetate inversat# locali,ate pe aceea)i molecul de ADN! 2n ca,ul mutaiilor prin inversie pot apare# relativ u)or# revertani# fenomen datorat de o"icei tot recom"inrii genetice! Cu toate acestea# reversia complet )i e/act este un fenomen destul de rar# deoarece recom"inarea genetic ar tre"ui s se reali,e,e e/act %ntre acelea)i secvene care au fost afectate! !) Mutaii"e prin a!iie sau inserie sunt cau,ate de inserarea unei nucleotide sau a unei secvene de nucleotide la nivelul unei regiuni a ADN! De cele mai multe ori # asemenea mutaii se datorea, integrrii elementelor genetice transpo,a"ile : transpo,onilor (&n sau sau secvenelor de inserie (2+ ! 2ntegrarea unei anumite secvene de nucleotide %ntr-o gen# determin de o"icei inactivarea acesteia# prin modificarea cadrului de citire! Mutaiile de acest tip produse de &n sau de 2+# pot suferi reversii la tipul normal# deoarece eliminarea secvenelor integrate se elimin %n mod corect! e) Mutaii"e prin !up"i'aie repre,int o categorie de mutaii datorate copierii unei anumite secvene de ADN )i integrarea sa %n continuarea celei iniiale (%n tandem ! De cele mai multe ori regiunile duplicate sunt alctuite din copii multiple ale aceleia)i secvene# av$nd astfel lungimi foarte mari! Cea mai important proprietate a mutaiilor prin duplicaie este insta"ilitatea lor# ele put$nd reveni cu u)urin la tipul normal! +e pare c mutaiile prin duplicaie au avut un rol important %n evoluia materialului genetic! De o"icei o gen nu se poate modifica fr ca funcia sa originar s se schim"e# iar dac funcia respectiv este una esenial# organismul respectiv nu poate supravieui! &otu)i# atunci c$nd au loc duplicaii# re,ult dou copii ale aceleia)i gene# dintre care una poate suferi la r$ndul ei# mutaii put$nd do"$ndi funcii noi! Acest mecanism permite vieuitoarelor de a deveni din ce %n ce mai comple/e# prin mrirea numrului de gene )i a cantitii de informaie genetic! MUTATIILE CROMO(OMALE 2n condiii naturale sau su" aciunea unor ageni mutageni# cromosomii pot suferi modificri structurale (restructurri cromosomale sau numerice (poliploidii# aneuploidii ! M)!i*i'+ri"e stru'tura"e se pot datora deleiilor duplicaiilor sau translocaiilor unor segmente cromosomale! 6

a) De"eii"e 'r)m)s)ma"e pot fi : $ $ termina"e produse la e/tremitile cromosomilor ca urmare a unei singure fragmentri ( sau inter'a"are produse la nivelul cromatidelor dup o du"l fragmentare a cromosomilor! Atunci c$nd deleiile cromosomale sunt e/tinse i se produc la nivelul cromosomilor din gamei# consecina este formarea de gamei incapa"ili de fecundare %n ca,ul plantelor# sau %n ca,ul animalelor# ,igoii re,ultai sunt nevia"ili! Dac ele sunt locali,ate %n regiuni cromosomale neeseniale# ele pot fi transmise descendenilor! 2n anumite situaii# deleiile sunt asociate cu un anumit fenotip : de e/emplu# fenotipul aripilor crestate de la Drosophila melanogaster# este re,ultatul unei deleii la nivelul unui singur cromosom# organismul respectiv fiind deci hetero,igot# iar la om# deleiile de la nivelul diferiilor cromosomi produc sindroame precum : Cri-du- chat# 7olf- 8irschhorn# retino"lastom etc! 2n ca,ul organismelor cu deleii hetero,igote# pe cromosomul normal apare o "ucl numit bucl de deleie# corespun,toare segmentului lips de pe cromosomul pereche! b) Dup"i'aii"e 'r)m)s)ma"e constau %n e/istena unui anumit segment %n tandem (segmente succesive ! +egmentele duplicate se pot gsi pe acela)i cromosom sau pe cromosomi diferii# iar %n funcie de dimensiuni )i de locali,are# pot fi sau nu letale! Deleiile pot determina apariia unor fenotipuri specifice : de e/emplu# la Drosophila melanogaster# fenotipul ochi "arai# este consecina unei duplicaii! 2n funcie de numrul de duplicaii# fenotipul varia, de la un aspect de "ar mai groas (fenotipul 9ar c$nd e/ist o singur duplicaie# p$n la un aspect de "ar foarte su"ire (fenotipul ultra-9ar # c$nd e/ist dou duplicaii ale aceluia)i segment cromosomal! +e pare c acest tip de mutaii# %n procesul evolutiv# au determinat o varia"ilitate crescut la nivelul familiilor de gene! b) In#ersii"e 'r)m)s)ma"e implic segmente cromosomale ce conin mai multe gene a cror ordine se modific %n urma acestui fenomen! 2n funcie de locali,are# inversiile pot fi : paracentrice (de o parte )i de alta a centromerului )i pericentrice locali,ate la nivelul unuia dintre "raele cromosomale! 2n ca,ul %n care inversiile sunt reduse ca lungime# %n a"sena omologiei# regiunile respective nu se imperechea, cu segmentele opuse corespun,toare! :

+egmentele inversate de dimensiuni mai mari formea, bucle de inversie la nivelul crora se poate produce crossing- over! De o"icei# acest proces de crossing-over determin formarea unor cromosomi cu duplicaii )i respectiv al unora cu deleii# dar %n ca,ul anumitor inversii se pot firma perechi de cromosomi diacentrici (cu doi centromeri sau acrocentrici (fr centromer ! ') Trans")'aii"e implic de o"icei# un schim" de fragmente cromatidice %ntre cromosomii neomologi (translocaii nereciproce )i reciproce sau schim"area po,iiei unui segment cromosomal la nivelul aceluia)i cromosom! Mutaiile produse prin translocaii pot avea efecte fenotipice grave %n ca,ul unor anumite organisme! De e/emplu# la om# %n ca,ul pacienilor cu leucemie mielogen cronic# a fost evideniat un cromosom numit cromosom Philadelphia# re,ultat %n urma unei translocaii reciproce ce presupune transferul unei pri a "raului lug al cromosomului 55 la cromosomul ; )i reciproc! M)!i*i'area num+ru"ui n)rma" !e 'r)m)s)mi Modificrile numrului normal de cromosomi presupun fie mrirea setului complet de cromosomi fenomen numit p)"ip")i!ie# fie sunt afectate doar anumite perechi de cromosomi (multiplicri sau scderi ale numrului de cromosomi ! Numrul de cromosomi e/isteni %ntr-un set de cromosomi se nume)te m)n)p")i! si este notat cu /! <rganismele !ip")i!e conin dou seturi complete de cromosomi# notaia fiind 5/! 2n ca,ul celulelor ,ap")i!e ale organismelor diploide# care conin doar un set de cromosomi# numrul haploid (n este egal cu numrul monoploid (/ # %n timp ce %n celulele somatice numrul diploid de cromosomi (5n este egal cu 5/! =nele organisme conin %n celulele somatice mai mult dec$t dou seturi de cromosomi# ele fiind denumite p)"ip")i!e- De e/emplu# celulele care conin trei seturi de cromosomi se numesc triploide# cele care onin patru seturi se numesc tetraploide etc! >enomenul poliploidiei este larg rsp$ndit %n lumea plantelor (mai ales la angiosperme # el put$nd fi indus )i %n la"orator# prin utili,area colchicinei! De o"icei organismele poliploide manifest fenomenul de gigantism# care poate avea o serie de aplicaii practice! Or.anisme"e p)"ip")i!e pot fi de 5 feluri : $ $ aut)p)"ip")i!e (conin seturi multiple de cromosomi derivate de la aceea)i specie /i a")p)"ip")i%i 0conin seturi de cromosomi derivate de la specii diferite)3

Aut)p)"ip")i!ia ?oate aprea spontan# su" influena )ocurilor de temperatur sau poate fi indus chimic! 2n funcie de mecanismul de producere# aut)p")i%ii p)t *i : $ mit)ti'i 1 la celulele aflate %n divi,iune mitotic nu se mai formea, fusul de divi,iune iar cromosomii separai %n cromatide nu mai migrea, spre cei doi poli# astfel c nucleul care se formea, va %nglo"a un numr du"lu de cromosomi monocromatidici ( $ mei)ti'i 1 se formea, prin nesepararea cromosomilor %n cursul anafa,ei 2 a meio,ei# re,ult$nd astfel gamei diploi,i! Multe dintre speciile de legume # fructe )i plante de interes horticol sunt autopoliploide (de o"icei tetraploide ! A")p)"ip")i!ia 0sau am*ip")i!ia)- re,ult %n urma %ncruci)rilor dintre speciile %nrudite urmate de du"larea ulterioar a numrului de cromosomi! Alopoliploi,ii pot fi : $ am*ip")i%i .en)mia"i$ sunt re,ultatul hi"ridrilor %ntre specii complet diferite ( %n prima generaie re,ult un hi"rid steril dar prin du"larea numrului de cromosomi se o"ine un amfiploid fertilcare poate fi considerat o specie nou ( $ am*ip")i%i se.menta"i & sunt re,ultatul hi"ridrii %ntre specii cu genomuri parial sau total omoloage# urmat de du"larea numrului de cromosomi! Cel mai cunoscut e/emplu de alopoliploid natural este cel al gr$ului cultivat ( Triticum aestivum care s-a dovedit a fi un alohe/aploid (5n@A/@:5 ! Alte specii cu origine amfiploid : Prunus domestica este un aloploid %ntre P. spinosa (:n@65 )i P. cerasifera (5n @ 1A # Nicotiana tabacum s-a format din N. sylvestris (5n @5: )i N. tomentosiformis (5n @ 5: # Brassica napus a re,ultat din B. oleracea (5n @ 18 )i B. campestris (5n @ 5B ! < categorie special de variaii ale numrului normal de cromosomi este repre,entat de aneup")i!ieCau,a apariiei acestui fenomen este non-dis0uncia (nesepararea perechilor de cromosomi %n cursul procesului de meio,! 2n funcie de variaiile numrului de cromosomi din perechi# aneuploidiile pot fi : $ $ $ $ m)n)s)mii 02n $ 3) : se pierde un cromosom dintr-o pereche ( nu"is)mii 02n $ 2): se pierd am"ii cromosomi dintr-o pereche ( tris)mii 02n 4 3) : se adaug un cromosom omolog la o pereche ( tetras)mii 02n 4 2) : se adaug doi cromosomi omologi la o pereche! A

>enomenul este de destul de des %nt$lnit %n natur# el fiind deseori letal la animale )i puternic mutagen la plante! .a om au fost descrise numeroase ca,uri de aneuploidii ce afectea, at$t cromosomii somatici c$t )i pe cei ai se/ului )i care determin apariia unor sindroame grave! Reparaia .eneti'+ Cepararea ADN poate fi definit %n sens general ca un ansam"lu de rspunsuri celulare asociate cu refacerea instruciunilor genetice asigurate de secvene normale de ADN! .a nivel molecular# mi0loacele de aprare sunt de natur ereditar )i sunt cunoscute ca procese de corectare a erorilor de copiere ce se pot produce %n cadrul replicrii ADN# fie ca procese reparatorii ale le,iunilor induse %n structura ADN! &otalitatea mecanismelor de reparare a le,iunilor induse %n structura ADN prin aciunea agenilor mutageni se nume)te pr)'es reparat)r2n funcie de tipul de mutaii# de modul de apariie )i de mecanismul implicat %n corectare# pr)'esu" reparat)r se p)ate rea"i%a prin mai mu"te '+i .rupate 5n urm+t)are"e me'anisme : $ $ repararea !ire't+ a ADN prin intervenia unor en,ime polimera,elor# alDiltransfera,elor sau prin fotoreactivare ( e6'i%ia reparat)rie eliminarea nucleotidelor modificate (dimeri,ate de un comple/ en,imatic )i sinte,a unui nou fragment la restul catenei de ADN prin intervenia en,imei ADN polimera,a 2 ( $ repararea p)st$rep"i'ati#+ re')mbinat)rie (post-replicativ- se desf)oar dup ce "ifurcaia de replicare a dep)it ,ona modificat# reparare prin recom"inare- deoarece necesit funciile celulare de recom"inare $ sistemu" (O( - activarea anumitor gene ce codific produ)ii necesari procesului reparator# ca urmare a modificrilor la nivelul ADN! de tipul ADN