O noua abordare a spatiului Schengen

Romania, de cativa ani, incearca sa indeplineasca toate conditiile necesare aderarii la spatiul Schengen, dar de fiecare data a existat un argument care a amanat acest proces, fie el MCV sau de alta natura. Cunoastem opozitia unor state europene cu privire la aderarea Romaniei la Schengen, cum deja suntem constienti ca blocarea aderarii se face pe motive politice si dintr-un individualism exacerbat nascut din ranile provocate de criza economica inca prezenta. In mod evident argumentele rationale si de fond, prezentate neobosit de Romania in ultima perioada, nu sunt cele care vor deschide usile spatiului Schengen, iar amanarea aderarii devine o problema din perspectiva unor puncte ce nu trebuie pierdute din vedere: 1. Spatiul Schengen este supus unui proces de regandire, astfel ca pana cand Romania va fi parte a acestui acord este foarte posibil sa vorbim de un altfel de spatiu Schengen, diferit de cel despre care vorbim acum. 2. In acest sens exista o probabilitate ca si conditiile de aderare sa fie modificate chiar in timpul jocului ceea ce inseamna eforturi suplimentare pentru statul roman de a tine pasul cu noutatile si noile cerinte, in contextul in care celelalte state membre nu au fost supuse unui tratament asemanator. 3. Tot in acest timp, Romania trebuie sa realizeze o analiza de oportunitati si un calcul pragmatic si sa stabileasca daca noul si viitorul spatiu Schengen ramane intr-adevar un spatiu cu beneficii sau nu. Intre timp lucrurile nu stau pe loc, arhitectura spatiului Schengen este supusa unor dezbateri privind unele modificari de structura. Noile reguli de guvernanta sunt formate din doua regulamente, unul care face referire la Codul Frontierelor Schengen pentru stabilirea de reguli comune privind instituirea temporara a verificarilor granitelor interne, in cazuri exceptionale, iar cel de-al doilea stabileste un mecanism nou de evaluare la nivelul UE pentru situatii critice. Codul Frontierelor Schengen include deja o prevedere prin care se permite unui stat membru sa reintroduca controalele la granitele interne in situatii exceptionale care presupun amenintari grave la securitatea interna si ordinea publica. Bineinteles ca formularea este vaga si lasa loc de interpretare, iar aici este practic una din pericolele acestei reforme. Un cadrul legislativ nou, interpretabil care ar putea pune in pericol intreg proiectul. Asa cum vorbim de libera circulatie a cetatenilor europeni, am putea vorbi in egala masura de libera circulatie a lucratorilor europeni. Ar trebui introdusa in mod firesc si aceasta sintagma. Suntem constienti ca efortul Romaniei de aderare la spatiul Schengen a avut si costuri. Si nu ma refer aici la cele legate de securizarea frontierelor. Ma refer la oportunitatile economice pierdute generate de conditionalitatile accesului in spatiul romanesc si de aici desigur in cel european al investitorilor turci sau din alte zone ale Orientului. Si cand vorbim de investitori nu ne referim la o shaormerie sau la un mic magazin de produse specifice. Aceste costuri, atat economice cat si politice incep sa devina prea mari. Aceasta noua reconfigurare a spatiului de libera circulatie nu ar trebui sa se produca fara implicarea si contributia Romaniei.

Se vor constitui noile reguli in bariere in calea unei aderari mai profunde? Cat va pierde spatiul Schengen din relevanta si din consistenta mesajului politic dupa configurare? Va mai fi un simbol al cetateniei europene? Oricare ar fi raspunsurile la aceste intrebari, raspunsuri pe care nu le cunoastem deocamdata, ceea ce stiu cu siguranta este ca acest proces trebuie sa se desfasoare cu Romania inauntru si nu afara. Daca vom fi in afara acestui proces, nu ne vom putea face auzita vocea in acest lung si complicat proces de negociere, proces care a inceput deja.

Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

Spaiul Schengen privire de ansamblu Zona Schengen i cooperarea ntre statele membre se ntemeiaz pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 ntre Republica Federal Germania, Frana, Belgia, Luxemburg i Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborat i semnat Convenia de punere n aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare i crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaiul Schengen se efectueaz n conformitate cu normele comune ale statelor membre. Spaiul Schengen este o zon de liber circulaie a persoanelor care este format din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011). Pentru cetenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaiului Schengen nseamn o mai mare libertate de micare i o securitate sporit, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale

Conveniei de punere in aplicare a Acordului Schengen: Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; Set comun de reguli care se aplic persoanelor care trec frontierelor externe ale statelor membre UE; Armonizarea condiiilor de intrare i a normelor privind vizele i cooperarea consular; Cooperarea poliieneasc consolidat; Cooperare judiciar prin intermediul unui sistem rapid de extrdare i transfer ale executrii hotrrilor penale; Crearea i dezvoltarea Sistemului de Informaii Schengen.

Aderarea Romniei la spaiul Schengen Aderarea la spaiul Schengen reprezint o obligaie asumat prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiiile i aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria i a Romniei n Uniunea European, anexat la Tratatul de Aderare al Romniei i Bulgariei), Romnia dorind s participe la toate formele de cooperare menite s aprofundeze integrarea european. Romnia asigur de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderrii sale la UE, n ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile i mai importante efecte ale procesului de integrare european. n conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaiul Schengen presupune

parcurgerea urmtoarelor etape: transmiterea Declaraiei de pregtire privind aderarea la spaiul Schengen; completarea i transmiterea chestionarului Schengen;

vizitele de evaluare Schengen (n cadrul acestor misiuni, UE evalueaz stadiul implementrii acquis -ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliieneasc, protecia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene i terestre i SIS/SIRENE.); redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include i recomandri pentru remed ierea eventualelor aspecte mai puin satisfctoare) i aprobarea acestora n cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles; adoptarea de ctre Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne. Etapa de evaluare tehnic a Romniei s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au evideniat implementarea, ntr-o manier uniform i corect, a tuturor prevederilor acquis -ului Schengen. Misiunile de evaluare pentru Romnia s-au desfurat n perioada martie 2009 decembrie 2010 i au implicat examinarea de ctre echipe de experi din statele membre i din instituiile europene a implementrii prevederilor acquis-ului Schengen n ariile conexe cooperrii poliieneti, proteciei datelor, vi zelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizrii sistemelor SIS/SIRENE. Aa cum au conclus misiunile de evaluare succesive, Romnia ndeplinete toate criteriile prevzute de legislaia care reglementeaz aderarea la spaiul Schengen i funcionarea acestuia. La reuniunea Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, minitrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes, de ctre Romnia i Bulgaria, a etapei de evaluare tehnic. La 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul su pozitiv aderrii celor dou state la spaiul Schengen. Prin rezoluia adoptat ulterior, la 13 octombrie 2011, Parlamentul European reconfirm susinerea pentru extinderea spaiului Schengen cu Romnia i Bulgaria i recomand adoptarea unei decizii bazate pe acquis -ul i procedurile Schengen. Subiectul aderrii Romniei i Bulgariei la spaiul Schengen a fost reluat de minitrii de interne ai UE n cadrul Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 22 -23 septembrie 2011, nregistrndu-se un sprijin larg al Statelor Membre pentru o aderare etapizat, ntr-o prim faz cu frontierele aeriene i maritime i, ulterior, cu frontierele terestre. Dosarul extinderii Schengen a fost reluat cu prilejul reuniunilor Consiliului Eu ropean din 23 octombrie i 9 decembrie 2011. n cadrul Concluziilor adoptate, Consiliul European din 1-2 martie 2012 recunoate eforturile continue depuse de cele dou state candidate i reitereaz faptul c au fost ndeplinite toate condiiile juridice pentru adoptarea deciziei de aderare a Romniei i Bulgariei la spaiul Schengen. Subiectul aderrii Romniei la spaiul Schengen a fost abordat n cadrul reuniunii Consiliului Justiie i Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012, prilej cu care Preedinia cipriot a UE a prezentat eforturile Romniei i Bulgariei i a indicat necesitatea adoptrii deciziei politice ct mai curnd posibil. n cadrul interveniei sale, Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrm a exprimat susinerea pentru c oncretizarea acestui obiectiv. Finalizarea de ctre Romnia a msurilor complementare i revenirea la subiectul extinderii Schengen la Consiliul JAI din martie 2013 au fost cuprinse n declaraia la minuta Consiliului European din 13-14 decembrie 2012: The European Council, in response to concerns raised by RO and BG regarding the Commission report on Schengen governance and its references to measures which would contribute to the succesful enlargement of the Schengen area, noted that when the Mixed Committee discussed this matter on the 6-7th of December, the Presidency recalled that it had reported on the implications of those measures in October 2012 and stated that the progress made on their implementation was such as to enable the process to be considered as now completed. The European Council invites the Council to revert to this issue in March 2013.

n urma solicitrii Consiliului European din decembrie 2012, Consiliul JAI din 6 - 7 martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect pn la sfritul anului 2013, n vederea abordrii n etape a aderrii la spaiul Schengen a celor dou state. n conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Tratatul de aderare a Romniei i Bulgariei la Uniunea European, decizia Consiliului viznd aderarea Romniei la spaiul Schengen se adopt cu unanimitate, similar deciziilor anterioare privind extinderea spaiului Schengen cu noi state membre. mai 2013