Sunteți pe pagina 1din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Romania in contextul globalizarii

INTRODUCERE

La fiecare cateva sute de ani n istorie , are loc o profund transformare . In cateva scurte decade , societatea se rearan ea! , concep"ia sa asupra lumii , valorile sale de #a! , structurile sale politice $i sociale se transforma . %a fi o lume cu totul noua . Lumea de a!i parcur&e o astfel de transformare . Trece printr'o perioada de transformri care vor reorienta politica si economia. Ro#ert (. Reic)t considera c * nu vor mai e+ista economii na"ionale , sau in orica ca! ele nu vor mai fi ceea ce n"ele&em noi prin aceasta no"iune . Tot ce va mai ramane fi+at in interiorul &rani"elor na"ionale sunt oamenii care formea! na"iunea . ,rincipala avu"ie a unei na"iuni va consta din priceperea si in&enio!itatea cet"enilor si -.... . ,e masura ce frontierele devin tot mai pu"in insemnate su# aspect economic , ceta"enii cei mai #ine plasa"i pentru a reu$i sa se im#o&a"easca pe piata mondial , sunt tenta"i s se eli#ere!ae de le&atura loialita"ii na"ionale si astfel sa se de#arase!e de semenii lor mai putin norocosi *. / Trim o perioad de rupturi , de fisuri , de recompunere &eneral a actorilor economici , sociali , a for"elor &eostrate&ice , a reperelor culturale . * ,retutindeni , alarma si de!ordinea urmea!a unei speran"e imense pentru o noua ordine mondial , insa societatile noastre se intrea# , ca si cu prile ul precedentelor epoci de tran!itie , daca nu se indreapta spre )aos *. 0 Dup caderea !idului (erlinului , dup ra!#oiul din 1olf si implo!ia Uniunii 2ovietice , lumea s'a sc)im#at , ea nu mai este optimist . 3pare o lume plin de necunoscute , de pericole si de amenin"ri . ,eisa ul &eopolitic dupa ra!#oiul rece , este caracteri!at de o mare de!ordine . 4n materie de &eostrate&ie si &eopolitica , lucrurile s'au complicat . ,entru a defini aceast perioad , pe care o traie$te lumea,se poate vor#i de *&eopolitica )aosului* 5 6enomen central al acestui secol 7 toate statele sunt antrenate in dinamica unui proces comple+ , proces care atin&e cele mai mici un&)iere ale planetei far sa "in seama nici de

Pagina 5 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

independenta popoarelor , nici de diversitatea re&iunilor . Este vor#a de &lo#ali!are . Nici un alt su#iect nu este mai discautat asta!i in lume decat &lo#ali!area . 8i politicienii , fie ca vor#esc de drepturi sau de terorism , a un& sa fie preocupa"i tot de &lo#ali!are . 1lo#ali!area se instalea!a oriunde . Ceea ce ustifica interesul ridicat fa" de &lo#ali!are este c acest proces ridica mult mai multe pro#leme deodat , decat suntem noi capa#ili sa le n"ele&em $i s le re!olvm . 3#ordarea unei teme precum &lo#ali!area este o provocare , asa cum ins$i fenomenul este unul dintre cele mai mari provocri ale sfar$itului de secol 99 . Omul o#i nuit din Est , a luat la cuno$tint despre e+isten"a acestei tendin"e mondiale , relativ recent . ,ana in /::; , efectele fenomenului pe care asta!i il percepem a fi &lo#ali!area este pre!entat opiniei pu#lice ca fiind lupta dintre cele dou sisteme politice pentru instaurarea unei noi ordini mondiale . I&nacio Ramonet afirma in * 1eopolitica )aosului * , ca parcur&em o perioad a istoriei civili!a"iei umane in care * incertitudinea a devenit sin&ura certitudine * . 3cest )aos este &enerat de trecerea de la o lume #ipolar , or&ani!at , n care totul era e+plica#il , la o lume in care * conducatorii politici par incapa#ili s anali!e!e $i s e+plice dimensiunile cri!ei contempotrane * . Toata lumea vrea s n"elea&7ce se petrece < de ce am a uns aici < ce o#iectiv important urmareste civili!atia noastra < cine &uvernea!a lumea < 2tatele sunt cuprinse in miscarea &eneral de &lo#ali!are, ceea ce face ca economiile sa fie independente unele de altele . ,ie"ele financiare devin tot mai le&ate intre ele si privea!a de li#ertate si constran& &uvernele . Nici un stat nu mai poate sa se i!ole!e de celelalte . Terra cunoaste astfel o noua era de cuceriri , ca in timpul coloni!arilor . Dar in timp ce actorii principali ai precedentelor e+pansiuni cuceritoare erau statele , de data aceasta ei sunt intreprinderi si con&lomerate , &rupuri industriale si financiare private care intele& sa domine lumea . Nici o data stapanii Terrei nu au fost atat de putini si atat de puternici . 3ceste &rupuri sunt situate in triada 2tatele Unite = Europa = >aponia . ?ulti oamenii de stiin" ,esei$tii, politolo&ii,doctorii au discutat $i au scris despre aceast tem care este de mare actualitate si foarte controversat $i anume &lo#ali!area. 3 a#orda o asemenea tem este o adevarat provocare pentru c fiind vor#a despre un asemenea proces multidimensional, care actionea! in toate planurile vie"ii mondiale, ridic foarte multe pro#leme deodat dec@t suntem noi capa#ili noi s le re!olvam. 4n aceast lucrare am ncercat s elucide! cteva pro#leme n le&atura cu &lo#ali!area $i le&atura ei cu securitatea,si anumite notiuni fundamentale.
Pagina 6 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4n primul capitol am incercat s elucide! pro#lemele n le&tur cu &lo#oli!area ntr' un mod c@t mai simplu si eficient,pe c@nd n al doilea am a#ordat pro#lema securit"ii in conte+t mondial,re&ional si national. 4n am@ndoua copitolele am aratat n ce mod au le&atur cu Rom@nia.Capitolul al treilea repre!int mod de interac"iune dintre &lo#ali!are si securitate pe toate planurile7economic,politic,social,cultural,reli&ios etc. C3,ITOLUL I . ,ROCE2UL DE 1LO(3LIA3RE IN LU?E3 CONTE,OR3NB /./ 3(ORDBRII CONCE,TU3LE 3 1LO(3LIABRII Termenul de &lo#ali!are , l au!im n fiecare !i la $tiri , l citim n !iare , au!im oamenii vor#ind despre el $i n fiecare ca! cuv@ntul &lo#ali!are pare sa ai# un alt n"eles . ,ornind de la anali!a fenomenului de &lo#ali!are , 2anda 1alopentia consider c * ntai de toate , * &lo# * si * &lo#al * nu trimit, n cadrul lui , a$a cum s'ar prea la prima vedere , la ansam#lul tuturor entita"ilor statale - na"ionale , etnice . , far nua"ari si diferente consistente de amploare . ,entru unii &lo#ali!area - financiar , economic sau cultural . presupune &lo#ul ca spa"iu desc)is ac"iunii unui numr restrans de puteri - financiare , economice , culturale . asupra * restului * . ,entru al"ii cuv@ntul &lo#ali!are se refer indirect la &lo# in intre&imea lui ca spa"iu al interactunii spontane sau concentrate . In al doilea rand , sufi+ul ' are ' trimite fie la numele unei interac"iuni , fie la numele unui proces * . / 4n dic"ionarul de economie , &lo#ali!area este pre!entat intr'o alta modalitate 7 * modalitate sau sistem de receptare $i determinate de interac"iunea multiplelor procese $i fenomene,a#ordare pe termen lun& a marilor pro#leme contemporane , economice , te)nice , politice , sociale , pespectiva de catre comunitatea interna"ional * . 0 E+ist opinii conform carora fenomenul &lo#ali!rii nu ar fi unul nou si necunoscut anterior omenirii . ,aul (airac) si Ric)ard Cri&)t - 1lo#ali!ation ?Dts 7 2ome )istorical Reflections an Inte&ration , Industriali!ation and 1roEt) in t)e Corld EconomD . , consider procesul de &lo#ali!are manifestat n a doua umatate a secolului 99 =lea , drept o reluare a unor fenomene semnalate cu un secol n urm n cadrul economiei mondiale . (a!ele sistemului economic &lo#al au fost puse odata cu descoperirile &eo&rafice , de!voltarea transporturilor si telecomunica"ilor . Ceva similar cu

Pagina

din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&lo#ali!area a avut loc $i naintea primului r!#oi mondial , c@nd lumea era mpr"it ntre marile puteri . Ole& 2ere#rean , doctor in stiin"e politice consider c Ffenomenul &lo#ali!rii este o etapa viitoare a procesului &eneral de de!voltare politico = economic $i cultural a omenirii . 1lo#ali!area este un proces de creare $i de!voltare a unui sistem informa"ional $i financiar unic , care cuprind ntrea&a lume $i este le&at cu accesul a#solut la informa"ie $i cu mi$carea rapid a capitalului *. 5 1lo#ali!area continu s fie pre!entat n modalita"i diferite . 4ntr'un articol din revista Lumea ?a&a!in de Ol&a 1)eor&)e , &lo#ali!area este va!ut ca * procesul prin care omenirea naintea! spre societatea &lo#al proces marcat n etapa actual de o du#la tran!i"ie 7 tran!i"ia politic ,de la stat la #loc $i tran!itia a+iolo&ic , de la valori!area economicului , la cea a socialului -G. &lo#ali!area , asa cum o percepem asta!i , este starea de tran!i"ie dintre primatul economicului $i primatul individului uman * . H In unele lucrari si articole ca cel semnat de Dana ,op , lumea era va!uta ca * un sin&ur sistem social , ca re!ultat al de!voltarii le&aturilor de interdependen" care afectea! acum pe fiecare dintre noi . 2istemul &lo#al nu este doar un mediu in interiorul cruia se de!volt $i evoluea! societ"ile particulare . Le&aturile sociale , economice si politice , care traversea! &rani"ele dintre state , condi"ionea!a n mod decisiv soarta celor care triesc n fiecare din el . 1lo#ali!area nu este un simplu proces de crestere a unit"ii lumii . 1lo#ali!area rela"iilor sociale ar tre#ui s fie nteleas n primul r@nd ca o reordonare a timpului $i distan"ei n via"a social . C)iar daca ast!i cunoaste o de!voltare rapid ,&lo#ali!area nu este in nici un ca! o noutate , ea datand din perioada n care influen"a vestului a nceput s se e+tind n urma cu doua'trei secoleF. I 3le+ader Jin& $i (ertrand 2c)neider sunt de parere c 7Fne afla n etapa de nceput a formrii unui nou tip de societate mondial , care va fi tot at@t de diferit de cea de a!i pe c@t a fost cea nscut de Revolu"ia Industrial fa" de societatea ndelun&atei perioade a&rare anterioare .6or"a motrice ini"ial a acestei sc)im#ri -dar nu $i sin&ura. a constituit'o apari"ia te)nolo&ilor avansate,n special acelea devenite posi#ile datorit microelectronicii $i noilor descoperiri din #iolo&ia molecular. Toate acestea au creat ceea ce se nume$te societatea serviciilor , n care pentru fiecare cetatean , munca , modul de viat $i perspectivele vor fi foarte diferite de cele de a!i * . K

Pagina ! din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4n !ilele noastre , n competi"ia pentru stp@nirea de teritorii $i pentru posedarea $i e+ploatarea materiilor prime , se poarta o noua lupt , $i anume aceea pentru stp@nirea informa"iilor . 2e desc)ide un nou c@mp pentru strate&iile industriale $i comerciale , dar $i pentru cele militare $i politice . 3stfel se risc apari"ia pro#lemei raporturilor dintre instan"ele economice $i cele statale . Unii , precum Ric)ard 2ennett , prevd *o prpastie care se desc)ide ntre stat $i economie *. 4n ultimele decenii aceste instan"e au pus n pericol sta#ilitatea celor statale, datorit formelor noi de circula"ie a capitalurilor carora li s'a dat numele &eneric de corpora"ii multina"ionale . ,rofesorul (runo 3moroso de la Universitatea RosLilde din Danemarca , care n lucrarea On &lo#ali!ation Capitalism in t)e 0/' st centurD , aprecia! &lo#ali!area drept o manifestare a capitalismului triadic transna"ional cu institu"iile sale de #a! 7 corpora"ii transna"ionale , or&anisme interna"ionale $i lo##D'ul n condi"iile pie"ei &lo#ale .M 4n lim#a france!a se folose$te termenul de * mondiali!are * , pe c@nd in lucrrile $i documentele de lim#a en&le! , se utili!ea! termenul de *&lo#ali!areF . 6ondul ?onetar Interna"ional a definit &lo#ali!area drept * inte&rarea interna"ionala crescand a pie"elor , at@t pentru #unuri $i servicii , c@t $i pentru capital * . N Termenul de *&lo#ali!are* este utili!at pentru a e+plica $i a da sens continutului specific al capitalismului contemporan . 4n Raportul (iroului Interna"ional al ?uncii , termenul *mondiali!areF este utili!at * pentru a desemna valul mondial de li#erali!are a sc)im#urilor , investitiilor $i flu+urilor de capital , precum $i importan"a crescand a tuturor acestor flu+uri $i a concuren"ei interna"ionale n economia mondial *. : Dup cum aprecia! Jofi 3nnan , 2ecretar 1eneral al O.N.U. &lo#ali!area * este o surs de noi provocri pentru umanitate . Numai o or&ani!a"ie mondial este capa#il s fac fa" provocarilor la nivel planetar. C@nd ac"ionm mpreun suntem mai pu"in vulnera#ili fa" de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi * . /; 1lo#ali!area poate fi definit ca totalitatea interdependen"elor interstatale $i intersociale , predominante n lumea de a!i , definite de cuvinte c)eie precum 7 o lume universal a $tin"ei O flu+uri comerciale si financiare care fac ncon urul planetei O ntreprinderi transna"ionale O mass'media pre!ente &lo#al O internet O turism O fric"iunile dintre culturiO suprasolicitarea mediului O criminalitatea interna"ional .

Pagina " din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1lo#ali!area este deopotriv un concept la mod , utili!at cu o oarecare superficialitate , dar $i un fenomen de mare comple+itate care descrie atat realit"i , c@t $i tendin"e care , scapate de su# un control na"ional , ne pot fi+a ntr'o ordine mondial imprevi!i#il cu mul"i perdan"i $i pu"ini #eneficiari . Deocamdat , dic"ionarele $i enciclopediile respecta#ile nu consacra o definitie ri&uroasa si cuprin!atoare a &lo#ali!arii .De aici si unele interpretri la+e ale conceptului . 3cestea pot fi n$elatoare nu at@t pentru de!#aterile teoretice , cat n procesul de ela#orare a unor strate&ii de ac"iune politic . ,rincipalul risc este de a se limita discu"ia la dimensiunea economic . 1lo#ali!area are o natur multidimensional $i nu este un fenomen imua#il sau inevita#il cruia tre#uie s ne supunem $i pe care s'l asimilm far sc)im#ari n structurile societ"ilor noastre , ca $i n modul de via" individual . Cu alte cuvinte * &lo#aliarea este un fenomen total inevita#il , nici prin natura sa,nici din perspectiva istoric.Demersurile sale ca $i valorile care o sus"in nu sunt toate automate sau auto&enera#ile *. // ,entru unii &lo#ali!area este ceva ce tre#uie s reali!m neaparat dac vrem s fim ferici"i O dup al"ii &lo#ali!area este sursa nefericirii noastre . Este si&ur c pentru toata lumea , &lo#ali!area repre!int * destinul implaca#il spre care se indreapt lumea , un proces ireversi#il care ne afectea! pe to"i n e&al masur $i n acela$i mod * . /0

/.0. DI?EN2IUNILE ,ROCE2ULUI DE 1LO(3LIA3RE 4n lume este pe punctul de a se crea o societate civil international care reuneste !eci de or&ani!a"ii ne&uvernamentale , na"ionale , asocia"ii , sindicate etc. din diverse tri . 6enomenul &lo#ali!rii a favori!at de'a lun&ul deceniilor , o transformare n sfera puterii . 3devara"ii stap@ni ai lumii nu mai sunt cei ce de"in aparen"ele puterii politice , ci cei ce controlea! pie"ele financiare , autostr!ile comunicrii , industriile informatice $i te)nolo&iile &enetice . Nenumarate teorii &enerale de aplicare propuse de esei$ti $i'au artat sl#iciunile n fa"a &lo#ali!rii . 3ceasta se datorea! faptului c &lo#ali!area se caracteri!ea! printr'o * revolu"ieF multipl . 1lo#ali!area ca fenomen multidimensional se concentrea! n urul unor direc"ii fundamentale 7 economic , social , te)nolo&ic , cultural , reli&ioas si de securitate .

Pagina 1# din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1lo#ali!area economic . Componenta economic este cea mai dinamic form de impunere $i de manifestare a &lo#ali!rii. Dinamica dominant este &lo#ali!area economiei . Ea se #a!ea!a pe * ideolo&ia &@ndirii unice , care are decretat c acum este posi#il o sin&ur politic economic $i c numai criteriile de pia" $i neoli#eralismul - competitivitate, productivitate,li#er' sc)im#,renta#ilitate etc..permit unei societa"i s supravietuiasc pe o planet care a a uns o un&l concuren"ialF./ 1lo#ali!area economic se caracteri!ea! printr'o interdependent din ce n ce mai puternic a economiilor din numeroase "ri datorit li#erului sc)im# comercial . Economia se transform din sisteme nc)ise n elemente ale unui sistem mondial , se sc)im# no"iunea de * economie na"ional * . Ro#ert (. Reic) spune c nu vor mai e+ista economii na"ionale $i c in interiorul &rani"elor na"ionale vor rm@ne doar oameni care formea! na"iunea. Ole& 2ere#rean , considera c * institu"ia economic de #a! devine corpora"ia transna"ional , care $i amplasea! fa#ricile $i $i comerciali!ea! produsele acolo unde i este mai convena#il , far a lua n considerare e+isten"a &rani"elor * . 0 Datorit apari"iei noilor te)nolo&ii , &lo#ali!area prive$te mai ales sectorul financiar care domin sfera economiei . 1lo#ali!area financiar a capatat o semnifica"ie $i o putere mai mare n ultimii ani . 6a!a actual a &lo#ali!rii capitalului financiar , este caracteri!at prin reimpunerea dolarului ca moned international -dar $i apari"ia concurentului numit Euro. apari"ia #onului electronic , cresterea e+plo!iv a volumului tran!ac"iilor financiare , e+arcer#area rolului specula"iilor #ursiere. 1lo#ali!area aduce cu sine n mod cert o noua filo!ofie de or&ani!are si derulare a activit"ilor economice . Nici un stat nu' $i va mai putea permite s su#ventione!e activitati economice care se dovedesc neprofita#ile pentru c via"a mondial l va sanc"iona . Competi"ia va fi cu si&uran" acer# , dar cel ce va reali!a n condi"ii economice corespun!atoare un produs , va avea automat $i pia" de desfacere . ,iata unic , &lo#al, constituie o #un oportunitate pentru statele mici . 3cestea se pot adapta mai u$or cerin"elor pie"ei , $i pot reorienta mai u$or economiile spre ramurile de interes mondial $i pot, la un moment dat , s de"in manopolul n domenii pe care al"ii nu le' au e+perimentat naintea lor. ,ia"a &lo#al va fi &uvernat de re&uli care disciplinea! producatorii , n sensul nlaturrii concuren"ei neloiale . 2tatele care vor intra n circuitul mondial de valori
1

Ignacio Ramonet , Geopolitica haosului , Bucuresti , Editura Doina ,

1998 , pag 51

Pagina 11 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

economice se vor putea considera ca ac"ionea!a la adapostul unei um#rele de securitate economica . Deoarece intr'un astfel de sistem , declinul economic sau pra#usirea economiei unui stat are implicatii asupra tuturor . Ca atare , interesul &eneral va fi acela de a'l a uta pe cel aflat n dificultate , pentru a nu periclita securitatea sistemului . Prile mici mai au un avanta poten"ial n acest nou cadrul economic 7 se impune pe * pia"a inteli&en"elor * . Noile te)nolo&ii vor tre#ui perfec"ionate , iar pentru aceasta va fi nevoie de un aport mondial de inteli&ente creatoare . Economia &lo#ala va fi una a cunoasterii . 2e aprecia! ca transferul de informa"ii constituie un efect po!itiv al procesului de &lo#ali!are . 3cest fenomen a aparut nc din antic)itate , atunci cand savan"ii $i transmiteau unul altuia , re!ultatele propriilor studii $i cercetri , folosind lim#a latin sau lim#a ul cifrelor . 4n secolul 99I acest lucru se va reali!a mult mai simplu &ra"ie te)nolo&iilor . Comunicarea ntre indiv!i se face instantaneu , informa"ia cur&e n am#ele sensuri cu vite! foarte mare . Ca s poata func"ina sistemul economic tre#uie s nu mai e+iste mari decala e te)nolo&ice intre partile componente ale sistemului .4n procesul de &lo#ali!are tre#uie s se implice c@t mai mul"i actori . Economia interna"ional traditional s'a caracteri!at printr'un numar limitat de actori - statele na"ionale , companiile multina"ionale . 1lo#ali!area economiei implica noi actori , care sunt n masur s pun n pericol liniaritatea anterioar a proceselor $i fenomenelor economice 7 companiile transna"ionale , uniunile de state , ora$ele sau porturile mari , !onele sau re&iunile mici apar"in@nd mai multor tri . ?ai multi actori pe scena economic nseamn reducerea influen"ei actorilor ma ori . 1lo#ali!area te)nolo&ic. 3sa cum n revolu"ia industrial munca oamenilor a fost inlocuita cu masina , n revolu"ia te)nolo&ic $i informa"ional actual , creierul a fost nlocuit cu computerul .F * Cere#rali!area &eneral * a uneltelor de produc"ie - at@t n industrie c@t $i n servicii . este accelerat in plus de e+plo!ia noilor retele de comunicatie si de proliferarea lumilor ci#ernetice F. 5 Revolutia te)nico = stiin"ific , va aduce sta#ili!area economic lumii printr'un mecanism te)nolo&ic care are n centru comunicatiile. 1lo#ali!area te)nolo&ic a sc)im#at teoria economic clasic , traditional , aratand c produc"ia $i comertul se #a!ea! pe , cercetare $i de!voltare , servicii de comunicare $i mai pu"in pe resurse naturale , utila e $i ec)ipamente industriale . 1lo#ali!area politic . 1lo#ali!area politic , ca parte component a unui proces multidimensional , reflect * )e&emonia ideolo&iei neoli#erale n care a triumfat economia de
Pagina 1$ din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

piat $i domina"ia modelului democratic occidental in deci!iile interne ale unei tari si deci!iile dintre tari *. H Odata cu caderea comunismului in /:N: , democratia - la nivel mondial . , a pus capat divi!arii lumii . 3cest lucru a fost facilitat si de #eneficiile &lo#ali!arii te)nolo&ice , care a reali!at * maria ul intre informatie si te)nolo&ia de comunicare*. I 3cum , democra"ia risc s $i sc)im#e con"inutul , deoarece li#ertatea politic este afectat . 1uvernan"ii ale$i prin votul formal al cetatenilor , nu mai repre!int interesele lor ci interesele &rupurilor care le finantea! campaniile . 3sistm la afirmarea puterii economice n fa"a puterii politice . 1lo#ali!area sociolo&ic . Cele doua &lo#ali!ari , te)nolo&ic si economic , modific conceptul de putere, inspecial acela de putere politic . In acest conte+t I&nacio Ramonet spunea ca democratia isi pierde din credi#ilitate , pentru ca cetatenii nu mai pot sa intervina eficient prin vot in domeniul )otarator al economiei . Economia este din ce in ce mai mult deconectata de social . 1lo#ali!area sociolo&ic este mai pu"in anali!at $i fundamentat , dar cuprinde proiecte #enefice omenirii cum ar fi7 ' li#erali!area sc)im#urilor educationale O ' structurarea neierar)ica a societ"ilor $i funda"iilor non&uvernamentale O ' reali!area acordurilor &uvernamentale $i dintre asocia"iile speciali!ate pentru com#aterea #olilor sociale , a intolerantei reli&ioasa , rasiale , se+uale sau de alta natur . 4n lume este pe cale de a se crea o societate &lo#al . 3ceasta societate &lo#al are un centru si o periferie . * Centrul furni!ea! capital $i impune politici , periferia le primeste in diverse forme de dependenta si e+ecuta pe plan national politici adaptate , nevoilor capitalului care il insotesc $i nu ale utili!atorilor care il platesc . (eneficiile nu sunt e&ale . E+ist minorit"i favori!ate si ma oritati care tre#uie sa accepte o anumita stare * . K 1lo#ali!area cultural . O trasatura o#iectiva a &lo#ali!rii este actiunea sa asupra culturii . Este de remarcat saltul de la efortul cere#ral la confortul di&ital . * 2im#olurile universali!ate , atrofiate la dimensiunea consumului $i recuperarii imediate a investi"iei , asaltea! sim#olurile culturale autentice si rafinate , distinctive de civili!atie , sau dimensiunea spiritualit"ii * . M 1lo#ali!area culturii se caracteri!ea! prin 7 circula"ia valorilor culturale $i confruntarea lor pe pia"a criticilor $i pe cea a ac)i!itorilor O li#era circulatie a te)nolo&iilor culturale $i accesul la mi loacele de comunicare universale -internet,televi!iune .. 1lo#ali!area produce o anumit conformitate a comportamentului n toata lumea . De aceea valoriile culturale nationale au tre#uit reevaluate . Tre#uie evidentiate tendintele #enefice de
Pagina 1% din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a ster&e diferentele de lim#a , $i e+cesul de sim#olistica , far a le $tir#i personalitatea si ori&inalitatea. Totu$i o cultura &lo#al ar fi o imposi#ilitate , crede >o)an 1altun& . E+ist un fond de valori comune dar un * supermarLet cultural &lo#al * ar fi inde!ira#il , &enerand o !&omotoasa si ineficienta alerta identitara * . N

/.5. OR13NIA3PIILE INTERN3PION3LE 4N 2,RI>INUL 1LO(3LIABRII 8I RE1ION3LIABRII . 2c)im#arile ce au loc n pre!ent n sistemul mondial sunt datorate in primul r@nd &lo#ali!arii . Comunicatiile in timp real , datorita revolutiei in te)nolo&ia informatica , &enerea!a noi relatii si un nou tip de economie mai putin controlat de &uvernele statelor . ,entru a face fa" noilor provocri , statele au creat un fel de directorat mondial , de adevarat &uvern al lumii , ai carui principali actori sunt 7 6ondul ?onetar Interna"ional , (anca ?ondial , Or&ani!a"ia de Cooperare si De!voltare Economic , Or&ani!a"ia ?ondial a Comer"ului , Or&ani!a"ia Na"iunilor Unite, Uniunea Europeana $i Or&ani!a"ia Tratatului 3tlanticului de Nord.6iecare *actorF dintre acestia $i'a creat propia politica dar si corpul de cadre, care nu depind ns de nici un &uvern na"ional.4n paralel se constata o crestere a influentei or&ani!atiilor internationale ne&uvernamentale ce actionea!a in plan &lo#al , intr' un domeniu lar& de activitate de la 1reen ,eace - or&ani!atie ecolo&ista . , la 3mnestD International - or&ani!atie ce respecta drepturile omului . . Toate aceste or&ani!atii au primit o recunoastere oficiala din partea O.N.U. . ,e fondul procesului de separare a statelor si !onelor planetei n state - !one . #o&ate $i state -!one . srace -decala ele Nord'2ud . , la care adau&m cele dou confla&ra"ii mondiale cu efectele lor devastatoare in toate domeniile , a aparut oferta statelor #o&ate de a face eforturi comune pentru dep$irea noilor pro#leme mondiale . La (retton Coods au luat nastere (anca ?ondiala si 6ondul ?onetar Interna"ional , or&anisme care controlea!a si dictea!a ar)itectura economiei mondiale . (anca ?ondial este o or&ani!a"ie format din cinci a&enti , care acorda imprumuturi si credite &arantate pentru cele /MM tari mem#re . 4n afar finantarii unor proiecte cum ar fi constructia de cai de comunicatii , instalatii pentru producerea ener&iei electrice sau institutii de invatamant . (anca ?ondiala acorda asta!i imprumuturi pentru restructurarea sistemului economic al tarilor , prin finantarea pro&ramelor de a ustare structurala . (anca &estionea!a
Pagina 14 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

un portofoliu de imprumuturi de apro+imativ 0;; miliarde dolarii , din care in /::: a acordat cifra record de 0N,: miliarde dolarii unui numar de peste N; de tari. / 6ondul ?onetar Interna"ional are ca misiune spri inirea cu #ani pe termen scurt , a tarilor care au dificultati in ec)ili#rarea #alantei de plati . Imprumuturile devin disponi#ile ns , doar n momentul n care solicitantii cad de acord sa efectue!e reforme in sistemul economic propriu , pe scurt , sa implemente!e pro&rame de a ustare economic. Deci!iile la (anca ?ondiala si 6ondul ?onetar International se iau prin vot al Consiliului Directorilor E+ecutivi , care repre!int "rile mem#re. 6unc"ia de presedinte al (ancii ?ondiale este re!ervat unui american , in timp ce n ca!ul 6ondului ?onetar Interna"ional , este vor#a de o mostenire european . 2e poate afirma c nimic din ceea ce se petrece nu este la intamplare deoarece e+ista un set de re&uli pe care lumea economic tre#uie sa le respecte . 2etul de re&uli de #a!a a fost sta#ilit , su# presiunea 2tatelor Unite nc din /:HH la (retton Coods . 3tunci a luat fiinta 3cordul 1eneral pentru Comert $i Tarife -1.3.T.T. . . 1'M a fost un alt or&anism care a impus re&ulile . 1'M este un clu# al celor mai industriali!ate state ale lumii . Deci!iile adoptate de acest or&anism au dat tonul sc)im#arilor in politicile financiare , sta#ilirea nivelului ta+elor , definirea sferelor de influenta economica , politicile pentru e+ploatarea resurselor . Or&ani!a"ia ?ondial a Comer"ului -C.T.O.. , n calitate de mostenitoare a 1.3.T.T. , este or&ani!a"ia care este principalul motor al &lo#ali!arii economiei , prin impunerea re&ulilor pie"ei li#ere , a pie"elor desc)ise , a renun"rii sau unificrii ta+elor vamale , a pie"ei unice &lo#ale desc)is competitivittii $i productivitatii , inte&rrii pe #a!a de competitivitate a economiilor nationale etc. Or&ani!atia ?ondiala a Comertului are numerosi adversari , indeose#i in randul statelor in curs de de!voltare , a uniunilor sindicale , miscarilor ecolo&iste ,miscarilor nationaliste . 3cordurile sau Or&ani!atiile Comerciale Re&ionale sunt n acelasi timp motoare , dar $i efecte ale procesului &lo#ali!rii . 4n aceasta cate&orie pot fi enumerate 7 Uniunea Europeana , 3cordul pentru Li#erul 2c)im# in 3merica de Nord - N.3.6.T.3.. , 3cordul ?ultilateral pentru Investi"ii -?.3.I.. , Or&ani!a"ia pentru Cooperare si De!voltare Economica -O.C.D.E.. , ,ia"a Comun a Conului 2ud -?.E.R.C.O.2.U.R.. , 3socia"ia Na"iunilor 3siei de 2ud'Est - 3.2.E.3.N. . . Uniunea Europeana . Ideea unei institu"ii europene nu este noua, statele $i ceta"enii Europei su#liniind de'a lun&ul timpului , n diferite forme $i prile uri , necesitatea str@n&erii r@ndurilor , pe #a!a unor tradi"ii $i valori comune , n fa"a unor provocari diverse , incepand
Pagina 15 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de la spectrul unor conflicte armate si terminand cu necesitatea armoni!arii , de!voltarii economice si sociale . Institutiile Uniunii Europene au fost create pentru a da e+presie apropierii natiunilor europene . Or&ani!atia pentru Cooperare si De!voltare Economica este continuarea din /5 ianuarie /:K; a O.E.C.E. , cuprin!and pe lan&a mem#rii acesteia , 2tatele Unite , Canada , >aponia , 3ustralia . 3ceasta or&ani!atie are ca misiuni ma ore sa contri#uie la pre&atirea politicilor economice ale marilor democratii industriale , sa urmareasca evolutia acestor economii si sa or&ani!e!e sc)m#uri de informatii in materie de a utor pentru de!voltare . 3sociatia Natiunilor 3siei de 2ud'Est este creat la (an&LoL n /:KM . 4n timpul ra!#oiul american din %ietnam , scopul acestei asociatii este de a re&rupa statele din !ona pe care o ameninta comunismul . 4n /::; marea am#itie a acestei or&ani!atii a fost de a se transforma in !ona de li#er sc)im# pana in 0;;N . 3cordul pentru Li#erul 2c)im# in 3merica de Nord re&rupea!a 2tatele Unite , Canada si ?e+ic . In termeni ce privesc populatia si productia , ponderea N.3.6.T.3. este aproape ec)ivalenta celei a Uniunii Europene . O#iectivul este inlaturarea pro&resiva pe parcursul a /I ani a tuturor o#stacolelor tarifare si nontarifare pentru sc)im#uri. ,iata Comuna a Conului 2ud conceput n /::/ $i intrat n vi&oare la / ianuarie /::I , asocia! (ra!ilia , 3r&entina , ,ara&uaD si Uru&uaD . ?.E.R.C.O.2.U.R. crea! ntre statele participante o uniune vamala 7 in /::I , :;Q din sc)im#urile economice dintre aceste tari , nu sunt supuse ta+elor vamale . 3ceste or&ani!a"ii re&ionale promovea! re&uli economice care sunt vala#ile numai pentru statele mem#re . Or&ani!a"iile re&ionale operea! cu standarde de competivitate &lo#ale , niveluri ale tarifelor $i re&uli de comert &lo#ale , folosesc sisteme de comunica"ii $i inorma"ionale create la nivel &lo#al . 4n acest conte+t re&ionali!area este un * ad utant * al &lo#ali!rii, un factor de intarire a re&ulilor sta#ilite la nivel mondial . ,entru ca &lo#ali!area sa devina deplina , este nevoie ca principiile sale sa fie insusite si respectate inca de la nivelul re&iunilor . * Re&ionali!area ar putea fi numita &arant al &lo#ali!arii *. 0 Este de remarcat influen"a companiilor multina"ionale si transnationale n &ra#irea procesului de &lo#ali!are. O companie multina"ional traditional este o companie nationala cu filiale in strainatate . O filiala nemteasc a unei companii americane , de e+emplu , fa#ric tot ceea ce se vinde n 1ermania . Companiile transnationale au o sin&ura unitate economica 7 lumea intrea&a . ,entru aceste companii , frontierele nationale nu mai nseamna nimic . Ele $i
Pagina 16 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

desc)id sucursale acolo unde conditiile economice le avanta ea!a . E+isten"a sucursalelor pe intre& mapamondul , fac necesar transferul de #unuri si capital permanent intre sucursale , opera"iuni care in mod constant scap de su# controlul autoritatilor locale . 3cesta este motivul pentru care aceste companii transnationale sunt considerate asta!i actori ai relatiilor internationale de multe ori mai importante decat statele nationale . Influen"a companiilor multina"ionale este de asemenea o prolema controversata , deoarece acestea iau uneori deci!ii pe care &uvernele nationale nu le pot influenta decat in mica masura . 3ceasta poate duce la o erodare a fundamentului structurii sistemului international si anume a principiului ca numai statele sin&ure sunt suverane . /.H. RO?RNI3 4N CONTE9TUL 1LO(3LIABRII S1lo#ali!area devine sursa unor sc)im#ri istorice care #ulversea! sistemele de cuno$tin"e , mentalit"ile , comportamentele, ac"iunea &uvernelor si institu"iilor statelor ' na"iune concep"iile privind suveranitatea , ordinea statal , drepturile si li#ert"ile cet"ene$ti , principiile cooperrii , formele de munc si de produc"ie , criteriile usti"iei sociale . ,ractic ntrea&a via" a na"iunilor se sc)im# S spunea ,re$edintele Rom@niei , domnul Ion Iliescu n mesa ul de recep"ie rostit cu prile ul primirii titlului de SDoctor Tonoris Cau!aS al Universit"ii din Oradea . / Nimeni nu se va afla n afar procesului de &lo#ali!are c)iar dac si'ar dori s o fac . 4n procesul de &lo#ali!are sunt pr"i care c@$ti& si pr"i care pierd . 3$a cum e+ist o economie &lo#ali!ant , tot a$a va e+ista o societate civil la nivel &lo#al . 3ceast societate are nevoie de un proiect politic &lo#al care s dea institu"ii si re&uli &lo#ali!rii , s impun respectarea lor si limite!e efectele ne&ative ale procesului. Rom@nia este at@t su#iect , c@t si actor al sc)im#rilor induse de &lo#ali!are. SInte&rarea n proces se face prin intermediul a dou mecanisme diferite S 0 . Ca na"iune , Rom@nia se nscrie n proces ca mem#r a ONU , a Or&ani!a"iei ?ondiale a Comer"ului , a 6?I si a (ncii ?ondiale. ,e de alt parte , prin ne&ocierea aderrii la Uniunea European , inte&rarea n proces se va face pri intermediul unui #loc economic multina"ional. Uniunea European si &lo#ali!area . Uniunea European este o cau! si un efect al &lo#ali!rii . Evolu"ia unor "ri spre Uniunea de a!i a fost un proces de inte&rare re&ional nso"it de evenimente cu influen" planetar . C@teva e+emple 7 /:HI ' crearea ONU O /:M5 ' prima cri! a "i"eiului O /:N; ' nceputurile te)nolo&iei nalte n 2ilicon %alleD O /:NK ' de!astrul de la Cerno#@l O /:N: ' r!#oiul rece O /::M ' lr&irea N3TO.
Pagina 1 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,e acest fond , UE este Scel mai fericit e+emplu al &lo#ali!rii ordonate n timp , inte&rarea fc@ndu'se pe #a!a unor re&uli acceptate si asumate , ntr'un calendar respectat aproape cu preci!ie. Inte&rarea statelor na"ionale a avut loc cu inte&rarea economic a UE n economia mondial , interna"ionali!area produc"iei si li#era circula"ie a capitalului fiind poten"ate de efectele revolu"iei informa"ionaleS . 5 U.E. este o mare $ans n curs de a fi SconsumatS de Rom@nia , pentru o &lo#ali!are n care prevalea! interesele europene , crora tre#uie ne aliniem si n care s re&sim propriile intereseS . H Rom@nia si &lo#ali!area . ' Din pcate , Rom@nia traversea! o perioad prelun&it de declin economic , ns &lo#ali!area este ca un val care vine peste noi indiferent dac vrem sau nu. Deci!ia politic intern de inte&rare a Rom@niei n U.E. se numr printre cele mai importante privind con$tienti!area provocrilor impuse de &lo#ali!are. 4ns rspunsul efectiv la aceast deci!ie las de dorit O Rom@nia a un&@nd n ultimul &rup de ne&ocieri pentru aderare. Totusi n fa"a procesului de &lo#ali!are , Rom@nia are c@teva puncte forte 7 U de!ideratele pentru o economie de pia" si un model democratic de tip occidental -&lo#ali!are politic. O U Rom@nia este mem#ru asociat al U.E. si mem#ru al diferitelor or&ani!a"ii interna"ionale -&lo#ali!are economic. O U economia rom@neasc este desc)is economiei mondiale , si sa racordat la re&uli de comportament interna"ional -ta+e vamale, licita"iile pu#lice , etc.. O U Rom@nia se afl n procesul de ne&ocieri pentru aderare I 4ncercrile fcute de ctre forma"iunile politice aflate la putere , dup /::;, pentru stoparea declinului economic nu au dat , din pcate re!ultate. 4n momentul de fa" se ntre!re$te speran"a opririi acestui fenomen , cu spri inul Uniunii Europene si a or&anismelor financiare interna"ionale. 2i asta deoarece fenomenul &lo#ali!rii n'a atins cu acest prim val care este nceperea ne&ocierilor de aderare la U.E. , um#rela de protec"ie economic pe care o confer mem#rilor si. Efienciti!area economiei rom@ne$ti nu se poate reali!a fr #ani , veni"i din afar su# form de mprumuturi pe termen lun& sau su# form de investi"ii strine directe. Este cert c #anii ace$tia aduc si multe efecte ne&ative pentru "ar . 4ns din perpectiva eficienti!rii economiei aceste flu+uri de capital sunt #ine'venite si necesare.

Pagina 1! din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,e de alt parte , fiind vor#a de #ani veni"i din afar , e+ist certitudinea c ei vor fi folosi"i pentru m#unt"irea situa"iei economice a "rii , indiferent de numele sau orientarea forma"iunii aflat la putere , la un moment dat. (anii din e+terior nu vor intra n "ar dec@t pe proiecte economice considerate via#ie de ctre finan"atori . Pin@nd cont de si de lentoarea cu care procesul de reform economic sa desf$urat n Rom@nia ultimilor /; ani , interven"ia economic strin pare de #un au&ur. Tre#uie ns avut n vedere c Rom@nia are o rm@nere n urm , din punct de vedere al te)nolo&iilor de produc"ie , de /I'0I ani . 3 ncerca reducerea acestor decala e , parcur&@nd aceleasi etape pe care le'a parcurs cu ani n urm "rile mai de!voltate dec@t noi , din punct de vedre economic , ar nsemna o eroare. Nu avem timp pentru a$a ceva. Impactul din ce n ce mai puternic al &lo#ali!rii economice asupra Rom@niei cred c ne va a uta s reali!m acest salt. 4n condi"iile n care transferul de te)nolo&ie a devenit mult mai facil dec@t n perioada r!#oiului rece , cred c ar fi pcat s nu e+platm aceast $ans pentru apropiera de nivelul te)nolo&ic la !i. Este de notorietate c si n "rile aflate n recesiune economic e+ist a&en"i economici puternici care pot face fa" concuren"ei de pe pia"a mondial. Rom@nia nu face e+cep"ie de la aceast re&ul. 3vem c@teva firme care au cifre de afaceri #une si care au primit recunoa$terea interna"ional pentru activitatea ce o desf$oar -compania na"ional ,ETRO?, societ"ile pe ac"iuni CON,ET , TO63N , 3ERO2T3R , 3RCTIC , etc... ,ETRO? , de e+emplu operea! pe patru continente , are cumprate ac"iuni la mari consor"ii multina"ionale , are terenuri petrolifere pe care le'a concesionat n mai multe "ri din lume etc. Economia &lo#al permite acestor a&en"ii s se manifeste ca actori ai scenei economice mondiale c)iar dac "ara crora apar"in nu se #ucur de prea mult credi#ilitate economic. 1lo#ali!area economic este ns o $ans mare pentru firmele mici , serioase , orientate ctre domenii de activitate care nu sunt la ndem@n si care pot deci face fa" concuren"ei . Lipsa unei desc)ideri a pie"ei mondiale ar priva aceste firme de posi#ilitatea de a se manifesta pe pia"a e+tern. Ca atare , un spri in mai mare al statului rom@n pentru consolidarea firmelor mici si mi locii ar fi o ac"iune n"eleapt ndreptat n direc"ia adaptrii noastre la cerin"ele economiei &lo#ale.

Pagina 1" din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3cordurile economice re&ionale constituie pasul )otr@tor ctre deprinderea re&ulilor si practicilor economice pretinse de &lo#ali!are . Rom@nia este mem#ru al acordului CE6T3 si al celui pentru cooperare economic n !ona ?rii Ne&re. ?aniera de inte&rare n fenomenul &lo#ali!rii e+pune Rom@nia unor riscuri , care pot fi &enerate de nerespectarea pro&ramului de aderare convenit prin strate&ia pre!entat la (ru+elles O sl#iciune a ne&ocierilor de aderare la U.E. 3cest risc poate nsemna includerea Rom@niei n fenomenul de &lo#ali!are acolo unde poate nu si'o dore$te . Rom@nia tre#uie s fue capa#il s aplice defini"ia &lo#ali!rii a lui Rosa#et) ?ass Janter Slumea devine un mare centru comercial , unde ideile si produsele sunt disponi#ile oriunde si n acelasi timpS . K Re!umnd , &lo#ali!area tre#uie a#ordat ca pe un Sfenomen o#iectiv , de care "inem cont si ac"ionm astfel nc@t s ma+imi!m efectele po!itive si pe care le poate induce si s mic$orm costurile sale economice si sociale . Eu cred c o astfel de atitudine este sin&ura ra"ional si productiv din punct de vedere al interesului na"ional al Rom@nieiS . M

C3,ITOLUL II 2ECURIT3TE3 4N ER3 1LO(3LIA3RII

0./. E%OLUPI3 2I DI?EN2IUNILE CONCE,TILUI DE 2ECURIT3TE Evenimentele care au avut loc n ultimul deceniu al secolului 99 au condus la sc)im#ari ma ore in sistemul de rela"ii dintre state si &rupari de state si ntre ace$tia si or&anismele de securitate europene si euro'atlantice. Evolu"ia imprevi!i#il a acestor raporturi , n condi"iile manifestrii a fenomenului de &lo#ali!are a impus reconsiderarea conceptului de securitate. Conceptul de securitate a cunoscut dealun&ul timpului modificari vi!i#ile , e+primate prin atitudinea statelor fata de condi"iile considerate ca necesare pentru definirea si reali!area con"inutului su. ,entru a n"ele&e mai #ine conceptul de securitate tre#uie deslusite diversele for"e ale no"iunii de securitate. Termenul de securitate deriva din latinescul securitas'securitatis si desemnea! o stare de pace , calm , lips de prime die.
Pagina $# din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dic"ionarul e+plicativ al lim#ii rom@ne pre!int securitatea drept 7 Sfaptul de a fi la adpost de orice pericol O sentimentiul de ncredere si de lini$te pe care l d cuiva a#sen"a oricrui pericolS ./ 4n plan su#iectiv , sentimentul de ncredere si liniste tr#uie s se asocie!e n cele mai multe ca!uri cu termenul de certitudine . 2ecuritatea devine reala , efectiv , atunci c@nd do#@nde$te certitudini 2ecuritatea n"eleas Sca stare nu tre#uie nu tre#uie confundat cu politica de securitate a statului sau or&ani!a"iei si nici cu poten"ialul sau cu ac"iunile desf$urate pentru asi&urarea sa O ea apare ca resultant a ac"iunii politice desf$urate n scopul ec)ili#rrii dinamice a for"elor &eneratoare de sta#ilitate si pro&resS. 0 ,rivita prin prisma politicii care o poten"ea! , securitatea poate fi tratat drept Sproces continuu si dinamic n care se com#in strate&ii , resurse si eforturi ale unor vaste arii din sfera socialului , prin care se promovea! interese de anver&ura ale fiin"rii respectivelor &rupuri socialeS.5 2ecuritatea apare , n cele mai multe situa"ii , ca o Sprecondi"ie a func"ionalit"ii oricarei or&ani!a"ii sociale in raport cu ac"iunea unor factori pertur#atori interni sau e+terni &eneratori de insecuritate S . H 2ecuritatea poate fi definit ca o stare ce tre#uie reali!at pentru ca o persoan , un &rup de persoane , un stat sau un &rup de state s poat ac"iona nen&rdit pentru promovarea intereselor proprii , n condi"iile respectrii normelor si intereselor &enerale adoptate si recunoscute pe plan interna"ional. Conceptul de securitate na"ional nt@nlit dup nc)eierea celui de'al doilea r!#oi mondial , folosit mai des n discursurile unor politicieni , strate&i sau te)nicieni din diferite domenii si devenit c)iar concept esen"ial pentru politica intern si e+tern a unor state , a do#@ndit n ultimii ani o de!voltare fr precedent , fiind pe cale de a se constitui verita#il teorie $tiin"ific tot mai #ine individuali!at , dar si cu implica"ii practice deose#ite. 2ecuritatea national repre!int Sstarea in care tre#uie s se &seasc statul rom@n pentru a putea s se de!volte li#er si s ac"ione!e ne@n&rdit pentru promovarea intereselor fundamentale ale statuluiS . I 4n accep"iunea autorilor , starea de securitate na"ional inte&rea! si se reali!ea! prin msurile si ac"iunile intreprinse de stat in domeniile 7 politic , diplomatic , economic , social , cultural , moral , ecolo&ic , umanitar , militar , uridic , te)nico'$tiin"ific , sanitar , demo&rafic.

Pagina $1 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2ecuritatea national este Scondi"ia ce re!ult din sta#ilirea si men"inerea unor masuri de protec"ie care asi&ur o stare de inviola#ilitate fa" de acte sau influen"e ostereS. K Din anali!a defini"iilor date n decursul timpului securitatea national se poate deduce o diversitate de moduri de n"ele&ere a acestui concept 7 S 2ecuritatea , n sens o#iectiv , nseamn lipsa amenin"rilor la adresa valorilor , iar n sens su#iectiv a#sen"a temerii c aceste valori vor fi atacateS . M S O na"iune are securitatea asi&urat c@nd nu tre#uie s'si sacrifice interesele sale le&itime pentru a evita r!#oiul si este n stare , dac dac este provocat s se apere prin r!#oi S . N S 2ecuritatea este a#ilitatea unei na"iuni de a'si prote a valorile interne de amenin"ri e+terne S . : 1urr Ted Ro#ert este de prere c securitatea na"ional S cuprinde politica de aprare tradi"ional a unei na"iuni , precum si ac"iunile nemilitare ale unui stat pentru a asi&ura supravie"uirea ntre&ii sale capacit"i , ca entitate politic n vederea e+ercitrii influen"ei si ndeplinirii o#iectivelor sale interne si interna"ionaleS . /; Din anali!a acestor defini"ii re!ult c securitatea na"ional are ca finalitate aprarea si promovarea unor interese si valori si pentru aceasta tre#uie create condi"ii interne si e+terne favora#ile pentru a putea reduce la minimum riscurile , pericolele si amenin"rile la adresa lor. Defini"ia oferit de dic"ionarul de drept interna"ional pentru termenul Ssecuritate interna"ionalaS desemnea! S modul de or&ani!are a rela"iilor interna"ionale caracteri!at prin aceea c toate statele lumii sunt la adpost de a&resiune , de orice act de folosire a for"ei sau de amenin"are cu folosirea for"ei precum si prin si&uran"a c fiecare stat n parte se #ucur de protec"ie colectivS . // 4n acest ca! securitatea este o acoperire a calit"ii rela"iilor dintre state , #a!ate pe principiile dreptului interna"ional , pe etica pcii si coe+isten"ei pa$nice. 2ecuritatea re&ional intrune$te o sum de an&a amente fcute din partea fiecruia din statele cuprinse n !on , de a nu le!a interesele altui stat si de a &aranta inte&ritatea , independen"a si suveranitatea , precum si re!olvarea prin mi loace pa$nice a diferen"elor ce apar ntre rela"iile dintre ele. 2ecuritate &lo#ala ntruneste o rela"ie de ec)ili#ru ntre toate statele lumii si de asi&urare a pacii n cadrul comunit"ii mondiale , cu institu"ii , mecanisme si procese adecvate . 3cest ec)ili#ru si are ori&inea n aceea c n principiu securitatea fiecrui stat este insepara#il de securitatea sau insecuritatea celorlalte state , precum si de o#iectivele politicii de securitate interna"ional . Una din lec"iile importante ale secolului trecut , dup terminarea r!#oiului rece este aceea c modul de asi&urare a securit"ii su# forma cre$terii puterii militare na"ionale sau a
Pagina $$ din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

alia"ilor pentru a'si cre$te capacitatea de aprare &eneroa! adesea insecuritate . 3cest lec"ie a dus la apari"ia unor noi concepte de securitate 7 securitate colectiva , securitate comun , securitatate cooperativ . V securitate colectiva 7 re!id n o#li&a"ia mem#rilor din cadrul fiecrei alian"e de a se a#"ine s utili!e!e for"a mpotriva celorlal"i mem#rii ai alian"ei si de a a uta pe oricare dintre partenerii si din cadrul alian"ei , n ca!ul n care acesta este atacat de un stat mem#ru al &ruprii rivale. Vsecuritate comun 7 acest concept se caracteri!ea! prin faptul c toate na"iunile au dreptul le&itim la securitate O forta militar nu constituie un instrument le&itim pentru solu"ionarea diferendelor ntre state . 4n cadrul acestui concept de securutate comun , securitatea nu poate fi o#"inut si pstrat cu a utorul superiorit"ii militare , limitrile cantitative si calitative ale arsenalelor militare constituie un element necesar al securita"ii comune iar condi"ionrile de orice natur dintre elementele militare , conflictele militare , pe de o parte si evenimentele politice sau ar&umentele economice tre#uie uiate . Ideea esen"ial a conceptului de securitate este acel caracter comun al securit"ii . Vsecuritatea cooperativ 7 ncearc o definire a idei de securitate interna"ional . O#iectivul central al securit"ii cooperative Seste acela de a preveni r!#oiul si posi#ilitatea de constituire a mi loacelor necesare pentru ini"ierea si desf$urarea unei a&resiuniS./0 3cest concept porne$te de la ideea c a#sen"a mi loacelor care s permit unui stat purtarea unui conflict asumat nu va determina statul sau statele care se simt amenin"are s ia , la r@ndul lor , msuri de constituire a mi loacelor pentru a rspunde unei a&resiuni . Ideea de #a! a acestui concept este aceea de a preveni si nu de a trata . Conceperea unei ar)itecturi de securitate &lo#al este imposi#il fr a utorul institu"iilor de securitate si in primul r@nd a ONU -N3TO , O2CE , etc.. . 2tructurile &lo#ale si re&ionale de securitate tre#uie ntrite tre#uie s devin mai repre!entative pentru popoarele lumii . 2tarea de securitate na"ional se reali!ea! prin ac"iunile inteprinse de stat n toate domeniile - politic , economic , social etc. . ceea ce nseamn c conceptul de securitate are componentele 7 politice , militare , economice , te)nolo&ice , sociale , cultural'reli&ioase , ecolo&ice . Vcomponenta politic ' avea prioritate domina via"a interna"ional in perioada inter#elic . Lumea era mpr"it ntre cele dou superputeri 7 2tatele Unite si Uniunea 2ovietic an&a ate ntr'o lupt pentru suprema"ie mondial care prea ireconcilia#il . Datorit armelor cu putere de #taie si distru&ere mare conceptul de securitate a do#@ndit
Pagina $% din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

caracter &lo#al . interesele de securitate ale celor superputeri se ciocneau n %ietnam , Coreea , Cu#a , 3f&anistan , etc. . O dat cu pr#usirea Imperiului 2ovietic , s'a sc)im#at radical con"inutul ideei de securitate . Resursele domeniului politic n !ilele noastre sunt focali!ate pentru reali!area de noi o#iective 7 S de!voltarea capacit"ii normative a statului O statul ca or&ani!ator al coe!iunii na"ionale si sociale tre#uie s devin o institu"ie supl si eficient O perfec"ionarea ntre&ului sistem politic O e+ercitarea puterii politice va asi&ura participarea si controlul cet"eanului asupra institu"iilor si procesului de luare a deci!iilor , etc.S . /5 Vcomponenta economic a securit"ii a do#@ndit n condi"iile actuale interne si interna"ionale , o importan" ma or . Economia de pia" evicient va avea la #a! principiul usti"iei si coe!iunii sociale , cu sus"inere finenciar corespun!toare . ,entru men"inerea strii de securitate na"ional Ssta#ilitatea economiei tre#uie s fie asi&urat at@t n componentele productive si informa"ional'deci!ionale c@t si cele de cercetare'de!voltare S . /H De!voltarea infrastructurii economice tre#uie s asi&ure nevoile de aprare a "rii iar desf$urarea proceselor economice s nu afecte!e capacitatea de a'si asi&ura securitatea proprie . La ordinea !ilei nu mai sunt alian"ele militare ci formarea unor #locuri economice . ,rincipalul c@mp de #tlie a devenit pia"a mondial . ,or"iunea cucerit pe pia"a mondial a devenit o#iectul principal , scopul politicii e+terne a statelor , n primul r@nd ale marilor puteri . Interesele economice capt prioritate n concep"ia despre securitate a marilor puteri. Vcomponenta social ' n domeniul social se vi!ea! atin&erea acelui nivel de protec"ie a popula"iei care s contri#uie la limitarea si nlturarea tensiuni cu efecte ne&ative asupra strii securit"ii na"ionale . ,ro#lemele securit"ii sociale ale Rom@niei se refer , ntre altele la starea de insecuritate individual , la declinul demo&rafic si fra&ili!area strii de securitate a popula"iei , la emi&ra"ia tineretului instruit si superdotat , la insuficien"a consacrare , pe toate componentele , a societ"ii civile si la a#sen"a unei clase de mi loc puternice . ,olitica n domeniul securit"ii sociale vi!ea! toate aceste aspecte cu accent pe com#aterea srciei si alinierea la normele europene n domeniul ocuprii for"ei de munc . /I Vcomponenta cultural'reli&ioas ' n ultima vreme se impune aten"iei latura cultural' reli&ioas a conceptului . Un studiu al profesorului 2amuel Tuntin&ton de la Tarvard a produs mare v@lv . ,ornind de la conceptul etnic'reli&ios al r!#oiului din fosta Iu&oslavie, Tuntin&ton sus"ine c r!#oiele dintre re&i au survenit in scolele 9%II si 9I9 r!#oaie ntre state , apoi r!#oaiele ntre ideolo&ii, iar acum urmtorul r!#oi mondial , dac va fi unul , va fi un r!#oi ntre civili!a"ii . 3re n vedere conflictul dintre Islam si Occident si cel dintre
/I

idem 13
Pagina $4 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Occident si a$a numita civili!a"ie 3siatico'Cofucianist . 3ici el preci!ea! c >aponia nu poate domina 3sia de 2ud'Est , dar C)ina o va putea face . Le&at de pro#lema Rom@niei , pro#lemele de fond ale acestui domeniu sun n mod direct le&ate de nevoia afirmrii unor mentalit"i si atitudini Scare s contri#uie la confi&urarea dimensiuni culturale si civili!atorii a reformelor , cerut n mod implicit de procesul inte&rrii europene si euroatlaticeS . /K ,unerea nvaloare si de!voltarea patrimoniului cultural de care dispune Rom@nia constituie o component si o re!erv esen"ial a securit"ii na"ionale . Vcomponenta ecolo&ic ' securitatea mediului ncon urtor este o a#ordare cu totul diferit a conceptului de securitate . 2ecuritatea mediului ncon urtor are dou componente 7 Sprevenirea modificrii factorului de mediu ca urmare a conflictelor armate si impactul de&radrii &lo#ale a mediului natural asupra #unstrii &enerale a societ"ii umane si asupra economiei &lo#ale si na"ionale S . /M 3menun"rile de natur ecolo&ic - reducerea resurselor naturale de ap , solul fertil , pdurile , etc. . sunt caracteri!ate de un &rad ridicat de incertitudine . 3ceast incertitudine poate fi c)iar comparat cu aceea asociat unor anenin"ri de natur militar . 2pecific securit"ii mediului ncon urtor este caracterul transfrontalier al acestuia . 3menin"rile la adresa mediului natural de via" sunt tot at@t de importante pentru viitorul omenirii si amenin"area repre!entat de posi#ilitatea producerii unei catastofe nucleare . Deoarece de&radarea mediului afectea! #unstarea popula"iei si performan"ele economiilor na"ionale c@t si a celei &lo#ale, &uvernele si or&ani!a"iile inter&uvernamentale si non&uvernamentale devin din ce n ce mai dispuse la cooperare n vederea &sirii unor solu"ii accepta#ile .

2ECURIT3TE3 N3PION3LB 3 RO?RNIEI 4N CONTE9T 1LO(3L 2I RE1ION3L Dup ce decenii de'a r@ndul confruntarea Est'%est s'a consumat pe tr@m ideolo&ic si n cadrul competi"iei a inarmarilor , pr#usirea sistemului comunist , de!inte&rarea UR22 si dispari"ia tratatului de la %arsovia a fcut s se nre&istre!e mi$cri si consecin"e importante n cadrul intereselor &eostrate&ice mondiale si europene . 4n spa"iul central si est'european , dominat de Uniunea 2ovietic , au reaprut n urma unui proces de de!a&re&are a unor state feudale - Iu&oslavia , Ce)oslovacia . unele din
Pagina $5 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

principalele componente ale vec)iului Imperiu 3ustro'Un&ar -2lovacia , Croa"ia , Ce)ia , 2lovacia . . 1ermania s'a reunificat si si'a reocupat po!i"ia de mare putere . Concomitent si' au do#@ndit independen"a o serie de state - ?oldova , Ucraina , (elarus . . ,utem spune c n pre!ent Europa Central si de Est se &se$te ntr'o fa! de tran!i"ie . ,rocesul tran!itoriu din trile acestui spa"iu &eo&rafic este caracteri!at , n plan economic de trecerea de la economia centrali!at la economia de pia" , iar n plan politic de la trecerea de la sistemul totalitar la sistemul democratic . Tran!i"ia de la o lume #ipolar la o lume , dup unii , multipolar , dup al"ii unipolar a atras mutarea centrului de interes economico' financiar si &eopolitic al 2.U.3 n E+tremul Orient si reducerea an&a amentului lor in Europa . 4n Europa se conturea! tendin"e de afirmare n raporturile cu 2.U.3 a unei noi identit"i politice , n care mari puteri tradi"ionale - 1ermania , 6ran"a . si revendic dreptul la e+primare a unor interese )e&emonice . Interesele na"ionale de securitate a Rom@niei sunt acele stri si procese #a!ate pe valorile asumate si promovate de societatea rom@neasc , prin care se asi&ur prosperitatea , protec"ia si securitatea mem#rilor ei , sta#ilitatea si continuitatea statului . Edificarea unei Rom@nii democratice , sta#il politic si prosper economic si social , capa#il s participe eficient la dinamica vie"ii interna"ionale , impune ca , n deplin concordan" cu evolu"ia proceselor de inte&rare european si euro'atlantic , s fie afirmate , reali!ate si prote ate urmtoarele interese na"ionale 7 U men"inerea inte&rit"ii , unit"ii , suveranit"ii si independen"ei statului rom@n O U&arantarea drepturilor si li#ert"ilor cet"enilor Rom@niei O U de!voltarea economic si social a "rii n pas cu de!voltarea contemporan O U reali!area condi"iilor pentru inte&rarea Rom@niei ca mem#ru al N3TO si UE O U afirmarea identit"ii na"ionale si promovarea acesteia ca parte a comunit"i de valori democratice O U protec"ia mediului ncon urtor . Rom@nia va respecta principiile dreptului interna"ional . O#iectivele de securitate na"ional ale Rom@niei sta#ilesc orientarea efectiv si repre!int reperele de #a! ale ac"iunii practice sectoriale a diferitelor institu"ii ale statului , astfel nc@t ndeplinirea lor , coeren"a corelat si interdependen"a s &arante!e si s conduc la reali!area si afirmarea intereselor fundamentale ale "rii. Rom@nia fi+ea! urmtoarele o#iective 7 pstrarea independen"ei , suveranit"ii , inte&rit"ii teritoriale ale statului rom@n n condi"iile specifice aderrii la N3TO si inte&rrii "rii n UE O relansarea economiei na"ionale , com#aterea srciei si $oma ului O
Pagina $6 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de!voltarea societ "ii civile si a clasei de mi loc O asi&urarea sta#ilit"ii sistemului financiar'#ancar si a ec)ili#rului social O moderni!area institu"iilor de aprare a ordinii pu#lice O optimi!area capacit"ii de aprare na"ional O n#unt"irea srrii de sntate a popula"iei si protec"ia copilului O ac"iuni diplomatice si o politic e+tern creativ , dinamic si pra&matic O de!voltarea rela"iilor de #un vecintate si a unei conduite participative pe plan re&ional , pentru consolidarea sta#ilit"ii si re&lementarea cri!elor O asi&urarea securit"ii ecolo&ice O implicarea societ"ii civile n reali!area o#iectivelor strate&iei de securitate./ 4nceputul secolului al 99I'lea este marcat de transformri profunde ale mediului de securitate . Lumea devine tot mai compe+ si interdependent , iar fenomenul &lo#ali!rii se afirm tot mai mult ca fiind ireversi#il. Evolu"ia n &eneral po!itiv a securit"ii &lo#ale n ultimul deceniu a confirmat c succesul ac"iunilor si sta#ilitatea pot fi numai re!ultatul cooperrii multina"ionale a comunit"ii interna"ionale. 4ntr'un conte+t interna"ional adesea sc)im#tor , N3TO de"ine un rol esen"ial n ntrirea securit"ii euro'atlantice dup nc)eierea Sr!#oiului receS . Rolul su politic este n cre$tere , ndeose#i dup adoptarea la summitul de la Cas)in&ton , din /::: , al unui nou concept strate&ic al 3lian"ei O pe #a!a unei for"e de ne&ociere sporit su#stan"ial n ultimul deceniu , N3TO a desc)is si a de!voltat parteneriatul politico'militar , cooperarea si dialo&ul consolidat cu alte state ' inclusiv cu Rom@nia O a manifestat interes si receptivitate continu , reafirmate c)iar foarte recent , pentru primirea de noi mem#rii O de asemenea , cola#orarea cu alte or&ani!a"ii interna"ionale O an&a amentul e+emplificat n (alcani , pentru prevenirea conflictelor si mana&ementul cri!elor , inclusiv prin opera"iuni de sus"inere a pcii ' toate acestea reflect )otr@rea 3lian"ei Nord'3tlantice de a modela mediul interna"ional de securitate si de a ntri pacea si sta#ilitatea !onei euroatlantice. ONU , O2CE , si UE au adus contri#u"ii dose#ite la securitatea si sta#ilitatea euroatlantic . Consiliul de securitate al ONU are n continuare o rspundere recunoscut si invocat n men"inerea pcii si securit"ii interna"ionale , de"in@nd , si n anii urmtori , un rol important n edificarea securit"ii si sta#ilit"ii mondiale ' lucru confirmat , n mod sim#olic , si cu conferirea , n anul 0;;/ , a ,remiului No#el pentru ,ace Or&ani!a"iei Na"iunilor Unite si secretarului ei &eneral .

Pagina $ din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O2CE , repre!int cea mai cuprin!toare institu"ie re&ional de securitate din Europa , care incude , totodat , Canada ,si 2U3 , oac un rol esen"ial n promovarea pcii si sta#ilit"ii , n ntrirea securit"ii prin cooperare si promovarea democra"iei si drepturilor omului n ntrea&a emisfer nordic a planetei . O2CE s'a manifestat ndeose#i n domeniile diploma"iei ,prevenirii conflictelor , mana&ementului cri!elor si rea#ilitrii postconflict. Uniunea European a adoptat deci!ii importante si a dat un nou impuls eforturilor sale de ntrire a securit"ii si dimensiunii de aprare . De!voltarea unei politici e+terne si de securitate comune include de!voltarea pro&resiv a unei politici comune de aprare . 3semenea politica , preconi!at de Tratatul de la 3msterdam , urmea! s fie compati#il cu politica de securitate comun si de aprare , instituit prin Tratatul de la Cas)in&ton. 4n acelasi timp , UE este tot mai preocupat de finali!area propriilor reforme institu"ionale interne , precum si de eficien"a de!#aterilor declan$ate pe tema viitorului Europei , a construc"iei politice pe continent . 2fidrile induse de procesul &lo#ali!rii , suprapunerea acestuia cu tendin"ele spre re&ionali!area si fra&mentarea &enerea! noi tensiuni si factori de risc . ?ultiplicarea continua a numrului de entit"i ce ac"ionea! pe $cena &lo#al prin afirmarea actorilor nonstatali conduce la cre$tera compe+it"ii procesului de luare a deci!iilor cu politica e+tern si de securitate a statelor . 3cestor fidri tre#uie s li se rspund prin forme noi de solidaritate . ?arile discrepan"e n nivelul de de!voltare economic ' care se accentuea! tot mai mult n condi"iile unor procese te)nolo&ice fr precedent ' accesul discriminatoriu la educa"ie si aprarea snt"ii , la resursele esen"iale ale vie"ii , la informa"ie si la cunoa$tere provoac &rave cri!e sociale , &enerea! frustrri si st@rnesc nemul"umiri . 4n condi"iile &lo#ali!rii economice , cri!ele sociale pot fi nso"ite , nu o dat , de cri!e de identitate , &eneratoare de violen"e nea$teptate . Devine tot mai evident faptul c interesele si o#iectivele de securitate pot fi reali!ate doar pri cooperare intera"ional . Interesele si o#iectivele de securitate ale statelor europene nu sunt ns &eneratoare de stri confictuale , mediul de securitate fiind influen"at po!itv de procesele de inte&rare european si euroatlantic, de e+tinderea comunit"ii statelor care mprt$esc si promovea! valorile democra"iei si ale economiei de pia" , de ad@ncirea cola#orrii re&ionale. Riscurile apari"iei unei confruntri militare tradi"ionale pe continentul european s'au diminuat semnificativ. Totusi persist fenomene de insta#ilitate si de cri! la nivel su#re&ional si tendin"e de fra&mentare , mar&inali!are sau i!olare a unor state . Tri din Europa Central , de Est si de 2ud'Est se confrunt cu dificult"i economice , sociale si
Pagina $! din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

politice asociate procesului de tran!i"ie spre societatea #a!at pe principiile democra"iei si ale economiei de pia" , care pot &enera destule riscuri a adresa securit"ii statelor din re&iune. UE trece printr'un profund proces de reform intern . ,ro&resele n evolu"ia politicii e+terne si de securitate comun , demonstrea! c Europa se pre&te$te s si asume un rol su#stan"ial n ar)itectura propriei securit"i . ,entru Rom@nia , ndeplinirea criteriilor comunitare de aderare este un proces necesar , n primul r@nd , din punct de vedere intern , al vie"ii economice si sociale rom@ne$ti av@nd influen"e directe si asupra securit"ii noastre na"ionale . 4n paralel cu eforturile pentru ndeplinire criteriilor de aderare, Rom@nia tre#uie s si asume responsa#ilitatea de a formula un punct de vedere rom@nesc .Rom@nia a parcurs o perioad dificil dup Revolu"ia din decem#rie WN: ' prin constituirea statului de drept , a institu"iilor si mecanismelor democratice , prin declan$area reformelor necesare pentru trecerea de la economia de comand la economia de pia" . 6inali!area acestor procese istorice si ireversi#ile necesit nc eforturi costisitoare .Dificult"ile tran!i"iei economice prelun&ite , scderea calit"ii vie"ii , ine&alit"ile sociale cre$terea numrului celor care triesc su# pra&ul srciei toate acestea pot produce intoleran"a , afectea! solidaritatea social av@nd efecte din cele mai &rave asupra institu"iilor si mecanismelor de func"ionare a statului . 2ocietatea rom@neasc este nc marcat de consecin"ele manaementului defectuos al procesului de tran!i"ie economice si sociale. 2erviciile pu#lice sunt #irocratri!ate , infrastructura teritorial insuficient de!voltat , restructurarea si moderni!area indrustriei se desf$oar cu mari dificult"i. 4n acelasi timp , adaptarea lente a sistemului ordinii pu#lice si si&uran"ei na"ionale la noile forme ale criminalit"ii din ce n ce mai a&resive au &enerat scderea inaccepta#il a nivelului de si&uran" a cet"eanului. Dificult"ile nt@mpinate de Rom@nia sunt si pro#leme din unele !one ale Europei ce fac o#iectul unor mai lar&i preocupri interna"ionale. 4ndeplinirea o#li&a"iilor asumate de Rom@nia n procesul de inte&rare n structurile europene si euroatlantice constituie o etap decisiv pentru moderni!area societ"ii rom@ne$ti si consolidarea tendin"elor de cre$tere economic. ,e termen lun& acestea vor aduce prosperitate si vor spori credi#ilitatea Rom@niei n eforturile de consolidare a securit"ii europene. 6actorii de risc la adresa securit"ii Rom@niei constau n acele elemente , situa"ii sau condi"ii interne sau e+terne care pot afecta , prin natura lor , securitatea "rii , &ener@nd efecte contrare sau de atin&ere a intereselor noastre fundamentale.
Pagina $" din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%ulnera#lit"ile sunt definite ca stri de lucruri , procese sau fenomene din via"a intern care diminuea! capacitatea de reac"ie la riscurile e+terne ori poten"iale sau care favori!ea! apari"ia si de!voltarea acestora. Rom@nia nu este si nu se va afla n afar vreunei amenin"ri ma ore , de tip militar clasic , la adresa securit"ii sale na"ionale. Riscurile la adresa securit"ii sunt preponderent de natur nemilitar si mai ales de natur intern , manifest@ndu'se n special n domeniile economic , financiar , social si ecolo&ic. ,erpetuarea si con u&area unor vulnera#ilit"i e+istente n aceste domenii pot afecta ns securitatea "rii . 2u# um#rela climatului interna"ional disocierea net dintre evolu"iile din mediu intern si cel interna"ional este tot mai &reu de fcut n conte+tul unor procese ce pot cea condi"ii favora#ile pentru apari"ia , previ!i#il sau imprevi!i#il , a unor riscuri la adresa securit"ii na"ionale. 3ccenturea interdependen"elor multiple dintre state &lo#ali!area si li#erali!area sc)im#urilor de orice fel ' de la cele comerciale la cele informa"ionale ' fac tot mai dificil o asemenea disociere ntr'un mediu &lo#ali!at , n care riscurile interne si interna"ionale se pot &enera si poten"a n mod reciproc. 6undalul pe care se proiectea! dinamica acestor interdependen"e este totusi unul po!itiv , fiind constituit de &enerali!area spiritului de cooperare si dialo& pentru consolidarea securit"ii pe continent , precum si implicarea tot mai activ a ONU , N3TO , UE , O2CE n &estionarea comple+elor pro#leme de securitate si sta#ilitate &lo#ale. 3ceste caracteristici dominate repre!int pentru statul rom@n circumstan"e de mare importan". ,e acest fundal ,responsa#ilitatea statului este de a &estiona cu autoritate ndeose#i riscurile si vulnera#ilit"ile de natur strict intern , care influen"ea! po!i"ionarea Rom@niei n mediul interna"ional de securitate . ,rin aten"ia acordat acestor factori Rom@nia poate s constituie un furni!or important de securitate re&ional si interna"ional si s transforme ndeplinirea o#iectivelor de de!voltare economic si social sus"inut si dura#il ntr'o resurs considera#il si specific pentru securitatea propriu'!is a "rii. ,rincipalii factori e+terni de risc la adresa securit"ii na"ionale sunt 7 posi#ile evolu"ii ne&ative n plan su#re&ional n domeniul democrati!rii proliferarea armelor de distru&ere n mas, proliferarea si de!voltarea re"elelor teroriste O mi&rarea clandestin si apari"ia unor flu+uri masive de refu&ia"i O limitarea accesului statului rom@n la unele resurse si oportunit"i re&ionale importante pentru reali!area intereselor na"ionale O

Pagina %# din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

terorismul politic transna"ional si interna"ional , inclusiv su# formele sale #iolo&ice si informatice O ac"iuni individuale sau colective de accesare ile&al a resurselor informatice O a&resiunea economico'financiarO provocarea deli#erat de catastrofe ecolo&ice. 4n paralel cu prevenirea sau contracararea punctual a interven"iei acestor posi#ili factori de risc , Rom@nia este preocupat s diminue!e vulnera#ilit"ile interne care se manifest n diferite domenii , care pot avea un impact si asupra securit"ii na"ionale 7 U persisten"a pro#lemelor de natur economic, financiar si social , &enerate de prelun&irea tran!i"iei si nt@r!ierea reformelor structrale O U accentuarea fenemenelor de corup"ie O Unerespectarea normelor ecolo&ice U scderea nivelului de ncredere a cet"enilor n institu"iile statului O U emi&rarea speciali$tilor din dferite domenii de v@rf .

C3,ITOLUL III. E6ECTELE N3PION3LE ,ROCE2ULUI DE 1LO(3LIA3RE 32U,R3 2ECURIT3PII

4n luna martie /::M la 2als#ur&, n 3ustria, s'a desf$urat cel de'al I;'lea 2eminar Interna"ional de 8tiin"e ,olitice, consacrat anali!ei viitorului institu"iei statului fa" de transformrile produse de &lo#ali!are. ,ro#lema principal a fost dat statul si n special cel na"ional ce ofer la sf@rsitul *cariereiF, ca urmare a &lo#ali!rii economiei, a rivalit"ilor eterice si reli&ioase si a reconfi&urrii mondiale a centrelor de putere. Rspunsul dat de cei 50 de repre!entan"i ai statelor at@t de!voltate c@t si mai pu"in de!voltate a fost ne&ativ. Repre!entan"ii au artat c *mai avem nc nevoie de statF pentru a da identitate oamenilor, pentru a colecta impo!itele si ta+ele, pentru a face s func"ione!e sistemul de protec"ie si securitate social, pentru a asi&ura protec"ia si conservarea mediului si pentru a asi&ura cel pu"in sta#ilitatea si securitatea intern. De!#aterea n le&tur cu &lo#ali!area si efectele sale, este pe scurt, un *dialo& al reusitelorF. ,e de o parte, economi$tii clamea!a #eneficiile pe care &lo#ali!area le aduce intensificrii comer"ului facilit"ii investi"iilor transfrontaliere, i&nor@nd ns costurile sociale
Pagina %1 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

implicite acestora. ,e de alt parte, criticii li#erali!rii comer"ului si a pie"elor de capital, nu dovedesc o cunoa$tere adecvat a mecanismelor si proceselor economice, dar devin tot mai activi. Oamenii de $tiin" iau n considerare dou posi#ile tendin"e de evolu"ii a procesului &lo#ali!rii7 o tendin" optimist si una pesimist. Conform scenariului optimist, sus"inut de teoria neoli#eral, suveranitatea na"ional va fi din ce n ce mai restr@ns, pe msur ce &lo#ali!area pie"elor si a civili!a"iilor va depsi frontierele na"ionale de ast!i si va eroda puternic identitatea na"ional cre@nd *cet"eni &lo#aliF care vor asimila interesele &enerale ale ntre&ii umanit"i. Cellalt scenariu, #a!at pe teoria realist, pro&no!ea! c statele vor e+arcer#a competi"ia n care se afl unele cu altele, tocmai datorit fenomenului &lo#ali!rii, ncerc@nd s preia controlul asupra noilor tendin"e. 3ceast competi"ie va reconfi&ura distri#u"ia distri#u"ia mondial a puterii, duc@nd la cre$terea #o&"iei unora dintre state si dimpotriv, la srcirea si mai accentuat la alte state, astfel nc@t, datorit &lo#ali!rii, decala ele dintre "rile #o&ate si cele srace se vor accentua./ ,ro#lema esen"ial n discu"ia despre &lo#ali!are este cea a efectelor &lo#ali!rii asupra securit"ii na"ionale. Cre$terea interdependen"ei n rela"iile interna"ionale, dependen"a statelor lumii su# aspect economic, cre$terea numrului factorilor e+terni ce influen"ea! func"ionarea sta#il a societ"ii duc la apari"ia unei mari provocri7 *&estionarea eficient a pro#lemelor securit"ii, minimi!@nd efectele ce decur& din statutul de *actorF al procesului de &lo#ali!are economic.F0 ,rocesul de &lo#ali!are economic se desf$oar cu o accelera"ie cresc@nd. %ite!ei de reac"ie la stimuli -interni si e+terni. se desf$oar at@t interconectrii din ce n ce mai mult a economiilor na"ionale n caosul sistemului &lo#al, c@t si apari"iei noilor te)nolo&ii. 3ceast tendin" &enerea! modificri su#stan"iale n planul percep"iei strii de securitate na"ional si interna"ional. 2tarea securit"ii interna"ionale influen"ea! din ce n ce mai mult posi#ilitatea de &arantare a securit"ii na"ionale.

Wofgang Reinic e, citat !n , "eodor #runseti, $rgani%a&iile interna&ionale !n era glo'ali%(rii, )i'iu, Editura *cademiei #or&elor "erestre, +,,,, p-19
/ 0

.ar/- 0oldor, R(%'oaie noi 1i 2echi, Bucure1ti, Editura *ntet, +,,,, p-9
Pagina %$ din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este dificil s vor#im cu oarecare certitudine despre efectele de lun& durat ale procesului de &lo#ali!are economic asupra securit"ii. Un lucru este evident7 procesul de &lo#ali!are are at@t un impact po!itiv, c@t si unul ne&ativ. Daniel Dianu n le&tur cu efectele &lo#ali!rii spunea c &lo#ali!area *aduce #eneficii si creea! oportunit"i neo#i$nuite7 ea o#li& "rile, #o&ate sau srace la mai mult ri&oare n administrarea finan"elor pu#lice si private, a politicii economice n &eneral. Desi aici ar tre#ui spus c dup cum devalori!area concuren"ial poate fi detrimentala pentru cei care o practic, tot astfel competi"ia "rilor pentru a'si mri avanta ele concuren"iale printr'o ri&oare #u&etar mai mare este foarte pro#a#il s conduc la *ec)ili#ru nefavora#ilF n economia mondial ntruc@t se induce o &enerali!are de politici defla"ioniste. Dar salut@nd avanta ele pe care &lo#ali!area le aduce nu cred c este n"elept s se i&nore costurile sale care, dac nu sunt "inute su# control7 pot aduce la tensiuni si cri!e mari -a$a cum s'a nt@mplat n 3merica Latin, 3sia de 2ud'Est, etc...F ,artea po!itiv a acestui proces este c va spori interac"iunea dintre "ri, care la r@ndul ei desc)ide noi posi#ilit"i pentru de!voltarea civili!a"iei umane, ndeose#i n sfera economic. Intensificarea sc)im#urilor comerciale, investi"ionale si te)nolo&ice ntre diferite re&iuni, facilitarea contactelor interumane, familiari!area cu culturile altor popoare sunt cu si&uran", #enefice pentru omenire. 6enomene economice si sociale, precum7 interna"ionali!area produc"iei, intensificarea comer"ului interna"ional, formarea pie"elor &lo#ale ale capitalului financiar, ratele nalte ale $oma ului si folosirea insuficient a for"ei de munc, polari!area #o&"iei si srciei, traficul si consumul ilicit de stupefiante, crima transna"ional, epui!area resurselor si de&radarea mediului ncon urtor, sunt unele din principalele su#iecte ale &lo#ali!rii, ale interac"iunii economiilor si statelor la nivel interna"ional. Toate aceste fenomene afectea! ntr'un mod diferit securitatea na"ional. 1lo#ali!area a fost si este posi#il datorit msurilor de li#erali!are a comer"ului, a investi"iilor de capital si a pie"elor financiare. Desi procesul de li#erali!are are loc cu vite!e diferite si n modalit"i diverse, toate "rile sunt preocupate ca rela"iile lor economice s constituie parte component a procesului de li#erali!are *deoarece li#erali!area comer"ului si investi"iilor de capital poate favori!a alocarea mai eficient a resurselor ceea ce duce la dimensionarea economiei si asi&urarea #unstrii.FH
Gheorghe Bardus ,Eduard Radaceanu,Glo'alitate si management,Bucuresti,Editura *ll Bec ,pag13+
H

Pagina %% din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1)eor&)e (ardus si Eduard Rdceanu ne fac cunoscut fenomenul care se refer la investi"iile directe n strintate crora le revine un rol deose#it n influen"a &lo#ali!rii asupra securit"ii. 6r ndoial &lo#ali!area are efecte po!itive prin investi"ii directe n strintate, implementarea te)nolo&iilor tot mai performante. Toate &uvernele sunt interesate s atra& investi"ii pentru crearea de noi locuri de munc. Din prima umtate a anilor XN; p@n n prima umtate a anilor X:; investi"iile directe n strintate #rute si investi"iile de portofoliu din "rile avansate au crescut de peste trei ori. 6lu+urile de investi"ii directe dintre "rile avansate de"in cel mai mare volum -reflect le&turile economice dintre acestea.. Prile n tran!i"ie, aflate la nceputul formrii pie"elor de capital si av@nd nevoii de investi"ii devin o !on atractiv pentru investi"iile directe strine si activit"ile corpora"iilor multina"ionale. Dou elemente care sus"in cur#a ascendent a investi"iilor directe sunt7 e+tinderea li#erali!rii re&imului investi"iilor strine n diferite "riO sporirea n perioade /::;'/::K a numrului de fu!iuni si ac)i!i"ii transfrontaliere de firme-n /::K au fost nc)eiate HI de tran!ac"ii de acest &en n valoare de peste un milion Y.. 6r ndoial investi"iile directe au un efect po!itiv asupra "rilor n tran!i"ie care au nevoie de capital ns, n unele situa"ii se aprecia! c *ncercarea de a atra&e concernurile mondiale prin su#ven"ii devin o &aur nea&r pentru finan"ele statului F I. Despre aceste efecte ne&ative pe care pot s le ai# investi"iile vor#e$te 1eor&e 2oros n lucrarea sa *Cri!a capitalismului &lo#alF, d@nd e+emple clare despre efectele provocate de aceste investi"ii -cri!a asiatic, cri!a american din /::H'/::I.. El este de prere c capitalul aduce multe #eneficii7 sporirea capacit"ii productive, m#unt"iri ale produc"iei, prin urmare o sporire a #o&"iei si a li#ert"ii. De aceea "rile intr n concuren" pentru a atra&e si re"ine capitalul. *2istemul este ns profund deficientF deoarece odat cu capitalismul, *c@$ti&ul #anilor are prioritate asupra celorlalte considerente sociale, aran amentele politice si economice ies din r@ndurile lor. De!voltarea economiei &lo#ale nu se sincroni!ea! cu de!voltarea societ"ii &lo#ale. Rela"ia dintre centru si periferie este, de asemenea, foarte dispropor"ional. Dac si atunci c@nd economia &lo#al se va cltina, presiunile politice vor putea s o distru&.F El critic sistemul capitalist &lo#al pe dou direc"ii principale7 prima se refer la defectele mecanismului de pia", si anume insta#ilit"ile de pe pie"ele financiare

3ans 4eter,3arold )chuman,5apcana glo'ali%arii,Bucuresti,Editura Economica,1993-pag 16,


I

Pagina %4 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interna"ionale si cealalt prive$te *e$ecul politicului la nivel na"ional, c@t si la nivel interna"ional.FK Le&at de insta#ilit"ile de pe pia"a financiar interna"ional Daniel Dianu spunea c *a$a cum ne'au artat evenimentele din ultimi ani X0; si primi ani X5; ai acestui secol, cri!ele financiare interna"ionale pot determina *de!inte&rarea &lo#alF.M Implica"iile sociale si economice ale inte&rrii pie"elor financiare pot fi e+trem de severe, cu consecin"e dramatice pe plan economic si social. 3st!i pia"a financiar interna"ional este caracteri!at prin faptul c ntre :;':NQ din volumul !ilnic al tran!ac"iilor de pe pia"a mondial de capital repre!int activitate speculativO caracterul fluid al pie"elor financiare din perioada pe care o traversm n pre!ent a dus la o cre$tere considera#il a investi"ilor strine directe7 n cadrul volumului tran!ac"iilor financiare datorate comer"ului real, ponderea cea mai mare o de"in flu+urile de capital care *cur&F ntre companiile transna"ionale sau c)iar n interiorul acestora. 3ctorii principali ai procesului de &lo#ali!are sunt firmele private, dar si cele pu#lice cu activit"i transna"ionale preocupate permanent de ma+imi!area profiturilor, indiferent de locul unde ac"ionea!. ,otrivit datelor furni!ate de Corld Investment Report pe /::M numrul corpora"iilor transna"ionale se situa la circa HHI;;. 3cestea controlea! peste o treime din activitatea sistemului privat mondial. Din totalul lor primele /;; cele mai mari de"in active de circa /M;; miliarde de dolari. C)eltuielile pentru cercetare si de!voltare efectuate de corpora"iile transna"ionale repre!int circa MI'N;Q din c)eltuielile mondiale pentru cercetare si de!voltare. ,entru NM din primele /;; corpora"ii transna"ionale, economia de ori&ine se afl n "rile Uniunii Europene, 2tatele Unite si >aponia. *1lo#ali!area economic = scrie David C. Jorten' nu este nici n interesul omenirii, nici inevita#il. Este o a+iom faptul c puterea politic se alimentea! cu cea economic. Cu c@t este mai mare unitatea economic, cu at@t mai mari sunt concuren"ii si dominan"i, si cu at@t se conturea! mai mult puterea politic n m@inile marilor corpora"ii.F N ,e msur ce puterea si o#iectivele corpora"iilor se amplific cre$te si preocuparea &uvernelor cu privire la capacitatea de a mai controla economia propriilor "ri. Investi"iile directe n strintate dau msura activit"ii investi"ionale a corpora"iilor transna"ionale. 4n plus, ele au de!voltat strate&ii noi prin care ncearc s constituie re"ele re&ionale pentru produc"ia si distri#u"ia mrfurilor cut@nd s reduc competi"ia de pe pia".
K

George )oros, 5ri%a capitalismului glo'al, Ia1i, Editura 4olirom, 1999, p- 1,6 Da2id 5-0orteen,5orporatiile conduc lumea,Bucuresti,Editura )ami%dat,1995-pag 163
Pagina %5 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Drept re!ultat al acestei strate&ii, investi"iile directe n strintate sunt acum preponderent re&ionale. 4n afar de #o&"ia lor &lo#al si de puterea economic, impactul pe care l au asupra "rilor de ori&ine si "rilor &a!d constituie motive de n&ri orare. 4n &eneral, n "rile su#de!voltate corpora"iile multina"ionale au fost privite cu suspiciune consider@nd c pun n pericol suveranitatea na"ional. 4n pre!ent aceast optic s'a sc)im#at, deoarece #eneficiile n direc"ia de!voltrii economice, stimulrii produc"iei si a nivelului de trai sunt mult mai mari dec@t de!avanta ele pre!en"ei corpora"iilor n "rile &a!d. ,re!en"a corpora"iilor are efecte po!itive - finan"ea! mprumuturile interna"ionale spri in li#ertatea comer"ului, cercetarea $tiin"ific si de!voltarea te)nolo&ica, ncura ea! cercetarea economic, accelerea! &lo#ali!area economiei si culturii . dar si efecte ne&ative 7 dau na$tere unor con&lomerate ce reduc competi"ia si li#era ini"iativO atra& capitalurile din "rile &a!d dar e+port profiturile n "rile de ori&ineO nltur competi"ia n domeniul for"ei de muncO sfidea! suveranitatea na"ional a statelor. Concuren"a n cadrul pie"ei &lo#ale este foarte dur. Rimi Jauffer scrie despre *corpora"iile americane n lupt contra EuropeiF:, iar al"ii consider c7 *nimic nu este mai mo#il n !ilele noastre dec@t capitalul. Investi"iile interna"ionale diri ea! flu+urile comerciale, transferul de miliarde cu vite!a luminii )otrsc cursurile de sc)im#, puterea e+tern de cumprare a unei "ri si a monedei sale. ?otorul comer"ului nu mai sunt deose#irile de costuri relative. Ceea ce contea! este avanta ul a#solut pe toate pie"ele si n toate "rile concomitentF/;.1lo#ali!area are si o parte mai pu"in plcut. Investitorul ma oritar poate lua deci!ia de nc)idere a firmelor ac)i!i"ionate pentru a elimina concuren"aO poate reduce activitatea ntr'o ntreprindere dintr'o "ar si s o intensifice acolo unde profiturile sunt mai mari. Din cele pre!entate mai sus re!ult c &lo#ali!area economic este str@ns le&at de unele pro#leme care au le&tur cu securitatea7 -cre$terea interdependen"ei n rela"iile interna"ionale, li#erali!area comer"ului, investi"iile directe in strintate, inte&rarea de pe pia"a financiar si insta#ilitatea ei, e+isten"a corpora"iilor transna"ionale.. Efectele po!itive ale &lo#ali!rii asupra dimensiunii securit"ii economice sunt7 intensificarea sc)im#urilor comerciale, investi"ionale si te)nolo&ice sporirea capacit"ii productive li#erali!area comer"ului si a pie"elor financiare promovea! rela"iile pa$nice ntre state spre a asi&ura un climat favora#il afacerilor circula"ia nen&rdit valorilor economice si mana&eriale
Pagina %6 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de!voltarea &lo#al dura#il concentrarea eforturilor, inclusiv financiare si umane asupra unor proiecte pentru viitorul omenirii si pentru strpun&eri te)nolo&ice de!voltarea civili!a"iei umane n sfera economic introducerea de te)nolo&ie avansat n "rile mai pu"in de!voltate. ,artea ne&ativ a &lo#ali!rii economice este c apar noi provocri. Din cau!a distri#uirii neuniforme a avanta elor &lo#ali!rii, efectele ne&ative ale acestui proces se vor rsfr@n&e in special asupra "rilor n curs de de!voltare. 3ceste efecte ne&ative sunt7 lr&irea si ad@ncirea diferen"elor dintre "rile #o&ate si cele srace sporirea, #o&"ia elitelor locale si scumpirea costului vie"ii apari"ia monopolului produc"iei in)i#area cre$terii economice si a competen"ei te)nice n "rile su#de!voltate men"in@nd dependen"a "rilor srace fa" de cele #o&ate cre$terea rapid a ine&alit"ii veniturilor. Noile amenin"ri aduse securit"ii conduc &uvernele s caute mai multe acorduri de cooperare cu partenerii cu care mprt$esc valori si interese comune. ,entru a face fa" efectelor procesului de &lo#ali!are Rom@nia tre#uie s se inte&re!e in Uniunea European. Nevoia de inte&rare este dictat de vulnera#ilitatea economiei rom@ne$ti. %ulnera#ilitatea unei economii este definit pe #a!a raportului dintre avanta ele si de!avanta ele economiei na"ionale n raport cu mediul economic interna"ional, cu capacitatea acestuia de a face fa" provocrilor interne si e+terne prin for"e proprii. Nevoia de inte&rare a Rom@niei n Uniunea European tre#uie le&at de nevoia de a reali!a o cre$tere economic rapid pentru a un&erea din urm a "rilor avansate. Inte&rarea n UE este privit si interpretat cu o for" adiacent celor interne n asi&urarea via#ilit"ii si a vitalit"ii economiei rom@ne$ti. Inte&rarea economic a fost considerat drept o modalitate de a evita strile conflictuale de natur politic si economic dar si cele de natur militar. Un alt aspect al securit"ii care este afectat de &lo#ali!are este cel al securit"ii te)nolo&ice si informa"ionale. 1lo#ali!area este un proces care este le&at de accesul a#solut la informa"ie si de mi$carea rapid a capitalului. 3cestea se #a!ea! pe te)nolo&ii noi. E+tinderea aplica"ilor noilor te)nolo&ii este dovedit de fapte7 comer"ul electronic a condus la diminuarea considera#il a pre"urilor de ac)i!i"ie. Noile firme #a!ate pe ultimele te)nolo&ii informatice au produs o cre$tere nemaint@lnit la #ursa din NeE ZorL. 3u loc fu!iuni de mare dimensiune in diverse domenii. 3ceste fu!iuni se nscriu n *lo&ica &lo#ali!rii, a formrii de mari &rupuri care operea! la scara economiei mondiale, a proliferrii [[re"elelor\\ F.//
Pagina % din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Efectele acestei &lo#ali!ri sunt fr ndoial po!itive prin7 implementarea te)nolo&iilor tot mai perfec"ionate investi"ii directe n strintate un mana&ement tot mai performant posi#ilitatea procurrii de #unuri si servicii apel@nd la comer"ul electronic diminuarea pre"urilor de ac)i!i"ie Internetul permite accesul la lumea informa"iei cre$terea su#stan"ial a productivit"ii si la mari reduceri de costuri si implicit a pre"urilor transferul rapid de capital Revolu"ia informa"iei *redesenea! )arta industrialF/0. ,ro&resul te)nolo&ic ofer actorilor economici, $anse si oportunit"i e+traordinare, solicit@nd unirea capitalului si interac"iuni #ine structurate. 4ns acest proces te)nolo&ic ridic unele semne de n&ri orare. Noile te)nolo&ii reclam introducerea unor re&uli si re&lementri la nivel &lo#al. Lipsa acestor re&uli poate duce la *tensionarea unor structuri economice si sociale, de mrimea unor decala e, de presiuni spre fra&mentare, de mare tur#ulen" si de!ordineF/5. 3menin"area cea mai important este c "rile nepre&tite din punct de vedere te)nolo&ic pentru a face fa" cu succes procesului de &lo#ali!are vor face fa" n cur@nd unui proces de mar&inali!are, de i!olare c)iar de accentuare a srciei. Nu poate fi ncercat o incursiune n identificarea efectelor fenomenului de &lo#ali!are fr a ncerca s descifrm aspectele ce definesc latura politic a fenomenului. 1lo#ali!area s'a nfptuit si se va e+tinde, datorit ac"iunii n aceast direc"ie a factorului politic. 6actorul politic a ac"ionat n fa"a &lo#ali!rii n mod nuan"at si diferit. Interven"ia N3TO n Josovo a marcat, n fapt, sf@rsitul erei dreptului la suveranitatea deplin a statelor. Cu toate acestea se aprecia! c statele vor rm@ne principali actorii ai scenei rela"iilor interna"ionale. 4n condi"iile unei lumi n care intervine estomparea &rani"elor politice si n care mari actori si revendic dreptul de repre!entare interna"ional se va impune n continuare ca statul s supervi!e!e pro#lemele de repre!entare pe plan e+tern a intereselor na"ionale. 6actorul politic se afl ntr'o postur nefericit7
Daniel D(ianu, 7ncotro se !ndreapt( &(rile postcomuniste, Bucure1ti- Editura 4olirom, +,,,, p-88 /5 Daniel D(ianu, 7ncotro se !ndreapt( &(rile postcomuniste, Bucure1ti- Editura 4olirom, +,,,, p-58
/0

Pagina %! din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de o parte, tre#uie s apere drepturile si dorin"ele propriilor cet"eni, relativ la pstrarea identit"ii na"ionaleO pe de alt parte, tre#uie s fac fa" presiunilor partenerilor strini care, ntr'o form mai mult sau mai pu"in voalat, solicit standardi!area, inclusiv n pro#leme precum cultura, lim#a, educa"ia, etc. Efectele procesului de &lo#ali!are asupra dimensiunii politice a umanit"ii se caracteri!ea! prin faptul c7 rolul &uvernului este n continu diminuare. 3ceast tendin", este pre!ent n tot mai multe state, manifest@ndu'se pe dou planuri7 transferul unor atri#ute &uvernamentale ctre or&anisme re&ionale sau interna"ionale dele&area autorit"ii, n unele domenii, ctre autorit"i re&ionale sau locale, n cadrul aceluiasi stat. reducerea capacit"ii de a e+ercita puterea politic asupra domeniilor n care operea! companiile private. pierderea &radat dar continu a controlului de ctre institu"iile statului, ceea ce semnific o desfiin"are a monopolului statului asupra suveranit"ii na"ionale, stare ce este &arantat de de"inerea controlului asupra teritoriului na"ional. Direc"ia securit"ii militare este un aspect sensi#il al procesului at@t n rela"ia cu tendin"ele de &lo#ali!are c@t si cu idea pstrrii inte&rit"ii teritoriale. Domeniul militar nu putea scpa de su# influen"a efectelor &lo#ali!rii. 3ceasta implic reor&ani!ri -restructurri. si la nivelul institu"iilor militare. E+ist anumite asemnri ntre procesele de restructurare economic si cele de restructurare militar7 sc)im#rile se produc su# presiunea factorilor e+terni, fiecare stat si proiectea! capacitatea de aprare, "in@nd cont mai mult de sus"inerea financiar, dec@t de amenin"rile poten"iale la adresa securit"ii na"ionaleO desfiin"area unit"ilor nerenta#ile, apelul la sc)im#ul de idei si de te)nolo&ie. Unul din efectele &lo#ali!rii asupra domeniului militar este acela de redefinire a componentei militare si umane7 inte&rarea pe ori!ontal a societ"ilor de!voltate, ca urmare a procesului de &lo#ali!are. 3ceasta a impus n plan militar conceptul de securitate si aprare colectiv. 3mplificare si nlesnirea comunicrii sociale, ca urmare a pro&reselor te)nolo&iei informa"iei. 3ceasta are drept efect n planul politicii de aprare tendin"a ctre inte&rarea interna"ional a aprrii. 4n plan militar intern aceasta &enerea! redistri#uiri ale resurselor alocate aprrii si sta#ilirea unor noi rela"ii civil'militare.
Pagina %" din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,entru ca Rom@nia s fac fa" transformrilor impuse de fenomenul &lo#ali!rii interesele sale vor avea n vedere dou cate&orii de o#iective capa#ile prin aplica#ilitate7 s &arante!e si s promove!e drepturile si li#ert"ile fundamentale ale cet"enilor si s le satisfac nevoile de prosperitate si securitateO s asi&ure continuitatea statului na"ional rom@n, suveran si independent, unitar si indivi!i#il, inte&rat valorilor democra"iei si economiei li#ere. 2in&ura solu"ie a Rom@niei pentru a face fa" efectelor fenomenului de &lo#ali!are si n acelasi timp, pentru reali!area o#iectivelor de necesitate na"ional, Rom@nia tre#uie s se inte&re!e n institu"iile euro'atlantice si europene si s'si consolide!e rolul n alte structuri de securitate. Inte&rarea n N3TO este prioritar si cea mai #un op"iune pentru Rom@nia de a avansa ctre un mediu de securitate colectiv. 4n 2ummit'ul de la Cas)in&ton a dat o nou dimensiune lr&irii N3TO, prin promovarea conceptului de ,lan de ac"iune pentru aderare. 3rmata Rom@niei este an&a at activ n procesul de nfptuire a cerin"elor militare ale pro&ramului. 4n acest sens, principalele direc"ii de ac"iune ale armatei sunt urmtoarele7 ndeplinirea o#iectivelor sta#ilite n ,ro&ramele na"ionale anuale de pre&tire pentru inte&rareO an&a area deplin n ,arteneriatul pentru ,ace opera"ionalO a#ordarea pro#lemelor de securitate si a procesului de planificare a aprrii potrivit noului concept strate&ic al N3TOO asi&urarea capa#ilit"ilor reale pentru operarea colectivO reali!area standardi!rii si a interopera#ilit"ii. Nu se poate vor#i de efectele &lo#ali!rii fr s aducem aminte de terorism. ,e plan interna"ional, lumea traversea! o situa"ie fr precedent, fiind profund marcat de ac"iunile ira"ionale ale unor for"e ce promovea! terorismul ca mi loc de divi!are a comunit"ii interna"ionale si de sl#ire a sta#ilit"ii mondiale n &eneral. Caracterul &lo#al al luptei mpotriva terorismului a devenit componenta necesar, dar nea$teptat si cel mai pu"in dorit, a fenomenului &lo#ali!rii, constituind de a un imperativ de lupt si atitudine al tuturor democra"iilor, cruia si statul rom@n i se asocia! fr nici o e!itare. Lr&irea spectrului de riscuri neconven"ionale, diversificarea tipolo&iei cri!elor si conflictelor &enerea! provocri care multiple necesit reac"ii multidirec"ionale.

Pagina 4# din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tendin"ele de &lo#ali!are a amenin"rilor teroriste si a criminalit"ii pun n pericol securitatea na"ional. 1ruprile teroriste sunt un alt tip de actor ale cror activit"i e+acer#ea! fu!iunea interna"ional si su#minea! autoritatea si puterea statului. Terorismul este definit n &eneral drept o activitate criminal, vi!@nd ndeplinirea unor scopuri politice prin amenin"are sau utili!are a violen"ei, de multe ori n opo!i"ie fa" de conducerea statului respectiv. 3tacurile teroriste revrsate asupra 2tatelor Unite ale 3mericii precum si amenin"rile ulterioare eviden"ia! necesitatea unor noi forme de solidaritate interna"ional, care s permit prevenirea si contracararea acestor tipuri de ac"iuni. Terorismul constituie unul dintre cele mai periculoase fenomene, fiind ncura at de virulen"a curentelor fundamentaliste care se spri in pe stare de frustrare si srcire e+trem a unor !one lar&i ale planetei. ,rin imprevi!i#ilitatea sa, prin sfidarea normelor vie"ii civili!ate, prin efectele emo"ionale asupra opiniei pu#lice terorismul poate &enera riposte care s desta#ili!e!e comunitatea interna"ional, s deturne!e omenirea spre i!olare. O cate&orie din ce n ce mai activ a &ruprilor teroriste este criminalitatea interna"ional or&ani!at. 4ntr'o lume &lo#ali!at cu frontiere Fspirituali!ateF, care cel pu"in foarte penetra#ile, crima or&ani!at poate utili!a cu u$urin" te)nolo&ia de v@rf n domeniul computerelor si telecomunica"iilor pentru a se interconecta si a'si e+tinde opera"iile si pentru a'si mri profiturile. 2fidarea virulent a terorismului precum si celelalte provocri sau riscuri nonmilitare vor putea fi eliminate numai prin cooperare desc)is multina"ional, ec)ili#rat, ndreptat spre eradicarea rdcinilor si cau!elor profunde, n special a srciei e+treme. O alt pro#lem n le&tur cu efectele &lo#ali!rii care tre#uie discutat este impactul &lo#ali!rii asupra mediului &lo#al. Este necesar s fie luate msuri pentru ca posi#ilitatea de a distru&e ec)ili#rul fra&il al ecosistemului planetar s nu se materiali!e!e su# impactul cre$terii accentuate a consumului ener&etic si a diferitelor materii prime si resurse naturale. Cre$terea accentuat a popula"iei dep$e$te posi#ilitatea de adaptare corespun!toare a produc"iei de )ran n unele state su#de!voltate cu consecin"e dramatice n plan social, cre@nd adevrate cri!e umanitare. Impactul cre$terii popula"iei asupra de!voltrii economice, a securit"ii alimentare, a calit"ii mediului este de mai mult timp un su#iect disput si continu s rm@n a$a. O component de #a! a sc)im#rilor produse de &lo#ali!are o repre!int securitatea mediului ncon urtor. Totodat nu tre#uie pierdut din vedere c o multitudine de or&ani!a"ii interna"ionale, inter&uvernamentale si ne&uvernamentale se ocup n mod curent de
Pagina 41 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

monitori!area acestui aspect cut@nd solu"ii spre a pre!enta ceea ce avem. 2ecuritatea mediului ncon urtor este o a#ordare nou a conceptului de securitate. Efectele &lo#ali!rii se fac sim"ite n deteriorarea securit"ii mediului natural prin7 ] reducerea sensi#il a resurselor naturale -ap, solul fertil, resursele piscicole precum si a diversit"ii #iolo&ice ca urmare a dispari"iei anumitor specii specifice florei si faunei. ]deteriorarea mediului de via"O stratul de o!onO climaO atmosferaO oceanul drept re!ultat al activit"ii economice &lo#ale. Toate acestea pot avea efecte drastice n lipsa unor msuri care s vi!e!e nlturarea cau!elor si efectelor deteriorrii calit"ii mediului. 4n ca! contrar unele dintre modificri s'ar putea s devin ireversi#ile. Un alt domeniu n care tre#uie studiate efectele &lo#ali!rii este domeniul culturii. Componen"a cultural a securit"ii na"ionale capt $i ea o importan" tot mai mare. Efectele po!itive ale &lo#ali!rii asupra culturii sunt7 accesul la mi loacele de comunicare universale, de e+emplu Internetul. li#era circula"ie a te)nolo&iilor culturale circula"ia valorilor culturale reevaluarea valorilor culturilor na"ionale 4ns &lo#ali!area cultural are si o parte ne&ativ care se concreti!ea! prin7 forme de via" si cultur autentice sunt nlocuite cu forme prefa#ricate, de oas valoare, transferate prin intermediul #unurilor de consum produse de companii interna"ionale fr cone+iuni esen"iale cu !onele unde produsele sunt consumateO sim#olurile universali!ate, atrofiate de dimensiunea numeric a consumului si recuperrii imediate a investi"iei, asaltea! sim#olurile culturale autentice, distinctive de civili!a"ieO for"area consumului amenin" supravie"uirea identit"ii O fu!iunile spectaculoase dintre &i&an"ii divertismentului nu las nici o speran" op"iunilor culturale. Dup trecerea n revist a c@torva efecte ale &lo#ali!rii, care tre#uie si pot fi corectate si constatarea implica"iilor sale n alte sfere dec@t cele strict economice, a un&em la conclu!ia c a#ordarea mai lar& a pro#lematicii securit"ii a devenit posi#il n condi"iile actuale, prin identificarea unor noi resurse interne de securitate, care au re!ultat din corelarea mai atent si punerea n valoare a tuturor dimensiunilor ' politic, economic, financiar, militar, civic, social, ecolo&ic = ale strii de securitate na"ional.

Pagina 4$ din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CONCLUAII

6inalul secolului trecut a marcat inceputul derularii intre&ului fundament al ordinii politice , economice $i de securitate constituite in Europa $i in lume . Ne aflm ntr'un amplu , profund $i , n acelas timp , contradictoriu proces de edificare a unei noi ordini economice , politice $i de securitate interna"ional , care a modificat structural mediul politico = strate&ic in care e+ista $i actionea! Rom@nia . 6enomen dominant al deceniului 7 &lo#ali!area . Toate statele sunt antrenate in dinamica &lo#ali!arii . 1lo#ali!area poate fi definit ca totalitatea interdependentelor interstatale $i intersociale , predominante in lumea de asta!i , definite de cuvinte c)eie precum 7 o lume universala a stiintei O flu+uri comerciale si financiare care fac incon urul planetei O companii transnationale O internet O frictiunile dintre culturi O suprasolicitarea mediului O criminalitatea internationala . Indiferent daca vrem sau nu , &lo#ali!area vine peste noi ca un val . 1lo#ali!area a adus de fapt , Romaniei , eli#erarea de su# comunism pentru ca intr'o mare masura , ne'am inscris intr'o tendinta care a trecut prin !ona noastra europeana . Dintr'un fenomen comple+ , cum este &lo#ali!area , fiecare tre#uie sa incerce s o#"in ma+imum posi#il pentru interesul sau . 1lo#ali!area se petrece far ca noi sa fim consulta"i . Important este de a ale&e intre a fi o victim sau un casti&tor de pe urma acestui proces . 1lo#ali!area se reali!ea!a prin intermediul $i in numele democratiei repre!entative . 4n momentul de fata , democratia repre!entativa trece printr'o mare cri!a 7 popula"ia este in postura de spectator a ceea ce )otatasc si intreprind , in numele lor si al tarii , politicienii . ,oporul nu are mi loace pentru a influenta demersurile elitelor politice . 6enomenul &lo#ali!rii implic , ca $i cel al inte&rarii , renuntarea de catre statele mem#re la o parte din atri#utele lor suverane , unul din fundamentele dreptului international . In economia de piata &lo#ali!ata vor ramane vala#ile principiile promovrii , sus"inerii si prote arii intereselor individuale $i de &rup . ,arado+al , pentru statele din vestul Europei , &lo#ali!area , inte&rarea , constituie o premisa pentru salvarea identitatii nationale . Unele natiuni risca sa'si piarda identitatea . 1lo#ali!area semnalea!a trei sc)im#ari distincte ale peisa ului mondial

Pagina 4% din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comprimarea spa"iului 7 vietile , munca , veniturile si sanatatea oamenilor au inceput sa fie afectate de evenimente care se produc in cealalta parte a &lo#ului O comprimarea timpului 7 pietele si te)nolo&iile se sc)im#a cu o vite!a far precedent , actionand la distanta in timp real si cu impact asupra vietii unor oameni aflati la mare departare O dispari"ia frontierelor 7 frontierele nationale se pra#usesc nu numai in fata comertului , a capitalului si informatiei dar si din calea circulatiei ideilor normelor , culturilor si valorilor . 1lo#ali!area adance$te decala ele dintre state si dintre clasale sociale . ,romovarea pacii prin men"inerea ec)ili#rului international , repre!inta o aspira"ie le&itima a intre&ii umanitati si totodata , asta!i , la inceputul unui nou mileniu , preocuparea fundamentala a tuturor statelor lumii , avand drept re!ultat crearea conditiilor pentru trecerea la un sistem de securitate #a!at pe inte&rarea europeana si euroatlantica . 2e impune ca Romania sa fie n continuare un partener activ pe linia raporturilor cu N.3.T.O. $i s valorifice in mod eficient oportunitatile e+istente spre a deveni importan"a atat pentru structura de securitate euroatlantica cat si pentru U.E. , deoarece intre cele doua or&anisme e+ista o le&atura directa . 4n Europa se manifest un proces de tran!i"ie catre un sistem economic $i de securitate #a!at pe inte&rarea european. 4n primul rand ,se constat c mecani!mele economice pe continent ,ca de altfel pe ntrea&a lume,functione! dup o lo&ic ce i&nor &ranitele nationale se vi!ea! anumite !one de interesapr"in@nd diferitelor "ri cu consecinte nefavora#ile pentru inte&ritatea acestora. 2olutia n acste condi"ii este inte&rarea statelor ,ca entitti economice europene. Intrarea in U.E. ca mem#ru cu drepturi depline impune anumite pro#leme7 'moderni!area economiei rom@ne$ti ,aducerea ei la standerlede perfroman" economic cerute de inte&rarea n U.E.$i corelata cu cerintele mediului economic &lo#al8 'de!voltarea pietelor financiare ,incura area investitiilorinterne $i interna"ionale,n conditiile atin&erii $i men"inerii unui sistem de cre$tere decentO 'competivitatea a&en"ilor economiciO 'Rom@nia tre#uie s ai# puterea $i capacitatea de a fiun partener e&al de ne&ociere far a admite concesii care ar putea conduce la deteriorarea situatiei economice a unor sectoare importante. 4n al doilea rand este tot mai evident c intr'o Europ a interdependen"elor $i preocupriloror&anismelor care le inte&rea! sunt influentate tot mai mult de securitatea statelor din Europa central.
Pagina 44 din 41

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Inte&rarea n Uniunea Europeana $i n 3lianta Nord' 3tlantica , repre!inta optiunea politico =militara , prioritara a Romaniei si totodata , conditia esen"ial pentru afirmarea $i promovarea intereselor nationale la nivel national $i &lo#al , n fata &lo#ali!rii .

Pagina 45 din 41